Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)
1971-12-08 / nr. 6900
Fagaza COMPONENȚA LOTURILOR REPREZENTATIVE • România va fi reprezentată la Campionatul balcanic de senioare (17—19 decembrie, la Sarajevo) de 12 din următoarele 15 jucătoare: Tita, Popov, Iftimie, Sabu, Szabó, Deák (I.E.F.S.), Buga, Roşianu, Nicola (Rapid), Savu, Gugiu (Politehnica Bucureşti), Schnebli, Grosskopf (Universitatea Timişoara), Prăzariu (Universitatea Craiova), Opriciu (Voinţa Tg. Mureş). Lotul se află actualmente la Timişoara, unde se pregăteşte, sub îndrumarea antrenorilor S.Ferencz şi X. Nicolau. • A fostalcătuit lotul federal de pregătire pentru formarea selecţionatei de seniori care ne va reprezenta ţara anul viitor. Lotul cuprinde 39, de baschetbalişti din Bucureşti,Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa/ Galaţi şi Braşov care vor efectua, în oraşele respective cite trei antrenamente pe săptămînâ,în afara celor din cadrul cluburilor. • In vacanţa de iarnă, loturile de juniori şi junioare se vor pregăti la Bucureşti sub îndrumarea antrenorilor G. Chiraleu şi V. Mureşanu (băieţii), Gh. Benone şi Gabriela Both (fetele). Componenţa selecţionatelor. (în paranteze, taliat BĂIEŢI/: Crăciun (2,01), Ursache (1,95), S. Vidican (1,82), de la Sc. sp. Cluj, Roşu (1,85), Costache (1,88) de la Sc. sp. Braşov, Scutaru//(2,00), Ciucă (1,94), de la C.S.M. , Iaşi, Ziguli (1,88) de la Sc sp. Piteşti, Cernat (1,94) de la Politehnica Bucureşti, Poleanu (1,90) de la, Steaua, Dumitru (1,98) de la Dinamo Bucureşti, Berceanul (1,98) de la Sc. sp. nr. 2 Bucureşti, Mihuţă (1,98), Niculescu (1,92), Chircă (1,88), Şerbănescu (1,88), Osacenco, (1,88), Chioreanu (1,96) de la Lie. nr. 35 Bucureşti ; FETE : Mihalik (1,73), de la Sănătatea Satu Mare, Papp (1,78), Cristea (1,72), de la Sc. sp. Satu Mare, Portik (1,80) de la Sc. sp. Gheorghieni, Biro (1,80), Henning (1,81), Marica (1,80) de la Sc. sp. Braşov, Colţescu (1,84) de la Lie. nr. 2 Piteşti, Moraru (1,78), Szekely (1,65), Jighişan (1,78), Cobîrzan (1,66) de la Sc. sp. Cluj, Goian (1,85) de la Sc sp. Deva, Postaru (1,74) de la Sc. sp. nr. 2 Bucureşti, Iatan (1,70) de la Olimpia Bucureşti, Atomei (1,72) de la Sc. sp. Sibiu, Bolovan (1,84), Andreescu (1,89), Fortuna (1,74) de la Lic. nr. 35 București. NOUL PROGRAM AL TURNEULUI ECHIPEI DE BASCHET A R. P. CHINEZE IN TARA NOASTRĂ Programul iniţial al turneului ce-l va întreprinde In ţara noastră reprezentativa de baschet-senioare a R. P. Chineze a fost modificat astfel : 18, 19, 21 şi 22 decembrie meciuri la Tg. Mureş, Cluj, Satu Mare şi Oradea cu selecţionatele locale; 24 şi 26 decembrie, la Bucureşti, dublă intîlnire România—R. P. Chineză. LA REVEDERE JUCĂTOAREI EVA FERENCZ, •0 ... ■ BUN VENIT ANTRENOAREI EVA FERENCZ! — Ne amintim că v-aţi retras, o dată, din activitatea competiţionalâ, in 1965, şi aţi revenit pe terenurile de baschet după un an de întrerupere. Vă rugăm să ne spuneţi ce a determinat înapoierea dumneavoastră şi dacă de astă-dată renunţarea este definitivă. Amabilă şi zîmbitoare, aşa cum am cunoscut-o din zilele în care făcea primii „paşi“ în baschet, maestru emerită a sportului Eva Ferencz ne-a răspuns prompt : — Şi in 1965 am dorit să mă retrag, mai cu seamă că in acel an Rapidul cucerise din nou titlul de campioanăa ţârii (n.n.: pentru a patra oară cu Eva Ferencz în formaţie,). Dar,din următoarea ediţie a diviziei, dificultăţile prin care trecea echipa m-au determinat să reîncep antrenamentele şi jocurile. Acum, insă, renunţarea este cu adevărat... ultima. — In anul 1965 aţi arătat că una din cele mai plăcute amintiri este victoria asupra formaţiei Daugava Riga, în „Cupa campionilor europeni“. De la revenirea pe terenul de baschet, ce eveniment v-a impresionat mai mult ? — Cucerirea, in 1969, a titlului de campioană a ţării. — Şi credeţi că, de acum, Rapidul nu vă va mai simţi lipsa ? — Sunt convinsă. Tinerele care alcătuiesc lotul rapidist au talent, valoare şi sunt ambiţioase. Cele nouă victorii consecutive, realizate in această toamnă in divizia A sunt grăitoare. — Cu ce simţăminte aţi predat tricoul cu numărul 5 pe care l-aţi purtat atît de mulţi ani ? — Am fost foarte emoţionată, dar în acelaşi timp bucuroasă, deoarece am convingerea că el a încăput pe mîini bune. Maria Roşianu este nu numai o bună baschetbalistă chiar şi acum, cind se află la virsta junioratului, dar are mari calităţi de sportiv adevărat, fiind capabilă de sacrificii pentru sportul îndrăgit, doritoare să ajungă, prin stăruinţă şi abnegaţie, cea mai bună dintre cele mai bune. — Aţi început baschetul, o dată cu anii de studenţie la I.E.F.S. Ce a contribuit la rapida dumneavoastră ridicare în rindul celor mai bune jucătoare ale ţării ? — La I.E.F.S., am avut şansa să fiu remarcată de profesorul Leon Teodorescu şi, graţie priceperii şi strădaniilor sale, am devenit baschetbalistă. Prof. Leon Teodorescu a izbutit să-mi insufle pasiunea pentru acest sport pe care, în toţi cei 20 de ani de activitate, l-am îndrăgit şi pentru care nu am considerat niciodată că orice sacrificiu ar fi prea mare. — Şi acum, ce urmează ? — Nimic deosebit. Voi continua să muncesc pentru baschet, dar nu ca jucătoare, ci ca antrenoare. La Liceul „N. Kretzulescu“, unde sunt profesoară, ca şi la şcolile din cartierul Ciuleşti sunt multe eleve dotate, din rindul cărora sper să ridic viitoarele baschetbaliste fruntaşe. Este clar. Pentru Eva Ferencz baschetul va fi şi de acum înainte o profesiune de credinţă, va fi viaţa ei, aşa cum a fost timp de două decenii. Nu ne rămîne decit să o felicităm pentru prodigioasa ei activitate, pentru aportul adus în obţinerea succeselor echipei naţionale (a reprezentat ţara de peste 100 de ori, a făcut parte de două ori din selecţionatele clasate pe locul IV la campionatul european), pentru exemplul ei de ’ corectitudine şi sportivitate faţă de adversare, coechipiere.şi arbitri, pentru dăruirea ei, încă o dată felicitări, Eva, şi succes ! D. STANCULESCU Fotografie pentru albumul „de familie“ al clubului Rapid, înconjurate de fostele coechipiere, de conducerea clubului şi a secţiei de baschet, Eva Ferencz şi Ileana Chiraleu zimbesc pentru ultima dată in calitate de jucătoare. .... Foto : N. DRAGOŞ S-a încheiat prima etapă a pregătirilor pentru C. M. „CUPA BUCUREŞTI" A RELEVAT NOI CANDIDAŢI PENTRU ECHIPELE REPREZENTATIVE Ultima mare competiţie internaţională a anului, dotată cu trofeul „Cupa Bucureşti”, s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv pentru toată lumea. Oaspeţii noştri, apreciaţi în arena mondială, s-au acomodat rapid cu pistele şi. In consecinţă, au intrat încă de la primele bile în ritmul normal, obţinlnd rezultate de certă valoare. Foştii campioni ai lumii Siegrid Lindner şi Eberhard Luther (R.D. Germană) şi-au confirmat înalta măiestrie In lansarea bilei, cucerind primul loc In proba de dublu mixt, iar reprezentanţii Ungariei, R.F. a Germaniei şi Cehoslovaciei şi-au dovedit şi ei clasa internaţională, numărlndu-se printre principalii animatori ai întrecerilor. Ce a reprezentat pentru popicarii români această confruntare internaţională de anvergură ? Membrii loturilor naţionale de seniori şi senioare au avut în „Cupa Bucureşti“ un ultim test al primei etape a pregătirilor efectuate în aşteptarea campionatelor mondiale, programate între 28 mai şi 5 iunie 1972, în oraşul iugoslav Split. Bazîndu-ne pe cifre concludente afirmăm că, marea majoritate a componenţilor loturilor republicane feminine şi masculine, au înregistrat rezultate bune, de natură să creeze o activitate efervescentă în etapa următoare, cea mai grea, a pregătirilor pentru C.M. Să argumentăm. Jucătoarele şi jucătorii de bază din echipele naţionale au depăşit 410 şi, respectiv, 910 p.d., performanţe remarcabile pe plan internaţional. Au fost chiar sportivi care au incintat privirile, obţinind rezultate ce se apropie de recordurile mondiale. Unii selecţionabili au avut în probele individuale şi de dublu mixt comportări constante şi valoroase, alţii, în schimb, au înregistrat oscădere, mai mică sau mai mare, de randament, cauzată de o insuficientă pregătire fizică generală, de o lipsă de rezistenţă specifică pentru două sau trei jocuri cît va cuprinde programul C.M. Astfel, Ion Micoroiu, după 1004 p.d. la „individuale”, performanţă excelentă, a fost marcat la dublu mixt cu 932, Constantin Rădulescu a realizat 930 şi 904, iar Dumitru C. Dumitru, 929 şi 880. La alţi selecţionabili s-a observat o evidentă oboseală psihică (Petre Purje, Crista Szöcs şi alţii), datorată unei suprasolicitări în campionatul divizionar. Cele mai multe carenţe le-au manifestat, insă, popicarii din provincie, fapt care denotă că ei nu respectă, cu stricteţe, planul de antrenament, indicat de specialiştii federaţiei. In sfîrşit, o deficienţă generală mai veche : jucătoarele şi jucătorii noştri nu pot doborî din două lovituri toate „beţele” la „izolate”, irosind bile preţioase chiar şi la două popice rămase grupate în orice loc al lăcaşului. Deci, atenţie mărită la „izolare” ! In dorinţa de a avea o bază mai largă de selecţie, forul de resort a invitat la „Cupa Bucureşti” 16 senioare şi tot atîţia seniori, evidenţiaţi in campionatele republicane, precum şi o serie de junioare şi juniori de nădejde. Mulţi dintre cei invitaţi au evoluat pentru prima oară pe arena Voinţa din Capitală, remarcindu-se prin siguranţă in lovituri şi un stil elegant in lansarea bilei. Mariana Antuş (Hidromecanica Braşov), Cornelia Grecescu (Voinţa Bucureşti), fraţii Rozalia şi Ion Stelucz (Voinţa Cluj), Valentin Costea (Electrica Sibiu), ca sâ amintim numai ciţista dintre jucătorii şi jucătoarele care au cucerit aplauze la scenă deschisă, au intrat în vederile antrenorilor loturilor naţionale, urmînd a fi convocaţi la concursurile de verificare a selecţionabililor. Prin urmare, noi sportivi candidează la un loc în echipele reprezentative ale ţârii noastre. Traian IOANIŢESCU • In ultimul meci din cadrul turneului pe care l-a întreprins in ţara noastră selecţionata feroviară feminină a R.D. Germane a întrecut echipa Constructorul Bucureşti cu scorul de 2 483—2 397 p.d. SPORTUL UNIVERSITAR CRAIOVEAN (Urmare din pag. 1) că, fără perspective, el nefiind, cum s-ar cuveni, un nucleu de concepţie. Cadrele componente se complac în inactivitate, în totală neconcordanţă cu specializarea de înaltă calificare pe care o au. De aici, rezidă şi lipsa aproape totală de spirit gospodăresc. Pentru remedierea acestei situaţii rectoratul Universităţii craiovene trebuie să ia măsuri concrete pentru a restabili competenţa profesională a cadrelor didactice componente ale catedrei. Pe de altă parte sprijinul şi colaborarea cu secţiile de performanţă nu au fost întotdeauna satisfăcătoare. Doar specialistul în judo. Stelian ŞTEFANUŢ a avut rezultate bune în această direcţie, restul cadrelor de specialitate — L. Niculescu (baschet), S. Cătineanu şi Cornel Stroe (atletism) — George Burcea (handbal) nu şi-au justificat pe deplin încrederea ce le-a fost acordată. CLUBUL UNIVERSITAR:E LOC PENTRU MAI BINE... Sportivii studenţi din Craiova au obţinut în ultimul timp multe rezultate de nivel republican. In cadrul clubului activează nouă secţii (şase de performanţă şi trei la nivel local) dintre care patru sunt nominalizate : atletism, judo, fotbal şi volei. In ceea ce priveşte stilul de muncă existent aici, poate fi consemnat ca un fapt pozitiv alcătuirea unui regulament de ordine interioară în cadrul căruia s-au precizat sarcinile fiecărui salariat. Dar, în şedinţele cadrelor de conducere, antrenorilor sau organizatorilor se discută de multe ori probleme minore fără a se avea în vedere contactul permanent cu problemele vitale, nu se caută mijloace eficace de rezolvare organizatorică şi metodică a problemelor ivite, în ceea ce priveşte concluziile comisiei asupra activităţii unora dintre secţiile de performanţă ele sunt în general, următoarele: In secţia fotbal se face necesară imperios Îmbunătăţirea muncii educative cu fiecare component în parte. In unele cazuri nu sunt justificate drepturile şi avantajele materiale de care unii jucători beneficiază. In echipa de volei (masculin) se impune îmbunătăţirea procesului de înşiruire pentru a fi evitate retrogradările şi promovările succesive în divizia A, iar in cea feminină accentuarea individualizării antrenamentelor şi crearea unei atmosfere corespunzătoare in cadrul echipei. In viitorul apropiat echipa de baschet fete va fi descompletată prin plecarea unor sportive şi din această cauză lotul trebuie să fie întărit cu elemente de valoare, capabile să facă faţă cerinţelor divizionare. Pentru propășirea echipei de baschet masculin este necesar ca biroul să analizeze calitatea procesului de instruire, a cadrului de specialitate care urmează să conducă această echipă precum și completarea lotului cu elemente tinere de perspectivă. Retrogradarea echipei de handbal masculin în divizia B reprezintă un incident dar şi o consecinţă a slabei munci educative desfăşurată la nivelul componenţilor la care se adaugă lipsa de tact pedagogic manifestată in unele împrejurări din partea antrenorului. Cea mai bine organizată, cea mai reprezentativă dintre toate secţiile de sporturi individuale este secţia de judo antrenată de asistentul Stelian Ştefănuţ. Secţia de atletism desfăşoară o activitate sporadică, cu un număr redus de sportivi şi aceştia fără perspectivă. ★ Avem convingerea că în cadrul clubului Universitatea Craiova sunt suficiente resurse ce pot fi valorificate atît pe linia catedrei de educaţie fizică şi sport, cît şi a clubului sportiv. Totodată, baza materială corespunzătoare concură la afirmarea cu mai multă tărie pe plan local şi naţional a studenţilor craioveni. Sportul . • în zilele de 4 şi 5 decembrie, la Rm. Vîlcea, s-a desfăşurat prima ediţie a „Trofeului Capela" la volei, la care au fost invite echipe de juniori şi junioare din Dej, Cluj, Deva, Simeria şi, fireşte, Rm. Vîlcea. întrecerea ainstituit un bun prilej de pregătire în vederea reluării diviziei naţionale şcolare. Prima ediţie a competiţiei a fost cîştigată la băieţi de echipa Liceului cu program de educaţie fizică din Rm. Vîlcea, iar la fete de cea a Liceului „N. Bălcescu“ din Cluj. La sfîrşitul întrecerilor, au fost premiaţi următorii jucători : Margareta Bako (Die. „N. Bălcescu"), Emil Alexa (Lie. cu program de educaţie fizică Rm. Vîlcea) — jucători compleţi, Nicolae Grigore (Rm. Vîlcea), Mariana Petrescu (Cluj) — cei mai buni trăgători, Doina Botezatu (Cluj), Luca Emil (Liceul Dej) — cei mai buni ridicători. „Trofeul Capela“ va deveni competiţie tradiţională. Pavel GIORNOIU—coresp. FAŢA FILEULUI • Federaţia română de volei a propus ca dubla întîlnire din cadrul „Cupei campionilor europeni“ dintre formaţiile feminine Penicilina Iaşi, campioana României, şi ’ V. C. Hannover, campioana R. F. a Germaniei, să aibă loc la datele de 15 decembrie (la Hanovra) şi 22 decembrie (la Iaşi). • Prima întîlnire din cadrul Cupei campionilor europeni dintre Penicilina şi V. C. Hannover va fi condusă de doi arbitri din Italia. Pentru meciul retur au fost delegaţi doi arbitri sovietici. • Astăzi, de la ora 18.30, în sala Dinamo din Capitală, se desfăşoară partida dintre echipele feminine de divizia A. I.E.F.S. şi C. P. Bucureşti, contînd pentru ultima etapă a turului. • La Constanţa a avut loc partida amicală dintre echipele feminine Farul şi Legia Varşovia. Voleibalistele poloneze au obţinut Victoria cu 3—0. (P. CORNEL— coresp.) La Constanţa, un meci de divizia A FARUL — SĂNĂTATEA ARAD (1) 3-0 Aseară, la Constanţa, s-a disputat partida de volei dintredivizionarele A, Farul şi Sănătatea Arad, contind pentru etapa a XI-a a campionatului feminin. Intîlnirea terminată cu victoria scontată și voleibalistelor de la Farul, cu scorul de 3—0 (1, 7, 8) nu a avut istoric, arădencele fiind dominate categoric, ele nereuşind nici un moment să servească o replică hotărîtă. De la învingătoare, am remarcat pe Doina Biji, Viorica Lutsch, Aurelia Şchiopu şi Adriana Ghincu, în timp ce de la învinse peste nivelul coechipierelor lor s-au ridicat doar Mariana Raeţki şi Ana Krusch. Arbitri : I. Covaci (Bucureşti) şi I. Ionescu (Constanţa). Cornel POPA — coresp. judeţean Pe la jumătatea lunii octombrie am publicat în cadrul acestei rubrici — sub titlul „Misterul unei neprezentări” — o scrisoare sosită din partea asociaţiei sportive Ancora Galaţi. Pentru cei ce n-au citit atunci materialul precizăm că asociaţia gălăţeană ne comunica un fapt aproape de necrezut. Echipa proprie avusese de susţinut un meci de rugby — în cadrul categoriei B — cu Minerul Gura Humorului pe care-L ciştigase prin neprezentarea adversarului. Curios era, însă, că team-ul din nordul Moldovei venise la Galaţi, dar nu se prezentase la stadion decît după Trecerea timpului regulamentar înregistrării oficiale a forfaitului. Cei din Galaţi bănuiau că adversarii lor preferaseră scorul de 4—0 în locul altuia mai „consistent”. Şi ne rugau pe noi să întreprindem ceva pentru a lămuri misterul. Iată ce am aflat la început. Că, într-adevăr, echipa de rugby Minerul sosise la Galaţi în preziua meciului (simbătă 16 octombrie) fiind cazită pe vasul-hotel „Libertatea”. Conducătorul delegaţiei era antrenorul Laurenţiu Cosma. Duminică, deci a doua zi, cînd să se plece la stadion, jucătorii au constatat că autobuzul cu care veniseră se defectase și nu mai pornea din loc. După 80 de minute de așteptare — zice-se — a fost angajată o dubită T.V. care a efectuat transportul La stadion, dar cu o intirziere de circa 35 de minute. Deci, cauză obiectivă ! UNDE A DUS... „SEPTICUL" Acum cîteva zile, însă, ne-a s°ăsit o adresă oficială de la A.S. Minerul Gura Humorului, prin care ni se relata adevărul : „Deşi cauzele neprezentării par, la prima vedere, obiective, după o analiza amănunţită am constatat că deplasarea la stadion nu era necesar să se facă numai cu autobuzul întrucît terenul se afla la o distanţa de circa 10 minute de mers pe jos , nu s-a plecat, aşteptindu-se repararea maşinii, din vina antrenorului Laurenţiu Cosma, care a preferat să stea în maşina atras de partida de „septic” pe care o angajase cu cîţiva jucători. In zadar l-au rugat ceilalţi să întrerupă jocul. El declara că «răspunde de ceea ce se va intîmpla». Deoarece, în analiza făcută în cadrul asociației s-a arătat ca antrenorul respectiv se mai făcuse vinovat şi de alte lipsuri, reliefate în unele şedinţe ale secţiei de rugby, s-a hotărît desfacerea contractului său de muncă şi recuperarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea ratată la Galaţi. Asociaţia sportivă Minerul mulţumeşte redacţiei pentru ajutorul acordat”. Ce putem spune altceva decît că suntem de acord cu asemenea intervenţii hotărîte care au ca scop să ducă la îmbunătăţirea activităţii unei secţii, la întărirea răspunderii, a muncii educative în rindul sportivilor. Modesto FERRARINI SCflim DE CE EXISTĂ O PRĂPASTIE ^~1INTRE SCHIUL COMPETIŢIONAL Şl CEL DE TURISM? A început sezonul de schi, încă timid, dar Poiana, Predealul, Sinaia şi Păltinişul cunosc deja animaţia care anunţă inghesuielile... estivale. Ca în fiecare an, am încercat să subliniem noutăţile, şi staţiunile de vîrf au fost cercetate de redactorii noştri. Dar ceea ce s-a realizat nu a schimbat nicăieri — fundamental — organizarea, nu a adus acel suflu nou pe care schiul, cel mai popular sport al iernii, îl aşteaptă de mulţi ani, încă există o prăpastie artificială între schiul-sport de competiţie şi schiul sport de mase, sport de agrement, schiul doritorilor de mişcare, prăpastie semnalată de noi la sfîrşitul sezonului trecut şi peste care Ministerul Turismului n-a aruncat încă punţile salvatoare. Credeam că este de vină doar mentalitatea care a domnit la vechiul Oficiu Naţional de Turism şi spaţiul mic de timp pentru noul Minister al Turismului de a pătrunde în unele probleme ale turismului de iarnă, aflat mai la periferia preocupărilor sale. Dar lunile au trecut, sîntem în pragul unui nou sezon şi lucrurile merg tot ca înainte, sau mai bine zis nu merg deloc. In fond care este problema ? In puţine cuvinte, ea se poate rezuma astfel : organizaţiile turistice administrează staţiunile de sporturi de iarnă, sunt proprietarele mijloacelor mecanice de urcat pantele, dar ignorează pîrtiile de schi, socotind că doar federaţia de schi-bob este interesată în folosirea lor. De aici o serie de consecinţe : a) staţiunile noastre de sporturi de iarnă nu au pîrtii, turiştii fiind nevoiţi sâ utilizeze pîrtiile de competiţie, de regulă — mai ales în cazul Bucegilor — mult prea dificile pentru posibilităţile lor tehnice ; b) competitorii nu-şi pot desfăşura uneori antrenamentele in bune condiţiuni din cauza aglomeraţiei de pe pîrtie sau a modului cum sunt ele pregătite ; c) pîrtiile, fiind socotite baze sportive şi separate administrativ de mijloacele mecanice care le deservesc (şi pentru a căror folosire se plăteşte), nu sunt producătoare de venituri. Din contră, pentru îmbunătăţirea şi Întreţinerea lor sunt necesare fonduri care depăşesc CÎTEVA PROBLEME, CARE AŞTEAPTĂ ÎNŢELEGEREA MINISTERULUI TURISMULUI posibilităţile federaţiei de specialitate, nevoită doar să învestească, fără a avea însă posibilitate sâ recupereze măcar o parte din sumele respective. Intr-o discuţie pe această temă, cineva lansa ideea ca F.R.S.R. sâ pună taxe pentru folosirea pîrtiilor de schi de către turiştii români şi străini, în felul acesta putîndu-şi asigura fonduri pentru întreţinerea şi dezvoltarea lor. Ar fi o soluţie, dar este ea cea mai bună ? Fără îndoială că nu. De altfel, ar fi inedită în lumea schiului. Este normal ca schiorul care plăteşte o urcare cu schiliftul sau telefericul să aibă dreptul să şi coboare pe pirtia sau pîrtiile deservite de aceste instalaţii. Iată de ce socotim imperios necesar ca noua Întreprindere, creată de Ministerul Turismului pentru administrarea tuturor mijloacelor mecanice de urcat pantele, să primească drept zestre şi pîrtiile de schi cu obligaţia de a le întreţine, a le amenaja, marca şi, bineînţeles, a le înmulţi, fâcînd totul cu avizul tehnic al federaţiei de specialitate. Numai aşa poate îi rezolvată problema pîrtiilor de schi, numai aşa vom ajunge să îndeplinim o condiţie socotită astăzi elementară în turismul de Iarnă : asigurarea în fiecare staţiune a unei reţele de pirtii variate şi marcarea lor după dificultate. Credem că Ministerul Turismului va înţelege că TURISM DE IARNA NU ÎNSEAMNĂ DOAR HOTEL ŞI TELEFERIC, CI NEAPĂRAT şi pîrtii de schi. După cum credem că şi noua Întreprindere de mijloace de transport pe cablu va înţelege că schiorii competiţionali nu pot fi trataţi ca turiştii la preţul urcărilor, folosirea intensivă a schilifturilor şi telefericelor fiind pentru ei o necesitate legată direct de pregătire. Or, printre primele măsuri luate de această Întreprindere a fost desfiinţarea reducerilor pentru schiorii asociaţiilor şi cluburilor, deşi ele aveau la bază nişte acte normative neabrogate automat prin noua formă organizatorică. Este însă şi această acţiune o dovadă a existenţei unei prăpăstii artificiale între ochiul competițional și cel de turism. Gh. EPURAN VEŞTI DE LA ALPINII NOŞTRI Sîmbătă (4 decembrie), am primit la redacţie o scrisoare de la Kurt Gohn, antrenorul schiorilor alpini aflaţi în pregătire, pe zăpadă, la altitudine. Scrisoarea a fost expediată de la hotel Lac Salina Everest din Livigno, o localitate italiană de sporturi de iarnă de altitudine, aflată la graniţa cu Elveţia. Iniţial au efectuat, aşa cum am anunţat, un scurt stagiu de pregătire la Cervinia, împreună cu echipele R.F.G., Austriei, Italiei, Poloniei, Cehoslovaciei, Braziliei, Suediei şi Norvegiei. A fost o perioadă dificilă din două considerente : aglomeraţia mare pe pirtii (fiecare echipă avea 20—25 persoane) şi la Instalaţiile mecanice, şi stratul gros de zăpadă care punea probleme deosebite pentru amenajarea traseelor şi întreţinerea lor chiar in timpul antrenamentelor (din cauza ninsorii permanente). S-a lucrat în fiecare zi cite şase ore reuşimdu-se cea 10—12 coborîri a cite 3 500 m. A fost perioada de acumulare a cobortrilor de bază pentru cimentarea echilibrului şi statornicirea deprinderii cu viteza şi virajele în regim de viteză. I-a urmat stagiul de la Livigno, localitate mai retrasă, mai puţin cunoscută şi unde instalaţiile mecanice au funcţionat din plin pentru schiorii din R.F.G., Suedia, S.U.A. şi România. Starea pirtiilor a permis schiorilor noştri trecerea spre o pregătire specializată pentru probele de slalom şi slalom uriaş. Împreună cu schiorii altor echipe reprezentative, concurenţii români (Dan Cristea, Virgil Brenci şi Gh. Vulpe) au încercat şi ultima noutate tehnică de sezon , schiuri care alunecă pe orice fel de zăpadă fără a fi ceruite. Seara se aplică pe talpa schiului o ceară de baia pentru întreţinere şi impregnare, care a doua zi dimineaţa (înainte de ieşirea pe zăpadă) se râzuieşte. Schiul alunecă excepţional pe orice zăpadă numai cu talpa goală, alcătuită din răşini. Este o noutate austriacă, experimentată de Karl Schranz, de la care au primit şi schiorii români materialele amintite Antrenamentele sunt foarte dense. Se lucrează continuu, fără întreruperi, dovedindu-se încă o dată că problema cea mai grea o constituie organizarea antrenamentului , instalarea traseului de slalom sau slalom uriaș, refacerea lui imediată în cursul antrenamentului, întreţinerea pîrtiei, materialului etc. Observaţiile tehnice stat foarte precise şi la obiect, avantajate enorm de mijloacele moderne de control şi obiectivizare a pregătirii : imprimare optică de magnetoscop. In timpul antrenamentului, sau seara la hotel, poate fi revăzut şi comentat tehnic şi comparativ întreg antrenamentul. Menţionăm că de această aparatură care aparţine echipei R. F. a Germaniei, a beneficiat şi lotul român, aflat, după cum se ştie, într-o pregătire comună cu echipa vest-germană, respectiv cu schiorii specializaţi pentru probele de slalom şi slalom uriaş. Buna dispoziţie, pofta de muncă, preocuparea pentru ameliorările tehnice stâpâaesc mica tabără română, de la care aşteptăm în continuare veşti bune. Kurt Gohn şi băieţii au promit că nu vor precupeţi nici un efort. Mihai BIRA Iosif Tismănaru (Constructorul Galaţi), unul din speranţele noastre la viitoarele campionate mondiale aflat în plin efort in timpul probei individuale din cadrul „Cupei Bucureşti“ Foto : Vasile BAÎNEAC ÎNTREPRINDEREA ECONOMICA DE ADMINISTRARE A BAZELOR SPORTIVE din București, bd. Muncii nr. 37—39, sectorul 3, telefon : 216685, angajează de urgența : • lăcătuşi • zidari • tâmplari manuali • muncitori necalificaţi • zugravi-vopsitori • paznic. TURIŞTI! La Stadionul Republicii s-a deschis centrul de închiriat echipament sportiv pentru excursii la munte. Se închiriază schiuri, bocanci, vindiacuri, căciuli, pulovere etc. Programul de funcţionare între orele 10—13, 16—20. Duminica închis Telefon 31 48 80 Nr. 1900 • 1« Viena a avut loc un concurs internaţional de patinaj artistic rezervat junioarelor, la care Doina Mitricică s-a clasat pe locul 7 din 10 participante cu 159,5 puncte. Concursul a fost cîștigat de sportiva vest-germană Cornelia Schmoll cu 185,2 p. • Patinoarul artificial din Zagreb va găzdui în perioada 9—12 decembrie o mare reuniune internaţională, la care şi-au anunţat participarea sportivi reputaţi in arena mondială. Ţara noastră va fi reprezentată de campionul republican la seniori, Gh. Fazekas şi junioara Doina Mitricică. Cei doi patinatori români vor fi însoţiţi de arbitrul internaţional Vera Curceac. • Gabriela Voica, Silvana Suciu, Ion Mircea şi Octavian Goga se pregătesc intens in vederea concursului internaţional de patinaj artistic, (juniori) programat la Banska Bistrica în a doua decadă a lunii decembrie. • Pe baza rezultatelor obţinute în sezonul trecut şi a pregătirilor efectuate pe... uscat, specialiştii forului de resort au alcătuit următorul lot republican de Juniori la patinaj viteză: Roxana Salade, Sanda Frum, Enikő Giliga, Zoltán Sándor, Victor Ciolacu, Gheorghe Dumitrescu şi Adrian Virbănescu. • In zilele de 25 şi 26 decembrie urmează să se desfăşoare pe pista naturală a lacului Giucaş din Tuşnad, finala campionatului naţional feminin de viteză, amînată anul trecut din cauza timpului nefavorabil. Concomitent, va avea loc şi tradiţionala competiţie dotată cu trofeul „Cupa 30 Decembrie“. • Grupuri de vitezişti, aparţinînd cluburilor Dinamo Braşov, Agronomia Cluj şi Centrului de patinaj de pe lingă C.J.E.F.S. Harghita, se află la Budapesta pentru a participa la cîteva concursuri. De asemenea, Victor Sotirescu şi Mihai Bărbulescu (ambii de la Dinamo Bucureşti) vor lua startul într-o serie de competiţii în B.D. Germană. MARI REDUCERI DE PRETURI LA TELEVIZOARE ŞI APARATE RADIO Cu începere de la 1 decembrie a.c, preturile televizoarelor şi aparatelor de radio din producţie internă au fost reduse astfel 1PARATE DE RADIO Preţ vechi Preţ nou Mangalia 2 1240 965 Aida 820 690 Eforie 1720 1300 Traviata 2260 1900 Traviata combină 2820 2380 RADIO RECEPTOARE CU TRANZISTOR! Cora 420 365 Zefir 750 500 Albatros 1200 800 Mamaia 1440 1000 Neptun 1498 1150 REVIZOARE Venus E 47 3400 2870 Modem E 47 3560 3050 Miraj E 59 4335 3460 Clasic E 59 4525 3530 Opera E 59 4335 3500 Lux fără stativ E 65 4950 3960 Lux cu stativ E 65 5150 4120 De la magazinele specializate ale cooperativelor de consum, salariaţii, pensionarii, membrii CAP şi ţăranii cu gospodării individuale pot cumpăra televizoare şi aparate de radio şi cu plata in rate. Pentru membrii CAP şi ţăranii cu gospodării individuale, avansul minim este de 15 la sută, restul sumei datorate putîndu-se achita in 24 de rate lunare. Cu un aconto de numai 460 lei, puteţi cumpăra, de exemplu un televizor MODERN, spre bucuria întregii dumneavoastră familii. Intraţi chiar acum în magazinul cooperaţiei de consum din comuna dumneavoastră, care este aprovizionat cu un sortiment bogat de televizoare și aparate de radio.