Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)

1973-03-23 / nr. 7361

Pag. 1 5-a EXEMPLE DE MUNCĂ ŞI COMPORTARE Acest început de martie a popo­sit la Constanţa aducînd zile moho­­rîte, cu cer bacovian şi rar cu cite o palidă scînteiere de soare. Un mar­tie capricios, nefavorabil sportului. Şi totuşi într-o zi apele lacului Siut­­ghiol, mohorite şi întunecate, la fel ca şi cerul, au fost brăzdate de li­nia zveltă a caiacelor lotului nostru reprezentativ, a acelui mic colectiv de oameni ai apelor, tăcuţi la vor­bă dar veşnic puşi pe muncă Au venit la Constanţa, pentru un scurt timp, în căutarea unui loc prielnic pentru a pregăti marile performanţe ale sezonului 1973. Au venit cu gîndul la muncă şi i-am văzut cum muncesc, cu pasiune, cu perseverenţă, cu dăruire. Printre ei, Roman Vartolomeu, Mihai Zafiu, A­­fanasie Soiotnic, Costel Coşniţă, Va­sile Simiocenco, Haralambie Ivanov, Dimitrie Ivanov şi alţii. Am pur­tat o scurtă discuţie cu profesorul Nicolae Navasari. Nu l-am întrebat de planurile de antrenament. Ne-am interesat la cîteva zile după apariţia Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a e­­ducaţiei fizice şi sportului, de mo­dul în care a fost primit acest do­cument în mica familie a canoişti­­lor şi caiaciştilor. „L-am citit în colectiv, am stu­diat cu atenţie fiecare capitol, l-am comentat ca pe un eveniment de importanţă covîrşitoare pentru ac­tivitatea de viitor a educaţiei fizice şi sportului din ţara noastră. Pot să afirm — ce spunea, în continuare, prof. Nicolae Navasari — că aceas­tă Hotărîre va stimula activitatea de masă şi cea de performanţă, va contribui la educarea comunistă a tineretului, a maselor largi de oa­meni ai muncii. De altfel, noi am şi trasat jaloanele programului de pregătire a sportivilor pentru Jocu­rile Olimpice de la Montreal. Nu vom uita, însă, nici latura educati­vă, pregătirea sportivilor ca oameni de nădejde, folositori societăţii noa­stre socialiste multilateral dezvol­tate". O zi mai tîrziu, i-am întilnit, din nou, de data aceasta în mijlocul sa­lariaţilor de la întreprinderea in­tegrată de lînă, unde după vizitarea acestui modern obiectiv economic al judeţului Constanţa, sportivii lo­tului naţional de caiac-canoe, au efectuat 8 ore de muncă voluntară. Astfel de acţiuni mai sunt cuprin­se pe agenda de activitate a actua­lilor şi viitorilor campioni. Ei vor vizita portul Constanţa şi vor lu­cra pe şantierul tineretului de la docul uscat al şantierului naval, acolo unde, încă de acum, s-a trecut la executarea subansamblelor pen­tru mineralierul românesc de 55.000 tdw. Am surprins doar o parte — in­fimă — din activitatea acestui mic colectiv de mari sportivi — nu am vorbit aproape deloc de antrena­mente, de lupta cu acele cronome­­trelor pe plumburiul Siutghiolului sau pe nisipul jilav al plăjii de la Mamaia. Despre programul acesta cotidian de muncă, marii campioni (şi aici sunt mulţi ce pot primi acest titlu) m-au rugat să-l trec cu vederea, ca pe un fapt obişnuit. L. BRUCKNER Din ce in ce mai des în ultima vreme, Iaşul găzduieşte întreceri handbalistice, pornind de la turnee de divizia A şi pînă la competiţii internaţionale de anvergură, cum este spre exemplu „Trofeul Carpaţi“. Fireşte că în programarea acestor întîlniri la Iaşi, un rol hotăritor l-a avut (şi îl are) existenţa noii şi ele­gantei săli a sporturilor, cu o capa­citate de 2 000 de locuri, dar din­colo de acest aspect federaţia de specialitate a dorit să stimuleze ac­tivitatea handbalistică desfăşurată pe plan local, la succesul căreia o contribuţie substanţială a adus co­misia judeţeană. Tocmai despre a­­ceastă comisie, despre roadele acti­vităţii ei, despre perspectivele şi iniţiativele pe care le are am dis­cutat cu prof. Dumitru Gherghişan, preşedintele comisiei şi arbitru de divizia A. „In primul rind, aş vrea să vă vorbesc despre omul pe care noi îl considerăm sufletul handbalului ieşean, profesorul Dan Constantines­­cu. Venit în 1964 în capitala Moldo­vei, el a început să desfăşoare o activitate susţinută, pornind de la echipele de juniori, din rîndul că­rora a ridicat, cu timpul, valori recunoscute nu numai pe plan local, dar şi la nivel republican. Cu ele­mentele crescute de el şi şlefuite de alt antrenor sîrguincios — prof. Ion Haraga — echipa feminină a Liceului Mihail Eminescu a reuşit să cucerească anul trecut titlul de campioană republicană de junioare. Apoi, trecut la cîrma formaţiei U­­niversitatea Iaşi, profesorul Constan­tinescu a ridicat şi această forma­ţie, din ce în ce mai mult, ajungind ca în momentul de faţă să lupte pentru promovarea în prima divizie a ţării ! In sfîrşit, jucătoarele Elena Oprea, Dorina Stamatin şi Maria Boşi, astăzi componente ale lotului naţional, sunt de asemenea mărturii elocvente ale calităţii muncii des­făşurate cu asiduitate de acest pro­fesor, după părerea mea cel mai activ membru al comisiei noastre. In altă ordine de idei, aş vrea să vă vorbesc despre tradiţiile hand­balistice ale judeţului Iaşi. La băieţi, unde avem tradiţii vechi, rezultatele obţinute de echipele de seniori nu ne satisfac. E adevărat că forma­ţiile de juniori de la Liceul 2 şi de la Şcoala sportivă Unirea înregis­trează un progres vizibil, dar cu toate acestea nivelul handbalului masculin se menţine încă sub ni­velul pretenţiilor noastre. In privinţa fetelor — unde ne a­­flăm în stadiul de creare a tradi­ţiei — putem remarca tot activi­tatea desfăşurată cu juniorii, deta­­şîndu-se rezultatele obţinute de e­­chipa Liceului 2, campioană na­ţională pe 1972. Şi aici, la nivelul formaţiilor de senioare, mai avem încă mult de lucrat. Pentru a îm­bunătăţi această stare de lucruri, am luat o serie de măsuri, printre care reactivizarea campionatului de calificare (în care sunt angrenate 8 echipe masculine). La feminin în­­tîmplicăm, însă, greutăţi, multe aso­ciaţii sportive cu secţii afiliate ne­­avînd pur şi simplu echipe ! Bine­înţeles, că am luat legătura cu­ con­ducerile asociaţiilor respective şi ni s-a promis că în curînd lucrurile se vor schimba în bine, dar acest „în curînd“ durează, din păcate, cam de mult timp... Pentru a vă da cîteva amănunte şi despre iniţiativele luate pe plan local de comisie, voi aminti de acti­vitatea intensă desfăşurată cu ju­niorii­­pornind de la campionatele judeţene, în care sunt angrenate nu­mai din oraşul Iaşi 9 echipe de bă­ieţi şi 6 de fete, şi pînă la diferite­le cupe la care participă atît echi­pe din judeţ, cit şi din afară), aceş­tia avînd la dispoziţie un bogat şi aproape permanent calendar compe­­tiţional In sfîrşit, cred că ar merita să spun cîteva lucruri şi despre activi­tatea Colegiului de arbitri (preşe­dinte Cassian Drăgan), care se preocupă nu numai de promovarea unui mare număr de cavaleri ai flu­ierului la nivel de divizie, dar şi de creşterea unor cadre tinere (în spe­cial din rîndul elevilor), care să asigure un schimb de valoare, ca­ ca­­pabil să satisfacă toate exigenţele“. ★ Iată, deci, cîteva amănunte inte­resante din viaţa şi activitatea co­misiei judeţene de handbal Iaşi, din care se vede lesne că sportul cu mingea mică este privit aici cu mult interes, cu multă dragoste şi pasiune. Horia ALEXANDRESCU DIN PREOCUPĂRILE COMISIEI JUDEŢENE IAŞI AGENDA COMPETIŢIONALĂ ATLETISM CICLISM Ieri dimineaţă a părăsit Capitala lotul atleţilor români care vor lua parte la a XVIII-a ediţie a Crosului Balcanic ce se va desfăşura duminică la Istan­bul. Echipele României vor lua startul la toate cele cinci categorii, în urmă­toarea componenţă: junioare — Liliana Leau, Viorica Neagu, Viorica Jitaru, Vio­rica Manolache; juniori — Gh. Ghipu, N. Onescu, M. Ifrim, A. Niculescu, C. Bebereche, M. Bistriceanu; tineret — F. Şandru, C. Covaci, P. Copu, L. Voi­­cic, I. Jebeleanu, V. Lupu; senioare — Natalia Andrei, Maria Liuca, Rafira Fiţa, Ioana Arăşan; seniori : N. Mus­taţă, I. Cioca, S. Marcu, D. Nicolae, P. Lupan, M­­. Hatoş. Sîmbătă, de la ora 16,30 şi duminică, de la ora 9, sala de atletism „23 August“ din Bucureşti va găzdui una dintre ul­timele competiţii atletice indoor ale se­zonului: „Cupa Viitorul“, întrecere des­chisă tuturor categoriilor de juniori. Un nou lot de ciclişti părăseşte Capitala în cursul zilei de azi, cu destinaţia Bulga­ria, pentru a lua parte la mai multe concursuri internaţionale, care se vor desfăşura pe şoselele din împrejurimile oraşelor Stara Zagora, Gabrovo şi Ple­ven, întrecerile vor avea loc între 24 martie şi 3 aprilie, ţara noastră fiind reprezentată de următorii alergători: T. Vasile, I. Cernea, N. Andronache, M. Hrisoveni, V. Burlacu­, V. Badea, I. Nagy, Z. Elekeş, C. Cirje, St. Ene, C. Gonţea şi Al. Sofronie. Cei 12 sportivi români sunt însoţiţi de antrenorul C. Voicu. HALTERE Campionatul naţional individual de juniori se va desfăşura în sala clubului Steaua, după următorul program: SIM­­BATA 24 martie, ora 17 (juniori mici şi mari) categoriile 52 kg, 56 kg, 60 kg; DUMINICA 25 martie, ora 9, categori­ile 67 kg, 75 kg, 82 kg, 90 kg, 110 kg, + 110 kg. Tot duminică, de la ora 17, in sala Giuleşti, va avea loc intilnirea amicală internaţională dintre formaţiile Rapid şi Zespoli-Varşovia. Miercuri seara, spectatorii umplu­­seră pînă la refuz Aula Bibliotecii Centrale Universitare pentru a ur­mări, în primul rând, partida Tai­­manov — Ghizdavu. Dar, potrivit zicalei cu „pomul lăudat“, aici mare lucru n-a fost de văzut. După 14 mutări adversarii și-au strîns cor­dial mina, au făcut schimb de auto­grafe pe fişe, le-au predat arbitru­lui şi s-au aşezat comod în primul rind de scaune pentru a putea ur­mări în linişte, netulburaţi de alte preocupări, lupta acerbă care se dă­dea la masa unde jucau Stanciu şi Gheorghiu... într-adevăr, se ajunsese aici în­­tr-o poziţie de-a dreptul fantastică, cu complicaţii imposibil de calculat, cu ameninţări care pluteau de o parte şi alta. Intr-o apărare siciliană (varianta Najdorf), utilizată de cîteva ori şi în meciul Fischer-Spasski, albul (Stanciu) a declanşat un foarte pu­ternic atac, fără să ţină seamă de sacrificii. Mai întîi o piesă uşoară, apoi un turn şi, in cele din urmă, o calitate, răm­înînd — la un mo­ment — cu două turnuri mai puţin pe tablă, dar ameninţind tot timpul să facă mat regele advers. Pus la grea încercare, marele ma­estru s-a concentrat la maximum şi, spre cinstea sa, a găsit tot timpul mutările de apărare. Chiar şi atunci cind „sala“ îl socotea iremediabil pierdut ! In final, el a contrazis din nou... pronosticurile, n-a făcut „ma­nevra unică“ de salvare, pe care o preconiza asistenţa, ci a descoperit o cale energică de contraatac. Spre sfîrşit, la tensiunea parti­dei s-a adăugat şi criza de timp în care se aflau ambii jucători, ulti­mele mutări fiind efectuate fulgeră­tor. Dar, controlul ceasurilor n-a mai fost necesar : Stanciu a cedat la mutarea 36-a. Şi acum să urmărim filmul lup­tei . I­P$Itp­ftAalIn Intilnirea cu Polonia 1/ IANCU SI ST­ERFICIC All RFAN­ZAT Mill NOI PFCI1RDU­RI NATIONALE DE JUNIORI Un numeros public a urmărit in Sala de sport a oraşului Ostrolenka (Polonia), intilnirea internaţională de haltere dintre reprezentativele de juniori ale Poloniei şi României. Lipsită de aportul unui sportiv la cat. 67,5 kg (devenit indisponibil înaintea plecării), echipa noastră a fost învinsă cu scorul de 6—3. La primele trei categorii de greu­tate, Vasile Iancu (cat. 52 kg), Mar­cel Chiamil (cat. 56 kg) și Vasile Daniel (cat. 60 kg) au adus victorii echipei noastre. Paul Neagu (cat. 82,5 kg a realizat 260 kg, la egali­tate cu adversarul său, dar, acesta fiind mai uşor la cîntarul oficial cu 200 g a cîştigat intilnirea. Ceilalţi halterofili români, Sergiu Apostol (cat. 75 kg), Ioan Oros (cat. 90 kg), Alexe Druziuc (cat. 110 kg) şi Ştefan Kreicic (cat. +110 kg) au fost întrecuţi de adversarii lor. Cu prilejul acestui concurs, au fost stabilite şi două noi recorduri na­ţionale de juniori , la cat. 52 kg. Vasile Iancu a ridicat 110 kg la sti­lul aruncat, iar Ştefan Kreicic (cat. 4-110 kg) a depăşit vechiul record la smuls cu 7,5 kg, obţinînd 125 kg. Trebuie remarcat şi faptul că la cat. 60 kg., Vasile Daniel, a încercat să doboare recordul european de ju­niori la stilul aruncat, pe care îl deţine (139 kg). El a reuşit să pună de două ori bara la piept cu 140 kg, le-a aruncat, dar n-a fixat haltera. Comportarea tinerilor noştri re­prezentanţi poate fi apreciată ca bună, dacă ţinem cont şi de faptul că media de vârstă a lotului a fost sub 19 ani, majoritatea lor fiind debutanţi în echipa naţională. Prof. Mihai CONSTANTINESCU Sportul ÎNSEMNĂRI DIN SALA TURNEULUI INTERNATIONAL FURTUNA DIN PARTIDA STANCIU - GHEORGHIU ALB : Stanciu NEGRU , Gheorghiu 1.e4 c5, 2.Cf3 d6, 3.d4 c:d4, 4.C : d4 CfS, 5.Cc3 a6, 6.f4 Cbd7, 7.Nc4 Dc7, 8.De2 e6, 9.f5 e6, 10.N:f7+?! (Acest sacrificiu de nebun, făcut in­tr-un stadiu foarte timpuriu al par­tidei, va declanșa o adevărată fur­tună combinativă) 10... R:17, 11.06 Da5, 12.Nd2 Cc5, 13.Cd5 Cb5, 14.C­d8-)-1 (Prima „poantă“ a combi­nației albului. Regele nu se poate întoarce la el din cauza lui Cc7-I- și va trebui să se refugieze la ge, blocîndu-și pentru multă vreme turnul. Greu de spus dacă în aceas­tă poziţie compensaţia albului este suficientă, dacă sacrificiul de la mutarea a 10-a a fost, sau nu, co­­rect-f) 14... Rg8, 15.C:f6-I- g:f6, 1G.Dg4-j- Ng7, 17.Nh6 ! Momentul critic al partidei. Se a­­meninţă mat la g7 ! Negrul nu se poate apăra cu 17... Dd7?, 18.b41 Ca4, 19.Cd6 și cîștigă. Gheorghiu alege o altă cale, singura, probabil. 17.. . Da5+! 18.b4! (La 18.B12? C:e4+ și 19.. Cg5) 18... D:b4-f, 19.Rdl Dd4-f­, 20.Rd­?!! (Stanciu se decide să sacrifice turnul) 20... D:al-t-21.Rd2 Dd4-f 22. Rdl Cd3-H (Un foarte frumos contrasacrificiu, prin care se desface poziţia de pioni pe aripa regelui alb, iar dama neagră ajunge la timp pe cîmpul c7) 23.c:d3 Dc3-1-! 24.Rbl D:d3+, 25. Rdl Dc3+, 26.Rbl Dc7, 27.Tdl De7, 28.T:c8 (Se sacrifică şi al doilea turn) 28.. . T:c8, 29.De6 (Albul şi-a atins scopul. S-ar părea acum că singura apărare este 29... Tc7 și după 30. N:g7 D:g7, 31.C:g7 T:g7 urma un final de damă contra două turnuri, probabil favorabil albului) 29...Dd7!! (Gheorghiu a văzut cu o mutare mai departe decit Stanciu. Se ame­ninţă 30... DbS­ t­ şi 31... Tel mat ’)• 30 a4 Tc6! (Regele alb intră acum în plasă de mat). A mai urmat : 31. C:g7 Tb6-f, 32.Rc2 Rf7, 33.06 D:a4-f 34.Rd2 Tb2+ 35. Rdl Dal-f­, 36.Ddl Tbl și albul cedează. Valeriu CHIOSE Există în Vatra Dornei un om ca­re s-a dedicat cu tot sufletul sportu­rilor zăpezii : profesorul Ion Miron care se îngrijeşte de tinerele talente ale schiului alpin în cadrul Şcolii sportive. Poate fi de multe ori vă­zut, peste orele de program, desci­­frînd împreună cu elevii săi, taine­le lunecării pe zăpadă. A trebuit să treacă peste multe greutăţi, printre care lipsa (chiar actuală) a unor materiale specifice de calitate, nea­părat necesare la un nivel valoric ridicat. In cadrul unei scurte dis­cuţii cu profesorul dornean am a­­flat cîteva dintre preocupările sale actuale, cîteva dintre ideile după care se conduce în activitatea sa. — Ceea ce urmăresc în mod spe­cial este depistarea a cit mai multe talente pe care să le învăţ cit se poate de corect a.b.c.-ul schiului. In aceste condiţii, rezultatele concursu­rilor trec pe locul secund, fiindcă mă interesează mai puţin la vîrstele mici. Dar nu înseamnă că nu m-am luptat permanent pentru ca aici, la Vatra, să se organizeze multe concursuri, un principal mijloc — cred eu — de pregătire a schiorilor. Din păcate, noi suntem­ puţin cam i­­zolaţi de centrele mari ale schiului românesc aşa că trebuie să ne mul­ţumim cu întreceri de caracter local. — Ce se va întîmpla cu elemente­le de perspectivă pe care le aveţi acum, la Şcoala sportivă ? — Maria Manolache şi Radu Bu­ta, juniori foarte talentaţi, vor pleca in curînd să-şi continue pregătirea în cadrul Liceului experimental de schi de la Predeal. Nu mă pot îm­potrivi acestei transferări, căci ar în­semna ca ei să se rateze, nemaibe­­neficiind de condiţiile de pregătire superioare la care Ie dă dreptul ni­velul valoric actual şi pe care noi nu le avem. îmi pare rău că nu ne putem păstra mai departe talentele pentru a forma şi o puternică secţie de seniori, care să ne reprezinte în marile competiţii naţionale. Cred că în fiecare an vom putea trimite „în EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL POT CONTRIBUI ACTIV LA FORMAREA PERSONALITĂŢII OMULUI (Urmare din pag 1) n-au reuşit să-i imprime această de­prindere) şi stadiul în care viitorul absolvent îşi consolidează ideea despre rolul şi efectele acestor acti­vităţi, idee cu care el porneşte în viaţă şi din care se va hrăni, apoi, tot restul anilor. Privind lucrurile în acest fel, trebuie să ne îngrijoreze o situaţie: existenţa unui număr apreciabil de studenţi rămaşi în afara activităţi­lor de mişcare, fie din lipsa în­drumării, fie din absenţa impulsu­rilor personale sau de colectiv. Stare care se agravează în cazul anilor III—IV, fiindcă la acest nivel încetează prezenţa — şi implicit, influenţa — orelor de educaţie fi­zică existente în programul anilor I—II. O situaţie pe care trebuie s-o schimbăm structural — de alt­fel recenta Hotărîre a Plenarei C.C., al P.C.R. ne trasează ferm această Sarcină , reactivînd pentru această misiune cel mai important „instru­ment“ : profesorul de educaţie fi­zică. Pentru ca mutaţia să fie, însă, de calitate şi să ofere garanţia du­rabilităţii, intervenţiile se cer fă­cute cu pacienţă şi dibăcie, cu şti­inţă şi artă. Un lucru faţă de care manifest o anumită temere, o ne­linişte care mi s-a conturat în ul­timele mele contacte cu mişcarea sportivă şi diriguitorii acesteia din institut, sunt acelea legate de „biro­cratizarea“ sportului, de prezenţa prea multor, hirtii, care sufocă mişcarea, de prea multe şedinţe, care fură din timpul sportului, de apariţia unei monotonii, care apla­tizează elanurile şi stăvileşte ini­ţiativa, de un plictis al cadrelor, care frînează activităţile de dincolo de orele codificate in programă, — în prologul discuţiei noastre, arătaţi — cu o notă de regret ni s-a părut — că în comparaţie cu studenţia dumneavoastră şi cu pe­rioada de debut in meserie, actuala mişcare sportivă din „Medicina“ clujeană vi se pare a fi mai re­dusă, atît ca volum al acţiunilor cit şi sub raportul cuprinderii studen­ţilor. Şi asta în condiţiile în care institutul beneficiază astăzi de şap­te cadre specializate, pe cind în pe­rioada de referinţă nu exista nici unul, iar interesul acordat acum a­­cestei activităţi este incomparabil superior celui din anii amintiţi. Să căutăm, oare, rădăcinile acestor frîne tocmai în motivele pe care le-aţi enumerat mai sus ? — In primul rind acolo, pentru că specialistul respectiv are rolul — şi vreau să cred şi putinţa — de-a hotărî destinul mişcării sporti­ve dintr-o şcoală, un institut, sau chiar dintr-o localitate. Pentru asta nu este suficient însă ca el să aibă institutul, ci să posede calităţile e­­ducatorului, să aibă dragoste şi ini­ţiativă şi să fie permanent un e­­xemplu. Profesorul de educaţie fi­zică — mai mult decit oricare alt specialist — nu trebuie să prezinte nici cea mai mică similitudine cu funcţionarul, fără ca prin aceasta să ofensez cit de puţin pe cel din urmă. Revenind însă la „cauze“, vino­vată se face şi conducerea institu­tului care n-a creat o opinie pro­­sport în rîndul cadrelor didactice, ca acestea, la rîndul lor, s-o pro­page mai departe printre studenţi. — în cazul Clujului, care a cu­noscut, personalitatea dinamizantă a savantului Haţieganu — de al cărui nume se leagă declanşarea ac­tivităţii sportive în universitatea clujeană şi parcul sportiv studenţesc de pe malul Someşului — se vehi­culează uneori ideea că o nouă pe­rioadă de prosperitate în sportul din această importantă cetate uni­versitară presupune neapărat apa­riţia unei noi personalităţi asemă­nătoare.? — Nu! Marii promotori nu se nasc în fiecare zi după cum se ştie, aşa că sportul clujean nu tre­buie să aştepte apariţia unui nou nume pentru a realiza un nou salt. Dar, pentru că aţi adus în dis­cuţie necesitatea „impulsului“, tre­buie precizat că sportul universitar — ca de altfel intreg sportul naţio­nal — a primit acum — prin HO­­TARIREA PLENAREI C.C. al P.C.R. — UN DOCUMENT PROGRAMA­TIC CARE, ATENT ŞI CREATOR APLICAT, VA PUTEA REALIZA MULT MAI MULT DECÎT AR ÎM­PLInI UN OM. Totul depinde, însă, de OAMENI. — Ce-aţi dori să transmiteţi ti­nerei generaţii, în încheierea inter­viului ? — Un apel: să fie mai puţin... generoasă cu timpul care trece pe lingă ea ; să-l folosească mai mult; să nu amine pe mîine contactul cu ştiinţele adiacente, cu artele şi cu sportul. Pentru că acel „mîine“ va fi infinit mai aglomerat decit „as­tăzi“, iar existenţa lacunelor (din informaţie şi instrucţie), ca şi apa­riţia acelor amprente pe care o viaţă sedentară începe să le pună asupra sănătăţii sau fizicului gene­rează regrete şi reproşuri la adre­sa vîrstei de ieri (adică cea a stu­denţiei), vîrstă cind tînărul poate muşca cu sete din toate. Mai ales că „acestea“ — literatură, teatru, arene sportive etc. — îi, stau la discreţie şi numai nu-i spun : ia !.„ scMici PRILEJ DE ÎNVĂŢĂMINTE Tinerii noştri trăgători au corespuns la spadă, dar ceilalţi au nevoie să-şi îmbogăţească experienţa Competiţia de scrimă „Turneul Prietenia“ care s-a desfăşurat săptă­­mâna trecută la Tallin (U.R S.S.) reu­nind reprezentativele de tineret ale ţărilor socialiste, s-a soldat pentru delegaţia noastră cu un bilanţ mo­dest sub aspectul rezultatelor. Dar, aşa cum am mai arătat, federaţia de specialitate nu a urmărit în aceas­tă competiţie rezultatul imediat, ci Îmbogăţirea experienţei de concurs a unor trăgători mai tineri, din eşa­lonul elementelor vizate să ne repre­zinte ţara la viitoarele J.O. şi chiar la cele din 1980. De aceea, la trei din cele patru arme (doar spada a făcut excepţie), loturile care au concurat la Tallin nu au cuprins şi „virfurile“ generaţiei tinere. Ne referim la flo­­retistele Aurora Crişu şi Magdalena Bartoş, la floretistul Petre Kuki, la sabrerii Ion Pop şi Cornel Marin. Desigur şi aceşti tineri sportivi — deşi în marea lor majoritate cîştigă­­tori ai titlurilor balcanice la... seni­ori — au încă nevoie de concursuri. Să ascultăm, însă, explicaţia — pe care o considerăm, de altfel, funda­mentată, ţinînd seama de anumite aspecte de conjunctură — pe care ne-a dat-o secretarul general al F.R. Scrimă, prof. Dionisie Tepşan : „Federaţia noastră, renunţînd la ideea de a trimite sportivi la campio­natele mondiale de tineret, care au loc la Buenos Aires, ceea ce presu­pune o deplasare costisitoare, a decis în acelaşi timp să dea posibilitate ce­ TURNEUL PRIETENIA­ lor mai bune dintre elementele tine­rei generaţii să concureze alături de seniori, în mari competiţii de pe con­­tinentul european. Aşa se explică prezenţa Aurorei Crişu şi a Magda­­lenei Bartoş la Trofeul Martini, a lui P. Kuki la Trofeul A. Rommel, a sa­­brerului C. Marin în turneul de la Erfurt şi, în aceste zile, la puternicul turneu de la Moscova“. — In schimb, la spadă aţi avut la Tallin o garnitură cu toată „floarea“ noii generaţii... — Exact. Aceasta pentru că agenda spadasinilor este mai puţin încărcată în această perioadă cu mari turnee pentru seniori. Dar s-a şi văzut in mod foarte pregnant diferenţa. Pen­tru că in turneul pe echipe selecţio­nata ţării noastre a terminat pe lo­cul secund, imediat după puternica formaţie a U.R.S.S.­­N.R. Din cauza condiţiilor improprii în care s-a efec­tuat ultima noastră convorbire tele­fonică cu delegaţia aflată la Tallin, s-a recepţionat eronat că echipa noastră a terminat pe locul ill­. P. Szabó, C. Manta, I. Popa, O. Zidaru şi L. Angelescu au tras foarte bine confirmînd încrederea acordată. — După cum au arătat rezultatele acestui turneu, gazdele au prezentat un lot foarte puternic. Sau celelalte delegaţii nu au venit — ca şi noi — chiar cu toţi fruntaşii tinerei gene­raţii ? — Ba nu. Toate ţările participante au trimis cele mai valoroase ele­mente de care dispun în momentul de faţă. Dar, în acelaşi timp, trebuie reţinut faptul că scrima sovietică, dispunind de un fond uman mult mai bogat decit celelalte ţări, şi-a selec­tat o serie de elemente cu calităţi ex­cepţionale. — Dar chiar în aceste condiţii în care — cu excepţia spadei — noi nu am beneficiat de aportul celor mai înzestraţi exponenţi ai noii generaţii, nu consideraţi că şi sportivii prezenţi ar fi putut realiza mai mult ? — Fireşte că da. O serie de spor­tivi au evoluat sub aşteptări. La flo­retă fete, de exemplu, numai Vio­rica Draga a dovedit constantă (mai ales la proba pe echipe), dar Ana Gîrbea a evoluat cam la jumătatea posibilităţilor sale, iar celelalte au avut un aport nesatisfăcător. Aseme­nea cazuri am avut şi la floretă bă­ieţi sau la sabie. De aceea vom dis­cuta curînd cu antrenorii respectivi­lor sportivi pentru a le arăta ce ca­renţe au avut „elevii“ lor şi a le su­gera modalităţile pentru eliminarea acestor carenţe, pentru a asigura sportivilor în cauză o pregătire so­lidă, la nivelul exigenţelor sporite ale scrimei internaţionale. Sebastian BONIFACU­! SĂ FIE VORBA DOAR DE O SATISFACŢIE? — Scurt dialog cu un profesor din Vatra Dornei — sus, doi-trei juniori care să fie apţi, datorită pregătirii de la noi, să pro­greseze rapid. Surorile Carpea, care domină în ultimul an întrecerile fe­telor, constituie eşalonul anului vi­itor. Singura satisfacţie pe care aş avea-o, cind toţi aceştia se vor rea­liza, ar fi să nu se uite unde, cum şi cine le-a îndrumat primii paşi pe schiuri... (Ed. T.). Iuliana Paţa, o fondistă de valoare de pe meleagurile dornene „CUPA PRIETENIEI“ LA BISTRIŢA-NĂSĂUD în organizarea Comisiei judeţene de schi Bistriţa—Năsăud, duminică s-a desfăşurat la Piatra Fîntînele intilnirea bilaterală de schi dintre sportivii din Vatra Dornei şi cei din judeţul organizator. Aflată la a III-a ediţie, competiţia dotată cu „Cupa Prieteniei“ a constituit un bun prilej de verificare a nivelului de pregătire a tuturor schiorilor parti­cipanţi la concurs. Timpul excelent a favorizat prezenţa la locul dispu­telor a unui mare număr de specta­tori, ce au aplaudat cu multă căl­dură evoluţiile componenţilor ambe­lor formaţii. Cei peste 80 de concu­renţi, prin comportarea lor merito­rie, au contribuit la frumosul spec­tacol sportiv oferit sutelor de oa­meni înşiraţi de-a lungul traseelor. IATA REZULTATELE ÎNREGIS­TRATE : Fond, fetiţe : I. Curtean (Bistriţa) băieţi : V. Todască (Vatra Dornei) ; junioare : R. Seretiuc (Bis­triţa) ; juniori : D. Născuţiu (Vatra Dornei) ; slalom, fetiţe : E. Miron (Vatra Dornei) băieţi : C. Buta (Va­tra Dornei) ; junioare : C. Miron (Vatra Dornei) ; juniori: T. Costin (Bistriţa) ; senioare: S. Iosif (Bis­triţa) ; seniori : R. Crişan (Bistriţa). In urma punctajului general, tro­feul a revenit schiorilor judeţului Bistriţa-Năsăud. ,CUPA CALIMAN“ LA BILBOR Pe pîrtia din comuna Bilbor (Jud. Harghita), la 1056 m altitudine, a avut loc, în organizarea COEFS Topliţa, „Cu­pa Căliman“ la schi-fond. Au luat parte peste 100 de concurenţi, în majoritate elevi de la şcolile generale. Distanţele parcurse au fost între 1,3 km. In func­ţie de vîrsta concurenţilor, rata ciştiga­­torii: fetiţe, 1 km: Georgeta Runcan (Bilbor) ; băieţi, 2 km: Gheorghe Uzică (Bilbor); junioare II, 2 km: Livia Vodă (Topliţa); juniori II, 2 km: Gheorghe Pilip (Bilbor); junioare I, 3 km: Mar­cela Cheţan (Topliţa); juniori I, 3 km: L. Cotfas (Subcetate). Pe echipe, cupa a revenit schiorilor din Bilbor. V. PAȘCANU — corespondent SITUAŢIA LA ZI ÎN DIVIZIA ŞCOLARILOR ŞI JUNIORILOR Echipele participante la divizia şcolară şi de juniori şi-au înche­iat întrecerile turului secund şi ur­mează ca, între 4 şi 8 aprilie, să le dispute pe cele ale turului al treilea. Acestea se vor desfăşura, sub formă de turnee, în următoarele oraşe (în ordinea seriilor): băieţi: Arad, Timi­şoara, Mediaş, Cluj, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, Botoşani; fete: Salonta, Oradea, Tg. Mureş, Sibiu, Craiova, Ploieşti, Bucureşti şi Bacău. După aceste turnee, vor fi cunoscute câş­­tigătoarele seriilor care vor lua parte (între 15 şi 19 aprilie, la Bra­şov) la turneele finale ale competi­ţiei. După meciurile celui de al doilea tur, clasamentele seriilor se prezintă astfel : MASCULIN Seria I: 1. Şc. sp. Satu Mare 20 p, 2. Şc. sp. Arad 17 p, 3. Lie. 4 Ora­dea 14 p, 4. Şc. sp. Oradea 14 p, 5. Lie. Construcţ­ii-montaj Oradea 13 p, 6. Lie. „Ion Slavici“ Arad 12 p; seria a II-a: 1. Şc. sp. Timişoara 20 p, 2. Lie. „Tudor Vladimirescu“ Tg. Jiu 16 p ,3. Şc. sp. Lugoj 15 p, 4. Lie. „Avram Iancu“ Brad 15 p, 5. Sp. sp. Tr. Severin 13 p, 6. Lie. Caransebeş 11 p; seria a III-a: 1. Şc. sp. Făgăraş 18 p, 2. Şc. sp. Mediaş 18 p, 3. Şc. sp. Braşov 18 p, 4. Lie.­­ Sighişoara 13 p, 5. Şc. sp. Sibiu 12 p, 6. Lie. „Mi­hai Viteazul“ Turda 11 p; seria a IV-a: 1. Şc. sp. Cluj 19 p, 2. Şc. sp. Tg. Mureş 18 p, 3. Lie. Gura Humo­rului 14 p, 4. Lie. „Bolyai“ Tg. Mu­reş 13 p, 5. Şc. sp. Bistriţa 13 p, 6. Şc. sp. Suceava 13 p; seria a V-a: 1. Şc. sp. Piteşti 19 p, 2. Şc. sp. Plo­ieşti 18 p, 3. Lie. „Nicolae Bălcescu“ Craiova 14 p, 4. Şc. sp. Rm. Vîlcea 14 p, 5. Ştiinţa Tîrgovişte 13 p, 6. Lie. Unirea Tr. Măgurele 11 p; seria a VI-a: Lie. 35 Buc. 20 p, 2. Şc. sp. 2 Buc. 17 p, 3. Farul Constanţa 17 p, 4. Şc. sp. Galaţi 13 p, 5. Cetatea Giurgiu 13 p, 6. Lie. 5 Buc. 10 p; se­ria a ViI-a: 1. Şc. sp. Constanţa 20 p, 2. Dinamo Buc. 18 p, 3. Şc. sp. Brăila 14 p, 4. Şc. sp. 3 Buc. 13 p, 5. Lie. 4 Galaţi 13 p, 6. Steaua 12 p; seria a VIII-a: 1. Şc. sp. Bacău 20 p, 2. C.S.M. Iaşi 16 p, 3. Şc sp. Piatra Neamţ 15 p, 4. ASA Bacău 14 p, 5. Şc. sp. Botoşani 13 p, 6. Lie. 3 Iaşi 12 p. FEMININ Seria I: 1. Şc. sp. Timişoara 19 p, 2. Metalul Salonta 17 p, 3. Rapid Deva 15 p, 4. Lie. 10 Timişoara 14 p, 5. Lie. 1 Salonta 13 p, 6. Lie. 2 Ca­ransebeş 10 p; seria a II-a: 1. Lie. 4 Oradea 18 p, 2. Crişul 16 p, 3. Şc. sp. Satu Mare 16 p, 4. Şc. sp. Oradea 15 p, 5. Lie. „Petru Maior“ Gherla 13 p, 6. Lie. Zalău 12 p; seria a III-a: 1. Lie. „Bolyai“ Tg. Mureş 19 p, 2. Şc. sp. Cluj 19 p, 3. Şc. sp. Mediaş 15 p, 4. Şc. sp. Tg Mureş 13 p, 5. Voinţa Tg. Mureş 12 p, 6. Şc. sp. Dej 12 p; seria a IV-a: 1. Şc. sp. Braşov 19 p, 2. Şc. sp. Gheorghieni 18 p, 3. Şc. sp. Sibiu 17 p, 4. Lie. 2 Sf. Gheorghe 13 p, 5. Voinţa Braşov 12 p, 6. Lic. 2 Cîmpina 11 p; seria a V-a: 1. Lic. Unirea Tr. Măgurele 19 p, 2. Avîn­­tul tineresc Pucioasa 16 p, 3. Lie. 2 Piteşti 15 p, 4. Lic. „Nicolae Bălces­cu“ Craiova 14 p, 5. Lic. economic Tg. Jiu 12 p, 6. Sc. sp. Craiova 11 p; seria a VI-a: 1. Lie. 35 Buc. 18 p, 2. Şc. sp. Ploieşti 18 p, 3. Progresul Buc­. 15 p, 4. Şc. sp. Galaţi 13 p, 5. Şc. sp. Feteşti 13 p, 6. Rapid Buc. 12 p; seria a Vil-a: 1. Olimpic Buc. 15 p, 2. Şc. sp. Constanţa 14 p, 3. Şc. sp. Giurgiu 11 p, 4. Şc. sp. 2 Buc. 11 p, 5. Lie. 4 Galaţi 9 p; seria a VIII-a: 1. C.S.M. Iaşi 18 p, 2. Viitorul Doro­­­hoi 16 p, 3. Şc. sp. Bacău 16 p, 4. U­­nirea Iaşi 16 p, 5. Unirea Focşani 14 p, 6. Lic. „Calistrat Hogaş“ Piatra Neamţ 10 p. „3 SECUNDE“ • Colegiul central al antrenorilor va fi restructurat. Mai precis, va fi alcă­tuit un colegiu lărgit (cuprinzînd mai mulți reprezentanţi ai provinciei), con­dus de un Birou executiv. Colegiul lăr­git se va întruni de două ori pe an, pentru a discuta problemele majore ale baschetului. Prima consfătuire a nou­lui Colegiu va avea loc în ziua de 30 martie, când vor fi dezbătute teme pri­vind cursul antrenorilor pentru echipele din divizia şcolară şi de juniori (cursul va avea loc între 18 şi 23 aprilie, la Su­ceava, concomitent cu tradiţionalul Fes­tival al minibaschetului), orientarea pre­gătirii la copii, activitatea loturilor de tineret. • In capitală va începe, în curînd, un ciclu de lecţii tratind probleme actuale ale metodicii, tehnicii, tacticii şi pre­gătirii fizice în baschet. • Analizînd comportarea echipelor ro­manesti in cupele europene. Biroul fe­deral le-a acordat următoarele califica­tive : Dinamo — bine. Steaua — satis­făcător,­ I.E.F.S. şi Rapid _ nesatisfă­cător. a Luind în discuţie propunerile de suspendare a jucătoarelor Bogdana Dia­­conescu şi Doina Prăzaru, făcute de clu­burile Universitatea Timişoara şi Rapid, Biroul federal a hotărît ridicarea tem­porară a licenţelor celor două sportive, in funcţie de conduita ce o vor avea de acum înainte, Bogdana Diaconescu şi Doina Prăzaru vor recăpăta dreptul de a evolua pe terenurile de baschet. • Comisia de disciplină a hotărît sus­pendarea lui M. Burcea (P.T.T.) pe timp de trei etape, pentru lovirea intenţio­nată a adversarului. Pentru aceeaşi vină, şt. Marcu­ (Crişul Oradea) a fost sus­pendat pînă la elucidarea deplină a ca­zului. • Rezultatele etapei a II-a a „Politeh­­niadei" la baschet masculin : Fac. Aero­­spaţiale — Fac. T.C.M. 55—35, Fac. E­­lectrotehnică — Fac. Mecanică 48—31. Fac. Transporturi — Fac. Chimie indus­trială 72—67, Fac. Automatică — Fac. Electronică 77—62, Fac. Metalurgie — Fac. Mecanică agricolă 99—64. In cla­samente conduc Fac. Automatică (grupa A) și Fac. Electrotehnică (grupa B). Nr. 7361 RU­G­BY PÎNĂ CÎND ARBITRI NUMAI DIN BUCUREŞTI? Readucem în discuţie o proble­mă de mare actualitate, încă ne­rezolvată la nivelul federaţiei de resort: aceea a arbitrilor. De ani de zile, în rugby nu s-a reuşit să se alcătuiască un corp „neutru“ de arbitri, format din tehnicieni neangajaţi, în marea majoritate a cazurilor întîlnim în rîndul cavalerilor fluierului foşti jucători sau foşti antrenori. Mai mult, unii dintre ei reapar în a­­ceastă ultimă postură, au — cu alte cuvinte — afinităţi directe cu o echipă sau alta. Şi chiar dacă redevenind arbitri, cum se mai în­­tîmplă, ei caută să intre pe teren debarasaţi de orice sentiment de simpatie pentru o echipă sau alta, suspiciuni tot vor exista. Pe firul suspiciunilor, lucrurile se complică mai mult, deoarece corpul arbitrilor de rugby este al­cătuit în totalitate din tehnicieni care muncesc şi trăiesc într-un singur oraş : Bucureşti. Nu o da­tă, aflîndu-ne la meciuri desfăşu­rate în ţară, spectatori mai mult sau mai puţin avizaţi, ne-au de­clarat pe un ton uşor insinuant : „Păi dacă arbitrează tovarăşul X din Bucureşti, îmi cam dau seama cine va cîştiga...“ Este, deci, de salutat intenţia federaţiei de a face ordine în ac­tivitatea unor comisii sau colegii. Există de o vreme încoace un cli­mat de muncă serioasă, cu reper­cusiuni pozitive în viaţa secţiilor şi în ultimă instanţă a lotului na­ţional. Trebuie făcut, însă, ceva şi Puncte de vedere în cazul arbitrilor. Se impune să se renunţe la actuala formulă, la „moştenirea“ preluată şi să se gă­sească soluţii pentru a se lărgi continuu actualul corp de arbitri. Sunt destule centre in ţară care ar putea recomanda oameni în măsu­ră să accepte participarea la cursuri speciale de pregătire. Este imposibil ca din cele cîteva sute de foşti jucători care nu mai au nici o contingenţă directă cu spor­tul cu balonul oval, ci apar pe stadioane doar ca simpli specta­tori, să nu reuşim să selectăm şî să promovăm cel puţin 10—12, ca­pabili să completeze — practic să dubleze — actualul corp de arbi­tri bucureşteni. Biroul federal, colegiul central de arbitri pot întreprinde investi­gaţiile de rigoare. Numai aşa vom ajunge ca un meci derby Steaua — Universitatea Timişoara să fie condus de un arbitru din Iaşi sau o partidă Ştiinţa Petroşani .— Di­namo Bucureşti de un tehnician din Bîrlad. S-ar crea un alt climat, şi vrem să credem că şi specta­torii vor accepta să devină mai obiectivi. Altfel.........Altfel se va întîmpla ca duminica trecută, în prima etapă a returului diviziei A, cind arbitrul Petre Ionescu din Bucureşti, conducătorul meciului Griviţa Roşie — Farul Constanţa, a eliminat din teren, după o ac­ţiune destul de echivocă, doi ju­cători din echipa oaspete, pe Dă­­răban şi Bucoş. Măsura luată de arbitru poate să fi fost îndreptă­ţită (el, oricum, a văzut mai bine situaţia), dar faptul că este bucu­­reştean a fost interpretat într-un­­anumit fel de jucătorii din tabăra Farului , adică aşa cum n-ar tre­bui să se interpreteze... Avînd proaspăt în faţă un ase­menea exemplu (şi ţinînd seama şi de multe altele ivite în toamnă), am socotit necesar să readucem în discuţie, şi în atenţia forurilor în drept, această problemă ce continuă să rămînă nerezolvată de atîta vreme... Tiberiu STAMA

Next