Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)
1973-03-21 / nr. 7359
Pag. E 2 8 ORIENTAREA VIITOARE A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI CĂTRE REZOLVAREA SARCINILOR MAJORE TRASATE DE PARTID MIŞCĂRII SPORTIVE! Preocupările ştiinţifice ale secolului nostru consemnează, cu precădere în deceniile din urmă, o orientare pe plan mondial a eforturilor specialiştilor nu numai către o medicină a omului bolnav ci, mai ales, spre o medicină a omului sănătos. Problemele de profilaxie se află, Aşadar, în centrul studiului teoretic şi practic, urmărind — totodată — pe linsă acţiunea vastă de prevenire a îmbolnăvirilor, ridicarea generală a nivelului de robusteţe biologică a individului, de perfecţionare a calităţilor lui fizice şi intelectuale. Şcoala medicală românească are - din acest punct de vedere — vechi tradiţii în orientarea spre un concept dialectic reelist, promovat de iluştrii savanţi cum ar fi academicienii C. I. Parhon şi ft. Milu, prof. dr. docent Adrian Ionescu ş.a., fondatorii unei discipline noi, medicina culturii fizice, căreia i-au conturat, cu clarviziune, obiectivele şi direcţiile. ★ Se împlineau 10 ani de etnoi, in ideea creării unei instituţii care «a nu ocupe in mod special cu aceste probleme, „Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale", prin ordinul S1« din 11 martie 1683, hotărăşte înfiinţarea "CENTRULUI DE MECINICA SPORTIVA" din Bucureşti. Iniţial avînd un singur obiectiv, „de a asigura asistenţe medicală de specialitate ţi îndrumarea medicosportivă a activităţii de performanţi", Centrul, ţine pas cu necesităţile practice ivite pe parcursul celor 16 ani şi cunoaşte un proces continuu de perfecţionare organizatorică şi conceptuală, ajungind la forma sa actuală, capabilă — bineînţeles — ţina de noi progrese, un ritm cu dela aniversarea unui deceniu de activitate. Centrul de medicină sportivă se prezintă ca o instituţie de specialitate puternică, bine utilată, beneficiind de aportul unui personal cu o înaltă calificare şi o aparatură modernă, la nivelul cerinţelor actuale ale investigaţiei sau tratamentului. • Secţia ambulatorie, cuprinzînd 18 servicii de diverse specialităţi medicale, un staţionar cu paturi şi un serviciu de recuperare funcţională (cu sală C.F.M. şi fizioterapie), asigură controlul medical al tuturor sportivilor de performanţă nominalizaţi in loturile naţionale şi olimpice, are sarcina ca prin investigaţii funcţionale periodice să prevină instalarea efectelor patologice ale supraantrenării, să precizeze gradul de pregătire şi să depisteze direcţiile principale ale acestui proces. Efectuînd anual un număr de circa 200 000 consultaţii şi tratamente, lucrătorii acestui sector au acordat peste 1 000 000 prestaţii de specialitate în cei 10 ani de activitate. In cadrul Serviciului tineret-copii s-a iniţiat, în ultimii ani şi conturarea unei metodologii de selecţie a tinerelor elemente. • Secţia sport de performanţă se ocupă de asistenţă medico-sanitară a sportivilor din loturile naţionale. In acest sector s-a reuşit conturarea unei metodologii de lucru care, pe lingă posibilitatea unei analize comparative eficiente, dă posibilitatea antrenorilor de a-şi orienta parametrii pregătirii pe date biologice concrete. In plus, brigăzile mobile de Investigaţie funcţională la locul de antrenament, folosind mijloace de testare directă în efortul sportiv, completează cu date precise observaţiile medicilor de lot. • Secţia metodologie-învăţămînt se ocupă cu iniţierea, specializarea şi perfecţionarea cadrelor medicale şi medii din ţară. In cei 10 ani au beneficiat de serviciile acestei secţii aproape 150 de cadre medicale superioare şi numeroase cadre medii. Mulţi oaspeţi din străinătate au vizitat această instituţie sau au fost trimişi aici pentru perfecţionare sau specializari. • Secţia studii-cercetări a căutat să-şi aducă contribuţia la rezolvarea unor probleme practice. In cele trei 10 ANI DE EXISTENŢĂ A CENTRULUI DE MEDICINĂ SPORTIVĂ Magin 4« comuniciri, organisete în ultimii Ani şl Concretizate Si 4 volume tipărite, au fost prezente te Ti de cercetări, majoritateaea rezumate In limbi străine, oferind posibilitatea unor schimburi internaţionale. In plus, un alt număr de 128 de studii şi cercetări au fost comunicate la diverse congrese naţionale ,internaţionale sau mondiale. Toate aceste realizări mi ar fi fost posibile fără ajutorul acordat da organele de Stat şi de partid, fără sprijinul concret al Ministerului Sănătăţii şi al C.N.E.F.S. Sumarele date statistice mai sus menţionate trebuie completate, In acest sens, de grija nu numai faţă de asistenţa sportivilor, dar şi faţă de perfecţionarea propriilor cadre care, în afară de numeroasele cursuri de specializare, se reflectă şi prin obţinerea în ultimii ani a unui număr de 6 titluri de doctor în medicină, prin existenţa a încă 13 doctoranzi, precum şi prin invitarea ca lectori a unor lucrători ai acestui centru la cursurile Federaţiei Internaţionale de Medicină Sportivă. Consiliul ştiinţific al Centrului, organul chemat să rezolve prolemele de concepţie, de metodologie sau de tratare a unor cazuri deosebite, cuprinde numeroşi oameni de ştiinţă care n-au pregetat să-şi acorde preţiosul sprijin (acad. prof. dr. I. Gonţea, prof. dr. P. Groza, prof. dr. A. Denischi, prof. dr. A. Iliescu, prof. dr. A. Demeter, conf. univ. dr. I. Orha, dr. B. Fotiade ş.a.). * Cu toate realizările incontestabile, mai există In activitatea Centrului o serie de probleme insuficient abordate. Recenta analiză a mișcării sportive făcută de către conducerea partidului, Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28.11. ^12.III.1973, apreciază in mod just că aportul adus de medicina sportivă şi de cercetarea medicală în domeniul educaţiei fizice şi sportului trebuie să fie mai mare. Creşterea substanţială a preocupărilor pentru selecţia medico-sportivă iniţială, de precizare a unor tipologii biologice, ar crea posibilitatea de a depista timpuriu unii factori limitativi ai marii performanţe şi de a evita, astfel, o serie de investiţii social-economice nejustificate. O altă problemă majoră ce trebuie rezolvată este precizarea unei metodologii de investigaţie funcţională specifică profilului fiecărei discipline sportive şi axate, in special, pe sistemele de teletransmisie a unor parametri biologici în plin efort specific. ESTE NECESAR SA SE ACORDE IN VIITOR O ATENŢIE DEOSEBITA PROBLMELOR CONCEPŢIONAlE ŞI DE PRACTICA MEDICOSPORTIVA PRIVIND MIŞCAREA, EDUCAŢIA FIZICA ŞI SPORTUL CA BUN AL ÎNTREGULUI POPOR, CA O PROBLEMA MAJORA DE ASISTENŢA SANITARA A POPULAŢIEI, IN LUPTA PENTRU BUNASTARE, LONGEVITATE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR. In remedierea deficienţelor existente ti imbunătâtirea muncii, un rol hotărttor l-ar avea — după părerea noastră — transformarea actualului Centru intr-un INSTITUT REPUBLICAN DE MEDICINA SPORTIVA, reunind pe lingă sarcinile curente de profilaxie, tratament şi orientare a activităţii sportive şi cercetare fundamentală, aplicativă, sub Îndrumarea Academiei de Ştiinţe Medicale, precum şi lărgirea sarcinilor de bază clinică a învăţămintului post-universitar de formare a cadrelor, prin mutarea catedrei de medicina culturii fizice în aceeaşi unitate. Toate aceste schimbări ar împlini un deziderat major promovat de politica înţeleaptă a partidului, acela de a lega nemijlocit învăţământul şi cercetarea de practică. La Împlinirea a 10 ani de activitate a Centrului de Medicină Sportivă, avem convingerea fermă că prin îndepărtarea neajunsurilor existente, printr-o mobilizare şi participare conştiientă a tuturor cadrelor ce lucrează în domeniul medicinii sportive, sub îndrumarea şi ajutorul nemijlocit al Ministerului Sănătăţii şi al C.N.E.F.S., aportul acestei discipline va contribui substanţial la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, la ridicarea capacităţii de muncă a oamenilor şi la creşterea unor noi şi valoroase generaţii de sportivi, in concordanţă cu realizările contemporane ale ţării noastre. NICOLAE STANESCU doctor in ştiinţe medicale, director adjunct al Centrului de Medicină Sportivă Debutant într-o competiţie internaţională, tînărul maestru Valentin Stoica n-a început rău turneul de la Bucureşti. Pe parcursul primelor runde el a fost neînvins, reuşind şase remize consecutive, egalităţile fiind consemnate la capătul unor partide lungi şi complicate. Stoica are, în general, predilecţie spre apărare, este tenace şi inventiv în poziţii grele, dar nu se dă în lături de la atac cînd situaţia i-o permite. Să ne amintim doar, din finala campionatului naţional, partida pe care a cîştigat-o la Neamţu, după o strălucitoare suită de sacrificii. Luni, în runda a 12-a a turneului internaţional din Capitală, maestrul internaţional Theodor Ghiţescu a avut în faţă un Valentin Stoica (cu albele) foarte energic, dezlănţuit într-o variantă clasică, a apărării siciliene. 1. e4 c5, 2. Cf3 e6, 3. d4 c:d4, 4. C:d4 Cf6, 5. Cc3 d6, 6. Nc4 a6, 7. Nb3 b5, 8. 0—0 Ne7, 9. a4 b4, 10. Ca2 a5, 11. c3 b c3, 12. Cc3 0—0, 13. Cdb6 (Albul, rămas cu un pion pe „ba“ care poate deveni slab şi vulnerabil în perspectivă, are compensaţia unui joc de figuri mult mai activ) 13... Na6, 14. Nf4 Cc6, 15. Tel Ce5 (Era ameninţat pionul din d6), 16. Dd4 Db8, 17. h3 Td8, 18. Ng5 h6, 19. Nh4 g5? ! (în această structură poziţională, împingerea pionului va slăbi flancul regelui negru, facilitînd declanşarea atacului), 20. Ng3 Ch5, 21. Nh2 Cf4, 22. De3 Ceg6, 23. Ndl ! (Luînd calului negru câmpul de retragere din „h5“ şi ameninţînd foarte puternic g3. Acum se poate vedea că strategia negrului a fost defectuoasă. Vezi diagrama 23... Nb7 (Mutarea 23... e5, spre a-i face calului un cîmp de refugiu, slăbea decisiv centrul și permitea pătrunderea cu tempo a calului alb: 24. Cbd5 !). 24. g3 C:h3+, 25. Rg2 g4, 26. D:h6 ! (Mai tare decit 26. N:g4 Cg5, 27. f4 Ch7 și negrul se apără) 26... Cg5, 27. N:g4 Ce5, 28. Nh5 d5, 29. f4 A4, 30. Î:e5 d:c3, 31. N:f7+ ! (Un sacrificiu după care poziția regelui negru este complet destrămată) 31... C:f7, 32. Dg6+ Rf8, 33. Tîl Td2+, 34. Rh3 Re8, 35. T:î7 N:c4, 36. D:e4 R:f7, 37. Tf1+ Re8, 38. Dc6 Td7 v(La 38... Re8 ar fi urmat 39. Ngl și 40.Nc6+), 39. D:e6 Td2, 40. Dc6+ Rd8, 41. Ngl Dc8+, 42. D:c8 T:c8, 43. b:c3 Rd7 (Aici partida s-a întrerupt. Analiza a arătat că poziția negrului este pierdută). A mai urmat : 44. Tf4 (mutarea secretă) Re6, 45. Nd4 (apără totul) Tc4, 46. Tg4 Ta4, 47. Cc7+ Rf5, 48. Tf4+ Rg6, 49. Cd5 Ng5, 50. Tf8 Taa2, 51. Rg4 Nh6, 52. Tf6+ Rg7, 53. Ta6 Ta4, 54. Rf5 Ta1, 55. Tg6+ și negrul cedează. Valeriu CHIOSE însemnări din sala turneului international O BUNĂ REALIZARE A DEBUTANTULUI STOICA UN NOU Şl MODERN POLIGON LA ALEXANDRIA Reşedinţa judeţului Teleorman şi-a îmbogăţit patrimoniul sportiv cu un nou şi modern poligon de tir sportiv. Construit după proiectul arhitectului Ion Andrei din Alexandria, noul poligon dispune de Un stand pentru puşcă şi pistol cu 23 de linii de tragere, o sală pentru întreceri la arme cu aer comprimat, sală pentru pregătirea fizică şi încăperi pentru arbitri. Poligonul, proprietatea Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport, a fost pus la dispoziţia asociaţiei sportive Constructorul Alexandria, care are secţie de tir. Inaugurarea acestei noi baze sportive va avea loc în curând prin organizarea unui concurs de amploare modificări în calendarul COMPETIŢIONAL I—*îl’ ,,apt în campionatele naţionale STEAUA - „U“ CRAIOVA ŞI I. E. F. S. - DINAMO, PE „CAPUL DE AFIŞ“ Azi, în campionatele naţionale de volei se dispută etapa a XlX-a. Mai rămîn, aşadar, doar patru pînă la încheierea întrecerilor preliminarii, urmînd ca ierarhia definitivă să fie stabilită în urma turneelor finale programate între 16 şi 21 aprilie la Piteşti (m) şi Iaşi (f) pentru locuri I—VI, Cluj (m) şi Constanţa pentru locurile VII—XII. Dar, să revenim la etapa de azi. In confruntările băieţilor reţin atenţia două partide, programate în sala Floreasca — Steaua — „U“ Craiova şi I.E.F.S. — Dinamo, toate cele patru echipe avînd posibilitatea de a oferi spectacole voleibalistice de calitate. în deschiderea programului, de la ora 16, în aceeaşi sală, vor juca Electra şi Voinţa Arad, bucureştenii avînd prima şansă în faţa ultimei clasate. De asemenea, Progresul în meciul cu „U“ Cluj (sala Progresul, de la 18.30) şi C.S.U. Galaţi în cel cu Tractorul Braşov, credem că nu vor rata victoria. La fete, se dispută doar patru jocuri: C.S.M. Sibiu — Medicina, Farul Constanţa — Dinamo, „U“ Timişoara — „U“ Bucureşti şi Constructorul — „U" Cluj (sala Constructorul, ora 18). Meciul: I.E.F.S. — Ceahlăul P. Neamţ s-a disputat la 5 martie, iar partida Rapid — Penicilina Iaşi a fost amînată pe 29 martie. IN FATA FILEULUI • Echipele naţionale ale Mexicu-u lui, gazda campionatului mondial din 1974, vor întreprinde in acest an un turneu In ţara noastră, după următorul program! Intre 2 şi 10 iulie, formaţia feminină, iar între 25 august şi 2 septembrie, cea masculină. • Formaţia masculină Steaua Va participa între 6 şi 15 mai la un turneu internaţional organizat la Moscova de către clubul Ţ.S.K.A. • Pe adresa federaţiei de specialitate a sosit o invitaţie din partea clubului Hapoel Tel Aviv, pentru o selecţionată divizionară masculină ce ar urma să întreprindă un turneu, în Israel, la incepuţiul tuţii pici. • Partidele etapei a XVIII-a, amînată din 18 martie, se vor disputa după cum urmează masculin: Rapid — Progresul, Steaua — I.E.F.S., Dinamo — Viitorul Bacău, „U“ Cluj — Electra, „U“ Craiova — Tractorul Braşov şi Voinţa Arad — C.S.U. Galaţi la 27 martie, feminin: C.S.M. Sibiu — Farul Constanţa la 27 martie, „U“ Bucureşti — Constructorul la 3 aprilie, Medicina — Penicilina Iaşi, „U“ Cluj — I.E.F.S., Ceahlăul P. Neamţ — Rapid la 4 aprilie şi Dinamo — „U“ Timişoara la 6 aprilie. • Meciurile din divizia secundă, ce trebuiau să se dispute la 18 martie, vor avea loc la 25 martie. Din Cauza timpului nefavorabil F.R.T. a modificat datele de disputare a unor competiţii importante. Astfel, „Cupa Dinamo“, care trebuia să se desfăşoare la sfîrşitul acestei săptămîni s-a amînat (pentru luna aprilie sau mai), concursul republican „Cupa primăverii”, programat iniţial pentru zilele de 6—9 aprilie, va avea loc între 13—16 mai tot în Bucureşti, iar competiţia organizată de C.J.E.F.S. Teleorman, „Cupa tineretului" — concurs cu caracter republican la care au fost invitaţi trăgători din foturile naţionale — se va disputa în zilele de 31 martie şi 1 aprilie la Alexandria. Sportul SCHI „CUPA OŢELARULUI“ UN REUŞIT CONCURS LA SEMENIC Semenicul a găzduit, timp de două zile, tradiţionala întrecere dotată cu „Cupa Oţelarului“. Alături de schiorii reşiţeni de la Şcoala sportivă, Olimpia şi C.S.Îd. (organizatoarea competiţiei) s-au aliniat la startul probelor de fond şi alpine sportivi de la Caraimanul Buşteni şi C.S.O. Sinaia. Timpul excelent, zăpadă abundentă, organizarea minuţioasă au oferit sportivilor prezenţi la această a XIX-a ediţie a „Cupei Oţelarului” un cadru stimulativ pentru întreceri. Trofeul oferit schiorului clasat pe primul loc la 10 km a revenit fondistului Junior de la Caraimanul Buşteni, Constantin Vişan, urmat de un tînăr de 18 ani, Robert Benczik (Olimpia Reşiţa), In timp ce pe locul trei a sosit seniorul Nicolae Dudu. Disputa pentru inttietate In proba de slalom special a oferit un spectacol interesant în care protagonişti au fost Marin Focşeneanu (C.S.C. Sinaia) şi Ştefan Moldoveanu, (Caraimanul Buşteni). Primul sesizînd mai bine particularităţile traseului a reuşit să termine învingător. IATA REZULTATELE ÎNREGISTRATE: seniori fond 10 km: 1. Constantin Vişan (Caraimanul) 45:17, 2. Robert Benczik (Olimpia) 47:14, 3. Nicolae Dudu (Caraimanul); senioare, 5 km: 1. Mariana Maier (C.S.M.); juniori II, 5 km: Ion Bugariu (Olimpia); junioare II, 3 km: Iuliana Benczik (Olimpia). Slalom uriaş, seniori (2 manşe, 36 porţi): 1. Marin Focşeneanu (C.S.O. Sinaia) 103,8, 2. Ştefan Moldoveanu (Caraimanul) 103,9, 3. Cornel Ruszleska (Şe. sp. Reşiţa) 110,8; senioare: Lucia 111 (C.S.M. Reşiţa) 81,6; juniori I: Cornel Niţol (C.S.O. Sinaia) 108,8; junioare I: Gertinde Schuhardt (C.S.M. Reşiţa) 71,3; juniori II : Florin Tudor (Caraimanul) 68,1; junioare II: Elisabeta Stroie (Caraimanul) 54,2. Slalom special, seniorii Marin Focşeneanu 69,2, 2. Ştefan Moldoveanu 72,4, 2. H. Konecsny (S. sp. Reşiţa) 75,8; juniori I: M. Bologa (Sc. sp. Reşiţa) 84,5; juniori II : Florin Tud. 41,0; junioare 1: Geriinde Leihardt 69,7; junioare 111 Elisabeta Strola 56,7. Doru GLAVAN-coresp. Judeţean Marin Focşeneanu, dublu învingător in „Cupa Oţelarului“ Foto-Paul ROMOSAN DUPĂ „SPARTACHIADA DE IARNĂ A ARMATELOR PRIETENE“ (Urmare din pag. 1) Gheorghe Gîmniță. Fontana cu ceva mai multă şansă în poligon ar fi putut urca pe treapta cea mai Înaltă a podiumului de premiere. Locul III pe echipe este în raport cu valoarea actuală a schiorilor noștri, iar antrenorului Marcel Stuparu îi revine sarcina de a cizela cit mai bine talentul sportivilor pe care îi pregăteşte, fiindcă în rîndul lor se află cîteva elemente cu reale perspective. Cînd tragerile In poligon nu * * vor mai constitui o problemă, cu siguranţă că biatloniştii noştri se vor număra printre laureaţii oricărui concurs de anvergură. Fondiştii continuă să bată pasul pe loc, în disputa de 30 de km ei au fost depăşiţi categoric, iar diferenţa de timp dintre cîştigător, Axel Lesser (R.D.G.) şi primul dintre sportivii români a depăşit 10 minute, ceea ce trebuie să recunoaştem — este foarte mult. Antrenorii fondiştilor români au obligaţia de a face totul pentru a reduce handicapul schiorilor noştri în faţa sportivilor din alte ţări, deoarece participarea lor la competiţii de amploare se va reduce doar la un act de prezenţă, ceea ce, nu poate constitui un motiv de mulţumire sau laudă pentru cei ce se ocupă de destinele schiului românesc. Avem convingerea că vor fi analizate cu toată răspunderea evoluţiile schiorilor noştri la „Spartachiada de iarnă a armatelor prietene“, şi că se vor lua măsuri care să contribuie în bună măsură la obţinerea unor rezultate conforme cu adevăratul potenţial al schiorilor noştri fruntaşi. C.AA. de hochei — grupa B — pe micul ecran JOI 22 MARTIE, ora 11 : S.U.A. — Japonia (direct) ; ora 22,30 : România — Austria (înregistrare) SIMBATA 24 MARTIE, ora 22,40 : România — Japonia (înregistrare) DUMINICA 25 MARTIE, ora 22,35 : România — Italia (înregistrare) MARTI 27 MARTIE, ora 22,45 : România — R.D.G. (înregistrare) MIERCURI 28 MARTIE, ora 15 : România — Elveţia (direct) VINERI 30 MARTIE, ora 11 : România — S.U.A. (direct) SÂMBATA 31 MARTIE, ora 15 : România — Iugoslavia (direct) Nr. 7359 PASIUNI ANONIME... Există mii şi mii de oameni ca ei. Locuiesc în sate şi comune puţin cunoscute. Pierduţi în văile dealurilor sau munţilor, ţărani sau fii de ţărani, ori intelectuali care şi-au legat profesiunea de cite o localitate, anonimă, profesori, medici, agronomi , o muncă nobilă şi uneori aspră. Sunt oameni — şi noi i-am cunoscut pe câţiva dintre ei, care îndrăgesc în mod deosebit schiul — care şi-au făcut din sport a doua pasiune. O plăcere, o necesitate. 0 obligaţie? Cite ceva din toate există la fiecare dintre ei. Diferenţa este doar de cantitate. Necesitate în privinţa celor care s-au împrietenit deja cu zăpada, cu aerul tare, cu efortul, obligaţie pentru profesorii de sport, conştienţi de imensul rol pe care-l au în formarea unor generaţii sănătoase şi viguroase ; în fine, pentru mulţi, o recreare plăcută, reconfortantă... ...Gheorghe Pană e dascăl la Tătărani, în judeţul Dîmboviţa. Anii de cînd iubeşte şi practică schiul se confundă aproape, cu cele şase decenii ale viratei sale. Fireşte, pasiunea sa a iradiat în toată comuna. Preşcolarii învaţă mersul pe schiuri făcute de dogarul satului şi legate de bocanci cu curele. Joaca tuturor copiilor mai măricel tot de schiuri e legată. Nu « de mirat« că tinerii din Tătărani domină, de mulţi ani, întrecerile judeţena de achi. Anul acesta, la finala sa ţară a „Capei tineretului de la sate", din cei 10 dâmboviţeni, 7 au fost locuitorii Tătărincilor. Cel mai tînăr se numeşte Constantin Nisa şi are 14 ani. Ca cttva timp, principalii contracandidaţi in consumurile de schi al locuitorilor din Tătărani, sunt ori din comuna Văleni. Şi asta, datorită noului profesor de aici, Florin Fană. Bineînţeles, apropierea de nume nu este inttmpifttoax«. Tatăl ii fiul au devenit primii dîrjl adversari ! „.Principalul animator al schiului din comuna Brodina, judeţul Suceava, este Constantin Rascov. împreună cu cadrele didactice din şcoală, farmacistul Rascov descoperă alături de elevi şi de copii „formule“ noi ale sportului lunecării pe zăpadă. în toamna anului trecut, inimoşii iubitori de schi din comună au primit cu satisfacţie vestea şi mai ales,» materialele specifice practicării acestei discipline sportive ajunse la ei prin larga acţiune de dotare a unor localităţi aflate în regiunile montane. Iar rezultatele n-au întîrziat să apară: lotul de schiori al judeţului Suceava, participanţi la finala de schi a „Cupei tineretului de la sate“, a fost, în întregime, format din tineri locuitori ai comunei Brodina. ...Tot la Poiana Braşov l-am cunoscut şi pe Alexandru Anania, director coordonator al celor şapte şcoli aparţinătoare de comuna ieşeană Gropniţa. Ocupaţia sa plină de grele răspunderi nu l-a despărţit de schiuri. Printre „învăţăceii“ săi, finalişti ai Cupei, se numără dr. Maria Tufescu, profesorii Dan Pintilie, Petru Burlacu şi Eugen Savin, preşedintele Consiliului popular comunal Victor Moraru, elevii Ana Pintiliciuc şi Virgil Bodic. „Sunt cei mai buni dintre zecile de practicanţi ei bchiului din comuna noastră" — ne spune directorul Anania. „Ar fî buna şi veniţi » să-i vedeţi pa toţi, Intr.o duminică, sau în oricare altă zi, pe seară. Şi asta, de cînd cade prima zăpadă şi pînă îi alungă... mieii de pe pajiştii« înverzită!" Sunt trei „anonimi" dintre cai mulţi. S-au îitîlnit la etapa finală, dar nu le-au trebuit zile întregi ca să devină prieteni. De fapt, erau prieteni înainte de a se cunoaște, îi lega o pasiune emumă. Radu TIMOFTE CĂLĂRIE ÎN CĂUTAREA DRUMULUI SPRE AFIRMARE Printre sporturile de la noi, care în momentul de faţă se străduiesc să-şi găsească un făgaş spre afirmarea internaţională se află şi echitaţia. Dacă luăm în considerare faptul că, spre exemplu, numai în 1972 lotul de obstacole a participat la 7 concursuri internaţionale, la care sportivii români au cucerit 13 locuri întîi, ne-am putea declara oarecum mulţumiţi. Dacă, însă, avem în vedere că în prezent, în fişele federaţiei figurează 228 de sportivi legitimaţi, iar dintre aceştia numai 102 au participat în competiţiile interne ; că la campionatele naţionale de obstacole s-au prezentat doar 16 juniori şi 5 fete ; că întrecerile de la Olsztyn, Novi Sad, Kiskunhalas, Bratislava şi chiar cele balcanice nu reprezintă un criteriu ferm de apreciere, este greu ca cineva să fie satisfăcut de această stare de lucruri. Pornind de la cele expuse mai înainte (desigur, mai pot fi adăugate şi alte cauze care generează starea precară a călăriei), în şedinţa plenară a comitetului federal, desfăşurată recent, s-au analizat căile care ar duce spre o cit mai grabnică ieşire din impas. PREGĂTIREA LOTURILOR NAŢIONALE. Desigur, nu ne putem referi la perspectivă fără a menţiona cîteva aspecte referitoare la modul în care s-a asigurat şi desfăşurat pregătirea loturilor reprezentative, în cazul lotului de concurs complet, spre exemplu, numărul Cailor (cu posibilităţi şi pregătire corespunzătoare) a fost extrem de redus, iar aportul cluburilor (excepţie Dinamo) în călăreţi şi cai a fost aproape inexistent. De neînţeles este şi faptul că nu s-a putut asigura asistenţa veterinară, fapt care a determinat întreruperea antrenamentului unor cai. De menţionat, de asemenea, că C.J.E.F.S. Sibiu şi C.S.M. Sibiu au refuzat să asigure condiţii de antrenament loturilor de concurs complet şi dresaj, ceea ce a determinat mutarea la Lugoj, unde au avut la dispoziţie tot ceea ce a fost necesar. MATERIALUL CABALIN. Datorită sprijinului primit din partea M.A.I.A.A. — Centrul republican de creştere şi calificarea cailor de rasă, cluburile şi asociaţiile au primit, în ultimii ani, un număr de cai tineri — în prezent se dispune pentru procesul de instruire şi competiţii de 210 cai — cu aptitudini pentru probele de obstacole şi concurs complet. Dintre aceştia menţionăm pe Sonor, Albiniţa, Coniac, Banchet, Clopoţel, Palermo, Baiazid, Barosan, Cerbu. Cu toate acestea, materialul cabalin necesar pentru probele de dresaj şi obstacole din cadrul marilor competiţii internaţionale este nesatisfăcător. CAMPIONATUL INTERN. Aşa cum s-a subliniat şi în luările de cuvînt, principala pîrghie de redresare a călăriei o constituie campionatul naţional. Dar, atîta timp cît probele nu se desfăşoară cît mai aproape de nivelul exigenţelor internaţionale, nici rezultatele nu vor fi cele aşteptate. Inexistenţa unor concursuri în afara celor din campionat — aşa cum era în urmă cu 10—15 ani — împiedică pe călăreţi să-şi verifice periodic forţele, îi îndeamnă la indiferenţă. Dacă la obstacole înregistrăm un număr ceva mai mare de concurenţi (în special la probele uşoare), la dresaj se prezintă la start doar 2—3 călăreţi, unul dintre ei intrînd în posesia titlului de campion ! CE OPERA PERSPECTIVA? în acest an principalele obiective ale călăriei sunt: campionatul european de juniori şi întrecerile balcanice. Dincolo de acestea, însă, trebuie avută în vedere dezvoltarea generală a acestui frumos sport. Nu vrem să intrăm în amănuntele de ordin tehnic, prevăzute în planul de măsuri şi menite a asigura o pregătire corespunztoare călăreţilor şi cailor, ci doar să atragemi atenţia că ele trebuie îndeplinite cu extremă conştiinciozitate pentru a nu se mai repeta vechile erori. Federaţia are obligaţia de a-şi exercita mai ferm atribuţiile, controlînd secţiile, antrenorii şi sportivii, sancţionind cu maximă exigenţă atunci cînd situaţiile o impun, în şedinţa amintită s-a vorbit frumos, este cazul, insă, ca în aceeaşi măsură, să se şi lucreze. Pentru că dacă am ascultat cuvîntul antrenorilor, a celor investiţi cu atribuţii importante, nu i-am auzit vorbind şi pe sportivi, cei care sînt chemaţi, în primul rînd, să contribuie la relansarea călăriei. Cum poate fi înţeleasă această rezervă? Emanuel FÂNTÂNEANU NUMEROASE ZONE PENTRU SPORT ŞI AGREMENT (Urmare din pag. 1) ceea ce constituie un imbold pentru întreaga noastră activitate. în acest an, ne-am propus, avînd în vedere şi angajamentele luate de cetăţeni, să realizăm lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 100 milioane lei. în ceea ce priveşte amenajările destinate agrementului, în planul de întrecere sunt prevăzute construirea unor terenuri în zona Bucovăţ, a Spitalului, în Lunca Jiului în valoare de aproape 2 milioane lei. Totodată, în noile cartiere de locuinţe vor fi construite două bazine în valoare de 700 mii lei, spaţii de joacă pentru copii şi se va încheia amenajarea complexului sportiv „Central“. într-o consfătuire cu directorii şcolilor profesionale s-a stabilit ca în cadrul orelor de atelier să se execute şi bunuri de folosinţă comună pentru copii. Consiliul popular punînd la dispoziţie materialul necesar. Dacă în 1972 construirea unor asemenea aparate s-a ridicat la suma de 350 000 lei, în acest an ea va fi de 500 000 lei, înţelegîndu-se prin aceasta că dorim să realizăm un număr sporit de mijloace de joacă. în cîteva rînduri aş vrea să j mai menţionez şi alte puncte privind dezvoltarea bazei sportive şi de agrement, în Lunca Jiului se va realiza, prin muncă patriotică, „Complexul sportiv al pionierilor“ , locuitorii din cartierul Romaneşti şi Valea roşie şi, bineînţeles, nu numai ei, vor dispune la Făcăi de trei lacuri, cu o suprafaţă de 12 ha ; pentru Cartierul Brazda lui Novac se va face un micro-complex în care vor exista terenuri simple de joacă şi sport; pentru cartierul Calea Bucureşti — Electroputere s-a amenajat un complex de lacuri, urmînd ca aici să se mai ridice un hotel turistic şi un camping , zona Gării va fi dotată cu terenuri simple de joacă şi două locuri de agrement, iar în cel mai tînăr cartier, Craioviţa, se va executa un parc de odihnă şi sport pe o suprafaţă de 80 ha. Recent, pe baza unor măsuri stabilite de sesiunea Consiliilor populare judeţean şi municipal a fost organizată o consfătuire cu cadre de conducere a unor organe şi organizaţii de stat şi obşteşti şi s-a stabilit ca în 1973, în zona preorăşenească să se realizeze locuri de agrement, terenuri sportive, plantaţii, cu scopul de a se crea un mediu propice destinderii cetățenilor Craiovei. In încheiere vreau să precizez că în urma analizării articolului critic publicat în ziarul „Sportul“ privind dezafectarea terenurilor de la Școala generală nr. 18, s-a dispus sistarea lucrărilor și schimbarea amplasamentului blocului în cauză. DIN NOU MECIUL CUŢOV - DOBRESCU ? (Urmare din pag. I) string de multe ori pumnii la meciurile noastre“. Calistrat Cuţov, Paul Dobrescu, Antoniu Vasile, Ion Györffi şi ceilalţi sportivi au muncit ore întregi, la deszăpezire. După „încălzirea“ de afară, a urmat, normal, antrenamentul în sală, fiecare boxer transpiră din belşug. Meciurile de la Piteşti, Iaşi şi Oradea sunt foarte aproape... Dacă despre Dumitru Mihalcea s-a vorbit întotdeauna doar de bine, nu acelaşi lucru se poate spune despre Sandu Mihalcea. „Mezinul“, după cîteva rezultate, meritorii, a crezut că a devenit indispensabil secţie dinamoviste. După o „carantină“ destul de îndelungată, Sandu a revenit în mijlocul colegilor cu intenţia vădită de a realiza, de acum înainte, ceea ce nu a făcut pînă în prezent. Lucrează mult, cu perseverenţă, iar antrenorii speră ca Sandu Mihalcea să redevină boxerul în care clubul a investit mult. De altfel, antrenorul C. Dumitrescu şi asistentul său, Dumitru Ion, sunt mulţumiţi de modul cum muncesc şi se pregătesc toţi băieţii. La apropiatele turnee, spectatorii vor viziona şi cîteva meciuri în care boxerii dinamovişti vor fi adversari. Este vorba de „uşorii“ Calistrat Cuţov — Paul Dobrescu (la Piteşti), „semimuştele“ Ştefan Boboc — Remus Cozma şi „semiuşorii“ Antoniu Vasile — Simion Cuţov (la Oradea). Dar, aşa cum este normal, aceste rivalităţi sportive vor da naştere, la frumoase dispute pugilistice. Cele trei grupe (după oraşele în care au loc galele), au fost astfel alcătuite: la PITEŞTI . C. Dumitrescu va pleca cu Dumitru Dorobanţu (cocoş), Calistrat Cuţov şi Paul Dobrescu (uşoară), Dumitru Mihalcea (mijlocie mică) şi Ion Alexe (grea) , antrenorul emerit Constantin Nour (deşi pensionar, nu uită anii mulţi în care a şlefuit talentele de la Dinamo) va porni spre IAŞI cu Mihai Petrescu şi Tudor Dinu (muscă), Ion Vladimir şi Marin Peia (pană) şi Ion Györffi (mijlocie) ; la ORADEA, antrenorul Dumitru Ion va însoţi pe Ştefan Boboc şi Remus Cozma (semimuscă), Antoniu Vasile, Simion Cuţov şi Vasile Neagu (semiuşoară), Sandu Mihalcea (semimijlocie). După cum se vede, Dinamo va arunca în luptă toate forţele pugilistice de care dispune. Sperăm ca selecţionerii să aibă de unde alege şi atunci, cu siguranță, țara noastră va fi bine reprezentată în apropiatele confruntări internaționale. _