Sportul, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7283-7310)
1973-01-04 / nr. 7283
CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste citeva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe Calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar in agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen .Au continuat să se dezvolte învăţămîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotărîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor liber şi stăpîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea epocirii ,avuţieinaţionale ,şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi amenințare --cri forţa, pentm promovarea în relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni, împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi în întreaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare , înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! OC . ?292. PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, UNIȚI-VÂ ! PE ITINERARELE VACANŢEI Aproape că nu există localitate montană in care să nu intilneşti, in aceste zile, grupuri masive de elevi şi studenţi veniţi să-şi petreacă o binemeritată vacanţă. Mulţi dintre ei se duc la Sinaia, Predeal, in munţii Semenicului pentru a se odihni, pur şi simplu. Alţii — şi nu sunt puţini aceştia — urcă la cabane cu schiurile în spinare, trăgind după ei săniuţe, sau avind pe umeri bocancii cu patine (ca la Predeal, de exemplu, unde patinoarul natural, spre meritul organelor administraţiei locale, este pus la dispoziţia elevilor şi studenţilor pe întreaga perioadă a vacanţei) cu scopul mărturisit de a face din vacanţa acestei iern o vacanţă dedicată îndeosebi sportului. „Jurnalul de vacanţă“ — rubrica pe care ziarul nostru a instituit-o pe durata acestui intermezzo al anului de invăţămint — vă va prezenta însemnări şi reportaje pe care redactorii noştri le-au realizat la faţa locului, bus, pe Cioplea... Peisajul ne apare total schimbat decit acela din Predeal. Aici este zăpadă, iar în oraş nu. Apoi „vitaminele aerului" — cum li se spune aeroionilor negativi, existenţi în atmosfera bogat ozonificată de pădurile de brazi — ori poate strălucirea nefirească a soarelui — ale cărui raze se întorc mai fierbinţi pe chipurile oamenilor, în loc să se răcească în contactul lor cu stratul de zăpadă, — sau radiaţiile ultraviolete mai puternice în decembrie decit în oricare altă lună a anului, — sau toate acestea la un loc transformă priveliştea într-una de basm. Aici, pe platoul din vecinătatea hotelului alpin, lingă brazii atît de înalţi, de parcă vîrfurile lor ar vrea să străpungă cerul, oamenii se simt şi ei mai puternici. Şi chiar sînt, dacă îi privim cum coboară vijelios dinspre Susai, pe schiurile lor zburătoare. Iată-l, cu inima încă bătîndu-i puternic, roşu în obraji ca jarul, pe Dorel Agaghe, campion naţional de schi la copii, venit tocmai de la Vatra Dornei, împreună cu alţi colegi de-ai săi şi cu profesorul Ion Miron. Vrem să discutăm cu acest campion, dar încercarea este fără succes. După o frînare în loc, ce ne-a învăluit Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 3-a) Sub conducerea instructorului, o grupă de elevi timişoreni, amatori ai schiului, se îndreaptă spre locul unde vor învăţa un nou procedeu de alunecare pe zăpadă Foto : Ion MIHAICA PĂŞIM ÎN NOUL AN CU AVtNT TINERESC PENTRU A ADUCE SUCCESE MAI MARI SPORTULUI NOSTRU! In noaptea Revelionului printre sportivii de frunte ai ţării O Cinduri, speranţe, năzuinţe Familii vechi şi familii noi animate de aceleaşi dorinţi Revelion 1973. Prog Intre anul carea trecut, cu multe succese In viaţa fiecăruia dintre noi, a poporului român condus cu Înţelepciune de partid, dar şi trecere într-un an nou, plin de nădejdi in izbînzi viitoare in muncă, In viaţă, in construirea unei societăţi în care omul, cu nevoile, cu aspiraţiile Iul, reprezintă nota dominantă. Revelion 1973. In mijlocul unora dintre aceia care ne-au prilejuit in sport numeroase satisfacţii şi bucurii, tineri şi tinere, autori ai unor victorii de prestigiu pentru culorile patriei, ai unor tehnicieni care şi-au făcut din pregătirea sportivilor, un veritabil crez de viaţă. Revelion 1973, cu evocarea momentelor de vlrf In activitate, cu exprimarea unor gînduri vizînd anul In care am Intrat Aşa cum şi-l doreşte fiecare, an ce se vrea marcat de alte şi alte împliniri In viaţă, In muncă, pe terenurile şl In sălile de sport de succese mal mari pentru mișcarea sportivă din România Socialistă. CU GÂNDUL LA GÖTEBORG... Proaspăt căsătorit, cu studenta Ileana Andrei din Sinaia, boxerul Gabriel Pometcu a sărbătorit revelionul în familie. A fost o petrecere frugală, întrucît campionul nostru se afla înaintea deplasării în Danemarca, unde va boxa vineri seara Foto I Dragoş NEACU Mii de noapte In familia maestrei emerite a aportului, profesoara Ana Pascu— Atmosferă antrenantă susţinută in principal de impetuoasa noastră îlpretistă. Reporterul şi fotoreporterul sunt bine primiţi, întîmpinaţi cu zlmbete şi cu cite un... pahar de autentică licoare de Valea Călugărească. Ca de obicei, în asemenea situaţii se evocă amintiri, se fac pronosticuri pentru noul an 1973. — Momentul cel mai impresionant din viaţa mea... Eu ştiu... Poate cel de la Viena, de la „mondialele“ din 1971, cînd împreună cu Maria Chantal Demaille și Ildikó Rejtő, am încercat — într-un baraj dramatic — să cuceresc titlul de primă floretă a lumii. — N-a lipsit prea mul ca să repeţi performanţa Olgăi Szabó de la Buenos Aires... — Intr-adevăr, perspectiva de a urca pe prima treaptă a podiumului, cum să spun, parcă m-a sufocat... N-am fost niciodată pînă acum atît de aproape de o mare performanţă ! Lingă noi, Nicoleta Ene, sora Anei Pascu, îşi aminteşte de Gând, locul unde România a obţinut, prin amfitrioana noastră de azi, o medalie de aur la C.M. de tineret. — Da, pe vremea aceea — in 1963 — și Nicoleta făcea »crimă — ţine să ne precizez* Ana Pascu. Ce bine ar fi fost si o am acum colegă de armă Cit m-ar fi stimulat I• Nicoleta se apără, riposta el este promptă I — Nu-i nimic, II ai pe Sandu (n.n. Alexandru Pascu, soțul Anei, fost floretist, iar în prezent un reputat specialist ORL). Am văzut eu, prezenţa lui la marginea planşei ţi-a dat întotdeauna aripi către victorie. Dr. Alexandru Pascu confirmă, într-un fel, cu un zîmbet, spusele Nicoletei. Intervine şi Ilie Ene, tatăl Anei Pascu, un vechi activist sportiv şi un mare animator al scrimei româneşti : — Să aşteptăm acum sezonul competiţional 1973. Anişoara nu şi-a spus încă ultimul cuvînt în scrima mondială... — O vedeţi campioană a lumii la Göteborg ? — Nu exclud o asemenea eventualitate, fiindcă o ştiu ambiţioasă şi muncitoare. Dar, parcă, o văd stea a floretei, în 1974, la Grenoble... Cei doi fraţi nu s-au despărţit nici In noaptea Anului Nou. Niki (Dumbtriu II) şi Tiţi (Dumbtriu III), alături de fratele lor mai mare... Dumbtriu I şi familiile lor, ciocnesc un pahar pentru succesele echipei Rapid In anul 1973. Vor să alcătuiască cel mai redutabil cuplu de Înaintaşi centrali, care să amintească suporterilor lor de perioada de glorie a tandemului I. Ionescu — Dumitriu II. Mai ciocnesc pentru fericirea şi sănătatea familiilor lor, pentru binele echipei naţionale, pentru toţi fotbaliştii din lume care oferă attea şi atltea clipe plăcute milioanelor de spectatori. Dorin, băieţelul de 5 anişori al lul Tiţi Dumitriu, se uită spre unchiul (Continuare In pag. a 2-a) PENTRU NOI SUCCESE In apartamentul antrenorului emerit de box Titi Dumitrescu s-au strîns cîţiva intimi ai casei, pentru a sărbători împreună intrarea într-un nou an. Soţia gazdei, fosta gimnastă Georgeta Hurmuzache-Dumitrescu, a pregătit un meniu bogat cu care să poată face faţă şi eventualelor vizite inopinate, aşa cum avea să se întîmple, şi cu prezenţa reporterului (care a manifestat un apetit aparte în faţa bunătăţilor de pe masă). S-au adunat pentru a petrece revelionul împreună, maestra emerită a sportului Elena Leuştean, cunoscutul antrenor şi arbitru de rugby Dumitru Manoileanu, alţi foşti şi actuali sportivi. Titi Dumitrescu, în calitate de amfitrion, a avut grijă ca paharele musafirilor să fie pline, veselia permanentă, iar gîndurile şi le-a exprimat în citeva cuvinte : „Doresc ca noul an să fie şi mai rodnic în performanţe sportive pentru boxerii pe care îi pregătesc în cadrul clubului Dinamo şi al lotului naţional. Sper ca 1973 să-i ocolească de... ghinioane şi accidentări pe elevii mei şi atunci altele vor fi rezultatele pe care le voi obţine. Medalia de argint cucerită de Ion Alexe la J.O. de la München trebuie îmbogăţită cu altele, pe care cred că le vom realiza în cadrul Jocurilor Balcanice şi ale Campionatelor Europene din anul 1973“. Sunt ridicate paharele pentru Anul Nou. Se urează sănătate şi fericire, bucurii şi împlinirea tuturor dorinţelor, pentru noi succese în muncă, pentru gloria sportului românesc ! Fraţii DUMITRIU : „VREM SA ALCĂTUIM CEL MAI REDUTABIL CUPLU DE ÎNAINTAŞI CENTRALI !“ Miezul nopţii, în apartamentul rapidistului Dumitru Dumitriu, cupele de şampanie scot un clinchet discret. Ca Maestru emerită a sportului la scrimă, profesoara Ana Pascu, în noaptea de Revelion, împreună cu familia — mama, soţul (dr. Alexandru Pascu, fost floretist de performanţă), sora (Nicoleta Ene, studentă la Institutul politehnic) şi tata, intr-un clasic instantaneu... Lotul boberilor noştri fruntaşi se află la Königssee, în R.F.G., pentru a participa la primele mari competiţii internaţionale ale anului. Iată-i, înainte de plecare, la Predeal, la ultimul antrenament : la fişele — Dragoş Panaitescu, iar In jurul bobului .(de la stingă la dreapta) — Ion Zangor, antre- norul Hariton Paşovschi, Dumitru Focşeneanu, Valeriu Juncu, Raimond Tancov şi pilotul Ion Panţuru Tirgu-Mureş ZIAR ANI.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXIX — Nr. 7283 4 PAGINI 30 BANI Joi 4 ianuarie 1973 SEMNIFICAŢIA PANORAMICULUI SPORTIV DIN ULTIMII 25 DE ANI SI NECESITATEA DE DEPĂŞIRE ÎN ANII URMĂTORI Ziarul „Sportul" a publicat anul trecut, în special în luna decembrie 1972, un larg panoramic al mişcării noastre sportive, conceput şi realizat în cei 25 de ani de existenţă ai Republicii noastre, perioadă care corespunde de fapt cu întreaga existenţă modernă a sportului românesc, cu o largă dezvoltare internă şi cu afirmarea sportivilor noştri în cele mai mari competiţii sportive internaţionale, Jocurile Olimpice, campionatele mondiale şi europene. Aproape săptămînal cititorii noştri au avut posibilitatea să urmărească serialul de pagini dedicate realizărilor în domeniul sportiv din fiecare judeţ şi din Municipiul Bucureşti, serial intitulat: „SPORTUL ROMÂNESC IN 40 DE SINTEZE". Creşterea impresionantă din fiecare judeţ, inclusiv judeţele fără tradiţie sportivă în trecut, au arătat în ce mare măsură s-au dezvoltat bazele sportive, a crescut numărul de tineri practicanţi ai sporturilor şi de asociaţii sportive şi cluburi, s-a mărit numărul de profesori de educaţie fizică, antrenori şi instructori, intr-o asemenea măsură incit numai din perioada 1967 şi pînă în prezent creşterile medii pot fi apreciate de 2.300 la sută. A ne referi la situaţia dinaintea anului 1947 înseamnă a constata că, de fapt, termenele de comparaţie în sport din vremea regimului burghez sunt ridicole şi, deci, fără valoare statistică. Situaţia din domeniul performanţei se prezintă la fel. De pildă, pînă în 1948, sportul românesc, total ignorat de guvernanţii din trecut, n-a putut avea decit o prezenţă simbolică, realizînd de la prima participare românească la Jocurile Olimpice (Amsterdam 1924) şi pînă în 1948 numai două medalii olimpice, una de argint şi una de bronz, pentru ca în anii Republicii suportul moral şi material oferit generos de partid şi guvern noii mişcări sportive să producă o cotitură de-a dreptul miraculoasă, mărind an de an geografia sportivă a ţării, investind multe sute de milioane de lei, lansînd tineretul ţării într-o întrecere sportivă de mare amploare din care au rezultat pînă în prezent 69 de medalii olimpice, dintre care 18 de aur ! Şi mai prodigios în campionatele mondiale din anii Republicii, 174 de medalii, faţă de două medalii înainte de 1947 ! IATĂ DECI CA MIŞCAREA SPORTIVA A REALIZAT ÎNTR-UN SFERT DE VEAC CEEA CE SPORTIVII DE ACUM 3—4 DECENII NU ÎNDRĂZNEAU NICI MACAR SA VISEZE. E greu ca un sportiv din anii noştri să înţeleagă cum, odinioară, sportivii români de performanţă îşi pregăteau singuri terenurile de joc, le marcau cu var şi le îngrijeau ; cum făceau dispărute de acasă cearceafuri pentru confecţionat echipament , cum Încă în anul 1947, înainte de instaurarea Republicii, plecau la campionate europene peste hotare, cu echipament incomplet, fără treninguri. E la fel cum ai spune unui elev sau student de azi, care găseşte cărţile pe bancă şi locuieşte la cămine moderne, că altădată cărţile de şcoală erau cumpărate de la anticari, vechi, murdare, că la licee se plăteau taxe, că mulţi elevi erau trimişi acasă pentru neplată la timp, că şi aşa, uneori se închideau şcolile pentru lipsă de lemne, iar studenţii dormeau pe unde apucau. Vârstnicii care au făcut sport acum 3—4 decenii ştiu cel mai bine să aprecieze CIT DE MULT DATOREAZĂ TINERETUL DE AZI PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI NOSTRU ŞI PENTRU MIJLOACELE ŞI POSIBILITĂŢILE MULTIPLE DE A FACE SPORT. Interviul publicat la sîbrşitul anului da alarul nostru, ca unul din cei mai mari sportivi pe care l-a avut ţara noastră pînă în 1947, poate cel mai mare, polisportivul Cost Herold, a fost revelator In direcţia aprecierii marelui sprijin de care se bucură azi mişcarea sportivă. INTR-ADEVAR, tot ceea ce s-a REALIZAT IN SPORTUL ROMANESC IN ULTIMII 25 DE ANI, CA PROLIFERARE DE MIJLOACE PENTRU SPORT, CONDIŢII PENTRU SPORT OBIŞNUIT, CIT ŞI PENTRU PERFORMANŢĂ, TOTUL SE DATOREŞTE PARTIDULUI, ÎNDRUMĂTORUL ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT DIN ŢARA NOASTRĂ, CARUIA TOTI SETTIVII ŞI MAI ALES SPORTIVII DE FRUNTE II DATOREAZĂ, CU RECUNOŞTINŢA, TOT CEEA CE AU REALIZAT PINA IN PREZENT. Acesta a fost SENSUL panoramicului prezentat de ziarul nostru în anul trecut cu convingerea realistă, în acelaşi timp, că EXISTĂ CONDIŢII ŞI POSIBILITĂŢI PREZENTE PENTRU CA, IN SPECIAL, SPORTUL DE PERFORMANŢA SA ÎNREGISTREZE SUCCESE ŞI MAI MARI. Chiar In anul 1972 au existat asemenea posibilităţi, însă exploatarea lor nu s-a făcut cu un angajament mai ferm, mai stăruitor, cu o responsabilitate care să fi oferit ocazia unor împliniri şi mai mari, în mod special la Jocurile Olimpice de la München. Una din principalele cauze ale neîmplinirilor constă In aceea că între lărgirea şi dezvoltarea mişcării sportive din ultimii 25 de ani şi în special din 1967 şi pînă In prezent, lărgire evidentă în panoramicul dezvoltat In coloanele ziarului nostru, CREŞTEREA PERFORMANŢELOR NU S-A FĂCUT PROPORŢIONAL. ACUMULĂRI PREŢIOASE RAMl NlND NEEXPLOATATE. Această neconcordanţă este la baza unor neîmpliniri, la sporul minimal al numărului de medalii olimpice obţinute la Jocurile de la Mexic (15) şi la Jocurile Olimpice de la München (16), deci o singură medalie în plus la total, dar o medalie de aur în minus, la categoria de medalii. IN ACEASTA DIRECŢIE, PE CIRCUITUL MIŞCĂRII SPORTIVE EXISTA FISURI IMPORTANTE. Pe de altă parte este vorba şi de modul cum sportivii înţeleg să suporte marile exigenţe ale performanţei sportive care în prezent reclamă o muncă de ani şi ani pină a ajunge la podiumul olimpic, in timp ce mulţi sportivi români frunţi păstrează vechea mentalitate DE A SE PREGATI IN ULTIMUL MOMENT, chiar dacă acest „ultim moment“ înseamnă ANUL PREOLIMPIC. După experienţa ultimelor două Olimpiade se poate afirma acum că tradiţionalul ciclu olimpic de pregătire de patru ani a devenit insuficient pentru a avea certitudine la podium. Şi pentru München a fost valabil şi aproape sigur că cine a considerat suficient acest termen de 4 ani, situaţie în care s-a aflat şi lotul olimpic român, a realizat mai puţin decit ar fi putut s-o facă vizînd Jocurile de la München (1972) încă înaintea celor de la Mexic (1968). CICLUL OLIMPIC REAL ŞI FRUCTUOS ESTE DE MINIMUM 6 ANI. Este însă sigur că în anul olimpic 1980 vor avea succese sporite acei care vor incepe să se pregătească organizat încă de pe acum. Iată de ce startul pentru Jocurile Olimpice de la Montreal 1976 este deosebit de greu pentru foarte mulţi aspiranţi olimpici, Inclusiv pentru aspiranţii români la podiumul canadian, ASPIRANŢI CARE VOR AVEA ÎNDATORIREA DE ONOARE SA SPOREASCĂ ZESTREA OLIMPICĂ! ROMANA, IN GENERAL, SI PE ACEEA A MUNCHFNULUI, IN SPE-J CIAL. A depăşi in anii viitori perform ţel* realizat* pînă In prezent de miş care* sportivă românească, IATJB ANGAJAMENTUL CEL MAI FOTRI- VIT PENTRU CEI MAI TALENTAŢI TINERI SPORTIVI, pentru asociaţii şi cluburi, pantru întregul corp ten-4 nic de profesori şi specialişti, pentru C.N.E.F.S. şi instituţiile şi organismele cu atribuţii tn mişcarea noastră sportivă. A începe ci mai degrabă pregătim rile pentru Jocurile Olimpice din anii 1978 şi 1980 — Iată o chestiune la or-’ dinea zilei, cu implicaţii costisitoare Insă rezolvabile, dacă se va porni de* pe acum la drum. „SPORTUL** *