Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)

1973-03-21 / nr. 7359

Pag. E 2­ 8 ORIENTAREA VIITOARE A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI CĂTRE REZOLVAREA SARCINILOR MAJORE TRASATE DE PARTID MIŞCĂRII SPORTIVE! P­reocupările ştiinţifice ale seco­lului nostru consemnează, cu precădere în deceniile din ur­mă, o orientare pe plan mondial a eforturilor specialiştilor nu numai către o medicină a omului bolnav ci, mai ales, spre o medicină a omului sănătos. Problemele de profilaxie se află, Aşadar, în centrul studiului teoretic şi practic, urmărind — totodată — pe linsă acţiunea vastă de prevenire a îmbolnăvirilor, ridicarea generală a nivelului de robusteţe biologică a in­dividului, de perfecţionare a calită­ţilor lui fizice şi intelectuale. Şcoala medicală românească are - din acest punct de vedere — vechi tradiţii în orientarea spre un con­cept dialectic reelist, promovat de ilu­ştrii savanţi cum ar fi academicienii C. I. Parhon şi ft. Mil­u, prof. dr. docent Adrian Ionescu ş.a., fonda­torii unei discipline noi, medicina cul­turii fizice, căreia i-au conturat, cu clarviziune, obiectivele şi direcţiile. ★ Se împlineau 10 ani de etnoi, in ideea creării unei instituţii care «a nu ocupe in mod special cu aceste pro­bleme, „Ministerul Sănătăţii şi Pre­vederilor Sociale", prin ordinul S1« din 11 martie 1683, hotărăşte înfiinţarea "CENTRULUI DE MECINICA SPOR­TIVA" din Bucureşti. Iniţial avînd un singur obiectiv, „de a asigura asistenţe medicală de specialitate ţi îndrumarea medico­­sportivă a activităţii de performanţi", Centrul, ţine pas cu necesităţile prac­tice ivite pe parcursul celor 16 ani şi cunoaşte un proces continuu de perfecţionare organizatorică şi con­ceptuală, ajungind la forma sa ac­tuală, capabilă — bineînţeles — ţi­na de noi progrese, un ritm cu de­­la aniversarea unui deceniu de activitate. Centrul de medicină sporti­vă se prezintă ca o instituţie de spe­cialitate puternică, bine utilată, bene­ficiind de aportul unui personal cu o înaltă calificare şi o aparatură mo­dernă, la nivelul cerinţelor actuale ale investigaţiei sau tratamentului. • Secţia ambulatorie, cuprinzînd 18 servicii de diverse specialităţi me­dicale, un staţionar cu paturi şi un serviciu de recuperare funcţională (cu sală C.F.M. şi fizioterapie), asigură controlul medical al tuturor sportivi­lor de performanţă nominalizaţi in loturile naţionale şi olimpice, are sarcina ca prin investigaţii funcţio­nale periodice să prevină instalarea efectelor patologice ale supraantre­­nării, să precizeze gradul de pre­gătire şi să depisteze direcţiile prin­cipale ale acestui proces. Efectuînd a­­nual un număr de circa 200 000 con­sultaţii şi tratamente, lucrătorii aces­tui sector au acordat peste 1 000 000 prestaţii de specialitate în cei 10 ani de activitate. In cadrul Serviciului ti­­neret-copii s-a iniţiat, în ultimii ani şi conturarea unei metodologii de se­lecţie a tinerelor elemente. • Secţia sport de performanţă se ocupă de asistenţă medico-sanitară a sportivilor din loturile naţionale. In acest sector s-a reuşit conturarea unei metodologii de lucru care, pe lingă posibilitatea unei analize comparative eficiente, dă posibilitatea antrenorilor de a-şi orienta parametrii pregătirii pe date biologice concrete. In plus, brigăzile mobile de Investigaţie funcţională la locul de antrenament, folosind mijloace de testare directă în efortul sportiv, completează cu date precise observaţiile medicilor de lot. • Secţia metodologie-învăţămînt se ocupă cu iniţierea, specializarea şi perfecţionarea cadrelor medicale şi medii din ţară. In cei 10 ani au be­neficiat de serviciile acestei secţii a­­proape 150 de cadre medicale supe­rioare şi numeroase cadre medii. Mulţi oaspeţi din străinătate au vizi­tat această instituţie sau au fost tri­mişi aici pentru perfecţionare sau specializari. • Secţia studii-cercetări a căutat să-şi aducă contribuţia la rezolvarea unor probleme practice. In cele trei 10 ANI DE EXISTENŢĂ A CENTRULUI DE MEDICINĂ SPORTIVĂ Magin­ 4« comuniciri, organisete în ultimii Ani şl Concretizate Si 4 volu­me tipărite, au fost prezente te Ti de cercetări, majoritatea­ea rezumate In limbi străine, oferind posibilitatea unor schimburi internaţi­onale. In plus, un alt număr de 128 de studii şi cer­cetări au fost comunicate la diverse congrese naţionale ,internaţionale sau mondiale.­­ Toate aceste realizări mi ar fi fost posibile fără ajutorul acordat da or­ganele de Stat şi de partid, fără spriji­nul concret al Ministerului Sănătăţii şi al C.N.E.F.S. Sumarele date statis­tice mai sus menţionate trebuie com­pletate, In acest sens, de grija nu nu­mai faţă de asistenţa sportivilor, dar şi faţă de perfecţionarea propriilor cadre care, în afară de numeroasele cursuri de specializare, se reflectă şi prin obţinerea în ultimii ani a unui număr de 6 titluri de doctor în me­dicină, prin existenţa a încă 13 doc­toranzi, precum şi prin invitarea ca lectori a unor lucrători ai acestui centru la cursurile Federaţiei Inter­naţionale de Medicină Sportivă. Con­siliul ştiinţific al Centrului, organul chemat să rezolve pr­olemele de con­cepţie, de metodologie sau de tratare a unor cazuri deosebite, cuprinde nu­meroşi oameni de ştiinţă care n-au pregetat să-şi acorde preţiosul spri­jin (acad. prof. dr. I. Gonţea, prof. dr. P. Groza, prof. dr. A. Denischi, prof. dr. A. Iliescu, prof. dr. A. De­meter, conf. univ. dr. I. Orha, dr. B. Fotiade ş.a.). * Cu toate realizările incontestabile, mai există In activitatea Centrului o serie de probleme insuficient abor­date. Recenta analiză a mișcării spor­tive făcută de către conducerea par­tidului, Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28.11. ^1­2.III.1973, apreciază in mod just că aportul adus de medicina sportivă şi de cercetarea medicală în domeniul educaţiei fizice şi sportului trebuie să fie mai mare. Creşterea substanţială a preocupă­rilor pentru selecţia medico-sportivă iniţială, de precizare a unor tipologii biologice, ar crea posibilitatea de a depista timpuriu unii factori limitativi ai marii performanţe şi de a evita, astfel, o serie de investiţii social-eco­­nomice nejustificate. O altă problemă majoră ce trebuie rezolvată este pre­cizarea unei metodologii de investi­gaţie funcţională specifică profilului fiecărei discipline sportive şi axate, in special, pe sistemele de teletrans­­misie a unor parametri biologici în plin efort specific. ESTE NECESAR SA SE ACORDE IN VIITOR O ATENŢIE DEOSEBI­TA PROBLMELOR CONCEPŢIONA­­l­E ŞI DE PRACTICA MEDICO­­SPORTIVA PRIVIND MIŞCAREA, E­­DUCAŢIA FIZICA ŞI SPORTUL CA BUN AL ÎNTREGULUI POPOR, CA O PROBLEMA MAJORA DE ASIS­TENŢA SANITARA A POPULAŢIEI, IN LUPTA PENTRU BUNASTARE, LONGEVITATE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR. In remedierea deficienţelor existente ti imbunătâtirea muncii, un rol ho­­tărttor l-ar avea — după părerea noas­tră — transformarea actualului Cen­tru intr-un INSTITUT REPUBLICAN DE MEDICINA SPORTIVA, reunind pe lingă sarcinile curente de profila­xie, tratament şi orientare a activi­tăţii sportive şi cercetare fundamen­tală, aplicativă, sub Îndrumarea Aca­demiei de Ştiinţe Medicale, precum şi lărgirea sarcinilor de bază clinică a învăţămintului post-universitar de formare a cadrelor, prin mutarea ca­tedrei de medicina culturii fizice în aceeaşi unitate. Toate aceste schimbări ar împlini un de­ziderat major promovat de politica înţeleaptă­­ a partidului, acela de a lega nemijlocit învăţământul şi cer­cetarea de practică. La Împlinirea a 10 ani de activi­tate a Centrului de Medicină Spor­tivă, avem convingerea fermă că prin îndepărtarea neajunsurilor exis­tente, printr-o mobilizare şi partici­pare conştiientă a tuturor cadrelor ce lucrează în domeniul medicinii spor­tive, sub îndrumarea şi ajutorul ne­mijlocit al Ministerului Sănătăţii şi al C.N.E.F.S., aportul acestei discipline va contribui substanţial la îmbunătă­ţirea stării de sănătate a populaţiei, la ridicarea capacităţii de muncă a oamenilor şi la creşterea unor noi şi valoroase generaţii de sportivi, in concordanţă cu realizările contempo­rane ale ţării noastre. NICOLAE STANESCU doctor in ştiinţe medicale, director adjunct al Centrului de Medicină Sportivă Debutant într-o competiţie inter­naţională, tînărul maestru Valentin Stoica n-a început rău turneul de la Bucureşti. Pe parcursul prime­lor runde el a fost neînvins, reu­şind şase remize consecutive, egali­tăţile fiind consemnate la capătul unor partide lungi şi complicate. Stoica are, în general, predilecţie spre apărare, este tenace şi inven­tiv în poziţii grele, dar nu se dă în lături de la atac cînd situaţia i-o permite. Să ne amintim doar, din finala campionatului naţional, partida pe care a cîştigat-o la Neamţu, după o strălucitoare suită de sacrificii. Luni, în runda a 12-a a turneu­lui internaţional din Capitală, maestrul internaţional Theodor Ghi­­ţescu a avut în faţă un Valentin Stoica (cu albele) foarte energic, dezlănţuit într-o variantă clasică, a apărării siciliene. 1. e4 c5, 2. Cf3 e6, 3. d4 c:d4, 4. C:d4 Cf6, 5. Cc3 d6, 6. Nc4 a6, 7. Nb3 b5, 8. 0—0 Ne7, 9. a4 b4, 10. Ca2 a5, 11. c3 b­ c3, 12. C­c3 0—0, 13. Cdb6 (Albul, rămas cu un pion pe „ba“ care poate deveni slab şi vul­nerabil în perspectivă, are compen­saţia unui joc de figuri mult mai activ) 13... Na6, 14. Nf4 Cc6, 15. Tel Ce5 (Era ameninţat pionul din d6), 16. Dd4 Db8, 17. h3 Td8, 18. Ng5 h6, 19. Nh4 g5? ! (în această structură poziţională, împingerea pionului va slăbi flancul regelui negru, facili­­tînd declanşarea atacului), 20. Ng3 Ch5, 21. Nh2 Cf4, 22. De3 Ceg6, 23. Ndl ! (Luînd calului negru câmpul de retragere din „h5“ şi ameninţînd foarte puternic g3. Acum se poate vedea că strategia negrului a fost defectuoasă. Vezi diagrama­ 23... Nb7 (Mutarea 23... e5, spre a-i face calului un cîmp de refugiu, slăbea decisiv centrul și permitea pătrun­derea cu tempo a calului alb: 24. Cbd5 !). 24. g3 C:h3+, 25. Rg2 g4, 26. D:h6 ! (Mai tare decit 26. N:g4 Cg5, 27. f4 Ch7 și negrul se apără) 26... Cg5, 27. N:g4 Ce5, 28. Nh5 d5, 29. f4 A4, 30. Î:e5 d:c3, 31. N:f7+ ! (Un sacrificiu după care poziția regelui negru este complet destrămată) 31... C:f7, 32. Dg6+ Rf8, 33. Tîl Td2+, 34. Rh3 Re8, 35. T:î7 N:c4, 36. D:e4 R:f7, 37. Tf1+ Re8, 38. Dc6 Td7 v(La 38... Re8 ar fi ur­mat 39. Ngl și 40.Nc6+), 39. D:e6 Td2, 40. Dc6+ Rd8, 41. Ngl Dc8+, 42. D:c8 T:c8, 43. b:c3 Rd7 (Aici partida s-a întrerupt. Analiza a arătat că poziția negrului este pier­dută). A mai urmat : 44. Tf4 (mu­tarea secretă) Re6, 45. Nd4 (apără totul) Tc4, 46. Tg4 T­a4, 47. Cc7+ Rf5, 48. Tf4+ Rg6, 49. Cd5 Ng5, 50. Tf8 Taa2, 51. Rg4 Nh6, 52. Tf6+ Rg7, 53. Ta6 Ta4, 54. Rf5 Ta1, 55. Tg6+ și negrul cedează. Valeriu CHIOSE însemnări din sala turneului international O BUNĂ REALIZARE A DEBUTANTULUI STOICA UN NOU Şl MODERN POLIGON LA ALEXANDRIA Reşedinţa judeţului Teleorman şi-a îmbogăţit patrimoniul sportiv cu un nou şi modern poligon de tir sportiv. Construit după proiectul arhitectului Ion Andrei din Alexan­dria, noul poligon dispune de Un stand pentru puşcă şi pistol cu 23 de linii de tragere, o sală pentru în­treceri la arme cu aer comprimat, sală pentru pregătirea fizică şi în­căperi pentru arbitri. Poligonul, pro­prietatea Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport, a fost pus la dispoziţia asociaţiei sportive Con­structorul Alexandria, care are secţie de tir. Inaugurarea acestei noi baze sportive va avea loc în curând prin organizarea unui concurs de am­ploare modificări în calendarul COMPETIŢIONAL I—*îl’ ,,apt în campionatele naţionale STEAUA - „U“ CRAIOVA ŞI I. E. F. S. - DINAMO, PE „CAPUL DE AFIŞ“ Azi, în campionatele naţionale de volei se dispută etapa a XlX-a. Mai rămîn, aşadar, doar patru pînă la încheierea întrecerilor prelimina­rii, urmînd ca ierarhia definitivă să fie stabilită în urma turneelor finale programate între 16 şi 21 a­­prilie la Piteşti (m) şi Iaşi (f) pentru locuri I—VI, Cluj (m) şi Constanţa pentru locurile VII—XII. Dar, să revenim la etapa de azi. In confruntările băieţilor reţin aten­ţia două partide, programate în sala Floreasca — Steaua — „U“ Cra­iova şi I.E.F.S. — Dinamo, toate cele patru echipe avînd posibilita­tea de a oferi spectacole voleiba­­listice de calitate. în deschiderea programului, de la ora 16, în aceeaşi sală, vor juca Electr­a şi Voinţa Arad, bucureştenii avînd prima şansă în faţa ultimei clasate. De asemenea, Progresul în meciul cu „U“ Cluj (sala Progresul, de la 18.30) şi C.S.U. Galaţi în cel cu Tractorul Braşov, credem că nu vor rata victoria. La fete, se dispută doar patru jocuri: C.S.M. Sibiu — Medicina, Farul Constanţa — Dinamo, „U“ Timişoara — „U“ Bucureşti şi Con­structorul — „U" Cluj (sala Con­structorul, ora 18). Meciul: I.E.F.S. — Ceahlăul P. Neamţ s-a disputat la 5 martie, iar partida Rapid — Penicilina Iaşi a fost amînată pe 29 martie. IN FATA FILEULUI • Echipele naţionale ale Mexicu-u lui, gazda campionatului mondial din 1974, vor întreprinde in acest an un turneu In ţara noastră, după urmă­torul program! Intre 2 şi 10 iulie, formaţia feminină, iar între 25 au­gust şi 2 septembrie, cea masculină. • Formaţia masculină Steaua Va participa între 6 şi 15 mai la un­ tur­neu internaţional organizat la Mos­cova de către clubul Ţ.S.K.A. • Pe adresa federaţiei de specia­litate a sosit o invitaţie din partea clubului Hapoel Tel Aviv, pentru o selecţionată divizionară masculină ce ar urma să întreprindă un turneu, în Israel, la incepuţiul tuţii pici. • Partidele etapei a XVIII-a, a­mînată din 18 martie, se vor disputa după cum urmează­ masculin: Rapid — Progresul, Steaua — I.E.F.S., Di­namo — Viitorul Bacău, „U“ Cluj — Electra, „U“ Craiova — Tractorul Braşov şi Voinţa Arad — C.S.U. Ga­laţi la 27 martie, feminin: C.S.M. Si­biu — Farul Constanţa la 27 martie, „U“ Bucureşti — Constructorul la 3 aprilie, Medicina — Penicilina Iaşi, „U“ Cluj — I.E.F.S., Ceahlăul P. Neamţ — Rapid la 4 aprilie şi Di­namo — „U“ Timişoara la 6 aprilie. • Meciurile din divizia secundă, ce trebuiau să se dispute la 18 mar­tie, vor avea loc la 25 martie. Din Cauza timpului nefavorabil F.R.T. a modificat datele de dispu­tare a unor competiţii importante. Astfel, „Cupa Dinamo“, care trebuia să se desfăşoare la sfîrşitul acestei săptămîni s-a amînat (pentru luna aprilie sau mai), concursul republi­can „Cupa primăverii”, programat iniţial pentru zilele de 6—9 aprilie, va avea loc între 13—16 mai tot în Bucureşti, iar competiţia organi­zată de C.J.E.F.S. Teleorman, „Cupa tineretului" — concurs cu caracter republican la care au fost invitaţi trăgători din foturile naţionale — se va disputa în zilele de 31 martie şi 1 aprilie la Alexandria. Sportul SCHI „CUPA OŢEL­ARULUI“ UN REUŞIT CONCURS LA SEMENIC Semenicul a găzduit, timp de două zile, tradiţionala întrecere do­tată cu „Cupa Oţelarului“. Alături de schiorii reşiţeni de la Şcoala sportivă, Olimpia şi C.S.Îd. (organi­zatoarea competiţiei) s-au aliniat la startul probelor de fond şi alpine sportivi de la Caraimanul Buşteni şi C.S.O. Sinaia. Timpul excelent, zăpadă abundentă, organizarea mi­nuţioasă au oferit sportivilor pre­zenţi la această a XIX-a ediţie a „Cupei Oţelarului” un cadru stimu­lativ pentru întreceri. Trofeul ofe­rit schiorului clasat pe primul loc la 10 km a revenit fondistului Junior de la Caraimanul Buşteni, Constan­tin Vişan, urmat de un tînăr de 18 ani, Robert Benczik (Olimpia Reşi­ţa), In timp ce pe locul trei a sosit seniorul Nicolae Dudu. Disputa pentru inttietate In proba de slalom special a oferit un spec­tacol interesant în care protagonişti au fost Marin Focşeneanu (C.S.C. Sinaia) şi Ştefan Moldoveanu, (Ca­­raimanul Buşteni). Primul sesizînd mai bine particularităţile traseului a reuşit să termine învingător. IATA REZULTATELE ÎNREGISTRATE: seniori fond 10 km: 1. Constantin Vişan (Caraimanul) 45:17, 2. Robert Benczik (Olimpia) 47:14, 3. Nicolae Dudu (Caraimanul); senioare, 5 km: 1. Mariana Maier (C.S.M.); juniori II, 5 km: Ion Bugariu (Olimpia); junioare II, 3 km: Iuliana Benczik (Olimpia). Slalom uriaş, seniori (2 manşe, 36 porţi): 1. Marin Focşe­neanu (C.S.O. Sinaia) 103,8, 2. Şte­fan Moldoveanu (Caraimanul) 103,9, 3. Cornel Ruszleska (Şe. sp. Reşiţa) 110,8; senioare: Lucia 111­ (C.S.M. Reşiţa) 81,6; juniori I: Cornel Niţol (C.S.O. Sinaia) 108,8; junioare I: Gertinde Schuhardt (C.S.M. Reşiţa) 71,3; juniori II : Florin Tudor (Ca­raimanul) 68,1; junioare II: Elisa­­beta Stroie (Caraimanul) 54,2. Slalom special, seniorii Marin Focşeneanu 69,2, 2. Ştefan Moldoveanu 72,4, 2. H. Konecsny (S. sp. Reşiţa) 75,8; juniori I: M. Bologa (Sc. sp. Reşiţa) 84,5; juniori II : Florin Tud. 41,0; junioare 1: Geriinde Leihardt 69,7; junioare 111 Elisabeta Strola 56,7. Doru GLAVAN-coresp. Judeţean Marin Focşeneanu, dublu învingător in „Cupa Oţelarului“ Foto-Paul ROMOSAN DUPĂ „SPARTACHIADA DE IARNĂ A­­ ARMATELOR PRIETENE“ (Urmare din pag. 1) Gheorghe Gîmniță. Fontana cu ceva mai multă şansă în poligon ar fi putut urca pe treapta cea mai Înal­tă a podiumului de premiere. Locul III pe echipe este în raport cu va­loarea actuală a schiorilor noștri, iar antrenorului Marcel Stuparu îi revine sarcina de a cizela cit mai bine talentul sportivilor pe care îi pregăteşte, fiindcă în rîndul lor se află cîteva elemente cu reale per­spective. Cînd tragerile In poligon nu * * vor mai constitui o problemă, cu siguranţă că biatloniştii noştri se vor număra printre laureaţii oricărui concurs de anvergură. Fondiştii continuă să bată pasul pe loc, în disputa de 30 de km ei au fost depăşiţi categoric, iar dife­renţa de timp dintre cîştigător, Axel Lesser (R.D.G.) şi primul din­tre sportivii români a depăşit 10 minute, ceea ce­­ trebuie să recu­noaştem — este foarte mult. An­trenorii fondiştilor români au o­­bligaţia de a face totul pentru a reduce handicapul schiorilor noştri în faţa sportivilor din alte ţări, de­oarece participarea lor la competiţii de amploare se va reduce doar la un act de prezenţă, ceea ce, nu poate constitui un motiv de mulţu­mire sau laudă pentru cei ce se ocupă de destinele schiului româ­nesc. Avem convingerea că vor fi ana­lizate cu toată răspunderea evolu­ţiile schiorilor noştri la „Sparta­­chiada de iarnă a armatelor prie­tene“, şi că se vor lua măsuri care să contribuie în bună măsură la obţinerea unor rezultate conforme cu adevăratul potenţial al schiori­lor noştri fruntaşi. C.AA. de hochei — grupa B — pe micul ecran JOI 22 MARTIE, ora 11 : S.U.A. — Japonia (direct) ; ora 22,30 : România — Austria (în­registrare) SIMBATA 24 MARTIE, ora 22,40 : România — Japonia (înregistrare) DUMINICA 25 MARTIE, ora 22,35 : România — Italia (în­registrare) MARTI 27 MARTIE, ora 22,45 : România — R.D.G. (înregis­trare) MIERCURI 28 MARTIE, ora 15 : România — Elveţia (di­rect) VINERI 30 MARTIE, ora 11 : România — S.U.A. (direct) SÂMBATA 31 MARTIE, ora 15 : România — Iugoslavia (direct) Nr. 7359 PASIUNI ANONIME... Există mii şi mii de oameni ca ei. Locuiesc în sate şi comune puţin cunoscute. Pierduţi în văile dea­lurilor sau munţilor, ţărani sau fii de ţărani, ori intelectuali care şi-au legat profesiunea de cite o locali­tate, anonimă, profesori, medici, agronomi , o muncă nobilă şi uneori aspră. Sunt oameni — şi noi i-am cunoscut pe câţiva dintre ei, care îndrăgesc în mod deosebit schiul — care şi-au făcut din sport a doua pasiune. O plăcere, o nece­sitate. 0 obligaţie? Cite ceva din toate există la fiecare dintre ei. Di­ferenţa este doar de cantitate. Ne­cesitate în privinţa celor care s-au împrietenit deja cu zăpada, cu ae­rul tare, cu efortul, obligaţie pen­tru profesorii de sport, conştienţi de imensul rol pe care-l au în for­marea unor generaţii sănătoase şi viguroase ; în fine, pentru mulţi, o recreare plăcută, reconfortantă... ...Gheorghe Pană e dascăl la Tă­­tărani, în judeţul Dîmboviţa. Anii de cînd iubeşte şi practică schiul se confundă aproape, cu cele şase decenii ale viratei sale. Fireşte, pa­siunea sa a iradiat în toată comu­na. Preşcolarii învaţă mersul pe schiuri făcute de dogarul satului şi legate de bocanci cu curele. Joaca tuturor copiilor mai măricel tot de schiuri e legată. Nu « de mi­rat« că tinerii din Tătărani domi­nă, de mulţi ani, întrecerile ju­­deţena de achi. Anul acesta, la fi­nala sa ţară a „Capei tineretului de la sate", din cei 10 dâmboviţeni, 7 au fost locuitorii Tătărincilor. Cel mai tînăr se numeşte Constantin Nisa şi are 14 ani. Ca cttva timp, principalii contracandidaţi in con­sumurile de schi al locuitorilor din Tătărani, sunt ori din comuna Văleni. Şi asta, datorită noului pro­fesor de aici, Florin Fană. Bineîn­ţeles, apropierea de nume nu este inttmpifttoax«. Tatăl ii fiul au de­venit pri­mii dîrjl adversari ! „.Principalul animator al schiu­lui din comuna Brodina, judeţul Suceava, este Constantin Rascov. împreună cu cadrele didactice din şcoală, farmacistul Rascov desco­peră alături de elevi şi de copii „formule“ noi ale sportului lune­cării pe zăpadă. în toamna anului trecut, inimoşii iubitori de schi din comună au primit cu satisfacţie vestea şi mai ales,» materialele spe­cifice practicării acestei discipline sportive ajunse la ei prin larga ac­ţiune de dotare a unor localităţi aflate în regiunile montane. Iar rezultatele n-au întîrziat să apară: lotul de schiori al judeţului Su­ceava, participanţi la finala de schi a „Cupei tineretului de la sa­te“, a fost, în întregime, format din tineri locuitori ai comunei Brodina. ...Tot la Poiana Braşov l-am cu­noscut şi pe Alexandru Anania, director coordonator al celor şap­te şcoli aparţinătoare de comuna ieşeană Gropniţa. Ocupaţia sa pli­nă de grele răspunderi nu l-a des­părţit de schiuri. Printre „învăţă­ceii“ săi, finalişti ai Cupei, se nu­mără dr. Maria Tufescu, profesorii Dan Pintilie, Petru Burlacu şi Eugen Savin, preşedintele Consi­liului popular comunal Victor Mo­raru­, elevii Ana Pintiliciuc şi Vir­gil Bodic. „Sunt cei mai buni din­tre zecile de practicanţi ei bchiu­­lui din comuna noastră" — ne spu­ne directorul Anania. „Ar fî buna şi veniţi »­ să-i vedeţi pa toţi, Intr.o duminică, sau în oricare altă zi, pe seară. Şi asta, de cînd cade prima zăpadă şi pînă îi alun­gă... mieii de pe pajiştii« înver­zită!" Sunt trei „anonimi" dintre cai mulţi. S-au îitîlnit la etapa fina­lă, dar nu le-au trebuit zile întregi ca să devină prieteni. De fapt, erau prieteni înainte de a se cu­noaște, îi lega o pasiune e­mumă. Radu TIMOFTE CĂLĂRIE ÎN CĂUTAREA DRUMULUI SPRE AFIRMARE Printre sporturile de la noi, care în momentul de faţă se străduiesc să-şi găsească un făgaş spre afir­marea internaţională se află şi echitaţia. Dacă luăm în considerare faptul că, spre exemplu, numai în 1972 lotul de obstacole a participat la 7 concursuri internaţionale, la care sportivii români au cucerit 13 locuri întîi, ne-am putea declara oarecum mulţumiţi. Dacă, însă, avem în vedere că în prezent, în fişele federaţiei fi­gurează 228 de sportivi legitimaţi, iar dintre aceştia numai 102 au participat în competiţiile interne ; că la campionatele naţionale de obstacole s-au prezentat doar 16 juniori şi 5 fete ; că întrecerile de la Olsztyn, Novi Sad, Kiskunhalas, Bratislava şi chiar cele balcanice nu reprezintă un criteriu ferm de apreciere, este greu ca cineva să fie satisfăcut de această stare de lucruri. Pornind de la cele expuse mai înainte (desigur, mai pot fi adău­gate şi alte cauze care generează starea precară a călăriei), în şe­dinţa plenară a comitetului fede­ral, desfăşurată recent, s-au anali­zat căile care ar duce spre o cit mai grabnică ieşire din impas. PREGĂTIREA LOTURILOR NA­ŢIONALE. Desigur, nu ne putem referi la perspectivă fără a men­ţiona cîteva aspecte referitoare la modul în care s-a asigurat şi des­făşurat pregătirea loturilor repre­zentative, în cazul lotului de con­curs complet, spre exemplu, numă­rul Cailor (cu posibilităţi şi pregă­tire corespunzătoare) a fost extrem de redus, iar aportul cluburilor (excepţie Dinamo) în călăreţi şi cai a fost aproape inexistent. De neînţeles este şi faptul că nu s-a putut asigura asistenţa veterinară, fapt care a determinat întreruperea antrenamentului unor cai. De men­ţionat, de asemenea, că C.J.E.F.S. Sibiu şi C.S.M. Sibiu au refuzat să asigure condiţii de antrenament lo­turilor de concurs complet şi dre­saj, ceea ce­ a determinat mutarea la Lugoj, unde au avut la dispo­ziţie tot ceea ce a fost necesar. MATERIALUL CABALIN. Dato­rită sprijinului primit din partea M.A.I.A.A. — Centrul republican de creştere şi calificarea cailor de rasă, cluburile şi asociaţiile au pri­mit, în ultimii ani, un număr de cai tineri — în prezent se dispune pentru procesul de instruire şi competiţii de 210 cai — cu apti­tudini pentru probele de obstacole şi concurs complet. Dintre aceştia menţionăm pe Sonor, Albiniţa, Co­niac, Banchet, Clopoţel, Palermo, Baiazid, Barosan, Cerbu. Cu toate acestea, materialul cabalin necesar pentru probele de dresaj şi obsta­cole din cadrul marilor competiţii internaţionale este nesatisfăcător. CAMPIONATUL INTERN. Aşa cum s-a subliniat şi în luările de cuvînt, principala pîrghie de redre­sare a călăriei o constituie campio­natul naţional. Dar, atîta timp cît probele nu se desfăşoară cît mai aproape de nivelul exigenţelor in­ternaţionale, nici rezultatele nu vor fi cele aşteptate. Inexistenţa unor concursuri în afara celor din cam­pionat — aşa cum era în urmă cu 10—15 ani — împiedică pe călăreţi să-şi verifice periodic forţele, îi îndeamnă la indiferenţă. Dacă la obstacole înregistrăm un număr ce­va mai mare de concurenţi (în spe­cial la probele uşoare), la dresaj se prezintă la start doar 2—3 că­lăreţi, unul dintre ei intrînd în posesia titlului de campion ! CE OPERA PERSPECTIVA? în acest an principalele obiective ale călăriei sunt: campionatul european de juniori şi întrecerile balcanice. Dincolo de acestea, însă, trebuie avută în vedere dezvoltarea gene­rală a acestui frumos sport. Nu vrem să intrăm în amănuntele de ordin tehnic, prevăzute în planul de măsuri şi menite a asigura o pregătire corespunzt­oare călăreţi­lor şi cailor, ci doar să atragem­i atenţia că ele trebuie îndeplinite cu extremă conştiinciozitate pen­tru a nu se mai repeta vechile e­­rori. Federaţia are obligaţia de a-şi exercita mai ferm atribuţiile, con­­trolînd secţiile, antrenorii şi spor­tivii, sancţionind cu maximă exi­genţă atunci cînd situaţiile o im­pun, în şedinţa amintită s-a vor­bit frumos, este cazul, insă, ca în aceeaşi măsură, să se şi lucreze. Pentru că dacă am ascultat cuvîn­­tul antrenorilor, a celor investiţi cu atribuţii importante, nu i-am auzit vorbind şi pe sportivi, cei care sînt chemaţi, în primul rînd, să con­tribuie la relansarea călăriei. Cum poate fi înţeleasă această rezervă? Emanuel FÂNTÂNEANU NUMEROASE ZONE PENTRU SPORT ŞI AGREMENT (Urmare din pag. 1) ceea ce constituie un imbold pen­tru întreaga noastră activitate. în acest an, ne-am propus, avînd în vedere şi angajamentele luate de cetăţeni, să realizăm lucrări edili­­tar-gospodăreşti în valoare de 100 milioane lei. în ceea ce priveşte amenajările destinate agrementului, în planul de întrecere sunt prevă­zute construirea unor terenuri în zona Bucovăţ, a Spitalului, în Lun­ca Jiului în valoare de aproape 2 milioane lei. Totodată, în noile car­tiere de locuinţe vor fi construite două bazine în valoare de 700 mii lei, spaţii de joacă pentru copii şi se va încheia amenajarea comple­xului sportiv „Central“. într-o con­sfătuire cu directorii şcolilor profe­sionale s-a stabilit ca în cadrul orelor de atelier să se execute şi bunuri de folosinţă comună pentru copii. Consiliul popular punînd la dispoziţie materialul necesar. Dacă în 1972 construirea unor asemenea aparate s-a ridicat la suma de 350 000 lei, în acest an ea va fi de 500 000 lei, înţelegîndu-se prin aceasta că dorim să realizăm un număr sporit de mijloace de joacă. în cîteva rînduri aş vrea să j mai menţionez şi alte puncte privind dezvoltarea bazei sportive şi de agre­ment, în Lunca Jiului se va rea­liza, prin muncă patriotică, „Com­plexul sportiv al pionierilor“ , lo­cuitorii din cartierul Romaneşti şi Valea roşie şi, bineînţeles, nu nu­mai ei, vor dispune la Făcăi de trei lacuri, cu o suprafaţă de 12 ha ; pentru Cartierul Brazda lui Novac se va face un micro-complex în care vor exista terenuri simple de joacă şi sport; pentru cartierul Ca­lea Bucureşti — Electroputere s-a amenajat un complex de lacuri, urmînd ca aici să se mai ridice un hotel turistic şi un camping , zona Gării va fi dotată cu terenuri sim­ple de joacă şi două locuri de agre­ment, iar în cel mai tînăr cartier, Craioviţa, se va executa un parc de odihnă şi sport pe o suprafaţă de 80 ha. Recent, pe baza unor mă­suri stabilite de sesiunea Consiliilor populare judeţean şi municipal a fost organizată o consfătuire cu ca­dre de conducere a unor organe şi organizaţii de stat şi obşteşti şi s-a stabilit ca în 1973, în zona pre­orăşenească să se realizeze locuri de agrement, terenuri sportive, plantaţii, cu scopul de a se crea un mediu propice destinderii ce­tățenilor Craiovei. In încheiere vreau să precizez că în urma analizării articolului critic publicat în ziarul „Sportul“ privind dezafectarea terenurilor de la Școa­la generală nr. 18, s-a dispus sis­tarea lucrărilor și schimbarea am­plasamentului blocului în cauză. DIN NOU MECIUL CUŢOV - DOBRESCU ? (Urmare din pag. I) string de multe ori pumnii la me­ciurile noastre“. Calistrat Cuţov, Paul Dobrescu, Antoniu Vasile, Ion Györffi şi cei­lalţi sportivi au muncit ore întregi, la deszăpezire. După „încălzirea“ de afară, a urmat, normal, antre­namentul­ în sală, fiecare boxer transpiră din belşug. Meciurile de la Piteşti, Iaşi şi Oradea sunt foar­te aproape... Dacă despre Dumitru Mihalcea s-a vorbit întotdeauna doar de bine, nu acelaşi lucru se poate spune despre Sandu Mihalcea. „Mezinul“, după cîteva rezultate, meritorii, a crezut că a devenit indispensabil secţie dinamoviste. După o „caran­tină“ destul de îndelungată, Sandu a revenit în mijlocul colegilor cu intenţia vădită de a realiza, de a­­cum­ înainte, ceea ce nu a făcut pînă în prezent. Lucrează mult, cu perseverenţă, iar antrenorii speră ca Sandu Mihalcea să redevină boxerul în care clubul a investit mult. De altfel, antrenorul C. Dumi­­trescu şi asistentul său, Dumitru Ion, sunt mulţumiţi de modul cum muncesc şi se pregătesc toţi băieţii. La apropiatele turnee, spectatorii vor viziona şi cîteva meciuri în care boxerii dinamovişti vor fi ad­versari. Este vorba de „uşorii“ Ca­­listrat Cuţov — Paul Dobrescu (la Piteşti), „semimuştele“ Ştefan Bo­boc — Remus Cozma şi „semiuşorii“ Antoniu Vasile — Simion Cuţov (la Oradea).­ Dar, aşa cum este normal, aceste rivalităţi sportive vor da naştere, la frumoase dispute pugilistice. Cele trei grupe (după oraşele în care au loc galele), au fost astfel alcătuite: la PITEŞTI . C. Dumi­­trescu va pleca cu Dumitru Doro­­banţu (cocoş), Calistrat Cuţov şi Paul Dobrescu (uşoară), Dumitru Mihalcea (mijlocie mică) şi Ion Alexe (grea) , antrenorul emerit Constantin Nour (deşi pensionar, nu uită anii mulţi în care a şlefuit talentele de la Dinamo) va porni spre IAŞI cu Mihai Petrescu şi Tu­dor Dinu (muscă), Ion Vladimir şi Marin Peia (pană) şi Ion Györffi (mijlocie) ; la ORADEA, antrenorul Dumitru Ion va însoţi pe Ştefan Boboc şi Remus Cozm­a (semimus­­că), Antoniu Vasile, Simion Cuţov şi Vasile Neagu (semiuşoară), San­du Mihalcea (semimijlocie). După cum se vede, Dinamo va a­­runca în luptă toate forţele pugi­listice de care dispune. Sperăm ca selecţionerii să aibă de unde alege şi atunci, cu siguranță, țara noastră va fi bine reprezentată în apropia­tele confruntări internaționale. _

Next