Sportul, mai 1972 (Anul 28, nr. 7043-7071)

1972-05-14 / nr. 7054

Mr. 7051 A V-a ediţie a J.O. de vară, STOCKHOLM, 1912 INCEPE MAREA SERIE A CURSELOR DE FOND Deschidere* oficiali a avut loc la 8 iulie, cu tradiţionala defilare. Inai nu toţi reprezentanţii celor 28 de ţări participante s-au hotărit si ar­boreze costume sportive. Numai sportivele finlandeze au scandalizat o parte a publicului, prezentlndu-se In justiţele de concurs, ce abia le ajungeau pini la genunchi... Atletismul a dominat Întreaga e­­diţie. Se spune chiar că acesta a fost punctul de pornire al atletismu­lui în prodigioasa sa ascensiune, In cursul căreia a cucerit lumea. (Pes­te un an, la Berlin, tînăra federaţie internaţională de atletism redacta codul care e valabil, în multe pri­vinţe, şi astăzi). Cea mai comentată probă a fost cea din 12 fullet cur** d* 8 000 m, pentru prima oară introdusă în pro­gram şi care a pus faţă tn faţă doi mari campioni ai vremii, pe finlan­dezul Hannes Kolehmainen şi pe francezul Jean Bouin. Conducînd cu rindul, ei şi-au depăşit curînd ad­versarii cu o jumătate de tură. Francezul a atacat puţin prea de­vreme, căci demarajul său­ la 550 m Înainte de sosire i-a permis blon­dului finlandez — distanţat întîi cu 7—8 m — să-l ajungă la 15 m de so­sire şi chiar să-l bată cu un piept (într-un timp ce reprezenta de de­parte un nou record mondial). Cursa aceasta pasionantă deschide seria neuitatelor lupte pedestre pe distanţele lungi, care au onorat mai toate ediţiile Jocurilor Olimpice. Kolehmainen — care va cîştiga ţl prob* de 10 000 m — deschide trium­fător seria marilor alergători de fond, care-şi vor Împrumut* nume­le — la fel cu eponimii In antichi­tate — diverselor ediţii: Nurmi, Zá­topek, Kut... Fostului docher din Marsilia, Jean Bouîn, care a deţinut multă vreme recordul mondial al orei (19,021 km), războiul­­-a scurtat cariera atletică, el a murit pe Marna, în 1914. Spor­tivii francezi li păstrează amintirea, in numele unui stadion parizian. Finlanda, o ţară mică, a dobîndit un succes deosebit, cucerind numai la atletism 6 medalii de aur şi nu­meroase altele, de argint şi bronz, iar concurenţa nu era de loc slabă. Atleţii americani au cîştigat din nou multa probă, dar nu totdeauna în condiţii care să merite felicitări fără rezerve. James E. (Ted) Mere­dith e desigur un campion de demi­­fond merituos. In schimb, victoria lui Ralph Craig pe 100 m este pusă sub semnul îndoielii. Şi iată de ce. In finală s-au calificat — cu excep­ţia modestului sud-african H.H. Pat­ching — numai americani, aşa că titlul nu putea scăpa Statelor Uni­te. Dar favoritul cursei era negrul H.P. Drew (sau mai curînd Donald F. Uppincott, care In serii stabilise primul record mondial oficial al dis­tanţei: 10,6 s). Dar la apelul concu­renţilor, Drew nu a răspuns. I-ar fi fost şi greu. Pentru a asigura vic­toria unui alb, oficialii americani l-au încuiat pe Drew In vestiar şi EDIŢIA A V-a Locul : Stockholm (Suedla) Data i 29 iulue — 33 iulie 1912 Participanți s 3541 d« sportivi (din­tre care 57 femei) din se da­tari. In program s 15 discipline sportiv* cu 102 probe. Sportivii români nu au participat. NUMĂRUL DE PROBE CASTIGATE DE DIFERITE TARI Total 101 * La terminarea jocurilor, S.U.A. se aflau în frunte cu 25 de victorii ; un an după aceea, medaliile de aur ale lui Jim Thorpe (S.U.A.) de la pentatlon și decatlon i-au fost re­trase. •* Australia și Noua Zeelandit au participat din nou împreună, sub denumirea „Australasia“. De fapt, s-au desfășurat 102 probe, dar la lupte greco-romane, la categoria semigrea, nu i-a de­cernat titlul olimpic. i-au dat drumul abia... după termi­narea cursei! Cîteva cuvinte despre celelalte sporturi. La nataţie s-a distins hawa­­ianul­ (prezentat sub culori americane) Duke Kahanamoku, pe care-l vom reîntllni încă şi In 1924, la jocurile de la Paris I Proba de 100 m femei a revenit robustei australiene« Fanny Durack, exact cu acelaşi timp (1:22,2) cu care se cîştiga proba... masculină la Atena, In 1896! Dar ceea ce a atras mai mult a fost... costumaţia ei: un batic de mătase pe cap şi un maiou de lînă lung pînă aproape de genunchi, comple­tat în talie cu o fustiţă care, în timpul probei, plutea deasupra apei, precum corola unei flori! Regulile tehnice noi, impuse de organizatori la scrimă, au decis neparticiparea francezilor. Au profi­tat italienii şi mai ales tihărul de 19 ani Nedo, cel mai vârstnic dintre fraţii Nadi, de care vom mai auzi. Pentru prima oară, organizarea jocurilor a fost „rentabilă“­: s-au cheltuit 776 000 de coroane suedeze (fără a pune la socoteală stadionul) şi s-au încasat 822 767 de coroane. Pudicele înotătoare britanice, supravegheate de antrenoarea lor Suedia 24 S.U.A. 23 * M. Britania 10 Finlanda 9 Franța 7 Germania 5 Africa de Sud 4 Norvegia 4 canada 3 Italia 3 Ungaria 3 Australasia­ 2 Belgia 2 Danemarca 1 Grecia 1 Azi, la Miercurea Ciuc, confruntarea de virf a hocheiştilor STEAUA - DINAMO Ultimul act al acestei adit de agitate ediţii a campionatului republican de hochei pe gheaţă se consumă astăzi di­mineaţa pe modernul patinoar din Miercurea Ciuc. Este vorba de ultima etapă, în programul căreia se află cu­prins­ul meciul Steaua — Dinamo, care va decide echipa campioană a ţării. Aceasta pentru că ultimul joc dintre aceete două formaţii încheiedu-se la ega­litate rivalitatea lor nu a putut fi tran­şată, uimind ca partida de azi să aducă lumină. Avantajul este evident de partea echipei Steaua care poate deveni cam­pioană şi cu un meci nul şi chiar cu o înfrîngere la un singur gol diferenţă, în timp ce dinamoviştii au neapărată nevoie, dacă vor să îmbrace tricourile de campioni, de o victorie la cel puţin două goluri diferenţă. Iată fi clasamentul înainte* «costul med­i 1. Steaua 14 U 1 l »- îl *« 8. Dinamo Buc. 14 U 1­­ 87— 18 SS 8. A­vin tul 1 M. duc 14 3 0 11 33— 87 8 4. Agronomia Cluj 14 1 0 13 30 110 3 Programul de azi c ORA 8 : Avintul M. duc — Agronomia Cluj; ORA 10 S Steaua — Dinamo București. ATLETISM : Stadionul Republicii, de la ora 9.30 : Concursul republican al seniorilor. CAIAC—CANOE : Lacul Snagov, de la ora 9.20 : „Dupa steaua“ FOTBAL : teren Politehnica, ora 10 : Sportul studenţesc — S. N. Ol­teniţa ; teren Metalul, ora 10 : Mle­talul Buc. — Poiana Cîmpina (div. B) ; teren Dinamo, ora 10 : Dinamo Obor — Pleşini Unelte; teren Si­rena, ora 10 : Sirena — Olimpia Giurgiu ; teren Flacăra, ora 10 : Flacăra roşie — Electronica (div. C) . GIMNASTICA: Sala Tineretului, de la ora 8.30 Faza pe Bucureşti a campionatelor republicane de gim­nastică modernă . LUPTE GRECO-ROMANE: sala de atletism „23 August“, de la ora 10: Metalul Buc. — Pescăruşul Tulcea— A.S.A. Bacău (triunghiular div. A). RUGBY : Stadion Dinamo, ora 10 : selecţionata divizionară A a Româ­niei — reprezentativa comitatelor Cornwall-Devon. TENIS DE MASA : sala din str. Aurora nr. 1, de la ora 10 : Spar­­tac II — Voința (f). Sala Floreasca, de la ora 9 : Progresul — C.S.M. Cluj (f) ; de la ora 11 : Politehnica Buc. — Progresul Buc. (f) ; de la ora 9: Politehnica Buc. — progresul Buc. (m). EROII Indianului Wa Than Chuk, din tri­bul de piei­ roșii Siux, colegii săi de la colegiul Carlisle din Pennsyl­vania și ziceau Jim Thorpe. Tinărul metis a căzut victimă vechii reguli a amatorismului. La Stockholm împinise 23 de ani. Măsura 1,83 m și cîntarea 80 kg. Era vedeta colegiului său la atletism, ba­seball şi fotbal amercan. Nu-i de mirare, cu însuşirile de mai sus. Era, fără îndoială, un atlet desă­­vîrşit. A cîştigat în mod strălucit două probe de atlet complet : pentatlo­nul (compus din : lungime, suliţă, 200 m, disc, 1 590 m) şi decatlonul. La decatlon, care va râmîne probă clasică, a realizat următoarele re­zultate : 11,2 s pe 100 m ; 6,79 m la lungime ; 12,89 m la greutate ; 1,87 m la înălţime ; 52,2 la 400 m ; 36,98 m la disc ; 15,6 s la 110 m graduri ; 3,25 m la prăjină ; 43,70 m la suliţă şi 4:40,1 la 1 500 m. Victoriile sale a­­supra celor mai apropiaţi adversari au fost copleşitoare. La pentatlon a obţinut 4 victorii şi un loc 2 ! Iar la decatlon, însumînd 8 412 puncte a stabilit urn record care nu va putea fi depăşit multă vreme. Thor­pe a întrecut pe al doilea clasat cu 688 de puncte, iar pe al treilea cu 999 de puncte ! Acest atlet excepţional a fost fi­gura marcantă a ediţiei de la Sto­ckholm. Dar, în îngusta cameră a căminului studenţesc din patria sa, nici n-a apucat să se aşeze bine praful pe medaliile de aur, cînd Jim Thorpe a fost obligat să plă­tească gloria cu o primă lacrimă. Şi din clipa aceea amărăciunea nu l-a mai părăsit toată viaţa. La 8 februarie 1913, 6 luni după încheierea jocurilor, Amateur Athler­tic Union (un fel de federaţie ame­ricană de atletism) a comunicat Co­mitetului olimpic suedez că James Thorpe (nimeni nu-i mai spunea Jim) a jucat baseball, în 1909 şi 1910, intr-o echipă profesionistă din Carolina de Sud, primind un Sala­riu de 60 de dolari pe lună. De la Stockholm, dosarul a fost trimis la Lausanne, la sediul C.I.O., care hotărăşte, în acelaşi an, la 26 mai, anularea rezultatelor şi desca­lificarea lui James Thorpe, obligân­­du-l pe acesta să Înapoieze cele două medalii de aur, ce urmau a fi înmînate secunzilor In cele două probe. (Multa vreme, suedezul Hugo Wiesländer, clasat al doilea la deca­tlon, a refuzat isâ primească medalia de aur­­). A fost una dintre cele mai crude și mai dureroase drame din lumea sportului. Celebrul sportiv, care a practicat întotdeauna cu deplină de­zinteresare atletismul, nu s-a mai putut consola niciodată. După o scurtă carieră profesionistă, începe să bea şi râmîne curînd .Singur, cu mizeria şi amintirile sale. In 1932, la jocurile de la Los Angeles, rătă­ceşte singuratic prin stadion ; cineva îl recunoaşte. L-au aplaudat atunci 100 000 de spectatori. Mai tirziu, alte milioane, care au vizionat filmul „Uriaşul stadionului“ (cu Burt Lan­caster), inspirat din viaţa lui. Canceros în 1932, a murit în 1953 de o criză cardiacă, la 64 de ani. Pînă la ultima suflare şi-a plîns du­rerea, şi-a strigat nevinovăţia şi şi-a reclamat medaliile de la Stockholm, singura-i comoară... DANIELA TEODOR (13 ANI), COMU­NA PECIUL NOU, JUDEŢUL TIMIŞ. „Să­ mai publicaţi adresa in ziarul „Spor­tul“, pe care îl citesc cu deosebită plă­cere, pentru ca deţinătorii de trofee sportive să-mi trimită şi mie insignele cluburilor Rapid şi Steaua“. După cum vedeţi, v-am dat adresa la ziar. Dar, numai la 13 ani mai poţi crede că un colecţionar de Insigne sportive ar fi dispus să renunţe la o parte din ceea ce el a obţinut după multe eforturi. Poate, însă, că veţi Inttlni un suflet mai ...milostiv. Eu nu pot dealt să vă urez : noroc ! G. MARINESCU, SIBIU. Vreţi să ştiţi cînd se va disputa finala „Cupei Ro­mâniei", la fotbal 7 La 27 iunie. Ce-mi daţi să vă spun şi numele celor două finaliste : DR. EMIL DORU, PLOIEŞTI. „In me­ciul de la Ploieşti, Dobrin a adus vic­toria echipei sale, marcind două goluri. Ca foarte vechi suporter al Petrolului, am fost amărit, dar, dlndu-mi seama că mai mult m-ar fi necăjit absenţa lui Dobrin din echipa naţională, m-am con­solat cu gindul la meciul de la 14 mai. Cu alte cuvinte : Toţi au dorit să te faci bine, N-au bănuit, Insă, Dobrine, Că forma o s-o regăseşti Exact aicea, la... Ploieşti ! Astea-s şotiiile vieţii. Dar necazul vom uita. Dacă tot tu, şi lui Geczi, Două goluri vei marca ! Auzi, Dobrine ! Ploieştenii, sunt gate să-ţi întindă o mină de împăcare... IOAN LEAHU, MEDIAŞ. Meciul de acum 20 de ani — cum trece timpul ! — dintre reprezentativele de fotbal ale României şi Ungariei, disputat în ora­şul finlandez Turku. In cadrul J. O. din 1952, a fost condus de arbitrul so­vietic N. Latîşev. Fotbaliştii maghiari au cîştigat atunci, la mare luptă, cu 2—1. Golul nostru a fost Înscris de Suru, In min. 85. H. M.­FANCIU : „Trimiţînf­u-vă cite­­va caricaturi, să nu vă surprindă fap­tul că, peste ciţiva ani, ve­ţi auzi de mine, ca pictor". In primul rînd, vreau In mod prietenesc să vă atrag atenţia că nu se scrie ve­ţi, ci veţi­, fără tră­sură de unire, pe care v-o trimitem înapoi, nouă nefiindu-ne de folosinţă. Ne-ar bucura să ajungeţi, într-o zi, un pictor mare. In ziua aceea, veţi fi primul care o să zimbiţi, revâzind de­senele dv. de astăzi... ISTVÁN MAYLLAR, OCNA SUGATAC. „Am făcut un pariu cu soţia mea, pe o sticlă de „Spumos“, că la 14 mai Do­brin va marca cel puţin un gol. Dv. ce părere aveţi în. Eu mă conduc după un principiu, şi anume acela de a nu mă amesteca în dispute familiale. Plnâ la urmă, oricare ar fi rezultatul, dv. o s­ă vă Împăcaţi şi o aâ-mi cereţi să plătesc eu „Spumosul“ ! AUREL ŞTEFANESCU, BUCUREŞTI. La cea de a XX-a ediţie a campiona­telor internaţionale de atletism ale Ro­mâniei, au participat sportivi din 18 ţări .Nu ştiu de ce, dar am impresia că Întrebarea «face parte din tematica unui concurs „Cine ştie... câştigă“. Şi, după cum se vede, cel care ştiu sunt eu, care nu iau parte la concurs. G. A. BUCUREŞTI. Instalaţia de noc­turnă de pe stadionul „23 August“, a fost inaugurată cu prilejul meciului din­tre selecţionatele divizionare ale Româ­niei şi Bulgariei, disputat In toamna lui 1971. CONSTANTIN MIHALACHE, ORAŞUL BALAN. Mă puneţi In faţa unui fel de „Fotbal... Story" : „Aveam mari spe­ranţe că voi deveni un bun portar. De aceea, m-am antrenat şi apoi am vorbit cu antrenorul echipei de Juniori Mine­rul. Am evoluat în teren vreo jumă­tate de oră, iar el mi-a spus : «ai să te faci un Raducanu». A doua zi, clnd l-am salutat, nici nu s-a mai uitat la mine. A treia zi, la fel, şi aşa s-a ter­minat cu „Raducanu“. V-aţi descurajat prea repede. Uneori, porţile de intrare In „împărăţia“ mult visată nu se des­chid atlt de repede cit ai crezut, cit ai dorit. Dar, asta nu înneemna că nu se vor deschide niciodată. Nu-i daţi o zi de răgaz antrenorului respectiv. S-ar putea ca Intr-o zi să stea de vorbă cu dv. Totul este să nu obosiți dv. înain­tea lui I­­uitroju­: N. CLAUDIU - Sportul ULTIMA N­­APĂ A TURULUI DIVIZIEI A LA LUPTE PRETOROMANE La Piteşti, Bucureşti, Rădăuţi, Braşov şi­­Timişoara au loc astăzi triunghiularele ultimei etape a­ tu­rului diviziei A de lupte freco-ro- 8MM. Formaţia campioană, Steaua, va concura la Piteşti, u­rmînd să pri­mească replica echipelor Aluminiu Slatina şi C. S. din localitate. Con­fruntările de la Piteşti vor fi con­­duse de arbitrul principal Gheor­­ghe Mihăilet (Bucureşti). Deosebit de interesant se anunţă triunghiu­larul din Capitală ca­re va fi găz­duit de sala de atletism de la complexul sportiv „23 August“ — Pescăruşul Tulcea — A.S.A. Ba­cău — Metalul Bucureşti. Arbitru principal — Constantin Popescu (Bucureşti). Iată şi celelalte triunghiulare ( Dunărea Galaţi — Rapid Bucu­reşti — IPROFIL Rădăuţi Ca Ră­dăuţi), arbitru principal — Ion Bobei (Bucureşti), Olimpia Satu Mare — Progresul Bucureşti—Stea­gul roşu Braşov (la Braşov), arbi­tru principal — Valentin Perju (Bucureşti) şi A.S.A. Cluj — Elec­­troputere Craiova — C.F.R. Timi­şoara (la Timişoara), arbitru prin­cipal — Ion Corneanu (Bucureşti). Confruntările programate la O­­radea (Dinamo Bucureşti — Vultu­rii Textila Lugoj — Crișul) au fost amînate. DUMITRACHE A PARASIT SPITALUL După un tratament îndelungat, Dumi­­trache a părăsit tot spitalul. In aceste zile, dinamovistul efectuează un riguros program de gimnastică me­dicală, urmînd ca peste câteva zile sa-ȘÎ reia antrenamentele (cu echipa), in aer liber. Reintrarea sa probabilă — în campio­natul Diviziei A — peste o lună. FOTBALIŞTII DE LA DINAMO BUCUREŞTI VOR EVOLUA TN GRECIA Echipa Dinamo Bucureşt va piesa marţi, pe oaiea aerului în Oradle. Dina­­moviatii vor susţine joi un joc amical la Pireu, cu formaţia locală Olympiako*, urmînd ca în cursul zilei de vineri s* revină în ţară. CĂRŢI NOI ÎN EDITURA „STADION“ EDUCAŢIA FIZICA ŞI SPORTUL DE MASA Fenomene ancorate tot mai adine la viaţa omului modern, educaţia fizică şi aportul de masă răspund realmente unei necesitaţi legate de stare de sănătate şi de robusteţe, de bună dispoziţie şi de sporire a ca­pacităţii de efort. Iată de ce lucrarea apărută recent în editura Stadion — „Educaţia fizi­că şi sportul de masă", autor Gh. Vlădica, constituie — prin mo­dul cum a fost concepută — un în­dreptar preţios pentru orice citi­tor, într-un domeniu tot mai fami­liar fiecăruia dintre noi. Lucrarea beneficiază, prin eforturile auto­rului, de un material faptic extrem de bogat şi de convingător, cu pri­vire la experienţa pozitivă a unor asociaţii sportive, a unor organiza­ţii sindicale şi de tineret, a unor activişti inimoşi în materie de sport, înscriindu-se astfel pe linia sarci­nilor trasate prin documentele de partid şi de stat mişcării sportive din ţara noastră şi anume angrena­rea oamenilor muncii, a întregului tineret, în practicarea organizată şi sistematică a exerciţiilor fizice ai sportului. Cititorul va putea găsi în paginile lucrării referiri la tot ceea ce îl in­teresează, În calitatea sa de amator al turismului, al exerciţiului fizic practicat la domiciliu, în colectiv, în zilele de vacanţă sau de con­cediu, la sfîrşit de săptămlnă. Expe­rienţa oferită prin exemplele citate în lucrare poate însemna pentru fiecare din cititori un punct de start Intr-o activitate recreativă nldnicâ şi agreabilă. In fond, acesta a fost şi ţelul autorului cînd s-a încumetat să abordeze o asemenea temă. Gh. Vlădica : Educaţia fizică şi sportul de masă, Editura „Stadion", lei 9. „CULTURISM" — LA Ini DOUA EDIŢIE Succesul de public pe care l-a cunoscut cartea „Culturism“ a lui Lazăr Boraga (fostul campion de haltere, deţinătorul recordului na­ţional absolut, actualmente secre­tarul general al federaţiei de spe­cialitate), epuizarea rapidă a tira­jului şi numeroasele solicitări din partea cetăţenilor tineri şi vîrst­­nici, dornici să practice această for­mă de exerciţii fizice, a determi­nat Editura „Stadion“ să publice ediţia a doua — revăzută şi îm­bunătăţită — a lucrării. După cum am mai arătat, „Cul­turism“ este un mic tratat popu­lar, redactat metodic, dar simplu, care se adresează tuturor celor care prin gimnastică şi exerciţii fizice doresc să-şi dezvolte într-un mod de negîndire, decanul specialişti­lor din fotbalul nostru, ing. Virgil Economu, dăruieşte celor ce iubesc acest sport o nouă­ carte. Perioada la care se referă volu­mul ilustrează momentele de reve­nire în elita fotbalului mondial a soccerului nostru, revenire ce —■ paradoxal — are ca punct de ple­care acea înfrîngere cu 3—0 su­ferită pe Estadio Nacional din ca­pitala Portugaliei, la 27 octombrie 1967. Bazîndu-se pe o vastă documen­taţie, agrementată de citate din cronicile celor mai cunoscuţi zia­rişti români şi străini, volumul îl plimbă pe cititor de la prelimina­riile C. M. din Mexic la jocurile din fiecare grupă, pentru a-i pre­zenta în final 1 O privire asupra sta­diului atins de fotbal în lume, ca­pitol în care se întrevăd din nou vastele cunoştinţe în acest dome­niu ale autorului, posibilităţile sale de a extrage esenţialul. Aşa cum era normal, după stu­diile privind aspectul tehnic al „Mundialului“ şi tactica folosită în turneul final din Mexic, atenţia autorului se concentrează asupra fotbalului românesc, tocmai în lumina competiţiei la care a fost prezent. Nu lipsesc din carte nici parti­dele susţinute de echipa României în preliminariile actualului cam­pionat european, meciurile ami­cale susţinute între timp de re­prezentativele noastre­­ şi de ti­neret, jocurile echipelor de club în competiţiile europene. Pe scurt, o exhaustivă prezentare a fotba­lului mondial şi românesc în anul 1972. Volumul este ilustrat cu fo­tografiile luate de Paul Romoşan în Mexic, armonios şi frumos corpul, asigu­­rîndu-şi totodată, o bună sănă­tate și o înaltă capacitate de muncă. UN ALT VOLUM DEDICAT FOTBALULUI TURNEUL DIVIZIONAR DE BASCHET DE LA TIMIŞOARA TIMIŞOARA, 13 (prin telefon, de la trimisul nostru). Primele meciuri, desfăşurate sîmbătă, în ziua a doua a turneului divizionar de baschet, găzduit de Sala Olimpia, au avut o evoluţie calmă. Singura menţiune se cuvine partidei dintre Rapid şi I.E.F.S., în care feroviarii au con­­­dus. i.u. 31fr-U in. jiîin. 17. dar, Jn min. 38 diferenţa a scăzut la numai un cost 53—51. Experienţa rapidişti­­lor (în contrast cu lipsa de rutină a studenţilor) a fost însă determi­nantă şi Rapid a cîştigat cu 59—53 (33—17). Intilnirea dintre I.C.H.F. — Politehnica Cluj a fost echilibrată, dar bucureştenii au fructificat mai bine acţiunile sub panouri şi, deşi nu l-au putut utiliza pe Fl. Nicules­­cu (accidentat, în partida cu Rapid), au învins cu 63—59 (40—32), în sfîr­­şit, într-o partidă fără istoric. Steaua a dispus de Mureşul cu 87—79 (38—30). Aşteptat cu legitim interes, deoa­rece rezultatul lui avea o importan­ţă majoră în lupta acestor echipe pentru evitarea retrogradării, meciul dintre Politehnica Galaţi şi Voinţa Bucureşti a corespuns total din punct de vedere şi dăruirii jucătorilor, al răsturnărilor spectaculoase de scor, al finalurilor dramatice. In ultimele minute, lupta a devenit extrem de pasionantă : 54—53 (Politehnica), 53—54 (Voinţa), 56—55 (Politehnica), 57—56 (Voinţa) şi, cînd mai erau 11 secunde, Moraru egalează, transfor­ming o aruncare liberă. In prelun­giri, gălăţenii se detaşează cu trei puncte, dar pentru puţină vreme, deoarece bucureştenii revin şi preiau conducerea : 61—60. Urmează 62—61 (Politehnica), 63—62 (Voinţa), 64—63 (Politehnica), 65—64 (Voinţa) şi, Îna­inte cu cîteva secunde de fluierul final, Moraru realizează un coş prin care stabileşte succesul meritat al formaţiei Politehnica : 66—65 (34—26, 57—57). Ultimele rezultate : Dinamo Bucureşti — Universita­tea Timişoara 64—57 (36—27) ; Poli­tehnica Bucureşti — Universitatea Cluj 76—51 (44—24); D. STANCULESCU INSTITUTUL PEDAGOGIC TG. MUREŞ - CAMPIOANĂ UNIVERSITARĂ LA BASCHET GALAŢI, 13 (prin telefon, dle la co­respondentul nostru judeţean). Partide de slab nivel tehnic, scoruri st­rinse, prilej de afirmare a unor jucătoare — acestea sunt caracteristicile principale ale turneului final al campionatului na­ţional universitar. Spre surprinderea tu­turor — căci erau prezente aici te­am-uri valoroase ca I.E.F.S., ,,U“ Timişoara Şi „U“ Iaşi — titlul a revenit sportivelor de la Institutul pedagogic Tg. Mureş. Ultimele rezultate : „U“ Iaşi — I.E.F.S. 62—53 (23—26), „U" Timişoara — „U“ Cluj 45—41 (24—22), Inst. Ped­. Tg. Mureş — „U“ Timişoara 56—56 (26—26), „U“ Iaşi — ,,U“ Cluj 70—51 (41—20). Clasament final : 1. Institutul Pedagogic Tg. Mureş, 2. Universitatea Timişoara, 9. Universi­tatea Iaşi, 4. Universitatea Cluj, 5. I.E.F.S., 6. Institutul Pedagogic Galaţi. Telemah SIttlOFOL Pag. 6­0-a TURNEELE FINALE ALE CAMPIONATULUI DE POPICE PE ECHIPE . LA MANGALIA. DUPĂ DOUĂ SCHIMBURI, CONDUCE RAPID BUCUREŞTI MANGALIA NORD, 13 (prin te­lefon, de la trimisul nostru). Cele şase formaţii din seriile campiona­tului feminin, Divizia A, care au ră­mas în cursa pentru invidiatul titlu, au început sîmbătă dimineaţa întrecerile în primul tur al turneu­lui final pe cele patru piste ale a­­renei din staţiunea Olimp. Fiecare formaţie finalistă joacă tur-retur, contra scor, iar echipa care va doborî cele mai m­ulte popice va primi 6 puncte, a doua 5 şi­­ aşa mai departe. Manşa a II-a a turneu­lui final va avea loc, pe o arenă neutră, luna viitoare, pentru desem­narea echipei campioane. Primele două jucătoare care au intrat pe piste au fost cele de la Voinţa Tg. Mureş — campioana anu­lui trecut — şi Voinţa Bucureşti. Pistele aproape perfecte, popicele din material plastic, precum şi vite­za aparatului automat de ridicare a popicelor, au solicitat la maximum potenţialul fizic al concurentelor. Mureşencele au avut un început mai bun. Maria Martina, acomodîndu-se mai repede cu pista, a depăşit gra­niţa celor 400 p­d. Cuplurile urmă­toare, aparţinînd formaţiilor Rapid Bucureşti şi C.S.M. Reşiţa, au stu­diat evoluţia deschizătoarelor de pîrtie şi în consecinţă au obţinut rezultate mai bune. Astfel, Alexan­drina Navon (Rapid) a întrecut chiar cele mai optimiste aşteptări, reuşind să doboare 441 popice din 100 lovituri mixte, în stilul ei caracte­ristic­, adică sprit­ U, şi precis, a lan­sat bila şi cea mai ţipară compo­nentă a echipei naţionale, Ildica Grozăvescu (C.S.M. Reşiţa) care a fost marcată cu 434 p d. Iată situaţia după primele două schimburi ! Rapid Bucureşti 824 p d, C.S.M. Reşiţa 818 p d, Voinţa Bucu­reşti 781 p d, Laromet Bucureşti 777 p d, Voinţa Tg. Mureş 774 p d, Voinţa Cluj 717 p d, Traian IOANIŢESCU LA IAŞI CONDUCE DETAŞAT, DUPĂ PRIMUL JOC. PETROLUL PLOIEŞTI IAŞI, 13 (prin telefon, de­ la co­respondentul nostru). După primul joc al turneului final — manşa I — care se dispută pe arena Nicolina, conduce detaşat fosta campioană a ţării de acum cîţiva ani, Petrolul Ploieşti. Avînd o echipă mai omo­genă, cu cîteva individualităţi de certă valoare, ploieştenii pornesc în jocul doi cu un serios avans, iată rezultatele­­ 1. Petrolul Ploieşti 5253 p d (cei mai buni din echipă: D. Dumitru 920, C. Vînătoru 911 şi Gh. Silvestru 884), 2. Constructorul Ga­laţi 5080 p d (I. Biciuşca 875) 3. Voinţa Tg. Mureş 5063 p d (Sf. Eor­­dogh 881), 4. Rapid Bucureşti 5056 p d, 5. Voinţa Cluj 4944 p d, 6. E­­lectrica Sibiu 4818 p d, V. DIACONESCU SĂPTĂMÎNA SPORTIVĂ INTERNĂ J­udeţul Teleorman — una din entităţile teritorial-ad­­ministrative care îşi între­geşte pe zi ce trece profilul, prin munca entuziastă a localnicilor,­­acordată, evident, la tonalitatea constructivă din întreaga ţară — ne-a trimis, recent, o nouă veste în acest sens, grăitoare, totodată, pentru dragostea de sport exis­tentă pe aceste meleaguri. Ast­fel, cetăţenii oraşului Alexandria, în dorinţa de a-şi înfrumuseţa şi îmbogăţi urbea, au hotărit să execute, în primele patru luni ale anului, prin muncă patrioti­că, lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 7,8 milioane lei. Iată, însă, că sfirşitul lunii apri­lie a înregistrat şi aci — ca şi în multe alte locuri pe teritoriul judeţului, mai ales în unităţile productive — un „plus peste plan" : locuitorii Alexandriei şi-au cifrat aportul la 12 milioane. Ceea ce, transpus în practică, în­seamnă diverse lucrări la ame­najarea stadionului din localitate şi a unui mare bazin de înot, în parcul Vedea, modernizarea şi înfrumuseţarea urbei. Sportul, a­­grementul, frumuseţea — toate într-un buchet cetăţenesc ! Sub semnul aceleiaşi triade, facem trecerea spre litoralul ce aşteaptă sezonul estival, mai îm­podobit şi mai bogat ca în alţi ani. Multe noutăţi şi atracţii va găsi aci, la Mamaia sau în sta­ţiunile Mongoliei, doritorul de sport şi de mişcare în aer liber, de agrement. Sezonul 72 înseam­nă 29 de piscine neacoperite, trei piscine acoperite (din care una de dimensiuni olimpice) care, practic, va lansa, la concurenţă cu Marea Neagră, o „mare cal­dă", insensibilă la capriciile vremii (şi cit de mult gustăm o asemenea alternativă în aceste zile !...). Sezonul 72 mai înseam­nă pe litoral zeci de terenuri pentru sport : tenis, baschet, vo­lei, minigolf, diverse posibilităţi de practicare a sporturilor nau­tice, marea şi lacurile brăzdate de ambarcaţiuni. PLOAIA ŞI NOI, ATLEŢII... Vitrege condiţii atmosferice transformă concursurile republi­cane de primăvară într-o dis­pută inegală­ a atleţilor cu ploa­ia. La sfirşitul săptămînii trecute, juniorii au avut la Constanţa drept principal adversar nu se­cundele sau centimetrii, ci ploa­ia, care a transformat locurile de concurs în piste de patinaj sau... piscine. Cei mai buni atleţi din ţară se află în preajma unui puter­nic sezon internaţional, avînd drept pivot participarea la marea reuniune mondială — Olimpiada de la München. După acumulă­rile din timpul iernii — între­cerile din sală le-a punctat la timpul respectiv — sezonul­­ în aer liber a rezervat luna aprilie primelor două etape ale diviziei A, mai — concursurilor republi­cane individuale şi iunie — pri­melor întîlniri internaţionale ale anului. lată, însă, că după un debut al primăverii sub bune auspicii — cînd au şi­ fost sta­bilite noi recorduri naţionale, de reală valoare internaţională , vremea s-a înclinat sub povara norilor şi atleţii s-au văzut obli­gaţi să-şi susţină candidatura pentru selecţie pe o mare încăr­cătură de apă pe metru pătrat. Ieri, vremea a revenit la senti­mente mai bune şi concursul re­publican al seniorilor de pe sta­dionul Republicii s-a bucurat de condiţii excelente de concurs. Ceea ce s-a şi văzut în rezul­tate. CALENDARUL, ÎNTRE VARA ŞI IARNA În timp ce voleiul şi baschetul — surate şi întru calendar — au la ordinea zilei turnee finale ale campionatelor divizionare (la Piteşti, Piatra Neamţ şi Galaţi — voleibalistele, la Timişoara — baschetbaliştii), sportul gheţii, ho­cheiul, îşi dispută la Miercurea Ciuc ultimul tur, la această oră titlul de campioană naţională ne­­fiind, încă, decis. După partida memorabilă de marţi seara — astfel cotată de specialiştii pre­zenţi la faţa locului­­ dintre tradiţionalele rivale ale ultimi­lor ani, Steaua şi Dinamo (pen­tru a mări suspensul, încheiată la egalitate), înfruntarea lor de azi va decide, în ceasul al 12-lea, campioana. Pentru a-şi adjudeca prestigiosul trofeu, hocheiştii de la Dinamo au nevoie de o victo­rie la două puncte diferenţă, ceea ce nu-i deloc uşor. HALTERE LA TOMIS Sala sporturilor din străvechiul port tomitan îşi va mai adăuga, la panoplie, emblema campiona­telor europene de haltere. Cea de a 31-a ediţie a întrecerilor celor mai puternici sportivi (la propriu !) de pe bătrînul conti­nent înregistrează un record de participare , faţă de ultima edi­ţie desfăşurată la Sofia, unde au fost prezenţi concurenţi din 19 ţări, la Constanţa şi-au anun­ţat înscrierea 178 de halterofili din 26 de ţări. O bună premisă, la care trebuie adăugată va­loarea ridicată a unor sportivi de talie mondială din U.R.S.S., Polonia, Ungaria, R.D.G., R.F.G., Suedia, Belgia şi alte ţări cu cărţi de vizită în această disci­plină. Ceea ce acordă acestei ultime verificări oficiale dinain­tea Olimpiadei (unde halterofi­lilor europeni li se vor alătura în lupta pentru medalii şi cei americani) un caracter de apre­ciere a actualului raport de forţe. Exprimat, în primul rînd, în sute de kilograme...

Next