Sportul, februarie 1972 (Anul 28, nr. 6953-6981)
1972-02-01 / nr. 6953
Nlr. 6953 Pe agenda Biroului Colegiului central al antrenorilor PREOCUPĂRI MAJORE ANCORATE IN ACTUALITATE Aşa cum am mai anunţat, în ziua de 28 ianuarie s-au desfăşurat la sediul F.R.F. lucrările primei şedinţe de lucru a biroului noului Colegiu central al antrenorilor, organ executiv în sarcina căruia este prevăzută aducerea la împlinire a tuturor hotărîrilor cu privire la munca profesională, angajarea, promovarea şi perfecţionarea pregătirii antrenorilor din ţara noastră. Discuţiile purtate pe marginea regulamentului de funcţionare şi a planului de muncă din primul semestru al acestui an au scos în evidenţă, pe de o parte, oportunitatea cu care s-a trecut de astă dată la acţiunea de reglementare a unei activităţi ce se impunea de mai multă vreme ancorată temeinic la realităţile prezentului, iar pe de altă parte grija şi simţul de răspundere care caracterizează intenţiile conducerii federaţiei în vederea rezolvării principalelor probleme legate de munca antrenorilor. Care sunt aceste probleme ? Ne vom referi, în mod succint, la cîteva dintre ele, de strictă actualitate şi importanţă majoră, pe care preşedintele F.R.F., tovarăşul Mircea Angelescu, prezent la şedinţa Biroului colegiului central, le-a recomandat, plecînd de la ideea realizării unei concordanţe obligatorii şi plenare între conţinutul muncii antrenorilor şi cerinţele mereu crescînde de dezvoltare a fotbalului nostru pe plan internaţional. Este vorba, în primul rînd, de asigurarea unui cadru organizatoric corespunzător desfăşurării — în lumina şi a ultimelor hotărîri a comitetului federal — examenelor de promovare, programate la începutul lunii martie. Şi cînd spunem acest lucru ne gîndim — avînd în vedere şi învăţămintele anilor precedenţi — la alegerea unor tematici legate, în principal, de PRACTICA şi nu de teoria jocului de fotbal ; la necesitatea luării în considerare şi a rezultatelor muncii de instruire a antrenorilor într-o anumită perioadă , la exigenţa sporită pe care o reclamă astăziun examen de avansare profesională. In al doilea rînd — respectînd şi o ordine cronologică a acţiunilor înscrise în planul de măsuri al colegiului — se impune problema împărţirii actualului corp de antrenori, pe grupe, potrivit criteriilor de atestare prevăzute în hotărîrea recent adoptată de comitetul federal. In această idee, discutarea propunerilor cu privire la confirmări și întocmirea listelor în termenul prevăzut pentru grupele de antrenori federali, A și B, constituie, în ansamblu, o activitate de mare răspundere. O dată realizat acest lucru, inclusiv rezolvarea eventualelor litigii care vor rezulta cu acest prilej, problema care trebuie să se înscrie în continuare pe agenda preocupărilor majore ale colegiului central este aceea a noului regulament al antrenorului de fotbal. Acesta trebuie să reprezinte, aşa cum recomanda şi preşedintele F.R.F., un pas înainte faţă de trecut, incluzînd de astă dată tot ceea ce este necesar pentru o dimensionare reală a importanţei şi rolului acestei profesiuni în cadrul mişcării sportive din ţara noastră. Aceasta înseamnă că o dată cu actualizarea obligatorie a normelor de calificare, clasificare, încadrare şi promovare, să fie puse în evidenţă şi noile drepturi şi îndatoriri ale antrenorului de fotbal în luminii obligaţiilor care revin astăzi fotbalului nostru pe plan internaţional. In sfîrşit, problema perfecţionării pregătirii profesionale a antrenorilor — preocupare de altfel cu caracter permanent a colegiului. Ea presupune o eşalonare pe grupe şi programarea cursurilor în funcţie şi de calendarul competiţional, pretinzînd în acelaşi timp o deosebită atenţie în privinţa selectării şi prezentării materialului didactic. Iată, aşadar, citeva dintre sarcinile imediate şi de mare interes cărora noul birou al Colegiului central al antrenorilor intenţionează să le asigure condiţiile unei realizări depline. Există în momentul de faţă toate temeiurile ca activitatea acestui organ operativ — în componenţa căruia nu putem totuşi saluta, spre regretul nostru, prezenţa nici unui antrenor divizionar (! ?) — să cunoască rodnicia unor frumoase împliniri. Prima sa şedinţă ne-a oferit în acest sens imaginea competenţei şi promisiunea unei munci de calitate, în viitor. Mihai IONESCU COMPLETAREA BIROULUI COLEGIULUI DIVIZIONAR A Ieri dimineaţă, la sediul F.E.F. s-a întrunit in prima sa şedinţă din acest an Colegiul cluburilor divizionare A, şedinţă la care a participat şi tov. Mircea Angelescu, preşedintele federaţiei. Au fost prezenţi delegaţii autorizaţi ai tuturor celor 16 echipe din Divizia A. In cursul acestei şedinţe Colegiul a completat biroul său în posturile rămase vacante, alegind pe tov. P. Rapaport ca vice-preşedinte şi pe tov. Em. Dobrescu, ca secretar. Membrii colegiului au luat in discuţie şi au făcut diverse propuneri in legătură cu citeva probleme de ordin financiar ale secţiilor de fotbal, precum şi pe marginea sistemului de delegare a arbitrilor. STEAUA, IA PRIMA VICTORIE ÎN BRAZILIA: 2-0 CO PAULISTA SAO PAULO, 31 (prin telefon). Simbătă după-amiază, în localitatea Jundiai, la 60 km depărtare de Sao Paulo, fotbaliștii de la Steaua au întîlnit pe stadionul Dr. Jamme Cindra, echipa locală Paulista, care activează în campionatul statului Sao Paulo. Pentru această întîlnire, echipa locală a fost întărită cu 4 jucători de la cunoscuta formaţie Corinthians. E vorba de fotbaliştii Diton, Dirceu Alvez, Suindi şi cunoscutul Paulo Borges. In faţa a 25 000 de spectatori, pe un teren moale, datorită ploii care a căzut atît înaintea partidei cit şi în timpul ei, fotbaliştii români au desfăşurat cel mai bun joc al lor şi au obţinut victoria cu scorul de 2-0. Autorii golurilor: Tătaru (min. 60) şi Ion Constantin (min. 80). Steaua a dominat jocul, mai ales la mijlocul terenului, şi-a organizat mai bine atacurile şi, în sfîrşit, a reuşit să marcheze primele sale goluri de la venirea în Brazilia. Formaţia oaspete, s-a dovedit mult mai activă şi din rindurile jucătorilor ei am remarcat pe Hălmăgeanu, Ştefănescu, Tătaru şi Cristache. Arbitrul Arnaldo Folseca Carbal a condus următoarele echipe : PAULISTA : Luis Fernado — Baiano, Diton, Colombo, Jair, Dirceu Alvez, Suindi, Paulo Borges, Aluisin, SeHo, Tota. STEAUA : Coman — Sătmăreanu, Smarandache, Hălmăgeanu, Cristache, Ștefănescu, Vigu, Pantea, Tătaru, Ion Constantin, Năstase (min. 46 Marcu). In continuarea turneului din Brazilia, Steaua va juca miercuri, la Campinas, localitate situată la 100 km de Sao Paulo, unde va intîlni echipa Guarani. De menţionat că simbătă, Guarani a întîlnit pe River Plata (din Buenos Aires), cu care a terminat la egalitate : 1—1. In ziua de 9 februarie, Steaua va juca cu C.F. Curitiba. în ziua de 13 februarie, jucătorii români vor reveni la București. După ce simbătă a întîlnit pe Palmeiras, echipa Ungariei a jucat duminică la Rio, unde a terminat la egalitate, 2—2, cu Flamengo. Tot duminică, la Sao Paulo, Belo Horizonte a jucat cu Atletico Mineiro campioana Braziliei. Meciul s-a încheiat cu scorul de 2—2. Pedro VILLA PUZDERIE DE TINERI SCHIORI TALENTAŢI, SĂ AVEM ÎNSĂ RĂBDARE CU El Am urmărit cu deosebit interes activitatea micilor schiori în acest început de sezon. De pretutindeni ne sosesc veştile unei activităţi competiţionale ,,non stop“ fără precedent. La Băişoara, Păltiniş, Azuga, Vatra Dornei, Petroşani, Reşiţa, Sinaia, Predeal sau Poiana Braşovului întrecerile de copii ţin „capul de afiş“ al programului sportiv duminical. ..Cupa Speranţelor“ , desfăşurată la Sinaia, Buşteni şi Azuga (în trei faze) pentru probele alpine şi fond, are toate şansele de a deveni un mare „Criteriu naţional“ al schimbului de mîine. In cursul desfăşurării ei a surprins mai mult decit plăcut prezenţa, alături de schiorii prahoveni, a celor din Braşov, Piatra Neamţ, Bucureşti şi Predeal, ceea ce denotă o optică sănătoasă în pregătirea copiilor. Circulaţia valorilor, permanentul contact cu Doina Frăţilă Cristian Voiculescu şi Cristinel Bucur, trei autentice speranţe. Foto. I MATEI Sinaia cei mai buni schiori, schimbul de idei şi experienţă între instructori, antrenori şi profesori constituie fermentul şi, în acelaşi timp, liantul atît de necesar unei munci colective de perspectivă. Tonică, mobilizatoare, avalanşa micilor schiori la porţile afiripării. Desigur, nu poate decit să ne bucure cuprinderea unei mase din ce în ce mai largi de copii în activitatea de instruire, ca şi calitatea muncii reliefată de surprinzătorul nivel tehnic al multora. Imaginile alăturate vorbesc de la sine Din păcate, spaţiul nu ne permite nominalizarea celor mai talentaţi copii pe care i-am văzut şi nici a pasionaţilor lor îndrumători. Ar însemna, de altfel, să nedreptăţim pe mulţi. Important de semnalat este faptul că „tehnica modernă“, altădată accesibilă unui cerc restrîns, este astăzi la fel de bine predată într-o concepţie unitară în foarte multe părţi ale ţării, deci se merge pe un drum bun. Ne permitem citeva recomandări : este ştiut că un material de calitate (schiuri, bocanci) uşurează şi grăbeşte învăţarea schiului, iar in competiţii dă siguranţa şi eficacitatea necesară. H. Bonnet spunea că este mai util să antrenăm un sportiv oarecare pe schiuri bune, decit un schior bun pe un material prost. Pe cînd un material de cursă adecvat copiilor ? Schiul de azi este o disciplină complexă, caracterizată printr-un înalt grad de tehnicitate şi dinamism, pretinzînd o permanentă adaptare la condiţiile în care se schiază, un simţ dezvoltat al echilibrului şi alunecării, o motricitate deosebită, pentru a nu mai aminti de acele aspecte care dau conturul unei individualităţi puternice. Atîta timp cit instruirea este rodul unei viziuni de ansamblu asupra acestor cerinţe, aspectul formativ şi, în ultimă instanţă, competitivitatea viitorului performeri sunt asigurate. Orice ignorare sau exagerare într-o direcţie sau alta are repercusiuni, mai puţin sesizabile în prezent, dar iremediabile mai tîrziu. Iată pentru ce recomandăm acelora prea captivaţi de eleganţa evoluţiei unor copii sau de explozia calităţilor fizice a altora, să nu se grăbească. Succesul de mai tîrziu nu va surîde decit acelora care ştiu sâ aştepte a fi pregătiţi fizic şi tehnic, înainte de a se lansa în marea aventură a competiţiei. Răbdare colega prof. ION MATEI im INVĂŢĂTURA, EDUCAŢIA $I SPORTUL (Urmare din pag. 1) examenul de bacalaureat (procentaj, deci, maxim, neegalat pe toată raza judeţului), iar 70 la sută dintre ei sunt astăzi încadraţi în diferite forme de învăţămînt superior; 7 elevi au fost cooptaţi, într-un singur an, in lotul republican de juniori ; elevii liceului deţin pînă la această oră 25 de recorduri naţionale de juniori; în vitrina cu trofee a şcolii stau la loc de cinste 14 medalii de campioni republicani. Acestea ar fi doar nişte rezultate, seci, desigur, şi într-un fel impersonale, la o simplă enumerare. Ce se ascunde îndărătul lor, ce forţe tainice le imping în planul din faţă, ce efervescenţă de calitate stă la temelia simbiozei dintre sport şi învăţătură ? In primul rînd, nivelul cunoştinţelor la orele de curs, operează ca o pîrghie pedagogică, perfectă, condiţionînd participarea la competiţiile sportive. Cei 294 de elevi, cîţi ocupă astăzi băncile liceului şi sala de antrenament, ţin pasul (am văzut), sub impulsul unei exigenţe maxime, cu programa de învăţămînt, consolidîndu-şi cunoştinţele şi în orele de consultaţii obligatorii. Majoritatea lor locuind in internatul şcolii, luînd masa la cantina şcolii (gratuită), învăţînd laolaltă, antrenîndu-se împreună, îşi aduc, în mod obiectiv, la un numitor comun, preocupările şi energia lor juvenilă. Posibilităţile de canalizare a educaţiei acestor şcolari pe direcţia cea mai fructuoasă sunt astfel mult amplificate. Aceasta nu presupune, desigur, că liceul şi-a săpat albia de astăzi, fără eforturi şi fără seisme. Au existat şi cazuri, singulare, ce e drept, de indisciplină şi mentalitate defectuoasă, dar au învins, în cele din urmă, exemplul colectiv, metoda şi tactul pedagogilor. Iar acolo unde anomalia a mai trăit din resurse regretabile, s-a intervenit prompt cu măsura severă a îndepărtării de colectiv este cazul devenit „clasic“ al elevului Constantin Grigoriu, înrăit pugilist de circumstanţă, în ciuda unor calităţi certe pentru atletism. In alte ocazii, sita exigenţei a cernut de la sine elementele slabe, fără forţa de a se alinia la un program comun de învăţătură şi disciplină, retrăgîndu-se singure, in mod deliberat, din frontul de educaţie drastic al acestui liceu. Tărîmul educativ mai păstrează denivelări, se vorbeşte încă de elevul Gh. Radu, care aleargă pe distanţa de 400 m plat, mai repede decit... propria sa conştiinţă de elev şi sportiv. Dar Radu, se apreciază, a făcut totuşi un salt în această privinţă, vizibil, deşi nu complet, comparîndu-l cu el însuşi din ziua înscrierii la acest lăcaş de învăţămînt. .. .Am vizitat recent Liceul experimental de atletism din Cîmpulung Muscel, cu clădirea sa nouă, cu sala de sport, cu stadionul din vecinătate, cu terenul care aşteaptă începerea unei noi construcţii (o sală de atletism de 85 m lungime). In după-amiaza aceea de iarnă, in care aerul tremura parcă de atîta ger, marginea stadionului era invadată de elevi cu unelte in mîini. Directorul Gabriel Bădescu îi privea aproape patern, în efortul lor colectiv şi voluntar de a căptuşi pista cu rumeguş. Un patent original, menit să substituie, pe vreme de iarnă, sala acoperită de atletism, aflată (deocamdată) în fază de proiect. Elevii erau încordaţi şi serioşi, degajau elanul şi demnitatea conştiinţei că fac ceva util pentru societate, şi pentru ei înşişi. Nici poză, nici afectare, nici comoditate, nici plete, nici mină prematur ofilită. Era o explozie de sănătate pe cîmpul mănos al datoriei împlinite. Sportul GÂNDINDU-TE LA COL/V BELL... ŞI JUCĂTORII ÎŞI AU OBLIGAŢIILE LOR Treptat, echipele divizionare A şi-au început pregătirile in vederea returului campionatului şi la ora actuală au atins o etapă destul de avansată. Din informaţiile pe care le deţinem, rezultă că pretutindeni există o bună atmosferă de lucru, o preocupare în general serioasă, o vie dorinţă şi multă ambiţie pentru realizarea unei pregătiri cit mai solide, folosindu-se căile şi mijloacele convenabile fiecărei echipe in parte, potrivit specificului său. Este şi normal să fie aşa. Acum, in această perioadă — şi de aici rezultă importanţa ei maximă — se pun bazele comportării din campionat şi, in primul rînd, se realizează pregătirea fizică necesară pentru valorificarea calităţilor tehnice şi tactice. Evoluţia fotbalului în lume, nenumăratele echipe străine şi meciuri văzute au demonstrat din plin ce importanţă are azi fondul unei pregătiri fizice ireproşabile şi auxiliarul ei, foarte preţios, viaţa sportivă cu accent pe recuperare, graţie căreia se menţine acest fond. Rezistenţa, forţa, viteza sunt calităţi indispensabile unui fotbalist şi ele se realizează şi se dezvoltă în această perioadă. Un jucător de la mijlocul terenului, de pildă, după interesantele rezultate ale unor cercetări la şcoala sportivă de la Köln, parcurge într-un meci 2000 m în alergare normală, 700 m în alergare accelerată şi 300 m in alergare rapidă. Cum ar putea face faţă el la asemenea solicitări, dacă nu ar avea pregătirea necesară ? Fireşte, în pregătirea jucătorilor, un cuvînt hotărîtor îl au în primul rînd antrenorii. Dar cele mai frumoase planuri de pregătire, cele mai cuprinzătoare conspecte, intr-un cuvint cele mai bune intenţii ar fi anulate dacă nu s-ar obţine şi ADEZIUNEA JUCĂTORILOR, participarea lor conştientă la realizarea obiectivelor de instruire, individuală şi colectivă. Şi rindurile acestea lor li le adresăm, pentru că jucătorii sunt factori decisivi in această importantă perioadă in special, şi de-a lungul întregului an, în general. Interesele echipelor ale căror culori le vor apăra în campionat şi în partide internaţionale, ca şi — mai ales — ale fotbalului nostru, ale echipelor naţionale, pretind din partea lor eforturi şi sacrificii îndeosebi acum. Poate că multora li se va părea nepotrivit exemplul de mai jos, dar noi tot vom recurge la el, la cel al jucătorului englez Colin Kell, considerat cel mai în formă fotbalist britanic. Revista ,.World Sports“ descrie într-unul din numerele sale cum și cit se antrenează Bell . „Dimineţile le începem cu o şedinţă intensă de alergări : o cursă pe 500 yards (n.r. : un yard = 0,91 m) pentru încălzire, apoi de patru ori 410 yarzi, de opt ori 220 yarz de trei ori 150 şi 50 yarzi. După amiaza este momentul antrenamentului la haltere : 45—50 exerciţi pentru muşchii abdominali, extensie pentru picioare cu o bară d 70 kg pe umeri, patru serii de desfăşurări pe bancă cu 70 kg, fiexiuni cu 115 kg, precum şi lucri la bare paralele. Toate acestea pentru rezistenţă şi forţă... In general antrenamentele fizice grele au io la inceputul săptăminii. Spre sfîrşitul ei se lucrează pentru tehnică joi este zi de repaus, pentru recuperare în vederea meciului de simbată". Am dat acest exemplu pentru conţinutui lui şi pentru caracteru său potrivit cu perioada actuală din activitatea fotbaliştilor noştri Să mai amintim că in afara antrenamentelor organizate, jucătorii englezi — şi nu numai ei — îşi fac timp şi pentru pregătire individual, voluntară, un fel de „supliment“ aşa făceau Voinescu, Petschovschi Constantin, Călinoiu, sau Szőke. Nu credem că mai este nevoie Suntem convinşi că şi din aceşte rînduri jucătorii noştri au înţele ce aşteptăm din partea lor, în cadrul obligaţiilor pe care le au faţă de fotbalul nostru. Petre GAJU Telul meu? DE DOUĂ ORI LA MÜNCHEN.. ...Alerga mult, se deplasa neîncetat din „16 în 16“, în funcție de cerinţele jocului ; acum „distrugea“ printr-un tackling care lăsa dîră adîncă în zăpadă, acu’ îl vedeai la poarta adversă participînd la „undoi“-uri, după preceptul vechi de cind lumea în fotbal „dă-o şi du-te“. Şi toate astea dintr-un simplu meci de antrenament, în faţa tribunelor goale, reci, neînsufleţite. Stai şi te întrebi : pentru ce acest uriaş travaliu de vreme ce Simionaş — căci despre el este vorba — este titular sută în sută pe postul său, la Politehnica Iași, pentru cine risipa de energie depuse în minutelesupliment la antrenamentul de azi ? Voi afla, mai tîrziu, în cabina încălzită — adevărată binefacere pentru reporterul care a suportat două ore de ger — în acel colţ al băncii, sub dulăpiorul purtînd eticheta lui Simionaş. „Fac totul din pasiune, mi se destăinuie el. Departe de a-i socoti o corvoadă, eu sunt convins că antrenamentul îmi foloseşte în primul rînd mie, pregătindu-mă pentru joc. Şi apoi, ştiu că toate lecţiile noastre de pregătire se încheie cu un joc la două porţi. Ei bine, cind ni se aruncă balonul, în viitoarea disputei uit și de mine. Simt că mi-e ciudă cînd nea Gil fluieră pentru încheiere. Aș juca ore în șir...“ Deși îmi place ce spune nu-1 supralicitez. Dimpotrivă... — Dacă la 21 de ani nu te dăruiești fotbalului cu pasiune, atunci cînd ? — La 21 de ani, am vreo nouă de cînd practic jocul ăsta, aşa în mod organizat... — De trei ani la Politehnica Iaşi, cu vreo doi ani înainte, la Bacău. Şi în rest ? — Patru ani la Roman, ca junior. — Spune-mi, te rog, la juniori pe ce post ai jucat ? — Tot mijlocaş, ca şi acum... — Un timp ai jucat şi altceva. Şi aripă stingă în „perioada Bacău“, şi fundaş dreapta, pare-se, chiar la Politehnica... — Da, dar foarte puţin. Eu la mijlocul terenului m-am simţit cel mai bine. Şi cind am imbrăcat tricoul cu nr. 11, eram doar o aripă falsă, tot spre mijloc trăgeam. — De ce te-a atras... mijlocul terenului ? — Mi-a plăcut mereu să fiu în mişcare. De efort sunt capabil, aici am mai mult cîmp de acţiune. De doi ani, de cînd m-am fixat pe acte post de mijlocaş strigă, mă simt tare bine, joc fără frică... — Ai vreun jucător preferat printre mijlocaşii străini, vreun model ? — Am mai mulţi. Pe Beckenbauer, pe Overath, pe Gerson... — Ce-ţi place mai mult la ei ? — Faptul că sunt jucători compleţi. Acoperă zone mari, înghit kilometri într-un joc, au fantezie, au şi şut... — Şi printre mijlocaşii români ? — Pe Dumitru. Şi ei are tot: vine înapoi, nu le lasă la greu, protejează perfect, scoate pase care-ţi trebuie, scurtă, medie, lungă. Şi mai are ceva : cînd se află în posesia mingii, adversarul nu-i ghiceşte niciodată intenţia. Ah, ce n-aş da să fac într-o bună zi pereche cu eL.. — La Rapid ? — Nu, la naţională. De ce aş ascunde-o... — La naţională e Radu Nunweiller. Nu-ţi place . — Ba da, dar nu uitaţi că anul acesta Radu împlineşte 28 de ani. Mijlocaşul-piston este piesa care se uzează mai repede. Şi-apoi nu e musai ca visul meu să se realizeze acum. Abia am promovat la „olimpici“. — Antrenorul Ola te preţuieşte. Nu de mult a declarat în ziar că în 1971 ai fost cel mai bun jucător al reprezentativei de tineret. — Am citit, m-am bucurat, se înţelege. Aş vrea să vă spun eui, oarecum, mă simt creaţia dînsului. M-a adus, cu ani în urmă, la lotul de juniori U.E.F.A., după aceea m-a promovat în echipa de tineret a ţării şi, recent, la „olimpici“. — Cum s-ar spune, pe unde a trecut Gheorghe Ola l-a luat cu el şi pe Simionaş. — Ii sunt tare îndatorat. Voi fi demn, vă asigur, de preţuirea pe care mi-o acordă. Voi face tot ce depinde de mine pentru ca echipa pregătită de tovarăşul Ola să ajungă la München. Da, acesta este şi obiectivul pe care mi l-am propus : de două ori la München. — Cum, adică, de două ori ? — Nu v-am spus , în curînd voi bate şi la porţile echipei naţionale, care, după cum se ştie, atacă din toamnă şi obiectivul München. Vreau să fiu prezent la München de două ori, la ambele turnee finale. Mărturisit sau nu, fiecare fotbalist care se respectă îşi are un ideal, un ţel al lui pentru care luptă. Asta mă stimulează, mă ajută să escaladez mai hotărît, mai uşor, piscurile performanţei sportive... G. NICOLAESCU Autoturisme la alegere în luna februarie Si în luna februarie 1972 continuă atribuirea de autoturisme — săptămînal — la toate tragerile si concursurile obișnuite LOTO, PRONOEXPRES si PRONOSPORT. Autoturismele se acordă in cadrul valorii unitare a cîstigurilor în numerar, indiferent de categoria la care a fost obţinut cîştigul (de o valoare cel puţin egală cu aceea a autoturismului ales), felul biletului de care a fost realizat sau taxa de participare per variantă. Iată acum lista autoturismelor care stau la dispoziţia instigătorilor în luna februarie a.c. : DACIA 1300 (70 000 lei), DACIA 1100 (55 000 lei) si SKODA S100 (53 000 lei). Nu vă rămîne decit să jucaţi ş i dumneavoastră la tragerea Pronoexpres de mîine pentru a mutea obţine unul din cîştigurile amintite mai sus. Astăzi este ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. • Se aduce la cunoştinţa participanţilor sistemelor de joc Loto-Pronosport din municipiul Bucureşti că un număr de 10 240 de cîştigători încă nu şi-au ridicat cîştigurile ce li se cuveneau în termen pe anul 1971, de la concursurile Pronoexpres, Pronosport şi tragerile Loto. Cu acest prilej, reamintim că participanţii respectivi mai pot să-şi ridice cîştigurile numai de la Administraţia de Stat Loto-Pronosport - Centrala, Calea Victoriei nr. 9, pe bază de cerere, timp de un an de la data tragerii sau concursului respectiv. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 4 DIN 26 IANUARIE 1872 Extragerea I : Cat. 2 : 2,30 variante a 31 429 lei ; Cat. 3 : 10.70 a 6 756 lei ; Cat. 4 : 47,50 a 1 522 lei ; Cat. 5 : 186,30 a 388 lei; Cat. 6 : 5 758,70 a 40 lei. Report cat. 1 : 871 736 lei. Extragerea a II-a : Cat. A : 1 variantă 85% a 100 000 lei și 1 (10%) a 40 000 lei ; Cat : 8 a 10 363 lei ; Cat. C : 45,25 a 1 832 lei ; Cat. D : 2 260,80 a 60 lei ; Cat. E : 179,55 a 206 lei ; Cat. F : 3 320,40 a 40 lei. Report categ. A : 274 311 lei. Ciştigul de categ. A (25%) a revenit lui PETRE ŞERBAN din Bucureşti, care obţine astfel, la alegere, autoturism şi diferenţa în numerar sau suma integrală. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT. Paga 3- PRIMELE JOCURI DE VERIFICARE ALE RAPIDULUI In cadrul pregătirilor pentrunou sezon competiţional, Rapidul va susţine în această sâptămînâ primele jocuri de verificare. Astfel, miercuri pe stadionul Ciuleşti, începînd di la ora 11, feroviarii vor avea ca parteneri pe componenţii echipei de tineret-rezerve a clubului. Duminici 6 februarie, tot pe stadionul Giu- Ieşti, de la aceeaşi oră. Rapidul va juca în compania formaţiei bucureştene Electronica, din divizia C. REINTILNIRE CU TRICOLORII (Urmare din pag. 1) nul de primăvară că pregătirea fizică făcută cu dînsul a fost foarte bună“. ...Operaţiunea repartiţiei fiim încheiată, toată lumea urcă spn camere, în timp ce noi mai râminem citeva minute cu antrenorii Angelo Nicolescu care ne furnizează programul pe întreaga săptămînă; astăzi după-amiază (n.r. ieri răspundem invitaţiei adresată de conducerea Liceului „23 August“ a cărui organizaţie de pionieri i va alege pe Dumitrache, preşedintele ei de onoare; marţi: conta;: medical la centrul medico-sporit „23 August“; după-amiază o uşoar mişcare pe unul din terenuri! anexă ale complexului ; miercuri două antrenamente — unul dimineaţa, celălalt după-amiază : joi joc la două poeţi cu echipa a tineret rezerve a clubului Dinamo vineri, dimineaţa antrenament uşor seara: vizionarea unui spectacol d teatru, probabil „Pisica sălbatecă in Teatrul Mic, simbătă, odihnă duminică , meci la Piteşti cu F. C Argeş. Ii mulţumim antrenorului Angel Niculescu, apoi transmitem, telefonic, redacţiei primele amănunţi pe ’72 de la prima convocare a totului reprezentativ. De ieri, atacarea principalului obiectiv pentu tricolori — jocurile cu Ungaria şi „sferturile“ Campionatului european — a început ! Iată lista celor 17 componenţi a lotului reprezentativ, reunit ieri la Bucureşti : Adamache, Ştefan, portari , Creţu, Lupescu, Dinu Deleanu, Mocanu, Sătmăreanu II — fundaşi ; Dumitru, Radu Nunweiler, Anca — mijlocaşi; Lucescu Dembrovschi, Dobrin, Dumitrache Iordănescu, Uifăleanu — înaintaşi FACEŢI CUNOŞTINŢĂ CU FRUNTAŞELE DIVIZIEI C GLORIA BUZĂU (seria a V-a) Situaţia in clasament: 13 7 5 1 22- 5 19 p Evident, ca oricare dintre fruntaşele diviziei C, şi Gloria Buzău şi-a pus ca obiectiv pentru sezonul de primăvară calificarea pentru barajul categoriei secunde. In tur, buzoienii au reuşit frumoasa performanţă de a termina cele 13 etape cu o singură înfrîngere (la Sinaia, 0—1 cu Carpaţi, una dintre principalele pretendente la şefia seriei) In toamnă, Gloria a prestat un joc bun, a avut o linie ofensivă destul de productivă şi o apărare ermetică. Golgeterul echipei, Constantin Stan, care a înscris 9 goluri. Antrenorul Gloriei este maestrul sportului Petre Dragomir (fostul jucător al Petrolului). Jucătorii au fost disciplinaţi în jocurile din prima parte a campionatului, nesuferind nici o sancţiune, eliminare din joc. Lotul pentru retur arată astfel : Stelian, Ioniţă, Arghir — portari, Bodescu, Mănescu, Coman, Huţuleag, Nan, Stoica, Predescu, Sotir, — fundaşi, Badea, Toader, Bunăziua, Rusen, Bădin — mijlocaşi, Caloianu, Stan, Negoescu, Florea, Perianu şi Cramer — înaintaşi. Lotulcu cîţiva jucători mai „bătrîni“) are vîrsta medie de 25 de ani. In noul sezon atacul va fi, probabil, compartimentul forte al echipei întrucît a fost întărit cu Cramer, iar unul dintre cei mai eficace atacanţi, Negoescu (provenit de la o echipă judeţeană, Foresta Nehoiu) ameninţă serios poziţia de golgeter a lui Stan. Trebuie să mai amintim că la încheierea turului conducerea secţiei a luat in discuţie comportare, tuturor jucătorilor şi acei care ai dat dovadă de lipsă de interes în pregătire, ca de exemplu, Caloian Perianu, Rusen, Etem au fost sancţionaţi. P. VRABIESCU — coresp FLACĂRA MORENI (seria a VI-a) Situaţia în clasament: 13 8 3 2 29-13 19p După mai bine de două decenii în divizia B, în campionatul 1971 — 1972 echipa petroliștilor din Moreni a ajuns în divizia C. Chiar din prima etapă în această a treia categorie a campionatului, Flacăra a pășit cu... stîngul, pierzînd cu 1—3 în faţa proaspetei promovate în C. Metalul Mija. înfrîngerea a venit ca un duş rece, care i-a trezit din amorţeală atît pe jucători cit şi pe conducători. încet, încet însă Flacăra a revenit, situîndu-se în fruntea clasamentului. Conducerea tehnică a fost încredinţată din nou fostului antrenor al echipei Virgil Blujdea. Acum, suporterii din Moreni sunt din nou optimişti şi au mare încredere în echipa lor, sperînd să revină în divizia secundă. Lotul în tur a fost alcătuit din 20 de jucători : Stan (27 ani), Brebeanu (19), portari, Stăfănescu (18), Dumitran (32), Ungureanu (20), Constantin (20), Pană (24), Zdrenghea (24), Barba (20) — fundaşi. Fl.Frincu (33), Frăţilă (27), Toma (24), Dobre (27) — mijlocaşi. Dănilă (28), Ilie (22), Petrescu (22), I. Frincu (22), Drăgan (28), Dinescu (19) şi Babeţi (19) — înaintaşi. „Veteranii“ Dumitran şi FI. Frincu au fost tot timpul turului oameni de bază ai echipei — nelipsind de la nici o partidă — şi au servit ca exemplu din toate punctele de vedere tinerilor. Mezinul Ştefănescu, crescut din formaţia de pitici, a fost şi el unul dintre cei mai buni jucători, fiind prezent şi el la toate meciurile de campionat în toamnă. Cei mai productivi atacanţi s-au dovedit Stelian (9 goluri) şi Petrescu (7). Pentru retur, lotul va fi întărit cu cîţiva juniori proprii Numeroşii iubitori de fotbal din oraşul nostru au încredere în formaţia lor. Un atu pentru primăvară : derbyul cu ocupanta locului II (Oltul Slatina —18 p) va avea loc la Moreni (in tur scorul a fost 0—0). GHILINCA — coresp.