Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-14 / nr. 6845

Fag­­a 2-a CALENDARUL COMPETIŢIONAL ŞCOLAR » 5 pe anul 1971/1972 ATLETISM CAMPIONATUL NAŢIONAL a) Şcoli generale (pînă la clasele VII inclusiv) — tetratlonul atletic al priete­nie! (elevi născuţi în anul 1958 şi mai tineri). — etapa pe judeţ : pînă la 11 iunie 1972 — etapa pe zonă : 17—18 iunie 1972 — etapa finală : 1—2 iulie 1972, BRA­ŞOV. B) Licee — etapa pe judeţ : pînă la 14 mai 1972 — etapa finală : 10—11 iunie 1972, BLCURIŞXI c) Şcoli profesionale — etapa pe localitate : pină la 21 noiembrie 1871 — etapa pe judeţ : pină la 23 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 22 mai 1972 — etapa finală : 12—13 iunie 1972, CA­UŢI 2. CONCURSUL „PENTATLONUL ATLETIC ŞCOLAR" (pentru elevii din şcolile generale clasele VIII-X, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală) : 15 septembrie — 7 noiembrie 1971 sau 24 aprilie — 4 mai 1972 — etapa a II-a (pe localtate) : pină la 10 mai 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ) : pînă la 25 mai 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară): 3—4 iunie la/2, ORADEA 3. CROSUL TINERETULUI (pentru elevii din şcolile generale — clasele VIII-X, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală) : pină la 15 aprilie 1972 — etapa a II-a (pe localitate) : 16—22 aprilie 1972 — etapa a Ii-a (pe judeţ) : 23 aprilie 1972—3 mai 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară) : 7 mai 1972, BRAILA 4. CONCURSUL REPUBLICAN AL SCOLILOR SPORTIVE 22—23 iulie 1972, SIBIU 5. CONCURSUL REPUBLICAN AL LICEELOR CU PROGRAM DE EDUCAȚIE FIZICA 25—27 iulie 1972, CIMPULUNG MUS­CEL BASCHET 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL DIVIZIONAR ŞCOLAR ŞI DL JUNIORI — turul I : 26 septembrie — 24 octom­brie 1971 — turul II : 19—23 decembrie 1971 — turul III : 30 ianuarie — 27 februa­rie 1972 — turneul final : 11—13 aprilie 1972, TIMIŞOARA (fete) 28 aprilie — 2 mai 1972 PLOIEŞTI (băieţi) 2. CAMPIONATUL DE CALIFICARE ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — etapa pe localitate sau pe centre de localităţi : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe judeţ : pinâ la 28 mai 1972 — etapa pe zonă (finală) : 17—21 iunie 1972 BOX 1. CAMPIONATUL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pină la 26 de­cembrie 1971 — etapa pe zonă (pe ministere) : pină la 16 aprilie 1972 FOTBAL 1. CAMPIONATUL NAȚIONAL a) Școli generale (pină la clasa Vil, inclusiv) — etapa pe județ : pînă la 28 mai 1972 — etapa pe zonă : 17—21 iunie 1972 — etapa finală : 17—23 iulie 1972, PIA­TRA NEAMŢ b) Licee (şi clasele VIII-X ale şcolil ar generale) — etapa pe judeţ : pînă la 4 iulie 1972 c) Şcoli profesionale — etapa pe localitate : pină la 30 noiembrie 1971 — etapa pe judeţ : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 27 mai 1972 * — etapa finală : 15—21 iunie 1977 BUCUREŞTI 2. CRITERIUL DE FOTBAL PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE ŞI LICEELE CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA — etapa pe zonă : 28—30 iunie 1972 — etapa finală : iulie 1972 (in tabăra de fotbal, DEVA) 3. CUPA SPERANŢELOR — MINIFOTBAL, INTER­STRĂZI (pentru elevii şcolilor generale, pină la clasa a V­II-a, inclusiv născuţi in anul 1960 şi mai tineri) — etapa pe localitate : 19 iunie — 1 iulie 1972 — etapa pe judeţ : 1—16 august 1972 — etapa finală : 26 august — 1 sep­tembrie 1972 GIMNASTICA 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL PE ECHIPE PENTRU ŞCOLILE GENERALE (pină la clasa VII, inclusiv) — etapa pe județ : pină la 30 ianuarie 1972 — etapa pe zonă : 19—20 februarie 1972 — etapa finală : 18—19 aprilie 1972, BUCUREŞTI 2. CONCURSUL REPUBLICAN DE GIMNASTICA SPORTIVA PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE ȘI LICEELE CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA (gimnastică individuală) — cat. III şi IV: 20—25 iunie 1972, BAIA MARE — cat. II, I, candid, maestre şi maes­tre : 30 iunie — 2 iulie 1972, piteşti 3. CONCURSUL REPUBLICAN DE GIMNASTICA MODERNA PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE ŞI LICEELE CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA — 22—23 iulie 1972, BUCUREŞTI 4. CONCURSUL DE GIMNASTICA MODERNA „GRATIE ȘI ARMONIE" PENTRU ŞCOLILE GENERALE (pînă la clasa a Vil-a, inclusiv) — etapa pe detaşament, unitate : trim. I și II — etapa pe localitate : trim. III — etapa pe județ: 15—30 iunie 1972 — etapa finală : 18—31 iulie 1972, BUCUREȘTI HALTERE 1. CAMPIONATUL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pînă la 28 de­cembrie 1971 — etapa pe zonă (pe ministere) : pină la 16, aprilie 1972 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL DIVIZIONAR ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — turul : 12 septembrie — 24 octom­brie 1871 — returul : 2 aprilie — 14 mai 1972 — turneul final : 10—15 iunie 1972, IAŞI 2. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pînă la 30 noiembrie 1971 — etapa pe judeţ : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pină la 27 mai 1972 — etapa finală : 11—14 iunie 1972, TI­MIŞOARA 3. CAMPIONATUL DE CALIFICARE ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — etapa pe județ : pînă la 30 aprilie 1972 — etapa pe zonă (finală): 2—6 iulie 1972 LUPTE 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localtate : pină la 26 de­cembrie 1971 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 13 martie 1972 — etapa finală : 3—6 aprilie 1972. SIBIU NATAJIE 1 CONCURSUL REPUBLICAN PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE 26-30 iule 1972, GALAŢI OINĂ 1. CUPA SPERANŢELOR (pentru elevii din şcolile generale la clasa a VI-a, inclusiv, născuţi in anul 1959 şi mai tineri) — etapa pe localitate : pînă la 25 iulie 1972 —etapa pe judeţ : 25—30 iulie 1972 — etapa finala : I—13 august 1973 SLATINA-OLX PATINAJ VITEZA 1, OLIMPIADA DE IARNA A ELEVILOR (pentru elevii din şcolile generale la clasele a VIII—X, licee şi şcolile pro­fesionale) — etapa 1 (pe şcoală): pină la 30 ia­nuarie 1972 — etapa a 11-a (pe localitate): 1—20 februarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ): 27 februa­rie sau 5 martie 1972 SANIE 1. CONCURSUL DOTAT CU TROFEUL „SĂNIUŢĂ DE ARGINT" (pentru toţi elevii din şcolile generale, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală): pînă la 15 ia­nuarie 1972 — etapa a II-a (pe localtate): 16—23 ianuarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ): 30 ianuarie sau 6 februarie 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară): 12—13 februarie 1972, POIANA BRAŞOV­ SCHI 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pînă la 24 ia­nuarie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 28 februarie 1972 — etapa finală : 10—31 martie 1972, POIANA BRAŞOV 2. CONCURSUL REPUBLICAN AL ŞCOLILOR SPORTIVE ŞI LICEELOR CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA — fond : 17—18 februarie 1972, POIANA BRAŞOV — alpine : 29—31 martie 1972, POIANA BRAŞOV­. 3. OLIMPIADA DE IARNA A ELEVILOR — SCHI FOND ŞI ALPIN (pentru elevii din şcolile generale — clasele a VIII—x, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală): pînă la: 30 ia­nuarie 1972 — etapa a II-a (pe localtate): 1—20 februarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ) : 27 februa­rie sau 5 martie 1972 ŞAH 1. CONCURS PENTRU ELEVII DIN ŞCOLILE GENERALE (clasele VIII—X, licee şi şcol profesionale) — etapa I (pe şcoală): 20 decembrie 1971 — 6 februarie 1972 — etapa a II-a (pe localitate): 7—27 februarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ): 2—16 apri­lie 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară) în va­canţa de vară, GIURGHIU-MUREŞ. 2 DUPA SPERANŢELOR (pe cartiere şi tabere, pentru elevii şcol­or generale pină la clasa a VH-a, inclusiv) — etapa pe localitate : 19 iunie — 15 august 1972 — etapa pe judeţ : 15—30 august 1972 TURISM SPORTIV CONCURSUL DE ORIENTARE TURISTICA „ROZA VINTURILOR" (pentru elevii şcolilor generale pînă la clasa a VH-a inclusiv, născuţi in anul 1958 şi mai tineri) — etapa pa detaşament, unitate : trim. I Şi II — etapa pe localtate : în vacanţa da primăvară — etapa pe judeţ : 15—30 iunie 1972 — etapa finală : 18—31 iulie 1972 (In tabăra de la PONEASA, jud. CARAŞ­­SEVERIN) CONCURSUL „ŞTAFETA ISCUSINŢEI ŞI A INDEM1NAHH“ (pentru elevii şcolilor generale pînă la clasa a VH-a, inclusiv, născuţi in anul 1958 şi mai tineri) — etapa pe detaşament, unitate : trim. I — III — etapa pe judeţ : 15—25 iunie 1972 — etapa finală : 1—15 august 1972 (in tabără COSTEŞTI, jud. HUNEDOARA). CONCURSUL „EXPEDIŢIILE CUTEZĂTORII“ (pentru elevii şcolilor generale pină la clasa a VI-a inclusiv, născuţi in anul 1958 şi mai tineri) — etapa finală : 15 iulie — 15 septem­brie 1972 1. Etapele pe şcoală, pe localitate sau centre de localităţi (comune, oraşe) şi pe judeţ ale campionatelor şi concursu­rilor care nu au menţionate aceste date in calendarul republican vor fi organi­zate la datele fixate de comisiile jude­ţene pentru educaţie fizica şi sport, ţi­­nid seama de structura anului şcolar, de condiţiile geografice şi climaterice specifice judeţului. 2. La campionatele liceelor participă şi elevii din clasele VOI I X ale şcolilor generale. 3. Modul de organizare a competiţiilor, condiţiile de participare, protocolul de desfăşurare a întrecerilor pe discipline sportive, titlurile şi premiile ce vor fi acordate, sint incluse in regulamentele întocmite pentru fiecare competiţie in pane. VOLEI­ ­ CAMPIONATUL NAŢIONAL DIVIZIONAR ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI ■ — turul X : 28 septembrie — 24 octom­brie 1971 — turul II : 19 — 23 decembrie 1971 — turul 111 : 36 ianuarie — 27 februa­rie 1972 — turneul final : 5—9 aprilie 1972, PLOIEŞTI 2. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localtate : pină la 7 fe­bruarie 1972 — etapa pe judeţ : pînă la 16 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere) : pînă la 27 mai 1972. — etapa finală : 18—21 iunie 1972, CON­STANŢA 3. CAMPIONATUL DE CALIFICARE ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — etapa pe localtate sau pe centre de localităţi : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe județ : pină la 28 mai 1972 — etapa pe zonă (finală): 23—27 iunie 1972. ÎN PERSPECTIVA APROPIATULUI SEZON DE IARNĂ STAŢIUNILE MONTANE ÎŞI PREGĂTESC PÎRTIILE Ne-am obişnuit ca fiecare sezon să aducă ceva nou în structura bazelor turistice şi sportive, a in­­stalaţiilor-anexă din staţiunile spor­turilor de iarnă. E şi firesc, căci dinamica dezvoltării schiului şi a celorlalte sporturi de iarnă cunoaş­te o creştere vizibilă de la an la an, întreprinderile şi instituţiile de resort preocupîndu-se să creeze o bază materială complexă şi o func­ţionalitate superioară de la un se­zon la altul. Nici iarna 1971—72 nu va face excepţie de la această re­gulă. Apropierea iernii mobilizează factorii de răspundere ai principa­lelor staţiuni turistice givernale în vederea creării acelui climat de exemplară deservire atît de nece­sar reuşitei, atât pentru organiza­tori, cit şi pentru vizitatorul sau sportivul aflat în pregătire. POIANA BRAŞOV, de pildă, pre­găteşte o nouă faţă pîrtiilor sale, devenite in ultimii ani comune pen­tru performanţă şi pentru agre­ment. Sub raport sportiv, pîrtiile vor fi şi în această toamnă mode­late şi nivelate în vederea omolo­gării în lumina noilor reglementări F.I.S. Sub raport turistic, prin grija A.R.S. Braşov şi cu contribuţia ma­terială a O.N.T. Carpaţi Braşov, ele vor fi lărgite, ameliorate, marcate. Sunt prevăzute lucrări pentru con­strucţia unui taluz de protecţie pe pirtta Lupului, importante amena­jări cu buldozerul pe Sulinar, dru­mul Roşu, Subteleferic şi pîrtia Bră­­dului din faţa complexului turistic din Poiană. Absolut toate vor fi cu­răţate de crengi, buturugi, bolo­vani, creîndu-se posibilitatea ca de la prima zăpadă, chiar de o grosi­me redusă, ele să fie accesibile schiului. Se întrevăd schimbări or­ganizatorice în ceea ce priveşte a­­partenenţa de aceeaşi unitate a tuturor mijloacelor mecanice de ur­care (telecabină, telescaun, tele­­schiuri) în scopul unei conduceri, aprovizionări şi exploatări unitare şi al corelării programelor. Con­ducerea O.N.T. Carpaţi Braşov se preocupă de dimensionarea reală şi competentă a viitoarei şcoli naţio­nale de schi, capabilă să instruias­că, la o concurenţă internaţională, contingentele de turişti interni şi ex­terni aşteptate pentru noul sezon. Se concep măsuri îmbunătăţite pen­tru balizarea pîrtiilor, pentru secu­ritate şi prim-ajutor în ideea unei recuperări rapide, moderne şi con­fortabile. Scontînd pe debitul ac­tual al mijloacelor mecanice, care ar putea fi lărgit şi printr-un orar mai prelungit, se apreciază că necesarul turismului permanent, ca şi al celui de tranzit de la sîrşit de săptămină va fi în cea mai mare măsură — şi comparativ cu anii precedenţi — ameliorat şi aco­perit. PREDEALUL, în efortul său con­stant de modernizare, după ce în anii precedenţi şi-a dublat linia de telescaune, îşi dublează în prezent şi linia de teleschi prin grija con­structorului — I.C.L. Braşov. Deşi proiectul a fost gata din iunie 1971, lucrările au fost atacate abia în septembrie, dar există — totuşi — condiţii ca instalaţia nouă să intre în funcţiune în decembrie 1971. Dar cu eforturi... şi costuri mai mari. Şi la Predeal, pîrtiile Clăbu­­cetului vor fi curăţate, nivelate, pregătite. De la O.J.T. Braşov se aşteaptă totuşi o încercare de des­congestionare a Clăbucetului prin antrenarea în circuitul sportiv, de­servit de baby-lifturi, a vechilor zone sch­iabile, Trei Brazi, Diham, Vaştea etc. O problemă rămîne şi funcţionarea impecabilă a telescau­­nelor de pe Clăbucet, în sensul a­­provizionării cu piese de schimb. Este timpul ca după o aşteptare de doi ani uzina Tractorul Braşov să acorde în sfîrşit, ajutorul tehnic şi material solicitat — repetat — al O.J.T. Braşov pentru telescaunele din Predeal. După multe discuţii, SINAIA a obţinut (în sfîrşit) avizările şi a­­probările pentru defrişarea unor pîrtii în porţiunea Cota 1400 — Si­naia, dublînd, pe schiuri, linia te­­lecabinei. Era şi acesta un lucru de cea mai mare importanţă pentru viitorul staţiunii şi rentabilizarea optimă a telecabinei intrată în funcţiune pe ambele tronsoane­­ Sinaia — Cota 1400 şi 1400 — Fur­nica. Nu este sigur că se va schia pe porţiunea amintită în iarna care vine, dar orice început e bun. Ori­cum, restul pîrtiilor, cele din zona alpină, superioară, vor fi curăţate, ameliorate şi superior deservite de un program corelat şi optimizat al tuturor instalaţiilor mecanice exis­tente : telecabine, telescaune şi te­­leschiuri. După cum vedeţi, staţiunile sînt gata să vă primească cu toalete noi de sezon. E rîndul dv. să vă pregă­tiţi. De aceea, nu uitaţi să vă veri­ficaţi echipamentul, să completaţi inventarul şi să puneţi într-o oare­care condiţie şi organismul dv. pe care (probabil) automobilul, biroul şi comoditatea l-au cam moleşit. Mihai BIRA i­k scrimă ■­­ SELECŢIONATA DE TINERET A BUCUREŞTIULUI A PLECAT LA MOSCOVA Ieri a părăsit Capitala, îndreptîn­­du-se spre Moscova, selecţionata de tineret a Bucureştiului în vederea tradiţionalei întîlniri cu reprezenta­tiva capitalei Uniunii Sovietice, programată la sfîrşitul acestei săp­­tâmîni. Din lotul scrimerilor bucureşteni fac parte, printre alţii, Ursovici şi Dinu (floretă băieţi), Ditiga, Bartoş şi Crişu (floretă fete), Zidaru, Szabó (spadă), Marin, Oancea şi Pop (sabie). UNDE SUNT ARBITRII? A fost o îngrijorătoare lipsă de arbitri la recenta etapă a campionatului divi­ziei A. Drept care, prof. Dan Apostol, directorul concursului, om înzestrat cu simțul umorului ne-a solicitat un... ca­ricaturist : „Unde-i Neagu Rădulescu, sâ mă facă umblind cu arcanul după arbi­tri ?“ Dincolo de glumă şi zîmbet, se află în scrima noastră o situaţie de neconceput: corpul arbitrilor este destul de firav şi, în plus, nici cei ce au calificarea nu răs­pund totdeauna la solicitările forului de specialitate. Clauza prevăzută în regu­lamentele principalelor competiţii care obligă echipele participante să aducă şi cite un arbitru, este, adeseori, uitată. Concret , la etapa despre care vorbim au comis asemenea... emisiuni Crişul Oradea, I.E.F.S., Universitatea Bucureşti, Dunărea Galaţi, Tractorul Braşov, Medi­cina Tg. Mureş, Politehnica Iaşi şi chiar clubul gazda, C.S.M. Cluj. La ultima şedinţă de comitet federal, preşedintele colegiului de resort, A. Alt­­mann a prezentat un plan amplu pentru rezolvarea problemei arbitrajului (for­marea cadrelor noi, verificarea cunoştin­ţelor arbitrilor vechi, unificarea inter­pretării regulamentului etc.). Este cazul ca acest plan să fie pus de urgență în aplicare. SE CAUTĂ MUŞCHETARI In­cepind din această toamnă, maestra sportului Ana Elie Pascu face parte din colectivul de profesori al Şcolii sportive nr. 1 din Bucureşti. Cum acţiunile per­sonale de depistare a elevilor dornici să practice scrima nu au fost prea fruc­tuoase, Ana Pascu ne-a rugat să o aju­tăm in găsirea.» muşchetarilor. Aşadar, elevii şi elevele din clasele IV—vil se pot înscrie In secţia de scri­mă a Şc. sportive nr. 1, Calea Victoriei nr. 216 (telefon 15.63.20), zilnic,­ între o­­rele 9 şi 11. Sportul START ÎN „CUPA ELECTRICA" TIMIŞOARA, 13 (prin telefon, de la corespondentul nostru). „ In localitate se desfăşoară competiţia de tenis dotată cu „Cupa Electri­ca“, ajunsă la a IV-a ediţie. Printre alţi invitaţi se află şi ciştigătorul ediţiei de anul trecut, tenismanul dinamovist Sever Dron. Clubul Steaua are numărul cel mai mare de participanţi la competiţie: C. Popovi­ci, D. Hărădău, V. Sotiriu, A. Roşianu, Valeria Balaj, Elena Tri­­fu şi Eleonora Dumitrescu. Au mai fost, de asemenea, prezenţi la start reprezentanţi ai cluburilor Politehnica Cluj, Constructorul Hunedoara, Dunărea Galaţi şi U.T. Arad. Cîteva rezultate : simplu bărbaţi : Galamboş (Galaţi) — Gilea (Şc. sp. Timişoara) 6—1, 6—2, C. Hărădău (Huned.) — Popescu (Electrica) 6—2 6—2 ; simplu femei: Elena Trifu (Steaua) — Geta Groza (Şc. sp. Ti­miş.) 6—0, 6—3, P­ARCAN Lucian Bolder şi Vera Radu ciştigători ai „Cupei Mureşul" TG. MUREŞ (prin telefon de la corespondentul nostru). Au luat­ sfirşit întrecerile dotate cu „Cupa Mureşul“, ediţia a XIII-a, la care au fost pre­zenţi 32 de jucători din Bucureşti, Cluj, Braşov, Hunedoara, Sf. Gheor­­ghe şi Tg. Mureş. După dispute care, de-a lungul ce­lor trei zile, au oferit reuşite spec­tacole, Lucian Boldor (Politehnica Cluj) şi-a adjudecat titlul de cam­pion al acestei ediţii, intrec­mdu-l în finală cu 6—1, 6—2 pe A. Balogh (Mureşul Tg. Mureş). La simplu fete titlul a revenit Verei Rado (Politeh­nica Cluj), iar la dublu­ bărbaţi cu­plului Toma Ovici (Progresul Bucu­reşti) — Lucian Boldor. In finală, ei au dispus de perechea A. Balogh, Z. Nemeth (Progresul) cu 6—1 6—1. A. ALBU VINATORESC CAMPIONATUL REPUBLICAN DE TALERE Vineri, simbătă şi duminică pe Poligonul Tunari se va desfăşura campionatul vînătoresc individual de talere. Participă vînători din toate judeţele ţării, atît la skeet cit şi la talere aruncate din şanţ. Concursul este dotat cu însem­na­te premii în arme și echipament vînătoresc. CONC! • întilnind in cadrul competiţiei dotată cu Cupa Muscelul echipa Au­tomobilul Măcin, formaţia Sport Club Bacău a obtinut .Victoria cu 21—17 Rezultate tehnice : V. Enache (A) cîştiga prin neprezemare. C. Vra­bie (S.C.) egal cu Gh Busu, 1­. Dă­­nilă (S.C.) b.p. Gh Enache, R Mă­­ghirescu (S C.) b.p. S. Enache, E. Stoica (S.C.) b. dese. I. Șerban, M Ouatu (S.C.) b.ab. 2 A. Spătaru, C. Agop (S.C.) egal cu V. Plutea, M Penciu (A) b . C. Petrila, 51. Lupu (A) bab. 3 P. Tămuc, 5­. ludose (A) b. neprez. Hie IANCU-coresp. judetean. • Tot in Cupa Muscelul, la Cra­iova, meciurile pot fi calificate ca mediocre . Electroputere Craiova a Învins pe C.S. Pitești cu 22—17. O impresie ceva mai bună au lăsat M. Gâtan, I. Enache, G. Brătănescu (Craiova), L. Ionescu și I. Gherman (Pitești). V. POPOVICI-coresp. • Meci amical la Lupeni. Echipa locală, Minerul, a Întrecut A.S.A. Tg. Mureș cu 14—8. Rezultate : C. Dinu (M) egal cu Șt. Vigmany, V. Popes­cu (M) b.p. E. Szegedy, N. Șontică (A.S.A.) b.p. W. Vereş, A. Narita (M) b p. K. Kovács, M. Şurubaru (M) b.ab. 2 N. Mih­ache, D. Sekeli (M) b p N. Ferain V. Sábán (M) b p. F. Boer, M. Păuniță (A.S A.) b. ab. 2 *N. Crețu, 1. Hentes (M) t p M. Var­ga, N. Guran (M) egal cu Fr. Csiki, M. Roman (A S.A.) b.p. C. Luca. N. BARBU-coresp. CE E INTACT? Foarte spiritualele articole despre Hamlet şi fotbal, despre Elsinor şi Răducanu, au murit dumi­nică — şi marturisesc că nu-mi pare rău. Acum nu mai avem chef de Shakespeare şi nu t­e mai pasionează influenţa sa asupra „orizontului spiri­tual" al lui Cheran şi Neagu. De mult n-am văzut fundaş al naţionalei jucind atît de ridicol precum Cheran, de mult n-am văzut naţională atît de ne­inspirată şi neputincioasă ca duminică. Straniu, pînă şi Ţopescu a fost neinspirat, atrăgîndu-ne atenţia — fie şi cu calmul său de bun gust — că „echipa Danemarcei nu e Finlanda..." Dar de cînd acea echipă a Finlandei poate fi luată ca termen de com­paraţie ? A crezut cineva dintre­­noi că la fiecare colţ de stradă, în Europa, vom da peste echipe la Finlanda ? Alţii vin şi spun că e greu de refăcut un handicap de două goluri, încasat în primele 10 minute, şi încep o dureroasă la­mentaţie pe tema Boc - Răducanu, care nici ei scriu în fiecare zi acea pagină antologică în istoria faptelor din careul de 16... Bine, dar cine ne-a obligat să pornim de la 0—2 în minutul 11 ? Mai e şi ideea cu „şansele intacte"... Şansele or fi intacte, dar logica­­­­nu e intactă, şi cu atît mai puţin morală. Nu voi părăsi ideea mea că după fiecare înfrîngere trebuie să ne strîngem bine cureaua la pantaloni, nu voi ridica glasul cu mînie — căci n-am vocaţie pentru asta —, ce pot spune foarte liniştit este că-mi dis­place profund manevra Guadalajara — München. Ea e expresia cea mai elocventă şi cea mai tristă că în fotbalul nostru mai domină panica în faţa rezul­tatului, panică urîtă, prost sfătuitoare ca şi furia, străină de sport, duşmană sportului. Pînă am eliminat Albania, şi chiar după aceea, ne-am uitat de sus şi cu uşor dispreţ la ţările care îşi confundă naţionala cu echipa olimpică. Deodată, ne-a cuprins dirduiala şi complexul de inferioritate. Dacă alţii fac aşa — de ce să n-o facem şi noi ? Să n-o fi făcut ! Să n-o fi făcut măcar aşa, din mîn­­drie, din respect faţă de propriul nostru prestigiu, pe care cei dintâi noi trebuie să-l apărăm şi să-i res­pectăm. Ce mare performanţă va fi ca o echipă care a ţinut Anglia şi Brazilia (profesionişti) la respect, tot echipa aia să elimine o Danemarcă mai bună ca Finlanda, ce-i drept, dar fără cotă europeană şi care se mai poate lăuda acum, peste tot, că le mai putea da românilor încă trei boabe ? Şi de ce tot Dinu, tot Bembo, tot băieţii ăştia cu nervii care-i au, nervi totuşi de om, vor trebui să tremure şi pentru calificarea europeană, şi pentru cea olimpică, şi pentru cupele in­­ter-cluburi ? Cînd supui acelaşi grup restrîns de oameni la atîtea presiuni nervoase — nu e de mi­rare un gol ca acela... De ce să nu tremure şi Lică, şi Broşov­­schi, şi Aelenei, şi atîţia alţii care sînt buni duminica, dar, deodată, cînd e vorba de plecat doar la München, nu la mondiale, nu mai sînt buni, „nu vor face faţă", „vor fi depăşiţi" etc. etc? In primul rînd, asta trebuia dovedit. Iar dacă se dovedea ca o echipă olimpică — antrenată riguros, cu cap, — o echipă cu băieţi de perspectivă ar fi luat şase boabe de la danezi (cum n-au luat niciodată ..ăi mari şi deştepţi", nu ?) şi nu s-ar fi calificat, cine poate spune ce perspective s-ar fi deschis prin această înfrîngere ? Oricum, s-ar fi economisit ceva din energia „mexicanilor* care, duminică, n-ar fi făcut față nici lui „U"-Cluj... Mi se va spune că pun întrebări hamletiene ? Nu — la capitolul „întrebări hamletiene* am o singură frază : după ce a pierdut ca la loterie meciul său cu Froehling, la 2-0 pentru americani, ce l-a mai făcut pe Tiri să joace acel genial dublu ? Credea câ se mai putea cîştiga Cupa ? Am vaga bănuială că răspunsul lui ne-ar băga în pămînt de ruşine, pe toţi, olimpici şi neolimpici. Mă aplec adînc In fața unuia din cele mai superbe rezultate din istoria sportului românesc : înfringerea, da, înfrîngerea de la Charlotte... BELPHEGOR IN FAŢA FILEULUI • Lotul arbitrilor divizionari A . M. Albuţ, C. Armăşescu, I. Armea­­nu,,N. Beciu, M. Bolintineanu, E. Costoiu, I. Covaci, A. Dini­cu, V. Dumitru, R. Farmuş, C. Florescu, N. Gâlăşeanu, Em. Iliescu, Gh. Io­­nescu, N. Ionescu, N. Mateescu, Gr. Nedelcu, M. Nicolau, I. Niculescu, C. Nistor, M. Oancea, Z. Pătru, D. Rădulescu, V. Savu, V. Săndulescu, Eug. Vintilescu, V. Voicu, M. Ze­­linschi, Ov. Georgescu, V. Vrăjescu (Bucureşti), I. Nicoară (Arad), M. Marian (Oradea), V. Arhire, V. Stoia, L. Paltinişan, FI. Sat­oian (Braşov), V. Moraru, V. Chioreanu, L. Andrieş, M. Herţa (Cluj), C. Mu­rat, I. Ionescu (Constanţa), I. Amă­­răşteanu, V. Tilcă, C. Bucur (Cra­iova), E. Ududec (Galaţi), N. Da­niel (Iaşi), FI. Borz, V. Szakács (B. Mare), L. Ciulea (Tg. Mureş), V. Ranghel, Şt. Stănescu, S. Dumitres­cu, C. Şovăială (Ploieşti), C. Pita­­ru (Sibiu), N. Luca, Gh. Borghida, O. Dragan (Timişoara). • Cunoscutul antrenor gălăţean, lector univ. Florin Balalş, a revenit la conducerea echipei Politehnica. • Din pepiniera vilceană a prof. Laurenţiu Stilea alţi doi tineri ju­cători au fost promovaţi­ în divizia A. Este vorba de Ion Ungureanu (18 ani — 3,91 m) şi Cristian Zu­­gravu (18 ani — 3,85 m) care vor face parte din lotul Politehnicii Galaţi. Două noi elemente de pers­pectivă ce se adaugă celor 3 pro­movaţi anul trecut de harnicul pro­fesor vîlcean: Laurenţiu Dumă­noiu, Radu Dumitrescu (ambii se­lecţionaţi şi în primul lot naţional) şi Dragoş Popescu. Nr. 6845 I tiarals lotul olimpic a intrat f atistism^^ . 1 IN ETAPELE DECISIVE DE PREGĂTIRE — PRINTRE CULOARE Altă dată, în atari împrejurări, în­cercam să analizăm, fireşte succint şi oprindu-ne numai asupra lucrurilor esenţiale, comportarea formaţiilor participante la campionatul republi­can masculin de handbal. Astăzi, ne-am propus să pătrundem dincolo de felul în care s-au prezentat echi­pele şi, intrind în intimitatea lor, să ne îndreptăm atenţia cu precă­dere spre handbaliştii cu adevărat fruntaşi, adică spre acei jucători care au fost incluşi de colegiul de antre­nori în componenţa celor două loturi reprezentative. Socotim că momentul este cit se poate de indicat pentru o asemenea discuţie, deoarece ambele garnituri îşi încep pregătirile pentru a putea face faţă cu succes unor iminente şi dificile dispute internaţionale. In felul acesta, lotul A, de fapt echipa olimpică a României, păşeşte într-una din ultimele etape de pregătire, in care este normal ca experienţele să fie limitate şi ca echipa să prindă contur, în acest sens. Inainte de a aminti cite ceva despre modul în care s-au comportat selecţionaţii, se im­pune o observaţie interesantă : la al­cătuirea reprezentativei A s-au avut în vedere forma jucătorilor şi re­­numele lor, deoarece o bună parte dintre vechii componenţi ai echipei au trecut în lotul secund, locul lor fiind luat de handbalişti tineri, re­marcaţi şi verificaţi în ultimul an. Ş dacă Licu, Goran, Popescu sau Moldovan au cedat tricoul formaţiei campioane a lumii unor tineri ca Voinea, Cosma, Schobel, Ştef sau Bota, operaţia a avut şi un sens in­vers, noua alcătuire a echipei Româ­niei oferindu-ne prilejul de a-l vedea revenind pe portarul Al. Dincă. Un motiv în plus, deci, să afirmăm că operaţia de selecţie a avut criterii sănătoase : forma, valoarea şi pers­pectivei­ jucătorilor. Pentru că tot am amintit de por­tarul Dincă, să Începem trecerea in revistă cu acest post, în care echipa noastră a avut dintotdeauna jucători de valoare mondială, cu contribuţii majore în realizarea multora dintre performanţele de marcă ale handba­lului masculin. In prezent, portarul titular este Cornel Penu, care chiar dacă a manifestat la începutul cam­pionatului mai puţină siguranţă ca de obicei, şi-a revenit pe parcurs, do­­vedindu-se in unele meciuri acelaşi portar mare aproape imbatabil, so­bru si prompt in intervenţii. Alături de el, fără discuţie că Dincă a fost portanat nr. 2 al campionatului, ceea ce justifică pe deplin revenirea sa în lotul reprezentativ. Al treilea portar este Orbán, care la fel ca Penu a în­ceput mai puţin convingător în noua sa echipă (Steaua), dar ulterior şi-a intrat în mină. In afară de portari, principala forţă a echipei noastre re­prezentative o constituie „cvartetul” interilor, mai precis al acelor jucători în sarcina cărora cade in special fi­nalizarea acţiunilor. Cei patru „muş­chetari” ai echipei sunt: Gruia (in primul rind), Kicsid (a cărui matu­ritate în apărare se îmbogăţeşte me­reu, din păcate pe măsură ce-i scade incisivitatea in atac !) şi doi tineri titularizaţi acum pentru prima oară, Dan Marin şi Schobel, ambii în mare progres şi capabili să poarte pe ume­rii lor marea răspundere ce le re­vine. Jucători înalţi, cu o remarca­bilă forţă de şut apar şi pe postul de extremă stingă , Birtolom şi Gu­­nesch, în timp ce pe partea dreaptă alături de excelentul tehnician care este Ga­u, a fost inclus Cosma, un stîngaci care s-a evidenţiat în cam­pionat prin forţa pătrunderilor şi a şuturilor sale. Cu alte cuvinte, capa­citatea de finalizare din afară a echi­pei este — putem spune — rezol­vată. Cum stăm i­­ri cu jucătorii de semicerc, cu pivoţii ? în acest sens, antrenorii au acordat credit in con­tinuare lui Samungi, selecţionind ală­turi de el pe Bota, fără discuţie cel mai bun pivot şi cel mai prompt ju­cător în contraatac din campionat. Problema esenţială rămîne cea a conducătorului de joc. Să ne amintim că, in trecut, pe acest post au evo­luat handbalişti cu o excelentă pre­gătire tehnică şi tactică individuală, cum a fost cazul cu Nodea sau Oţe­tea. De această dată, antrenorii Ni­­colae Nedef şi Eugen Trofin, care se vor ocupa de pregătirea lotului olim­pic, au preferat, în­ locul lui Goran, doi tineri, extrem de ambiţioşi, dotaţi cu excelente calităţi fizice şi mo­rale, în mare progres tehnic şi tac­tic. Este vorba de Voinea şi Ştef, evi­denţiaţi ani la rind in echipa de ti­neret şi trecuţi acum în prima gar­nitură. Schimbarea este oarecum ne­obişnuită, dar explicaţia ei trebuie căutată în asprimea cu care se joacă handbalul la ora actuală, în rapidita­tea cu care se construiesc acţiunile ofensive, în puterea de care au ne­voie cei din mina cărora pornesc toa­te combinaţiile de atac. Să sperăm că alegerea antrenorilor a fost bună ! In incheiere, vom observa că din lotul secund, alături de jucătorii mai vechi, amintit­ mai înainte, în vede­rile celor doi antrenori intră şi doi tineri handbalişti : Stockl şi Tudosie, ambii capabili oricînd să îmbrace tri­coul formaţiei olimpice. în orice caz, schimbările de oameni ne determi­nă­m să credem că au fost operate mo­dificări şi in metodica de pregătire a­­lotului. Iată de ce aşteptăm cu ne­răbdare apropiatele lui evoluţii pu­blice Abia după aceste prime — şi, unele dintre ele dificile — examene, concluziile vor putea fi mai trainice. Călin ANTONESCU • Pe stadionul C.F.R. din Timi­şoara a avut loc, recent, întîlnirea dintre echipa de juniori a ferovia­rilor şi o selecţionată a Serbiei. Un rezultat excelent a realizat foarte tînăra alergătoare iugoslavă Susnear (13 ani) care a parcurs distanţa de 800 m în 2015,5 (P. Arcan, cores­pondent). • Clubul bucureştean Construc­torul desfăşoară o muncă anonimă, dar plină de roade în domeniul atletismului. Din iniţiativa acestui club a fost organizat un campio­nat pe echipe, sistem divizie, pen­tru şcolile generale din sectorul 5. La întreceri participă reprezentati­vele a 16 şcoli, cu copii de 9— 14 ani. În primele două etape ale com­petiţiei au luat parte 450 de con­curenţi, remarcîndu-se, în această privinţă, Şc. generală nr. 114 care a avut 112 participări din tot atitea posibile. în cele 4 grupe conduc­­ I — Şc. generală 99 ; II — Şc. generală 190; III — Şc. generală 194 şi IV — Şc. generală 103. Dintre tinerii concu­renţi s-au remarcat­­ Elena Gher­ghina, Victoria Ivan, Daniela Me­­linte, George Alexea, Ion Herling, Andrei Bejan ş.a. La sfîrşitul săptămînii sînt pro­gramate întîlniri în cadrul etapei a Ill-a cînd au loc şi cîteva der­­byuri. • La Timişoara, se vor desfă­şura simbătă şi duminică întrece­rile din cadrul campionatelor repu­blicane de pentatlon (senioare şi junioare), decatlon şi 20 km marş (juniori) şi concursul republican pentru probe neclasice şi ştafete. • La consfătuirea antrenorilor de la Snagov, de la finele anului 1970, F.R.A. a instituit un premiu pen­tru antrenorul cu cea mai bună se­lecţie. Cu acest prilej, primul ales a fost tînărul antrenor brăilean Ion Moroiu. Pe foarte mulţi, ale­gerea i-a surprins, unii s-au con­siderat chiar puţin nedreptăţiţi Dar, sâ vedem roadele acestuia din 1971. — Recorduri republicane de ju­niori II şi III — 15 (din care 1 în sală). — Campioni republicani de ju­niori III — 3. — Locuri II şi III la campiona­tele republicane — 8. Iată dar o „producţie“ remarca­bilă, mai ales că atleţii acestui an­trenor, aparţinînd clubului sportiv Brăila, se pregătesc în condiţii din cele mai precare­­ fără pistă şi sec­toare, pe un teren viran. Şi toate acestea deoarece stadionul de atle­tism din Brăila, intrat în construc­ţie în 1969 şi care trebuia terminat, după toate promisiunile specialişti­lor, în 1970, nu este gata nici acum, la sfîrşitul anului 1971... Cit va mai dura oare această si­tuaţie ? Ingineri Tehnicieni Contabili Str. Erou Iancu Nicolae nr. 32, Sector 2 — Autobuz: 48, 67, 203 şi cursele întreprinderii ANGAJEAZĂ URGENT: - Economişti principali - Economişti în următoarele specialităţi: Construcţii, Instalaţii termotehnice, Insta­laţii sanitare, Instalaţii electrice. — Consilier Juridic PRECUM ŞI URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI CALIFICAŢI« - Strungari , - Geamgii - Rabotori ^ — Samotori - Debitatori - Zugravi vopsitori - Sudori — Frezori - Tinichigii ventilaţie - Rectificatori - Electricieni automatizări - Lăcătuşi mecanici - Mecanici auto — Lăcătuşi montori - Fochişti autorizaţi - Izolatori termici - Maşinişti pompe compre­ — Electricieni bobinatori soare — Electricieni auto - Şef tură centrală energetică - Instalatori (toate specialită­- Operatori chimiştî (pentru file) instalaţii de neutralizare, — Sculeri S.D.V. tratarea apei şi staţii de — Ziduri fluide) — Frigotehnişti Se pot angaja din judeţul Ilfov şi judeţele învecinate cei care au cazare asigurată. Informaţii suplimentare la Serviciul personal, telefon 33 3830 127 sau 33 7882.

Next