Sportul, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6863-6892)

1971-11-26 / nr. 6888

Mr. GBM REUŞITA ECHIPEI NAŢIONALE (Urmare din pag. 1) Aşa cum rezultă şi din tabelele publicate în pagina a 3-a, în cele şase partide susţinute a fost ru­lat un număr de 21 de jucători, dintre care o bună parte au con­stituit soluţii fortuite pentru un meci sau două, sau chiar pentru scurte perioade din unele partide. Deşi cifra menţionată nu lasă im­presia a fi destul de restrinsă, procesul de selecţie şi alcătuire a echipei naţionale cunoscînd în anumite momente unele incerti­tudini şi căutări, aproape inerente, se poate totuşi face menţiunea că antrenorul Angelo Niculescu — fi­del principiilor sale — s-a bazat de fiecare dată pe un schelet de echipă, pe un nucleu de jucători la care nu a renunţat sub nici un motiv, nici atunci cind unul sau altul dintre ei era mai mult sau mai puţin vehement contestat. El a dat — în general — credit „e­­chipei de pe Wembley“, cu care a­drul tratativelor purtate cu par­tenerii de întrecere — meciurile echipei României. Ca şi in cazul preliminariilor campionatului mon­dial din Mexic, echipa noastră a rămas să susţină la urmă şi pe teren propriu meciurile anticipate ca hotărî­toare pentru calificare, cunoscînd astfel cu precizie ce are de făcut pentru atingerea scopului propus. De asemenea, ea a avut marele avantaj de a juca aproape întotdeauna, cu același adversar, după echipa cehoslovacă, ceea ce, mai­ ales în cazul meciului de la Helsinki, a fost de natură să ne pună din timp în gardă în privin­ţa golaverajului. Acum, cind echipa noastră este promovată în sferturile de finală ale campionatului european, gîndu­­rile ne poartă firesc şi spre ceea ce va urma în anul viitor, cind fotbalul românesc va începe şi tentativa de calificare în turneul final al C.M. ’74 şi va da ultimul asalt pentru calificarea în turneul olimpic '72. Fotografiile de fotbal au fost reali­zate de Dragoş NEAGU, Theo MA­­CARSCKI şi Vasile BAGEAC Răducan­u a fost puţin solicitat în meciul de miercuri, iată-l in momentul uneia din rarele sale intervenţii 21 DE JUCAIORI FOLOSIŢI ÎN CELE 10 MECIURI in cele 6 partide din ca­­drul preliminariilor campiona­­tului european antrenorii e­­chipei naţionale au folosit 21 de jucători • Răducanu, Sât­­anpreanu, Dinu şi Radu Nup­­weilîer au avut fiecare cite 6 prezenţe ; Lupescu şi Dumitru, fiecare cîte 5; Dobrin, Dem­brovschi, Lucescu şi Neagu, fiecare cite 4; Dumitrache, Mocanu şi Iordanescu, fiecare cite 3; FI. Dumitrescu, Anca, Deleanu şi Domide, fiecare Cite 2; Tataru, Dan, Halmâ­­geanu şi Vigu cu cite o sin­gură prezentă. pornit practic la drum, cu care a mers în Mexic şi care stă şi la baza naţionalei noastre de azi, Sătmăreanu, Dinu şi Radu Nun­­weiller fiind (alături de Răducanu) jucătorii cu cele mai multe pre­zenţe în seria meciurilor din pre­liminariile campionatului european. Nu intîmplător, unii componenţi ai „echipei de pe Wembley“ se află şi printre fruntaşii clasamen­tului alcătuit pe baza mediei no­telor obţinute in meciurile din gru­pa I a campionatului european, ceea ce dovedeşte că ei au consti­tuit oamenii de bază ai naţionalei in aceste meciuri. Stabilitatea lotului naţional explică, fireşte, şi omogenitatea lui valorică şi umană, atmosfera favo­rabilă de lucru, sudura sufletească ce s-a creat intre jucători, priete­nia lor, spiritul de colaborare şi întrajutorare care îi caracterizează — sentimente şi fenomene ce se fac observate cu uşurinţă şi în evoluţiile lor din teren. Comentariile apărute pînă acum n-au omis, de asemenea, să men­ţioneze, ca factori care au favori­zat succesul calificării, condiţiile foarte bune de pregătire asigurate lotului naţional, ca şi preocuparea intensă manifestată de conducerea federaţiei, sub cele mai diferite aspecte, pentru reprezentarea cit mai onorabilă a fotbalului româ­nesc in arena internaţională. Am mai vrea eu, la toate cele spuse, să adăugăm sincerele noas­tre aprecieri pentru modul inteli­gent in care reprezentanţii federa­ţiei noastre au programat — în ca- CLASAMENTUL PE BAZA MEDIEI NOTELOR OBȚINUTE lată un clasament al celor 21 de jucători pe baza mediei de note pe care le-au primit: 1. DELEANU 10; 2—4 Lupescu, Dobrin, Radu Nunweiller 9,00 ; 5. Iordanescu 8,66; 6. Dumitru 8,40; 7. Dinu 8,33; 8. Răducanu 8,20; 9—10. Hălmâgecnu, FI. Dumitrescu 8,00 ; 11. Satma­­reanu 7,83; 12—13 Dembrovschi, Lucescu 7,75; 14. Dumitrache 7,66; 15. Anca 7,50; 16. Mocanu 7,33; 17. Vigu 7,00; 18—19. Neagu, Tătaru 6,50 ; 20. Dan 6,00; 21. Domide nu a primit notă in cale două jocuri în care a fost folosit. RELATIA ATAC-APARARE IN EVOLUTIA DE MIERCURI » te fe'-ri. 4 -life * 4# v'* V »V 4*4» ■* * 4 A FOTBALIŞTILOR NOŞTRI Printre mijloacele care pot de­termina dimensiunile reale ale comportării echipei romane in me­ciul de miercuri se află si statis­tica. Mai întîi, să încercăm a determi­na forţa ofensivă a reprezentati­vei naţionale în meciul de la 24 noiembrie. Şi să­ începem cu capi­tolul FRECVENŢA, care ne indică — prin cele 91 de acţiuni proprii, desfăşurate în jumătatea de teren adversă — un procent de 60 la sută din numărul total al atacu­rilor organizate de ambele forma­ţii. O cifră cu mult superioară ce­lor înregistrate în întâlnirea cu Cehoslovacia (51 la sută) şi cu Ţara Galilor, la Cardiff (44 la sută). Pe perioade de­­ timp , frec­venţa ofensivă este foarte bună in primul sfert de oră al jocului, se menţine la un nivel ridicat pe întreg parcursul reprizei I, scade brusc la începutul reprizei secun­de şi revine, treptat, în limitele unui calificativ satisfăcător, spre finalul partidei. Sub raport calitativ, ponderea acţiunilor de atac reuşite,­ adică încheiate c­u lovituri la poartă, re­prezintă aproximativ 23 la sută. Un procent insuficient, dacă ne gîndim. Înainte de toate, la avan­tajele jocului pe teren propriu, dar, oricur­, mai bun decît cel în­registrat în meciurile cu­­ Cehoslo­vacia (18 la sută) şi Ţara Galilor, la Cardiff (19 la sută). Şi tot la acest capitol, al cali­tăţii jocului ofensiv, mai trebuie remarcat faptul că un însemnat număr de acţiuni (în medie 25 la sută) se pierd înainte de interven­ţia apărătorilor adverşi, datorită, pe de o parte, neglijenţei în transmiterea pasei, iar, pe de alta, slabei circulaţii a jucătorilor. în sfîrşit, dacă vorbim de ofen­sivă şi o plasăm în limitele con­cepţiei de joc a echipei noastre reprezentative, preferinţa pentru atacul de tip poziţional, construit din ţesătura, uneori exagerată, de pase, ni se pare caracteristică şi destul de elocvent evidenţiată in procentul de 80 In sulă, r­­eferndu-ne acum la rezistenţa defensivă, cel de al doilea ele­ment fundamental din cadrul relaţiei a­tac-apărare, este cazul să precizăm că, în general, me­ciul cu Ţara Galilor nu a fost suficient de edificator în privinţa solicitărilor la care au fost supuşi jucătorii noştri. Dar, cu toate acestea, este bine să reţinem că în partida de miercuri apărarea tricoloră a respins peste 70 la sută din acţiunile de atac ale adversarului, reprezentînd o rea­lizare colectivă care le întrece pe toate celelalte din partidele anterioare. . Pe de altă parte, ni se pare interesant a arăta că, în ultimul său joc, echipa naţională a găsit soluţii mai bune pentru rezolva­rea problemelor­­de apărare, cu mai multă siguranţă şi — ceea ce este mai important — cu mijloace constructive (în peste 70 la sută din acţiunile defensive s-a ieşit cu pasă precisă la coe­chipier). în concluzie, se poate afirma că ultima evoluţie oficială a re­prezentativei noastre a scos in evidenţă (statistica o confirmă) unele progrese în ceea ce priveşte jocul de ansamblu, analizat prin prisma relaţiei atac-apărare. Mihai IONESCU Dobrin, intr-un aprig duel pentru balon cu unul dintre apărătorii galezi DRUMUL CALIFICĂRII ÎN SFERTURI ȘI DE FINALĂ ALE CAMPIONATULUI EUROPEAN Cele 6 partide ale tricolorilor București, 11 octombrie 1970 ROMÂNIA — FINLANDA 3—0 (2—0) ROMÂNIA : Răducanu fără notă — Sătmăreanu 6, Lupescu 8, Dinu 8, Vigu 7, Dumitru 8, Radu Nunweiller 8, Neagu 6 (min. 46, Tătaru 6), Dobrin 9, Dumitrache 9, Fl. Dumitrescu 8. Au marcat : Dumitrache (min. 28 și 42), Radu Nunweiller (min. 77). Cardiff, 11 noiembrie 1970 ȚARA GALILOR — ROMANIA 0—0 ROMÂNIA : Răducanu 10 — Sătmăreanu 8, Lupescu 9, Dinu 8 (min. 46, Flălmăgeanu 8), Mocanu 8, Dumitru 8, Radu Nunweiller 9, Neagu 7, Dobrin 8 (min. 76, Domide), Dumitrache 8, FI. Dumitrescu 8. Bratislava, 16 mai 1971 CEHOSLOVACIA — ROMANIA 1-0 (0—0) ROMÂNIA : Răducanu 9 — Sătmăreanu 8, Dinu 7, Dor. 6, Mocanu 6, Anca 6, Dumitru 9, Neagu 5 (min. 61, Radu Nunweiller), Dembrov­schi 7, Dumitrache 6, Lucescu­ 6. A marcat : Vesely (min. 88). Helsinki, 22 septembrie 1971 FINLANDA — ROMÂNIA 0—4 (0—2) ROMÂNIA : Răducanu 8 — Sătmăreanu 9, Lupescu 9, Dinu 9, Mo­canu 8, Dumitru 9+, Radu Nunweiller 9+, Lucescu 9-1, Dembrovschi 9, Neagu 8, Iordânescu 8-F­ (min. 46, Tătaru 7). Au marcat : Iordânescu (min. 24), Lupescu (min. 37), Dembrovschi (min. 54), Lucescu (min. 63 din 11­­). București, 14 noiembrie 1971 ROMÂNIA — CEHOSLOVACIA 2—1 (1-0) ROMÂNIA : Răducanu 6 — Sătmăreanu 8, Lupescu 9-1, Dinu 9, Deleanu 10, Anca 9, Radu Nunweiller 9-F, Lucescu 8, Dembrovschi 8 (min. 72, Domide), Dobrin 10, Iordanescu 9. Au marcat : Dembrovschi (min. 25), Dobrin (min. 52), respectiv, Capkovic (min. 51). București, 24 noiembrie 1971 ROMÂNIA — ȚARA GALILOR 2—0 (1—0) ROMÂNIA : Răducanu 8 — Sătmăreanu 8, Lupescu 10, Dinu 9, Deleanu 10, Dumitru 8, Radu Nunweiller 10, Lucescu 8-8, Dembrov­­schi 7, Dobrin 9, Iordanescu 9. Au marcat­­ Lupescu (min. 9) și Lucescu (min. 74). Sportul „GĂINA GLORIEI“ Probabil că am trăit miercuri cea mai frumoasă zi a anului fotbalistic, deşi mai sigur e că nu ne-am dat seama, iar indiscutabil e că o vom uita repede. Oamenii fotbalişti sunt foarte sensibili la nenorociri­­ şi se dovedesc expresivi atunci când e vorba să-şi exprime furiile şi sentinţele de con­damnare la moarte. Frumosul, zilele senine, eveni­mentele plăcute nu prea nasc articole şi expresii strălucite. Nu cunosc presa braziliană, dar pe con­tinentul european, şi mai cu seama într-o anume ţară europeană, aflată printre primele opt valori fotbalistice ale continentului, aceasta e situaţia : se scrie mai bine la rău decit la bine, se ciiteşte mai cu spor decit se sărbătoreşte... Victoria duce la beţii frumoase, de gîndit însă se face economie pentru zile negre cind toţi au idei minunate Ic care se subscrie într-un strigăt triumfal... E cum nu se poate mai absurd, dar nu e moarte de om ! Miercuri, 24 noiembrie 1971, echi­pa Ţării Românilor — învingînd e­­chipa din Ţara Galilor — s-a înscris printre cele m­ai bune opt echipe ale Europei, la un an după ce (an­trenată de acelaşi Angelo Nicu­lescu) dovedise că e printre primele 16 echipe ale lumii. S-ar putea ca din perspectiva nemuririi omului, a­­ceastă performanţă să nu valoreze nimic, şi n-are rost să ne opunem... Din alte perspective, s-a putut totuşi observa­­ că echipa României a făcut cel mai raţional meci din ultimii ani, cel mai calm, cel mai sigur, cel mai curat ca tehnică şi estetică. Echipa a avut stil , putea să fie şi 3—0 şi 4—0, Adversari n-au avut nici o ocazie enormă, dar în cim­p şi în apărare ştiau meserie, o meserie englezească, şi au fost învinşi englezeşte : un gol la început, un gol la sfîrşit, încît acest 2—0 sună elocvent, cum nu se poate mai serios şi mai logic. *A fost un meci de­cisiv, jucat logic, ceea ce înseamnă foarte mult la o echipă care — şi ea, şi chibiţii ei — şi-au pierdut capul nu o dată, căreia nu o dată, i s-a imputat că are mai multă forţă decit cap. S-a mai observat că „îngrozitorul" Dobrin i-a sărutat cu multă bucurie pe cei care au marcat golurile, — deşi mari critici literari îl socotesc cel mai mare geniu, din istoria fotbalului românesc, ceea ce i-ar fi dat dreptul să fie mai sobru şi mai rece faţă de cei „doar" talentaţi Dar, probabil că Dobrin — mai mult decît acei critici — știe că în istoria fotbalului verdictele se dau altfel decit în istoria literaturii. Se poate, din citire, afirma că Ion Luca Caragiale e cel mai mare dramaturg român — dar nu se poate să strigi că Dobrin e mai genial ca Baratki decît pe văzute, după ce i-ai văzut la viața ta, pe amîndoi, la fotbal, e ca la pepeni , numai pe tăiete ! E partea rudimentară a istoriei sale, voi... S-a mai observat ca Iordânescu e tot mai bun pe stînga dar are mereu un dribling în plus, că ’ Deleanu e într-adevâr in anul mare al cariei sale, că Lupescu e tot ce a dat mai nobil ca seriozitate şi meserie fotbalul bucureştean în ultimii ani, singurul om care poate privi cu fruntea sus spre Lereler, preşedintele de onoare al acelei tainice bresle formată numai din mari jucători, niciodată cîntaţi în slavă de marii scriitori ai ţării, toate acestea s-au putut observa de-a lun­gul unei transmisii exemplare, e­­xactă, frumoasă, rostită de un Ţo­­pescu uşor indispus (şi-mi pare rău), efectuată de patru oameni, cu ochi bun (operatorii : Grigorescu, Popa, Nemeş şi Brebu) conduşi de un om în mină bună (regizorul M. Panait). Ca ziua să fie plină, la celălalt capăt al ţării, cea mai serioasă echipă românească învingea incre­dibil o puternică echipă portughe­ză a cărei viteză şi tehnică nu o scuteau de pase greşite, de „chifle" şi bram­bureli în apărare de mai mare dragul. Se zice ca Domide a jucat magistral, noi, ca telespectatori, nu ne-am putut da seama : tran­smisia a fost imprecisă, toate fazele filmate prea de departe, golul superb al lui Domide l-am vă­zut ca prin lunetă. Aradul n-are noroc la televiziu­ne, bine că-i are pe Coco, pe Vidac şi, încă o dată, pe Lereter şi Domide. Altfel, sunetul a fost bun — Buhoiu nu avea de ce fi îngrijorat că ar vorbi prea tare... ... Şi-acum, să vedem cum se alege praful din această zi care cheamă la raţiune şi bun simţ. Nu sînt masochist — dar ştiu că nimic nu e mai greu în fotbalul românesc decît cum se împarte „găina gloriei", după expresia acelui poet care nu se pri­cepea la fotbal, numit Maiakovski. BELPHEGOR * 1 . Comportarea tricolorilor sub lupă... Vă prezentăm evoluţia tricolo­rilor noştri în partida cu echi­pa Ţării Galilor, prin compararea acţiunilor bune cu cele slabe : SĂTMĂREANU : a avut 8 in­tercepţii, de 8 ori a fost driblat, de 3 ori a degajat imprecis, de 4 ori a trimis mingea în afara tere­nului de joc, a dat 29 de pase pre­cise şi 4 pase greşite, a efectuat două centrări nefinalizate, de două ori a fost deposedat. LUPESCU­­ a avut 10 intercep­ţii, de două ori a fost driblat, de 2 ori a degajat imprecis, de 3 ori a trimis mingea în afara terenului de joc, a dat 21 de pase­­precise şi o pasă greşită, a tras două şuturi la poartă. DINU : a avut 12 intercepţii, de 5 ori a fost driblat, de 3 ori a degajat imprecis, de două ori a trimis mingea în afara terenului de joc, a dat 32 pase precise şi 3 pase greşite, a tras două şuturi la poartă. •­DELEANU : a avut 11 intercepţii, de 2 ori a fost­ driblat, de 5 ori a degribit imprecis, de 6 ori a tri­mis mingea în afara terenului de joc, a dat 27 de pase precise şi două pase greşite, a tras două şu­turi la poartă, iar de două ori a fost deposedat. DUMITRU­­ a dat 57 pase pre­cise şi 4 pase greşite, iar de 4 ori a fost deposedat. RADU NUNWEILLER: a dat 68­ de pase precise şi 6 pase greşite, a tras 4 şuturi la poartă, a efec­tuat o centrare nefinalizată, iar de două ori a fost deposedat. LUCESCU: a dat 38 de pase precise şi 4 pase greşite, a tras două şuturi la poartă, a efectuat o centrare finalizată şi 4 centrări nefinalizate, iar de 5 ori a fost deposedat. DEMBROVSCHI : a dat 35 de­­pase pre­se şi două pase greşite, a tras 3 şuturi la poartă, iar de 8 ori a fost deposedat. DOBRIN : a dat 50 de pase pre­cise şi 7 pase greşite, a tras două şuturi la poartă, iar de 5 ori a fost deposedat.­­­­ IORDANESCU : a dat 48 de pase precise şi două pase greşite, a efectuat o centrare finalizată ş­i una nefinalizată, a tras 5 şuturi la poartă, iar de 10 ori a fost depo­sedat. Adrian VASILESCU GOLGETERII Cele 11 goluri ale echipei na­ţionale în jocurile din prelimina­riile campionatului european au fost marcate de : Dumitrache, Lupescu, Dembrovschi, Lucescu (1 din 11 m) — fiecare cite 2 ; Do­brin, Nunweiller VI, Iordanescu — fiecare cite 1. Pag. a 3-a U.T.A. ȘI-A CREAT PREMISE PENTRU O CALIFICARE SPECTACULOASĂ (Urmare din pag. 1) după legi nescrise, dar foarte bine stabilite. Marele pericol se numea Torres. Și a fost pregătită­ o tac­tică specială pentru a anula va­loarea și randamentul din atac al „girafei“. De fiecare dată, Lereter sărea la cap cu Torres, iar Pojoni venea la dublaj pentru orice even­tualitate. Și, în prima repriză, jo­cul celor „doi gardieni“ a strălu­cit, Torres devenind un jucător oarecare. Eliberîndu-se rapid de „complexul Torres“, și primind la fel de rapid confirmarea jocului său pragmatic (e vorba de golul lui Domide din min. 9), U.T.A. şi-a­ dat ■drumul la un joc de mare echipă, uimind prin simplitate şi profun­zime. Acesta a fost marele atu al liderului campionatului nostru. Pen-'' tru că­­ atunci cind a încercat, - să renunţe la simplitate, com­plicînd acţiunile cu driblinguri inutile sau pase superficiale, Vitoria Setubal a pus stăpânire pe joc. Spre liniştea şi meritul tuturor­­cuvinte de laudă pentru public, prezent, e drept, în număr mic, şi pentru organizatori care în nopţile de luni şi marţi munceau pe la orele 2 pentru cură­ţarea terenului de zăpadă), spre li­niştea tuturor, spuneam, textiliştii au trecut curînd peste asemenea slă­­biciuni şi după acea „perioadă roză“ a Vitoriei (min. 55 — 63), cind oaspeţii au tras în 8 minute... 9 şuturi pe spaţiul porţii (!), U.T.A. şi-a regăsit „matca stilis­tică“, chiar dacă eforturile depuse pînă atunci nu i-au mai permis manevre viguroase. Fotbaliştii portughezi găseau o primă explicaţie a jocului lor slab în terenul moale, incomod pentru ei. O doză de adevăr există şi in această opinie. Dar principala ex­plicaţie pare să vină din altă di­recţie. Datorită unor condiţii in­tempestive, Vitoria Setubal a so­sit la Arad marţi după-amiază şi nu a mai putut lua contact cu te­renul de joc. Aşa incit, de dumini­că şi pînă la ora jocului cu U.T.A., elevii lui Jose Maria Pedroto n-au făcut nici o mişcare cu balon sau fără. Adăugaţi la aceasta şi schim­barea de temperatură (la Setubal erau plus 25 de grade, la Arad plus 3—4 grade). Am amintit toate acestea nu pentru a găsi oaspeţilor scuze la o înfrîngere categorică, ci pentru că trebuie să ne gîndim şi la deplasarea U.T.A-ei în ve­derea jocului revanşă. Din cite am aflat, s-a hotărît ca U.T.A. să plece spre Setubal cu avionul cu două zile înaintea partidei, luni 6 decembrie. Condiţiile atmosfe­rice, care ar putea naşte surprize, trecerea de la temperatura­ rece la cea caldă sunt, însă, probleme ce-l neliniştesc pe antrenorul Ni­­c­olae Dumitrescu care opinează pentru o plecare cu o zi mai de­vreme, duminică 5 decembrie. De altfel, clubul arădean se gîndeşte să ceară federaţiei amânarea par­tidei din campionat cu Petrolul, de la 4 decembrie, pentru reface­rea jucătorilor. E o doleanţă justi­ficată, avînd în vedere că­­să mai repetăm oare?!) U.T.A. a străbă­tut toamna aceasta încărcată cu aceiași 11 jucători. Ne gîndim, în primul rînd, că U.T.A. și-a creat premise excelente pentru o califi­care de prestigiu. 3—0 împotriva Vitoriei Setubal e un rezultat cu care multe echipe din Europa s-ar mîndri. E un rezultat care face cinste U.T.A.-ei şi care deschide acestei serioase formaţii româneşti perspective distinse pentru fotba­lul nostru de club. 3-0 înseamnă premise pentru calificare. Dar şi în fotbal contează­­concluzia. Iar această concluzie se va scrie la Setubal unde nu va fi de loc uşor. U.T.A., cea dinţii, ştie prea bine acest lucru. VEŞTI DE LA DIVIZIONARELE „A“ Duminică se reiau jocurile din cadrul diviziei A. Ce fac echipele ? LA SPORT CLUB BACAU au avut loc antrenamente zilnice. Miercuri, băcăuanii au jucat cu Petrolul Moineşti, pe care au în­trecut-o cu 5-0, prin golurile marcate de Bugiubei (2), Sorin A­­vram, Pană şi Hriţcu. La şedinţa de joi, antrenorii Constantin şi Petrică Rădulescu au lucrat, se­parat, cu apărătorii şi înaintaşii. De remarcat faptul că Dembrov­schi şi Ghiţă s-au prezentat la club miercuri seara, imediat după terminarea meciului România— Ţara Galilor, cei doi­ jucători pie­rind cu o maşină la Bacău Şi jucătorii de la DINAMO şi-au continuat pregătirile. Ieri, elevii lui Nicuşor au susţinut un joc­­şcoală cu divizionara C­S Dinamo Obor. Pentru astăzi, este prevăzut un nou joc, de astă dată în com­pania formaţiei de juniori a clu­bului. La UNIVERSITATEA CLUJ s-a lucrat intens. Au avut loc antrena­mente zilnice, în care s-a pus ac­centul pe menţinerea pregătirii fi­zice la un nivel cit mai bun, ur­­mărindu-se, totodată, însuşirea unor elemente tehnico-tactice. Joi, studenţii au susţinut un joc­­şcoală cu formaţia de tineret-re­­zerve a divizionarei A C.F.R.­Cluj. In lotul studenţilor există o indis­ponibilitate. E vorba de Barbu, care are o întindere de ligamente, şi după toate probabilităţile nu va ju­ca duminică. După cum se vede, în acest sezon, Barbu a cam fost ur­mărit de ghinioane. In perioada de întrerupere a campionatului, şi celelalte divizio­nare , şi-au continuat pregătirile zilnice. Aşa, de pildă, STEAGUL ROŞU, F. C. ARGEŞ, PETROLUL, au susţinut­ ieri ultimele meciuri de verificare dinaintea etapei de duminică în compania echipelor Carpaţi Braşov, T. M. Bucureşti şi Flacăra roşie. In ceea ce ii priveşte pe piteş­­teni, se pare că ei vor alinia dumi­nică echipa care a cîştigat la Cra­iova. Nici la Ploieşti nu sunt indis­ponibilităţi, deci şi Petrolul va a­­părea pe teren cu echipa care a cîştigat în etapa precedentă. După preţioasa victorie obţinută in faţa dinamoviştilor Bucureşteni, Jiul şi-a continuat pregătirile­ cu intensitate sporită. în tabăra fot­baliştilor din Valea Jiului două semne de întrebare îşi mai aşteaptă rezolvarea: cine-l va înlocui pe Libardi (în continuare, indisponibil) şi cine va îmbrăca tricoul cu nr. 4, in urma suspendării lui Tonca. Ieri, cind am luat legătura telefonică cu Petroșanii, antrenorii de la Jiul nici nu știau că Tonca a fost sus­pendat. De necrezut! ULTIMELE DOUĂ ZILE LA PRONOSPORT • După emoţiile meciului cu Ţara Galilor, campionatul primei divizii îşi reia activitatea dumini­că, 28 noiembrie, cu partidele eta­pei a XI-a, meciuri ce sunt prinse — alături de jocurile diviziei A din campionatul italian —• în pro­gramul concursului Pronosport nr. 48. Acest atractiv program de con­curs se prezintă astfel : I. Dinamo — Crişul; II. Petrolul — Univ. Craiova; III. Politehnica — Stea­ua;­ IV. Steagul roşu — A.S.A. Tg. Mureş; V. S.C. Bacău — C.F.R. Cluj ; VI. F.C. Argeş — Farul; VII. Cagliari — Bologna; VIII. Catanzaro — Lanerossi; IX. Flo­rentina — Torino ; X. Inter — Mi­lan ; XI. Juventus — Napoli; XII. Roma — Mantova; XIII. Va­rese — Verona. • Pentru participanţii la Prono­sport, prezentăm programul con­cursului Pronosport nr. 49 din 5 decembrie a.c.; I. S.G. Bacău — Dinamo;­ II. F.C. Argeș — Jiul ; III. Steaua — C.F.R. Cluj; IV. Univ. Craiova — Crişul; V. Poli­tehnica — Steagul roşu; VI. „U“ Cluj — Farul; VII. Atalanta — Varese; VIII. Bologna — Inter; IX. Catanzaro — Fiorentina; X. Lanerossi — Napoli; XI. Roma — Cagliari ; XII. Sampdoria — Ve­rona ; XIII. Juventus — Torino. • Şi în această săptămînă bile­tele fracţionate şi-au arătat din plin roadele ! La concursul Pro­­noexpres din 17 noiembrie, parti­cipantul Aurel Spiru din Braşov a obţinut, pe o variantă acoperită 10%, 86.100 lei. Tot la acest con­curs, participantul Ilie Gavrilă din Craiova a realizat un cîştig de 100.000 lei, ia­r categoria I. Rubrică redactată de LOTQ-FEONOSFORT

Next