Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-26 / nr. 6857

Pînă la sfîrşitul anului PATRU INTILNIRI INTERNATIONALE PENTRU BOXERII NOŞTRI Selecţionata de box a ţării noas­tre va susţină pînă la sfîrşitul anului patru Intîlniri Internaţiona­le. Astfel, la 12 şi 14 noiembrie se va disputa la Bucureşti şi Brăila dubla intilnire cu repre­zentativa B. D. Germane. Vor ur­ma meciurile cu R. F. a Germa­niei (5 decembrie, la Mi­nchen) şi cel cu selecţionata Poloniei (15 decembrie, la Varşovia). INCEPlND DE AZI, LA CLUJ, A Xll-a EDIŢIE A „TROFEULUI CARPAŢI“ LA HANDBAL FEMININ CLUJ, 25 (prin telex, de la tri­misul nostru). Sala sporturilor, situată chiar pe malul Someşului, elegantă şi încă-Programul de azi ! ORA 16,15 ! Iugoslavia—Uniunea Sovietică ; ORA 17,20 ! R.D. Germană—Un­garia ; ORA 18:30: România— Olanda pătoare (în tribunele­­ sale pot lua loc aproximativ 3 000 de specta­tori) — este gata să-şi primească oaspeţii. Echipele participante la cea de a XII-a ediţie a „Trofeu­lui Carpaţi“ au şi făcut cunoştin­ţă, de altfel, cu locul de concurs (în tot cursul zilei de luni s-au desfăşurat antrenamente), decla­­rîndu-se satisfăcute de terenul de joc. Marţi după-amiază (n.r. as­tăzi) la ora 16:15 se va da startul în acest prestigios turneu, care reuneşte elita handbalului feminin internaţional. Făcînd de „gardă“ în Sala spor­turilor, discutînd cu colegii noştri care însoţesc echipele, cu antreno­rii şi sportivele am remarcat înfri­gurarea cu care sunt aşteptate jo­curile, dorinţa unei afirmări în acest test de importanţă majoră pentru campionatul mondial. Ne-am dat seama, însă, că în acest con­text trebuie judecată amploarea ce se dă unor defecţiuni de mo­ment. Astfel, se socoteşte că lipsa lui Marlen Jancker (bolnavă) din echipa R.D. Germane va avea mari repercusiuni asupra randa­mentului formaţiei, că Înlocuirea Cristinei Metzenrath (în convales­cenţă) a produs perturbări în jo­cul echipei României, că eclipsa PE MICUL ECRAN ORA 16,15 : Iugoslavia—Uniu­nea Sovietică. ORA 18,30 : România—Olanda (ambele, transmisii în direct) de formă (poate reală, poate doar bănuită) a unor handbaliste din formaţia Iugoslaviei a scăzut brusc şi grav potenţialul acestei reduta­bile reprezentative. în mod sigur, aceste „accidente“ vor avea unele urmări, dar ele nu vor fi precum­pănitoare. Febra de start amplifi­că însă totul ca o lupă... Am asistat — printre altele — şi la antrenamentul de luni dimi­neaţă al echipei noastre. Pe banca „rezervelor“ au rămas Terezia Popa (entorsă) şi Nadire Ibadula Hrid­ache NAUM (Continuare în pag. a 4-a) Imagine de la­ ultimul antrenament al selecţionatei române. Se perfecţionează anihilarea aruncărilor de la 5 m. In-­­olograf­ia noastră,­­Oancea a tras, dar zidul alcătuit din Argh.­ Sos, Miklós Şi Băicoianu blochează mngea. Foto : Dragoş NEAGU LUPTĂTORII DE LA POT REVENI PE Se poate spune, că sportul lup­telor se practică la Tulcea, pe sca­ră largă, oraşul are o echipă în campionatul diviziei A, cunoaşte o competiţie sistem divizie în şcolile generale, unii dintre luptători s-au remarcat chiar şi în competiţii in­ternaţionale, ca de exemplu D. Ma­nea, campion bal­canic la cat. 90 kg anul acesta. Con­diţiile materiale pentru practica­rea aceste ramuri sportive sunt din­tre cele mai bune: o sală folosită în exclusivitate de luptători, utilată cu două garnituri de saltele, manechine, aparate de gimnastică, instalaţii de forţă etc. Dacă la acestea mai adăugăm şi pe cei doi antrenori calificaţi, pre­cum şi tradiţia acestui sport în rîndurile tineretului local, putem afirma că sportul luptelor are aici posibilităţi de afirmare dintre cele mai bune. Cu toate acestea, în campionatul divizionar de lupte greco-romane, formaţia Pescăruşul Tulcea (apar­­ţinînd asociaţiei sportive Dunărea din localitate) are o comportare nesatisfăcătoare în ultimul timp. In clasamentul seriei Est, Pescăru­şul se află pe ultimul loc. In cele două etape ale returului ea a obţi­nut, din patru partide, o singură victorie — la Rădăuţi, în faţa e- PESCĂRUŞUL TULCEA LINIA DE PLUTIRE­ chipei A.S.A. Bacău cu 21—A­­ceasta constituie într-adevăr o per­formanţă, dar în rest a fost între­cută cu 30—10 de către Iprofil Ră­dăuţi, o echipă recent promovată în campionat, iar în etapa de la Bucureşti, unde, obiectiv judecind, nu putea emite pretenţii la victo­rie în faţa divi­zionarelor bucu­­reştene Dinamo (scor 1—29) şi Progresul (2—28) se poate consta­ta că Pescăru­şul a pierdut la diferenţe nepermis de mari. Singu­rul sportiv tulcean care a dat oare­care satisfacţie în această reuniune a fost acelaşi D. Manea. Care sunt motivele acestui declin temporar al echipei tulcene ? Spu­nem temporar întrucit conducerea sportului local, precum şi cei doi antrenori (Ion Geambazu şi Toader Boscenco), ne-au asigurat că au luat o serie de măsuri care în vi­itorul apropiat vor duce la redresa­rea sportului luptelor din localitate. Este vorba de reîmprospătarea for­maţiei cu elemente tinere, intensifi­carea antrenamentelor şi o mai Toma RABŞAN (Continuare in pag. a 2-a) DIN VIAŢA SECŢIILOR I ZIAR AIÎ.CON­SILI­ULUI NATIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA $1 SPORT ANUL XXVII — Nr. 6857 4 PAGINI 30 BANI Marți 26 octombrie 1971 DESCHIDEREA FESTIVĂ A ANULUI SPORTIV LA UNIVERSITATEA BUCUREŞTI PESTE 1300 DE STUDENŢI LA BAZA SPORTIVĂ DE LA LACUL TEI O nouă sărbătoare a sportului studenţesc bucureştean a avut loc duminică, la Baza sportivă univer­sitară de La Lacul Tei. Cadre di­dactice, tineri iubitori ai sportului din Universitate, precum şi colegii lor de studiu s-au întilnit pe malu­rile pitoreşti ale lacului pentru a participa împreună la festivitatea de deschidere a anului sportiv, la Uni­versitatea Bucureşti. Nu ne putem opri doar aici, cu consecinţe favora­bile, atît din punct de vedere spec­tacular, cit şi al întrecerilor pe te­renurile de sport, sărbătoarea a coincis cu finalele “Cupei anilor I” la atletism, jocuri sportive şi ca­notaj. E lesne, aşadar, de închipuit animaţia şi entuziasmul care s-au înstăpînit pe terenurile de volei, handbal, baschet, pe pista de aler­gări sau deasupra apelor ritmic tă­iate de canoele de 10 persoane. Dar faptul cel mai notabil rămîne per­formanta de a fi fost angrenaţi in întreceri peste 1300 de studenţi con­duşi de cele 21 de cadre didactice. La ora 10, in sunetele ritmice ale marşurilor sportive, pe pista stadio­nului şi-au făcut apariţia grupurile de studenţi de la diferitele facul­tăţi ale Universităţii. Apoi, pentru două ore, cei care au defilat au devenit concurenţi şi adversari. Cea mai mare animaţie am înre­gistrat-o la debarcader, acolo unde, sub conducerea lectorului Antonică Bălan, se dădea startul in aprig dis­putatele probe de bărci universale si caiac 10-4-1. In acelaşi timp, gru­puri organizate ad-hoc îşi încurajau frenetic echipele favorite, în ju­rul terenurilor de volei si handbal. Dar, deasupra rezultatelor finale, s-a situat un adevăr care nu poate decit să ne bucure: educaţia fizică şi sportul au devenit o parte inte­grantă a procesului formativ de instruire din instituţiile noastre de învăţămînt superior. Radu TiMOFTE DIVIZIONARELE DE BASCHET CAUTĂ SOLUŢII ÎN CEASUL AL 12-lea Rapidul în dezagregare ? La un moment dat aşa se părea. Pleca­rea lui Vlădescu şi Bugaru, cere­rile de transfer ale lui Czell şi Ivan, nerezolvarea, vreme înde­lungată, a problemei antrenoru­lui, iată dificultăţi ce păreau in­surmontabile pentru echipa din Giuleşti. Pînă la urmă, treburile s-au rezolvat. La cîrma conducerii tehnice a venit maestrul sportului Alexandru Fodor, ani de-a rândul antrenor al juniorilor de la Steaua. Prima măsură a ex-internaţionalu­­lui a fost de a constata pe ce se bazează pentru apropiatul campio­nat şi de a regrupa forţele. Din vechiul lot rămăseseră Cr. Popes­­cu, Tursugian, Predulea, Stănescu, Popovici, Lucaci şi Vintilă. Aces­tora li s-au adăugat Petruc, Lun­­gulescu şi Petreanu, promovaţi de la „tineret“. In plus, după toate probabilităţile, Czell şi Ivan vor continua să joace la Rapid. An­­dronescu (de la Universitatea Bucureşti) a obţinut drept de joc pentru formaţia feroviară ; se speră la obţinerea transferului a trei talentaţi tineri: Adăscăliţei (IEFS), Florea şi Simulescu (Pro­gresul). Deci, pericolul ce ameninţa la un moment dat această echipă a trecut. Poate că, într-o asemenea împrejurare, conducerea clubului a avut remuşcări pentru desfiin­ţarea cu ani în urmă, a postului (Continuare In pag. a 2-a) U­n raid-anchetă întreprins la cîteva din divizio­narele A de baschet ne-a edificat (pentru a cîta oară ?) asupra modului necorespunzător în care se pregătesc unele dintre cele mai bune echipe din ţară. Preocupări există, dar în majori­tatea cazurilor ele nu se ridică la nivelul solicită­rilor baschetului modern. Se constată că unele for­maţii şi-au început preparativele foarte tîrziu, că prezenţa de antrenamente este nesatisfăcătoare, câ, de fapt, de abia în ultima vreme startul cunoaşte atenţia cuvenită. În aceste condiţii, nu poate fi vorba de o pregă­tire ştiinţifică a jucătorilor, de o gradare a antre­namentelor, de planificare, de individualizare, nu poate să mire faptul câ echipele se pun pe pi­cioare după patru-cinci etape şi că, pînă atunci, publicul asistă la întîlniri de slab nivel tehnic, lipsite de spectaculozitate. Problema nu datează, din păcate, de puţină vreme. Ea persistă de ani de zile, în ciuda recomandărilor Biroului federal, prin Colegiul central al antrenorilor S-ar fi cuvenit un control mai riguros din partea forului tehnic al fe­deraţiei, ar fi fost utilă prezenţa la antrenamente a membrilor colegiilor judeţene de antrenori, ar fi fost necesară intervenţia tehnicienilor C.J.E.FS., prin îndrumări de specialitate. Dar, mai cu seamă, trebuia ca înşişi antrenorii şi jucătorii sâ fi fost convinşi de necesitatea seriozităţii în pregătire de-a lungul întregului sezon şi nu numai în ajunul înce­perii competiţiei. Aşa, însă, primii păgubiţi vor fi chiar ei. Dar, de fapt, din cauza numeroaselor ca­renţe înregistrate în fiecare an, în perioada de pre­gătire dintre două campionate, va fi afectată chiar valoarea baschetului nostru. Pentru că­­ sîntem nevoiţi să repetăm un adevăr prea bine cunoscut: fără jucători bine antrenaţi în echipele de club, nici reprezentativa ţării nu poate obţine performanţe de răsunet. Duel Georgevici- Marica, în care ieşeanul îşi va depăşi adversarul. Fază din meciul Poli-Jiul. Foto: D. ROTARU-Iaşi Comentariu de fotbal GOLURI PUŢINE, MULTE... GOLURI! Captaţi de virtojul Cupelor eu­ropene, intraţi deja în febra me­ciului pe care-l aşteptăm de multe luni (cel cu Cehoslovacia), iată-ne surprinşi de o etapă la care nu am avut vreme să ne gîndim, dar care, după disputarea ei, ne soli­cită mai mult chiar decit am fi dorit. Alcătuind un „inventar“ al da­telor pozitive (din păcate foarte uşor de făcut, ele fiind puţine la număr) oferite de această dumb­in­că, vom con­semna,­­ fără o­­cin­­tărire farmaceutică : 1) Confirmarea... confirmărilor cu care ne-a obişnuit U.T.A. Iţi place echipa arădeană, nu-ţi place — trebuie să recunoşti ce-i al ei. Şi acest „al ei“ înseamnă de fapt o personalitate unică în fotbalul nos­tru, personalitate pe lingă care nu poţi trece (repetăm, chiar dacă nu ţii la ea) fără să-ţi scoţi pălăria. 2) Sensul ascendent pe care se înscrie — se pare — Steaua, de la care aşteptăm totuşi, circums­pecţi, mai multe probe, date fiind neaşteptatele-i eclipse cu care ne-a surprins atunci cînd nimeni nu se aştepta. 3) Ieşirea dintr-o prea lungă zo­die a mediocrităţii a echipelor F. C. Argeş şi Politehnica (ieşenii — care au obţinut duminică pri­ma lor victorie în campionat — spărgînd un plafon umilitor pentru valorile echipei). Aici s-ar putea încheia scurta listă a „plusurilor“ notabile. Mult mai întinsă și mai pro­fundă ni se pare paleta semne­lor negative, unele chiar îngrijo­rătoare. Plecînd de la cifrele seci, că­rora, cu orice lupă le-ai privi, nu le poţi atribui o altă valoare decit cea pe care o exprimă, vom spune că cele 14 goluri ale etapei (mini­recordul actualei ediţii) sunt un simptom supărător. Cu atît mai mult cu cte 8 dintre ele au fost înscrise în două meciuri de către două echipe pînă acum anonime, 14 formaţii ale diviziei „A“ PRO­­DUCIND duminică doar 6 goluri! Corelată direct cu această situa­ţie — numărul mic de goluri în­scris de echipe — este ciudata, ca să nu spunem alarmanta, lipsă de dispoziţie a unor atacanţi pe care toţi iubitorii fotbalului de la noi (de la şcolari pînă la pensio­nari) s-au obişnuit să conteze. Ne gîndim la Neagu, Lucescu, Marius POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) CAMPIONATULUI REPUBLICAN S Cincinalul 1971-1975 O NOUĂ TREAPTĂ DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE­ ăptămîna care s-a încheiat a fost extrem de bogată în evenimente de mare importanţă pentru mersul nostru înainte pe drumul socialismului. A fost o săptămînă care va determina prefaceri adinei în viaţa noastră, datorită hotăririlor luate în această perioadă de_ timp. Oamenii muncii din întreaga ţară au urmărit cu justificat interes şi satisfacţie, lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale,_ în cadrul căreia, o dată cu aprobarea a o serie de acte legislative,_ a fost dezbătută şi votată legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975, un amplu pro­gram de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În expunerea asupra proiectului de plan, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, a spus : „Pentru înfăptui­rea programului elaborat de Congres, partidul nostru orientează cu consecvenţă perfecţionarea activităţilor în toate domeniile vieţii socia­le. În acest cadru de ansamblu, în procesul pregătirii planului cin­cinal, Comisia centrală de partid şi de stat, sub conducerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, a iniţiat o largă acţiune de identificare­ şi mobilizare a resurselor materiale şi umane, în interesul accelerării progresului economic şi social al României”. Această metodă de lucru, de un larg democratism, bazată pe principii realiste, a caracterizat întreaga activitate a comisiei îndrumată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ea a permis realizarea unui program de creştere dinamică pe toate planurile vieţii economice şi sociale, a descoperirii de noi resurse pen­tru dezvoltarea societăţii noastre socialiste. Aşa cum s-a arătat şi în expunerea asupra proiectului de plan : „Ţelul suprem al întregii politici a partidului şi statului, raţiunea ultimă a eforturilor pe care ni le propunem constă în crearea condiţiilor materiale, sociale şi cul­turale pentru afirmarea omului, a personalităţii sale". Planul ‘cincinal reflectă, prin numeroşii sai, indicatori, grija faţă de om. Astfel, veniturile totale reale ale populaţiei urmează să sporească cu 40—46 la sută. Progresul în ridicarea nivelului de trai este ilustrat­ şi de creşterea volumului de desfacere a mărfurilor, cu 40—47 la sută, de construirea din fondurile şi cu sprijinul statului a 522 000 de apar­tamente. Importante fonduri sunt destinate dezvoltării bazei materiale a învăţămîntului. În 1971—1975, vor fi construite 10,9 mii săli de clasă şi 85,5 mii locuri in internate pentru învăţămîntul de cultură generală, învăţămîntul tehnic şi liceal de specialitate, in învăţămîntul superior, vor fi date în funcţiune 221 000 metri pătraţi suprafeţe noi de învă­­ţămînt. _ _ __ De întreaga dezvoltare economică şi socială a ţării va beneficia şi mişcarea de cultură fizică şi sport, în primul rînd prin întărirea bazei materiale, prin posibilităţile ce se deschid pentru ca tineretul să se fortifice cu ajutorul sportului. De pe acum, au fost date în folosinţă patinoarul artificial de la Miercurea Ciuc, sala de sport de la Galaţi, bazinul de sărituri din Parcul „23 August" din Capitală, ca să cităm numai cîteva din obiectivele realizate. Nu peste mult timp, practicanţii sportului vor avea la dispoziţie patinoarul artificial de la Timişoara, sălile de sport de la Bacău, Ploieşti şi Iaşi şi încă multe alte con­strucţii. .. Datoria fiecărui cetăţean este sâ dea dovadă de o înaltă conştiinţă civică şi politică, sâ pună în practică toate cunoştinţele sale pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce-i revin la locul sau de muncă. Caracterizînd actualul plan cincinal, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniat câ : „Înfăptuirea acestui vast pro­gram f­e construcţie economică şi socială va ridica România pe o nouă treaptă, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe drumul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii". Fotó : Vasile BAGEAC MECIUL CU­­SLOVACIA il ÎNCEPUT IERI... selecţionaDii­ romani s-au remu­lnit in vederea verificării ca echipa olimpică a Bulgariei Tricolorii s-au adunat din nou. La Bucureşti, pentru trei zile. S-au adunat ieri, la Centrul sportiv 23 August, să pregătească din timp meciul decisiv de la 14 noiembrie cu Cehoslovacia din campionatul european. Angelo Niculescu ştie că va fi un noiembrie fierbinte pen­tru naţională. Toată lumea ştie a­­cest lucru. Şi trebuie să se stabi­lească „en-detail“ planul de asalt al cîştigării grupei preliminare. Lo­tul s-a adunat, pentru amicalul de mîine cu naţionala olimpică a Bulgariei, testul care va alcătui 11-16 de bază şi rezervele pentru cele două întîlniri din campionatul european de la 14 şi 24 noiembrie. Fiecare jucător va primi, un pro­gram de pregătire pînă la 6 noiem­brie cînd selecţionabilii se vor re­uni iarăşi spre a începe cu adevă­rat „numărătoarea inversă“ pentru duelul cu Dobias, Viktor, Kuna sau Nehoda. Programul vizează pregătirea la cluburi, îngrijirea să­nătăţii şi viaţa extrasportivă. Dar, poate că marea cauză a acestei reuniuni de trei zile va fi trăinicia sufletească, atmosfera de colectiv care a folosit atît de mult în tre­cut, şi pe care antrenorul vrea s-o refacă vizînd, se înţelege, efecte demne de luat în seamă. ...De fapt, reportajul acesta a început în avionul de Bacău. Ieri dimineaţă, cînd toate drumurile tricolorilor duceau spre centrul spor­tiv 23 August, călătoream cu Dem­­brovschi şi Ghiţă spre Bucureşti. Şi, din vorbă, în vorbă, am înţeles că ambii aşteptau cu sinceră bucu­rie reîntîlnirea cu colegii de la lot. Ghiţă vorbea foarte frumos despre Răducanu, Dem­­brovschi despre Lucescu. Du­pă amiază, cînd am văzut componența camerelor, n-am fost mirat. Ghiță stătea împreună cu Răducanu, Dembrovschi cu Lu­cescu, Dumitru cu Radu Nunweil­­ler, Anca cu Iordănescu... Avea dreptate Angelo Niculescu cînd spu­nea că o convocare a lotului, în primul rînd, sudează cîteva puni afective atît de necesare. ...Ieri, la centrul 23 August s-a adunat 17 jucători, al 18-lea. De­mide, urmînd să sosească astăzi avîndu-se în vedere că U.T.A. n-a mai dat pe acasă de opt zile. Iei a fost zi de odihnă (azi la 10,3 are loc un , antrenament tehnico _____ Mircea M. IONESCU (Continuare in pag. a 4-a) Selecționabilii, la puțin timp după reunirea lor la centrul sportiv 23 August. LOTURILE REPREZENTATIVE LA ORA VERIFICĂRILOR Meciurile de verificare ale loturilor reprezentative, de seniori şi tineret, ce vor avea loc miercuri 27 octombrie, se desfăşoară după următorul pro­gram : .justă-Stadionul „23 August- ora 16,30 : LOTUL DE TINERET-BONSUCCESS” (Brazilia); Ora 18.15 , LOTUL A — ECHIPA OLIMPICA A BU­­G­ARIEI. SÎMBĂTĂ, TREI MECIURI DE DIVIZIA A Partidele de campionat pe care Dinamo, Steaua, U.T.A. și Rapid — angrenate in turul II al cupelor eu­ropene — urmau să le dispute du­minică, in cadrul etapei a IX-a, vor avea loc simbată 30 octombrie, astfel: Stadionul 23 August , ora 15 : Rapid — Politefmni­aa ; Stadionul Dinamo : ora 15­­ Dina­mo — U.T.A. (in deschidere, de la ora ÎS, la ambele partide, meciurile echipelor de tineret-re/­erve) ; Bacău : Sport Club — Steaua. PATRU BOXERI ROMÂNI LA­­TURNEUL DE LA MINSK Ieri , a­­ părăsit Capitala grupa boxerilor români care vor partici­pa (între 27 şi 30 octombrie). 1. turneul Internaţional de la Minsk­­Federaţia română de box a stabilit ca la această competiţie să ia parte următorii sportivi : Va­sile Drăgan (semimuscă), Constan­tin Bumb (semiușoară), Alexandru Popa (semimijlocie) și Anghel Iancu (grea. Pugliștii români sunt în so­­artti unei antrenoruli Grigorei Nicolae.

Next