Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)

1971-12-08 / nr. 6900

Fag­­a­z­a COMPONENȚA LOTURILOR REPREZENTATIVE • România va fi reprezentată la Campionatul balcanic de se­nioare (17—19 decembrie, la Sa­rajevo) de 12 din următoarele 15 jucătoare: Tita, Popov, Iftimie, Sab­u, Szabó, Deák (I.E.F.S.), Buga, Roşianu, Nicola (Rapid), Savu, Gugiu (Politehnica Bucu­reşti), Schnebli, Grosskopf­­ (Uni­versitatea Timişoara), Prăzariu (Universitatea Craiova), Opriciu (Voinţa Tg. Mureş). Lotul se află actualmente la Timişoara, unde se pregăteşte, sub îndrumarea an­trenorilor S.­­Ferencz şi X. Nicolau. • A fost­­alcătuit lotul federal de pregătire pentru formarea se­lecţionatei de seniori care ne va reprezenta ţara anul­ viitor. Lotul cuprinde 39, de baschetbalişti din Bucureşti,­­Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa/ Galaţi şi Braşov care vor efectua, în oraşele respective cite trei antrenamente pe săptă­­mînâ,­în afara­­ celor din cadrul cluburilor.­­ • In vacanţa de iarnă, loturile de juniori şi junioare se vor pre­găti la Bucureşti sub îndrumarea antrenorilor G. Chiraleu şi V. Mu­­reşanu (băieţii), Gh. Benone şi Ga­briela Both (fetele). Componenţa selecţionatelor. (în paranteze, ta­lia­­t BĂIEŢI/: Crăciun (2,01), Ur­sache (1,95), S. Vidican (1,82), de la Sc. sp. Cluj, Roşu (1,85), Costa­­che (1,88) de la Sc. sp. Braşov, Scutaru//(2,00), Ciucă (1,94), de la C.S.M. , Iaşi, Ziguli (1,88) de la Sc sp. Piteşti, Cernat (1,94) de la Politehnica Bucureşti, Poleanu (1,90) de la, Steaua, Dumitru (1,98) de la Dinamo Bucureşti, Berceanul (1,98) de la Sc. sp. nr. 2 Bucu­reşti, Mihuţă (1,98), Niculescu (1,92), Chircă (1,88), Şerbănescu (1,88), Osacenco, (1,88), Chioreanu (1,96) de la Lie. nr. 35 Bucureşti ; FETE : Mihalik (1,73), de la Sănă­tatea Satu Mare, Papp (1,78), Cris­­tea (1,72), de la Sc. sp. Satu Mare, Portik (1,80) de la Sc. sp. Gheor­­ghieni, Biro (1,80), Henning (1,81), Marica (1,80) de la Sc. sp. Braşov, Colţescu (1,84) de la Lie. nr. 2 Piteşti, Moraru (1,78), Szekely (1,65), Jighişan (1,78), Cobîrzan (1,66) de la Sc. sp. Cluj, Goian (1,85) de la Sc sp. Deva, Postaru (1,74) de la Sc. sp. nr. 2 Bucureşti, Iatan (1,70)­ de la Olimpia Bucu­reşti, Atomei (1,72) de la Sc. sp. Sibiu, Bolovan (1,84),­ Andreescu (1,89), Fortuna (1,74) de la Lic. nr. 35 București. NOUL PROGRAM AL TURNEULUI ECHIPEI DE BASCHET A R. P. CHINEZE IN TARA NOASTRĂ Programul iniţial al turneului ce-l va întreprinde In ţara noas­tră reprezentativa de baschet-se­­nioare a R. P. Chineze a fost mo­dificat astfel : 18, 19, 21 şi 22 de­cembrie meciuri la Tg. Mureş, Cluj, Satu Mare şi Oradea cu se­lecţionatele locale; 24 şi 26 de­cembrie, la Bucureşti, dublă in­­tîlnire România—R. P. Chineză. LA REVEDERE JUCĂTOAREI EVA FERENCZ, •­0 ... ■ BUN VENIT ANTRENOAREI EVA FERENCZ! — Ne amintim că v-aţi retras, o dată, din activitatea competiţio­­nalâ, in 1965, şi aţi revenit pe te­renurile de baschet după un an de întrerupere. Vă rugăm să ne spu­neţi ce a determinat înapoierea dumneavoastră şi dacă de astă-dată renunţarea este definitivă. Amabilă şi zîmbitoare, aşa cum am cunoscut-o din zilele în care făcea primii „paşi“ în baschet, maestru emerită a sportului Eva Ferencz ne-a răspuns prompt : — Şi in 1965 am dorit să mă re­trag, mai cu seamă că in acel an Rapidul cucerise din nou titlul de campioană­­a ţârii (n.n.: pentru a patra oară cu Eva Ferencz în for­maţie,). Dar,d­in următoarea ediţie a diviziei, dificultăţile prin care trecea echipa m-au determinat să reîncep antrenamentele şi jocurile. Acum, insă, renunţarea este cu ade­vărat... ultima. — In anul 1965 aţi arătat că una din­­ cele mai­ plăcute amintiri este victoria asupra formaţiei Daugava Riga, în „Cupa campionilor euro­peni“. De la revenirea pe terenul de baschet, ce eveniment v-a im­presionat mai mult ? — Cucerirea, in 1969, a titlului de campioană a ţării. — Şi credeţi că, de acum, Rapi­dul nu vă va mai simţi lipsa ? — Sunt convinsă. Tinerele care alcătuiesc lotul rapidist au talent, valoare şi sunt ambiţioase. Cele nouă victorii consecutive, realizate in această toamnă in divizia A sunt grăitoare. — Cu ce simţăminte aţi predat tricoul cu numărul 5 pe care l-aţi purtat atît de mulţi ani ? — Am fost foarte­ emoţionată, dar în acelaşi timp bucuroasă, de­oarece am convingerea că el a în­căput pe mîini bune. Maria Roşia­­nu este­ nu numai o bună baschet­­balistă chiar şi acum, cind se află la virsta junioratului, dar are mari calităţi de sportiv adevărat, fiind capabilă de sacrificii pentru spor­tul îndrăgit, doritoare să ajungă, prin stăruinţă şi abnegaţie, cea mai bună dintre cele mai bune. — Aţi început baschetul, o dată cu anii de studenţie la I.E.F.S. Ce a contribuit la rapida dumneavoas­tră ridicare în rindul celor mai bune jucătoare ale ţării ? — La I.E.F.S., am avut şansa să fiu remarcată de profesorul Leon Teodorescu şi, graţie priceperii şi strădaniilor sale, am devenit bas­­chetbalistă. Prof. Leon Teodorescu a izbutit să-mi insufle pasiunea pentru acest sport pe care, în toţi cei 20 de ani de activitate, l-am în­drăgit şi pentru care nu am consi­derat niciodată că orice sacrificiu ar fi prea mare. — Şi acum, ce urmează ? — Nimic deosebit. Voi continua să muncesc pentru baschet, dar nu ca jucătoare, ci ca antrenoare. La Liceul „N. Kretzulescu“, unde sunt profesoară, ca şi la şcolile din car­tierul Ciuleşti sunt multe eleve do­tate, din rindul cărora sper să ri­dic viitoarele baschetbaliste frun­taşe. Este clar. Pentru Eva Ferencz baschetul va fi şi de acum înainte o profesiune de credinţă, va fi via­ţa ei, aşa cum a fost timp de două decenii. Nu ne rămîne decit să o felicităm pentru prodigioasa ei ac­tivitate, pentru aportul adus în ob­ţinerea succeselor echipei naţionale (a reprezentat ţara de peste 100 de ori, a făcut parte de două ori din selecţionatele clasate pe locul IV la campionatul european), pentru exemplul ei de ’ corectitudine­­ şi sportivitate faţă de adversare, co­echipiere.­şi arbitri, pentru dăruirea ei, încă o dată felicitări, Eva, şi suc­ces ! D. STANCULESCU Fotografie pentru albumul „de familie“ al clubului Rapid, înconjurate de fostele coechipiere, de conduce­rea clubului şi a secţiei de baschet, Eva Ferencz şi Ileana Chiraleu zimbesc pentru ultima dată in calitate de jucătoare. .... Foto : N. DRAGOŞ S-a încheiat prima etapă a pregătirilor pentru C. M­­. „CUPA BUCUREŞTI" A RELEVAT NOI CANDIDAŢI PENTRU ECHIPELE REPREZENTATIVE Ultima mare competiţie interna­ţională a anului, dotată cu trofeul „Cupa Bucureşti”, s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv pentru toată lumea. Oaspeţii noştri, apreciaţi în arena mondială, s-au acomodat rapid cu pistele şi. In consecinţă, au intrat încă de la primele bile în ritmul normal, obţinlnd rezultate de certă valoare. Foştii campioni ai lumii Sie­­grid Lindner şi Eberhard Luther (R.D. Germană) şi-au confirmat înalta măiestrie In lansarea bilei, cu­cerind primul loc In proba de du­blu mixt, iar reprezentanţii Ungariei, R.F. a Germaniei şi Cehoslovaciei şi-au dovedit şi ei clasa internaţio­nală, numărlndu-se printre princi­palii animatori ai întrecerilor. Ce a reprezentat pentru popicarii români această confruntare interna­ţională de anvergură ? Membrii lo­turilor naţionale de seniori şi se­nioare au avut în „Cupa Bucureşti“ un ultim test al primei etape a pre­gătirilor efectuate în aşteptarea cam­pionatelor mondiale, programate între 28 mai şi 5 iunie 1972, în oraşul iugoslav Split. Bazîndu-ne pe cifre concludente afirmăm că, marea ma­joritate a componenţilor loturilor re­publicane feminine şi masculine, au înregistrat rezultate bune, de natură să creeze o activitate efervescentă în etapa următoare, cea mai grea, a pregătirilor pentru C.M. Să argu­mentăm. Jucătoarele şi jucătorii de bază din echipele naţionale au de­păşit 410 şi, respectiv, 910 p.d., per­formanţe remarcabile pe plan inter­naţional. Au fost chiar sportivi care au incintat privirile, obţinind re­zultate ce se apropie de recordurile mondiale. Unii selecţionabili au avut în probele individuale şi de dublu mixt comportări constante şi valo­roase, alţii, în schimb, au înregistrat o­­scădere, mai mică sau mai mare, de randament, cauzată de o insuficien­tă pregătire fizică generală, de o lipsă de rezistenţă specifică pentru două sau trei jocuri cît va cuprinde programul C.M. Astfel, Ion Micoroiu, după 1004 p.d. la „individuale”, performanţă excelentă, a fost marcat la dublu mixt cu 932, Constantin Ră­­dulescu a realizat 930 şi 904, iar Dumitru C. Dumitru, 929 şi 880. La alţi selecţionabili s-a observat o evi­dentă oboseală psihică (Petre Purje, Crista Szöcs şi alţii), datorată unei suprasolicitări în campionatul divi­zionar. Cele mai multe carenţe le-au manifestat, insă, popicarii din pro­vincie, fapt care denotă că ei nu res­pectă, cu stricteţe, planul de antre­nament, indicat de specialiştii fede­raţiei. In sfîrşit, o deficienţă gene­rală mai veche : jucătoarele şi ju­cătorii noştri nu pot doborî din două lovituri toate „beţele” la „izolate”, irosind bile preţioase chiar şi la două popice rămase grupate în orice loc al lăcaşului. Deci, atenţie mărită la „izolare” ! In dorinţa de a avea o bază mai largă de selecţie, forul de resort a invitat la „Cupa Bucureşti” 16 se­nioare şi tot atîţia seniori, evidenţiaţi in campionatele republicane, precum şi o serie de junioare şi juniori de nădejde. Mulţi dintre cei invitaţi au evoluat pentru prima oară pe arena Voinţa din Capitală, remarcin­­du-se prin siguranţă in lovituri şi un stil elegant in lansarea bilei. Ma­riana Antuş (Hidromecanica Braşov), Cornelia Grecescu (Voinţa Bucureşti), fraţii Rozalia şi Ion Stel­ucz (Voinţa Cluj), Valentin Costea (Electrica Si­biu), ca sâ amintim numai ciţista din­tre jucătorii şi jucătoarele care au cucerit aplauze la scenă deschisă, au intrat în vederile antrenorilor loturi­lor naţionale, urmînd a fi convocaţi la concursurile de verificare a selec­­ţionabililor. Prin urmare, noi sportivi candidează la un loc în echipele re­prezentative ale ţârii noastre. Traian IOANIŢESCU • In ultimul meci din cadrul tur­neului pe care l-a întreprins in ţara noastră selecţionata feroviară feminină a R.D. Germane a întrecut echipa Constructorul Bucureşti cu scorul de 2 483—2 397 p.d. SPORTUL UNIVERSITAR CRAIOVEAN (Urmare din pag. 1) că, fără perspective, el nefiind, cum s-ar cuveni, un nucleu de concepţie. Cadrele componente se complac în inactivitate, în totală neconcordanţă cu specializarea de înaltă calificare pe care o au. De aici, rezidă şi lipsa aproape totală de spirit gospodăresc. Pen­tru remedierea acestei situaţii rec­toratul Universităţii craiovene tre­buie să ia măsuri concrete pentru a restabili competenţa profesională a cadrelor didactice componente ale catedrei. Pe de altă parte spri­jinul şi colaborarea cu secţiile de performanţă nu au fost întotdeauna satisfăcătoare. Doar specialistul în judo. Stelian ŞTEFANUŢ a avut rezultate bune în această direcţie, restul cadrelor de specialitate — L. Niculescu (baschet), S. Căti­­neanu şi Cornel Stroe (atletism) — George Burcea (handbal) nu şi-au justificat pe deplin încrederea ce le-a fost acordată. CLUBUL UNIVERSITAR:­E LOC PENTRU MAI BINE... Sportivii studenţi din Craiova au obţinut în ultimul timp multe re­zultate de nivel republican. In ca­drul clubului activează nouă secţii (şase de performanţă şi trei la ni­vel local) dintre care patru sunt nominalizate : atletism, judo, fotbal şi volei. In ceea ce priveşte stilul de muncă existent aici, poate fi consemnat ca un fapt pozitiv al­cătuirea unui regulament de or­dine interioară în cadrul căruia s-au precizat sarcinile fiecărui sa­lariat. Dar, în şedinţele cadrelor de conducere, antrenorilor sau or­ganizatorilor se discută de multe ori probleme minore fără a se a­­vea în vedere contactul permanent cu problemele vitale, nu se caută mijloace eficace de rezolvare or­ganizatorică şi metodică a proble­melor ivite, în ceea ce priveşte concluziile comisiei asupra activi­tăţii unora dintre secţiile de per­formanţă ele sunt în general, ur­mătoarele: In secţia fotbal se face necesară imperios Îmbunătăţirea muncii educative cu fiecare com­ponent în parte. In unele cazuri nu sunt justificate drepturile şi avan­tajele materiale de care unii jucă­tori beneficiază. In echipa de volei (masculin) se impune îmbunătăţi­rea procesului de înşiruire pentru a fi evitate retrogradările şi pro­movările succesive în divizia A, iar in cea feminină accentuarea indi­vidualizării antrenamentelor şi cre­area unei atmosfere corespunzătoa­re in cadrul echipei. In viitorul a­­propiat echipa de baschet fete va fi descompletată prin plecarea u­­nor sportive şi din această cauză lotul trebuie să fie întărit cu ele­mente de valoare, capabile să facă faţă cerinţelor divizionare. Pentru propășirea echipei de baschet mas­culin este necesar ca biroul să a­­nalizeze calitatea procesului de in­struire, a cadrului de specialitate care urmează să conducă această echipă precum și completarea lo­tului cu elemente tinere de per­spectivă. Retrogradarea echipei de handbal masculin în divizia B re­prezintă un incident dar şi o con­secinţă a slabei munci educative desfăşurată la nivelul componenţi­lor la care se adaugă lipsa de tact pedagogic manifestată in unele îm­prejurări din partea antrenorului. Cea mai bine organizată, cea mai reprezentativă dintre toate secţiile de sporturi individuale este secţia de judo antrenată de asistentul Stelian Ştefănuţ. Secţia de atletism desfăşoară o activitate sporadică, cu un număr redus de sportivi şi aceştia fără perspectivă. ★ Avem convingerea că în cadrul clubului Universitatea Craiova sunt suficiente resurse ce pot fi valo­rificate atît pe linia catedrei de educaţie fizică şi sport, cît şi a clubului sportiv. Totodată, baza ma­terială corespunzătoare concură la afirmarea cu mai multă tărie pe plan local şi naţional a studenţilor craioveni. Sportul . • în zilele de 4 şi 5 decembrie, la Rm. Vîlcea, s-a desfăşurat pri­ma ediţie a „Trofeului Capela" la volei, la care au fost invit­­e echipe de juniori şi junioare din Dej, Cluj, Deva, Simeria şi, fireşte, Rm. Vîlcea. întrecerea a­­instituit un bun prilej de pre­gătire în vederea reluării diviziei naţionale şcolare. Prima ediţie a competiţiei a fost cîştigată la băieţi de echipa Liceului cu­ pro­gram de educaţie fizică din Rm. Vîlcea, iar la fete de cea a Lice­ului „N. Bălcescu“ din Cluj. La sfîrşitul întrecerilor, au fost pre­miaţi următorii jucători : Marga­reta Bako (Die. „N. Bălcescu"), Emil Alexa (Lie. cu program de educaţie fizică Rm. Vîlcea) — j­u­­cători compleţi, Nicolae Grigore (Rm. Vîlcea), Mariana Petrescu (Cluj) — cei mai buni trăgători, Doina Botezatu (Cluj), Luca Emil (Liceul Dej) — cei mai buni ridi­cători. „Trofeul Capela“ va de­veni competiţie tradiţională. Pavel GIORNOIU—­coresp. FAŢA FILEULUI • Federaţia română de volei a propus ca dubla întîlnire din ca­drul „Cupei campionilor europeni“ dintre formaţiile feminine Penici­lina Iaşi, campioana României, şi ’ V. C. Hannover, campioana R. F. a Germaniei, să aibă loc la datele de 15 decembrie (la Hanovra) şi 22 decembrie (la Iaşi). • Prima întîlnire din cadrul Cupei campionilor europeni din­tre Penicilina şi V. C. Hannover va fi condusă de doi arbitri din Italia. Pentru meciul retur au fost delegaţi doi arbitri sovietici. • Astăzi, de la ora 18.30, în sala Dinamo din Capitală, se desfăşoa­ră partida dintre echipele femi­nine de divizia A. I.E.F.S. şi C. P. Bucureşti, contînd pentru ultima etapă a turului. • La Constanţa a avut loc par­tida amicală dintre echipele fe­minin­e Farul şi Legia Varşovia. Voleibalistele poloneze au obţi­nut Victoria cu 3—0. (P. CORNEL— coresp.) La Constanţa, un meci de divizia A FARUL — SĂNĂTATEA ARAD (1) 3-0 Aseară, la Constanţa, s-a disputat par­tida de volei dintre­­divizionarele A, Farul şi Sănătatea Arad, contind pen­tru etapa a XI-a a campionatului fe­minin. Intîlnirea terminată cu victo­ria scontată și voleibalistelor de la Fa­rul, cu scorul de 3—0 (1, 7, 8) nu a avut istoric, arădencele fiind dominate ca­tegoric, ele nereuşind nici un moment să servească o replică hotărîtă. De la învingătoare, am remarcat pe Doina Biji, Viorica Lutsch, Aurelia Şchiopu şi Adriana Ghincu, în timp ce de la învinse peste nivelul coechipierelor lor s-au ridicat doar Mariana Raeţki şi Ana Krusch. Arbitri : I. Covaci (Bucureşti) şi I. Ionescu (Constanţa). Cornel POPA — coresp. judeţean Pe la jumătatea lunii octombrie am publicat în cadrul acestei ru­­brici — sub titlul „Misterul unei neprezentări” — o scrisoare sosită din partea asociaţiei sportive An­cora Galaţi. Pentru cei ce n-au ci­tit atunci m­aterialul precizăm că asociaţia gălăţeană ne comunica un fapt aproape de necrezut. Echipa proprie avusese de susţinut un meci de rugby — în cadrul cate­goriei B — cu Minerul Gura Hu­morului pe care-L ciştigase prin neprezentarea adversarului. Curios era, însă, că team-ul din nordul Moldovei venise la Galaţi, dar nu se prezentase la stadion decît după Trecerea timpului regulamen­tar înregistrării oficiale a forfait­­ului. Cei din Galaţi bănuiau că adversarii lor preferaseră scorul de 4—0 în locul altuia mai „con­sistent”. Şi ne rugau pe noi să în­treprindem ceva pentru a lămuri misterul. Iată ce am aflat la început. Că, într-adevăr, echipa de rugby Mine­rul sosise la Galaţi în preziua meciului (simbătă 16 octombrie) fiind cazită pe vasul-hotel „Liber­tatea”. Conducătorul delegaţiei era antrenorul Laurenţiu Cosma. Du­minică, deci a doua zi, cînd să se plece la stadion, jucătorii au con­statat că autobuzul cu care veni­seră se defectase și nu mai pornea din loc. După 80 de minute de așteptare — zice-se — a fost anga­jată o dubită T.V. care a efectuat transportul La stadion, dar cu o intirziere de circa 35 de minute. Deci, cauză obiectivă ! UNDE A DUS... „SEPTICUL" Acum cîteva zile, însă, ne-a s°ă­sit o adresă oficială de la A.S. Minerul Gura Humorului, prin care ni se relata adevărul : „Deşi cau­zele neprezentării par, la prima vedere, obiective, după o analiza amănunţită am constatat că de­plasarea la stadion nu era necesar să se facă numai cu autobuzul în­­trucît terenul se afla la o­ distanţa de circa 10 minute de mers pe jos , nu s-a plecat, aşteptindu-se repararea maşinii, din vina antre­norului Laurenţiu­­ Cosma, care a preferat să stea în maşina atras de partida de „septic” pe care o angajase cu cîţiva jucători. In zadar l-au rugat ceilalţi să între­rupă jocul. El declara că «răspun­de de ceea ce se va intîmpla». Deoarece, în analiza făcută în cadrul asociației s-a arătat ca an­trenorul respectiv se mai făcuse vinovat şi de alte lipsuri, reliefate în unele şedinţe ale secţiei de rugby, s-a hotărît desfacerea con­tractului său de muncă şi recupe­rarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea ratată la Galaţi. Asocia­ţia sportivă Minerul mulţumeşte redacţiei pentru ajutorul acordat”. Ce putem spune altceva decît că suntem de acord cu asemenea intervenţii hotărîte care au ca scop să ducă la îmbunătăţirea activităţii unei secţii, la întărirea răspunde­rii, a muncii educative în rindul sportivilor. Modesto FERRARINI SCflim DE CE EXISTĂ O PRĂPASTIE ^~1­INTRE SCHIUL COMPETIŢION­AL Şl CEL DE TURISM? A început sezonul de schi, încă timid, dar Poiana, Predealul, Sinaia şi Păltini­şul cunosc deja animaţia care anunţă inghesuielile... estivale. Ca în fiecare an, am­ încercat să subliniem noutăţile, şi staţiunile de vîrf au fost cercetate de redactorii noştri. Dar ceea ce s-a reali­zat nu a schimbat nicăieri — fundamen­tal — organizarea, nu a adus acel suflu nou pe care schiul, cel mai popular sport al iernii, îl aşteaptă de mulţi ani, încă există o prăpastie artificială între schiul-sport de competiţie şi schiul sport de mase, sport de agrement, schiul doritorilor de mişcare, prăpastie semna­lată de noi la sfîrşitul sezonului tre­cut şi peste care Ministerul Turismului n-a aruncat încă punţile salvatoare. Cre­deam că este de vină doar mentalita­tea care a domnit la vechiul Oficiu Naţional de Turism şi spaţiul mic de timp pentru noul Minister al Turismu­lui de a pătrunde în unele probleme ale turismului de iarnă, aflat mai la peri­feria preocupărilor sale. Dar lunile au trecut, sîntem în pragul unui nou se­zon şi lucrurile merg tot ca înainte, sau mai bine zis nu merg deloc. In fond care este problema ? In puţine cuvinte, ea se poate rezuma astfel : organizaţiile turistice adminis­trează staţiunile de sporturi de iarnă, sunt proprietarele mijloacelor mecanice de urcat pantele, dar ignorează pîrtiile de schi, socotind că doar federaţia de schi-bob este interesată în folosirea lor. De aici o serie de consecinţe : a) sta­ţiunile noastre de sporturi de iarnă nu au pîrtii, turiştii­­ fiind nevoiţi sâ uti­lizeze pîrtiile de competiţie, de regulă — mai ales în cazul Bucegilor — mult prea dificile pentru posibilităţile lor tehnice ; b) competitorii nu-şi pot des­făşura uneori antrenamentele in bune condiţiuni din cauza aglomeraţiei de pe pîrtie sau a modului cum sunt ele pre­gătite ; c) pîrtiile, fiind socotite baze sportive şi separate administrativ de mij­loacele mecanice care le deservesc (şi pentru a căror folosire se plăteşte), nu sunt producătoare de venituri. Din con­tră, pentru îmbunătăţirea şi Întreţinerea lor sunt necesare fonduri care depăşesc CÎTEVA PROBLEME, CARE AŞ­TEAPTĂ ÎNŢELEGEREA MINIS­TERULUI TURISMULUI posibilităţile federaţiei de specialitate, nevoită doar să învestească, fără a avea însă posibilitate sâ recupereze măcar o parte din sumele respective. Intr-o discuţie pe această temă, cineva­­ lansa ideea ca F.R.S.R. sâ pună taxe pentru folosirea pîrtiilor de schi de că­tre turiştii români şi străini, în felul a­­cesta putîndu-şi asigura fonduri pentru întreţinerea şi dezvoltarea lor. Ar fi o soluţie, dar este ea cea mai bună ? Fără îndoială că nu. De altfel, ar fi inedită în lumea schiului. Este normal ca schiorul care plăteşte o urcare cu schiliftul sau telefericul să aibă dreptul să şi coboare pe pirtia sau pîrtiile deservite de a­­ceste instalaţii. Iată de ce socotim im­perios necesar ca noua Întreprindere, creată de Ministerul Turismului pentru administrarea tuturor mijloacelor meca­nice de urcat pantele, să primească drept zestre şi pîrtiile de schi cu obli­gaţia de a le întreţine, a le amenaja, marca şi, bineînţeles, a le înmulţi, fâcînd totul cu avizul tehnic al federaţiei de specialitate. Numai aşa poate îi rezolvată problema pîrtiilor de schi, numai aşa vom ajunge să îndeplinim o condiţie socotită astăzi elementară în turismul de Iarnă : asigurarea în fiecare staţiune a unei reţele de pirtii variate şi mar­carea lor după dificultate. Credem că Ministerul Turismului va înţelege că TURISM DE IARNA NU ÎNSEAMNĂ DOAR HOTEL ŞI TELEFERIC, CI NE­APĂRAT şi pîrtii de schi. După cum credem că şi noua Întreprindere de mijloace de transport pe cablu va înţelege că schiorii competiţionali nu pot fi trataţi ca turiştii la preţul urcărilor, folosirea intensivă a schilifturilor şi te­lefericelor fiind pentru ei o necesitate legată direct de pregătire. Or, printre primele măsuri luate de această Între­prindere a fost desfiinţarea reducerilor pentru schiorii asociaţiilor şi cluburilor, deşi ele aveau la bază nişte acte nor­mative neabrogate automat prin noua formă organizatorică. Este însă şi acea­stă acţiune o dovadă a existenţei unei prăpăstii artificiale între ochiul com­pe­ti­țional și cel de turism. Gh. EPURAN VEŞTI DE LA ALPINII NOŞTRI Sîmbătă (4 decembrie), am primit la redacţie o scrisoare de la Kurt Gohn, antrenorul schiorilor alpini aflaţi în pregătire, pe zăpadă, la altitudine. Scri­soarea a fost expediată de la hotel Lac Salin­a Everest din Livigno, o locali­tate italiană de sporturi de iarnă de al­titudine, aflată la graniţa cu Elveţia. Iniţial au efectuat, aşa cum am a­­nunţat, un scurt stagiu de pregătire la Cervinia, împreună­ cu echipele R.F.G., Austriei, Italiei, Poloniei, Cehoslovaciei, Braziliei, Suediei şi Norvegiei. A fost o perioadă dificilă din două conside­rente : aglomeraţia mare pe pirtii (fie­care echipă avea 20—25 persoane) şi la Instalaţiile mecanice, şi stratul gros de zăpadă care punea probleme deosebite pentru amenajarea traseelor şi întreţi­nerea lor chiar in timpul antrenamente­lor (din cauza ninsorii permanente). S-a lucrat în fiecare zi cite şase ore reuşim­du-se cea 10—12 coborîri a cite 3 500 m. A fost perioada de acumulare a cobort­­rilor de bază pentru cimentarea echili­brului şi statornicirea deprinderii cu vi­teza şi virajele în regim de viteză. I-a urmat stagiul de la Livigno, loca­litate mai retrasă, mai puţin cunoscută şi unde instalaţiile mecanice au func­ţionat din plin pentru schiorii din R.F.G., Suedia, S.U.A. şi România. Starea pir­­tiilor a permis schiorilor noştri trece­rea spre o pregătire specializată pentru probele de slalom şi slalom uriaş. Împreună cu schiorii altor echipe re­prezentative, concurenţii români (Dan Cristea, Virgil Brenci şi Gh. Vulpe) au încercat şi ultima noutate tehnică de sezon , schiuri care alunecă pe orice fel de zăpadă fără a fi ceruite. Seara se aplică pe talpa schiului o ceară de baia pentru întreţinere şi impregnare, care a doua zi dimineaţa (înainte de ieşirea pe zăpadă) se râzuieşte. Schiul alunecă excepţional pe orice zăpadă numai cu talpa goală, alcătuită din răşini. Este o noutate austriacă, experimentată de Karl Schranz, de la care au primit şi schio­rii români materialele amintite Antrenamentele sunt foarte dense. Se lucrează continuu, fără întreruperi,­ do­­vedindu-se încă o dată că problema cea mai grea o constituie organizarea an­trenamentului , instalarea traseului de slalom sau slalom uriaș, refacerea lui imediată în cursul antrenamentului, în­treţinerea pîrtiei, materialului etc. Observaţiile tehnice stat foarte pre­cise şi la obiect, avantajate enorm de mijloacele moderne de control şi obiec­tivizare a pregătirii : imprimare optică de magnetoscop. In timpul antrenamen­tului, sau seara la hotel, poate fi re­văzut şi comentat tehnic şi comparativ întreg antrenamentul. Menţionăm că de această aparatură care aparţine echipei R. F. a Germaniei, a beneficiat şi lotul român, aflat, după cum se ştie, într-o pregătire comună cu echipa vest-germană, respectiv cu schiorii specializaţi pentru probele de slalom şi slalom uriaş. Buna dispoziţie, pofta de muncă, preo­cuparea pentru ameliorările tehnice stâ­­pâaesc mica tabără română, de la care aşteptăm în continuare veşti bune. Kurt Gohn şi băieţii au promit că nu vor precupeţi nici un efort. Mihai BIRA Iosif Tismănaru (Constructorul Galaţi), unul din speranţele noastre la viitoarele campionate mondiale aflat în plin efort in timpul probei individuale din cadrul „Cupei Bucureşti“ Foto : Vasile BAÎNEAC ÎNTREPRINDEREA ECONOMICA DE ADMINISTRARE A BAZELOR SPORTIVE din București, bd. Muncii nr. 37—39, sectorul 3, telefon : 21­66­85, angajează de urgența : • lăcătuşi • zidari • tâmplari manuali • muncitori necalificaţi • zugravi-vopsitori • paznic. TURIŞTI! La Stadionul Republicii s-a deschis centrul de închiriat echipament sportiv pentru excursii la munte. Se închiriază schiuri, bocanci, vin­­diacuri, căciuli, pulovere etc. Programul de funcţionare între orele 10—13, 16—20. Duminica închis Telefon 31 48 80 Nr. 1900 • 1« Viena a avut loc un concurs internaţional de patinaj artistic re­zervat junioarelor, la care Doina Mitricică s-a clasat pe locul 7 din 10 participante cu 159,5 puncte. Con­cursul a fost cîștigat de sportiva vest-germană Cornelia Schmoll cu 185,2 p. • Patinoarul artificial din Zagreb va găzdui în perioada 9—12 decem­brie o mare reuniune internaţională, la care şi-au anunţat participarea sportivi reputaţi in arena mondială. Ţara noastră va fi reprezentată de campionul republican la seniori, Gh. Fazekas şi junioara Doina Mitricică. Cei doi patinatori români vor fi însoţiţi de arbitrul internaţional Vera Curceac. • Gabriela Voica, Silvana Suciu, Ion Mircea şi Octavian Goga se pregătesc intens in vederea concursu­lui internaţional de patinaj artistic,­ (juniori) programat la Banska Bistri­­ca în a doua decadă a lunii decem­brie. • Pe baza rezultatelor obţinute în sezonul trecut şi a pregătirilor efec­tuate pe... uscat, specialiştii foru­lui de resort au alcătuit următorul lot republican de Juniori la patinaj viteză: Roxana Salade, Sanda Frum, Enikő Giliga, Zoltán Sándor, Victor Ciolacu, Gheorghe Dumitrescu şi Adrian Virbănescu.­­ • In zilele de 25 şi 26 decembrie urmează să se desfăşoare pe pista naturală a lacului Giucaş din Tuş­­nad, finala campionatului naţional feminin de viteză, amînată anul trecut din cauza timpului nefavora­bil. Concomitent, va avea loc şi tra­diţionala competiţie dotată cu tro­feul „Cupa 30 Decembrie“. • Grupuri de vitezişti, aparţinînd cluburilor Dinamo Braşov, Agrono­mia Cluj şi Centrului de patinaj de pe lingă C.J.E.F.S. Harghita, se află la Budapesta pentru a participa la cîteva concursuri. De asemenea, Victor Sotirescu şi Mihai Bărbulescu (ambii de la Dinamo Bucureşti) vor lua startul într-o serie de competiţii în B.D. Germană. MARI REDUCERI DE PRETURI LA TELEVIZOARE ŞI APARATE RADIO Cu începere de la 1 decembrie a.c, preturile televizoarelor şi apa­ratelor de radio din producţie internă au fost reduse astfel 1­PARATE DE RADIO Preţ vechi Preţ nou Mangalia 2 1240 965 Aida 820 690 Eforie 1720 1300 Traviata 2260 1900 Traviata combină 2820 2380 RADIO RECEPTOARE CU TRANZISTOR! Cora 420 365 Zefir 750 500 Albatros 1200 800 Mamaia 1440 1000 Neptun 1498 1150 REVIZOARE Venus E 47 3400 2870 Modem E 47 3560 3050 Miraj E 59 4335 3460 Clasic E 59 4525 3530 Opera E 59 4335 3500 Lux fără stativ E 65 4950 3960 Lux cu stativ E 65 5150 4120 De la magazinele specializate ale cooperativelor de consum, sala­riaţii, pensionarii, membrii CAP şi ţăranii cu gospodării individuale pot cumpăra televizoare şi aparate de radio şi cu plata in rate. Pentru membrii CAP şi ţăranii cu gospodării individuale, avansul minim este de 15 la sută, restul sumei datorate putîndu-se achita in 24 de rate lunare. Cu un aconto de numai 460 lei, puteţi cumpăra, de exemplu un televizor MODERN, spre bucuria întregii dumneavoastră familii. Intraţi chiar acum în magazinul cooperaţiei de consum din comuna dumneavoastră, care este aprovizionat cu un sortiment bogat de tele­vizoare și aparate de radio.

Next