Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)
1973-03-23 / nr. 7361
Pag. 1 5-a EXEMPLE DE MUNCĂ ŞI COMPORTARE Acest început de martie a poposit la Constanţa aducînd zile mohorîte, cu cer bacovian şi rar cu cite o palidă scînteiere de soare. Un martie capricios, nefavorabil sportului. Şi totuşi într-o zi apele lacului Siutghiol, mohorite şi întunecate, la fel ca şi cerul, au fost brăzdate de linia zveltă a caiacelor lotului nostru reprezentativ, a acelui mic colectiv de oameni ai apelor, tăcuţi la vorbă dar veşnic puşi pe muncă Au venit la Constanţa, pentru un scurt timp, în căutarea unui loc prielnic pentru a pregăti marile performanţe ale sezonului 1973. Au venit cu gîndul la muncă şi i-am văzut cum muncesc, cu pasiune, cu perseverenţă, cu dăruire. Printre ei, Roman Vartolomeu, Mihai Zafiu, Afanasie Soiotnic, Costel Coşniţă, Vasile Simiocenco, Haralambie Ivanov, Dimitrie Ivanov şi alţii. Am purtat o scurtă discuţie cu profesorul Nicolae Navasari. Nu l-am întrebat de planurile de antrenament. Ne-am interesat la cîteva zile după apariţia Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, de modul în care a fost primit acest document în mica familie a canoiştilor şi caiaciştilor. „L-am citit în colectiv, am studiat cu atenţie fiecare capitol, l-am comentat ca pe un eveniment de importanţă covîrşitoare pentru activitatea de viitor a educaţiei fizice şi sportului din ţara noastră. Pot să afirm — ce spunea, în continuare, prof. Nicolae Navasari — că această Hotărîre va stimula activitatea de masă şi cea de performanţă, va contribui la educarea comunistă a tineretului, a maselor largi de oameni ai muncii. De altfel, noi am şi trasat jaloanele programului de pregătire a sportivilor pentru Jocurile Olimpice de la Montreal. Nu vom uita, însă, nici latura educativă, pregătirea sportivilor ca oameni de nădejde, folositori societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate". O zi mai tîrziu, i-am întilnit, din nou, de data aceasta în mijlocul salariaţilor de la întreprinderea integrată de lînă, unde după vizitarea acestui modern obiectiv economic al judeţului Constanţa, sportivii lotului naţional de caiac-canoe, au efectuat 8 ore de muncă voluntară. Astfel de acţiuni mai sunt cuprinse pe agenda de activitate a actualilor şi viitorilor campioni. Ei vor vizita portul Constanţa şi vor lucra pe şantierul tineretului de la docul uscat al şantierului naval, acolo unde, încă de acum, s-a trecut la executarea subansamblelor pentru mineralierul românesc de 55.000 tdw. Am surprins doar o parte — infimă — din activitatea acestui mic colectiv de mari sportivi — nu am vorbit aproape deloc de antrenamente, de lupta cu acele cronometrelor pe plumburiul Siutghiolului sau pe nisipul jilav al plăjii de la Mamaia. Despre programul acesta cotidian de muncă, marii campioni (şi aici sunt mulţi ce pot primi acest titlu) m-au rugat să-l trec cu vederea, ca pe un fapt obişnuit. L. BRUCKNER Din ce in ce mai des în ultima vreme, Iaşul găzduieşte întreceri handbalistice, pornind de la turnee de divizia A şi pînă la competiţii internaţionale de anvergură, cum este spre exemplu „Trofeul Carpaţi“. Fireşte că în programarea acestor întîlniri la Iaşi, un rol hotăritor l-a avut (şi îl are) existenţa noii şi elegantei săli a sporturilor, cu o capacitate de 2 000 de locuri, dar dincolo de acest aspect federaţia de specialitate a dorit să stimuleze activitatea handbalistică desfăşurată pe plan local, la succesul căreia o contribuţie substanţială a adus comisia judeţeană. Tocmai despre această comisie, despre roadele activităţii ei, despre perspectivele şi iniţiativele pe care le are am discutat cu prof. Dumitru Gherghişan, preşedintele comisiei şi arbitru de divizia A. „In primul rind, aş vrea să vă vorbesc despre omul pe care noi îl considerăm sufletul handbalului ieşean, profesorul Dan Constantinescu. Venit în 1964 în capitala Moldovei, el a început să desfăşoare o activitate susţinută, pornind de la echipele de juniori, din rîndul cărora a ridicat, cu timpul, valori recunoscute nu numai pe plan local, dar şi la nivel republican. Cu elementele crescute de el şi şlefuite de alt antrenor sîrguincios — prof. Ion Haraga — echipa feminină a Liceului Mihail Eminescu a reuşit să cucerească anul trecut titlul de campioană republicană de junioare. Apoi, trecut la cîrma formaţiei Universitatea Iaşi, profesorul Constantinescu a ridicat şi această formaţie, din ce în ce mai mult, ajungind ca în momentul de faţă să lupte pentru promovarea în prima divizie a ţării ! In sfîrşit, jucătoarele Elena Oprea, Dorina Stamatin şi Maria Boşi, astăzi componente ale lotului naţional, sunt de asemenea mărturii elocvente ale calităţii muncii desfăşurate cu asiduitate de acest profesor, după părerea mea cel mai activ membru al comisiei noastre. In altă ordine de idei, aş vrea să vă vorbesc despre tradiţiile handbalistice ale judeţului Iaşi. La băieţi, unde avem tradiţii vechi, rezultatele obţinute de echipele de seniori nu ne satisfac. E adevărat că formaţiile de juniori de la Liceul 2 şi de la Şcoala sportivă Unirea înregistrează un progres vizibil, dar cu toate acestea nivelul handbalului masculin se menţine încă sub nivelul pretenţiilor noastre. In privinţa fetelor — unde ne aflăm în stadiul de creare a tradiţiei — putem remarca tot activitatea desfăşurată cu juniorii, detaşîndu-se rezultatele obţinute de echipa Liceului 2, campioană naţională pe 1972. Şi aici, la nivelul formaţiilor de senioare, mai avem încă mult de lucrat. Pentru a îmbunătăţi această stare de lucruri, am luat o serie de măsuri, printre care reactivizarea campionatului de calificare (în care sunt angrenate 8 echipe masculine). La feminin întîmplicăm, însă, greutăţi, multe asociaţii sportive cu secţii afiliate neavînd pur şi simplu echipe ! Bineînţeles, că am luat legătura cu conducerile asociaţiilor respective şi ni s-a promis că în curînd lucrurile se vor schimba în bine, dar acest „în curînd“ durează, din păcate, cam de mult timp... Pentru a vă da cîteva amănunte şi despre iniţiativele luate pe plan local de comisie, voi aminti de activitatea intensă desfăşurată cu junioriipornind de la campionatele judeţene, în care sunt angrenate numai din oraşul Iaşi 9 echipe de băieţi şi 6 de fete, şi pînă la diferitele cupe la care participă atît echipe din judeţ, cit şi din afară), aceştia avînd la dispoziţie un bogat şi aproape permanent calendar competiţional In sfîrşit, cred că ar merita să spun cîteva lucruri şi despre activitatea Colegiului de arbitri (preşedinte Cassian Drăgan), care se preocupă nu numai de promovarea unui mare număr de cavaleri ai fluierului la nivel de divizie, dar şi de creşterea unor cadre tinere (în special din rîndul elevilor), care să asigure un schimb de valoare, ca capabil să satisfacă toate exigenţele“. ★ Iată, deci, cîteva amănunte interesante din viaţa şi activitatea comisiei judeţene de handbal Iaşi, din care se vede lesne că sportul cu mingea mică este privit aici cu mult interes, cu multă dragoste şi pasiune. Horia ALEXANDRESCU DIN PREOCUPĂRILE COMISIEI JUDEŢENE IAŞI AGENDA COMPETIŢIONALĂ ATLETISM CICLISM Ieri dimineaţă a părăsit Capitala lotul atleţilor români care vor lua parte la a XVIII-a ediţie a Crosului Balcanic ce se va desfăşura duminică la Istanbul. Echipele României vor lua startul la toate cele cinci categorii, în următoarea componenţă: junioare — Liliana Leau, Viorica Neagu, Viorica Jitaru, Viorica Manolache; juniori — Gh. Ghipu, N. Onescu, M. Ifrim, A. Niculescu, C. Bebereche, M. Bistriceanu; tineret — F. Şandru, C. Covaci, P. Copu, L. Voicic, I. Jebeleanu, V. Lupu; senioare — Natalia Andrei, Maria Liuca, Rafira Fiţa, Ioana Arăşan; seniori : N. Mustaţă, I. Cioca, S. Marcu, D. Nicolae, P. Lupan, M. Hatoş. Sîmbătă, de la ora 16,30 şi duminică, de la ora 9, sala de atletism „23 August“ din Bucureşti va găzdui una dintre ultimele competiţii atletice indoor ale sezonului: „Cupa Viitorul“, întrecere deschisă tuturor categoriilor de juniori. Un nou lot de ciclişti părăseşte Capitala în cursul zilei de azi, cu destinaţia Bulgaria, pentru a lua parte la mai multe concursuri internaţionale, care se vor desfăşura pe şoselele din împrejurimile oraşelor Stara Zagora, Gabrovo şi Pleven, întrecerile vor avea loc între 24 martie şi 3 aprilie, ţara noastră fiind reprezentată de următorii alergători: T. Vasile, I. Cernea, N. Andronache, M. Hrisoveni, V. Burlacu, V. Badea, I. Nagy, Z. Elekeş, C. Cirje, St. Ene, C. Gonţea şi Al. Sofronie. Cei 12 sportivi români sunt însoţiţi de antrenorul C. Voicu. HALTERE Campionatul naţional individual de juniori se va desfăşura în sala clubului Steaua, după următorul program: SIMBATA 24 martie, ora 17 (juniori mici şi mari) categoriile 52 kg, 56 kg, 60 kg; DUMINICA 25 martie, ora 9, categoriile 67 kg, 75 kg, 82 kg, 90 kg, 110 kg, + 110 kg. Tot duminică, de la ora 17, in sala Giuleşti, va avea loc intilnirea amicală internaţională dintre formaţiile Rapid şi Zespoli-Varşovia. Miercuri seara, spectatorii umpluseră pînă la refuz Aula Bibliotecii Centrale Universitare pentru a urmări, în primul rând, partida Taimanov — Ghizdavu. Dar, potrivit zicalei cu „pomul lăudat“, aici mare lucru n-a fost de văzut. După 14 mutări adversarii și-au strîns cordial mina, au făcut schimb de autografe pe fişe, le-au predat arbitrului şi s-au aşezat comod în primul rind de scaune pentru a putea urmări în linişte, netulburaţi de alte preocupări, lupta acerbă care se dădea la masa unde jucau Stanciu şi Gheorghiu... într-adevăr, se ajunsese aici într-o poziţie de-a dreptul fantastică, cu complicaţii imposibil de calculat, cu ameninţări care pluteau de o parte şi alta. Intr-o apărare siciliană (varianta Najdorf), utilizată de cîteva ori şi în meciul Fischer-Spasski, albul (Stanciu) a declanşat un foarte puternic atac, fără să ţină seamă de sacrificii. Mai întîi o piesă uşoară, apoi un turn şi, in cele din urmă, o calitate, rămînînd — la un moment — cu două turnuri mai puţin pe tablă, dar ameninţind tot timpul să facă mat regele advers. Pus la grea încercare, marele maestru s-a concentrat la maximum şi, spre cinstea sa, a găsit tot timpul mutările de apărare. Chiar şi atunci cind „sala“ îl socotea iremediabil pierdut ! In final, el a contrazis din nou... pronosticurile, n-a făcut „manevra unică“ de salvare, pe care o preconiza asistenţa, ci a descoperit o cale energică de contraatac. Spre sfîrşit, la tensiunea partidei s-a adăugat şi criza de timp în care se aflau ambii jucători, ultimele mutări fiind efectuate fulgerător. Dar, controlul ceasurilor n-a mai fost necesar : Stanciu a cedat la mutarea 36-a. Şi acum să urmărim filmul luptei . IP$ItpftAalIn Intilnirea cu Polonia 1/ IANCU SI STERFICIC All RFANZAT Mill NOI PFCI1RDURI NATIONALE DE JUNIORI Un numeros public a urmărit in Sala de sport a oraşului Ostrolenka (Polonia), intilnirea internaţională de haltere dintre reprezentativele de juniori ale Poloniei şi României. Lipsită de aportul unui sportiv la cat. 67,5 kg (devenit indisponibil înaintea plecării), echipa noastră a fost învinsă cu scorul de 6—3. La primele trei categorii de greutate, Vasile Iancu (cat. 52 kg), Marcel Chiamil (cat. 56 kg) și Vasile Daniel (cat. 60 kg) au adus victorii echipei noastre. Paul Neagu (cat. 82,5 kg a realizat 260 kg, la egalitate cu adversarul său, dar, acesta fiind mai uşor la cîntarul oficial cu 200 g a cîştigat intilnirea. Ceilalţi halterofili români, Sergiu Apostol (cat. 75 kg), Ioan Oros (cat. 90 kg), Alexe Druziuc (cat. 110 kg) şi Ştefan Kreicic (cat. +110 kg) au fost întrecuţi de adversarii lor. Cu prilejul acestui concurs, au fost stabilite şi două noi recorduri naţionale de juniori , la cat. 52 kg. Vasile Iancu a ridicat 110 kg la stilul aruncat, iar Ştefan Kreicic (cat. 4-110 kg) a depăşit vechiul record la smuls cu 7,5 kg, obţinînd 125 kg. Trebuie remarcat şi faptul că la cat. 60 kg., Vasile Daniel, a încercat să doboare recordul european de juniori la stilul aruncat, pe care îl deţine (139 kg). El a reuşit să pună de două ori bara la piept cu 140 kg, le-a aruncat, dar n-a fixat haltera. Comportarea tinerilor noştri reprezentanţi poate fi apreciată ca bună, dacă ţinem cont şi de faptul că media de vârstă a lotului a fost sub 19 ani, majoritatea lor fiind debutanţi în echipa naţională. Prof. Mihai CONSTANTINESCU Sportul ÎNSEMNĂRI DIN SALA TURNEULUI INTERNATIONAL FURTUNA DIN PARTIDA STANCIU - GHEORGHIU ALB : Stanciu NEGRU , Gheorghiu 1.e4 c5, 2.Cf3 d6, 3.d4 c:d4, 4.C : d4 CfS, 5.Cc3 a6, 6.f4 Cbd7, 7.Nc4 Dc7, 8.De2 e6, 9.f5 e6, 10.N:f7+?! (Acest sacrificiu de nebun, făcut intr-un stadiu foarte timpuriu al partidei, va declanșa o adevărată furtună combinativă) 10... R:17, 11.06 Da5, 12.Nd2 Cc5, 13.Cd5 Cb5, 14.Cd8-)-1 (Prima „poantă“ a combinației albului. Regele nu se poate întoarce la el din cauza lui Cc7-I- și va trebui să se refugieze la ge, blocîndu-și pentru multă vreme turnul. Greu de spus dacă în această poziţie compensaţia albului este suficientă, dacă sacrificiul de la mutarea a 10-a a fost, sau nu, corect-f) 14... Rg8, 15.C:f6-I- g:f6, 1G.Dg4-j- Ng7, 17.Nh6 ! Momentul critic al partidei. Se ameninţă mat la g7 ! Negrul nu se poate apăra cu 17... Dd7?, 18.b41 Ca4, 19.Cd6 și cîștigă. Gheorghiu alege o altă cale, singura, probabil. 17.. . Da5+! 18.b4! (La 18.B12? C:e4+ și 19.. Cg5) 18... D:b4-f, 19.Rdl Dd4-f, 20.Rd?!! (Stanciu se decide să sacrifice turnul) 20... D:al-t-21.Rd2 Dd4-f 22. Rdl Cd3-H (Un foarte frumos contrasacrificiu, prin care se desface poziţia de pioni pe aripa regelui alb, iar dama neagră ajunge la timp pe cîmpul c7) 23.c:d3 Dc3-1-! 24.Rbl D:d3+, 25. Rdl Dc3+, 26.Rbl Dc7, 27.Tdl De7, 28.T:c8 (Se sacrifică şi al doilea turn) 28.. . T:c8, 29.De6 (Albul şi-a atins scopul. S-ar părea acum că singura apărare este 29... Tc7 și după 30. N:g7 D:g7, 31.C:g7 T:g7 urma un final de damă contra două turnuri, probabil favorabil albului) 29...Dd7!! (Gheorghiu a văzut cu o mutare mai departe decit Stanciu. Se ameninţă 30... DbS t şi 31... Tel mat ’)• 30 a4 Tc6! (Regele alb intră acum în plasă de mat). A mai urmat : 31. C:g7 Tb6-f, 32.Rc2 Rf7, 33.06 D:a4-f 34.Rd2 Tb2+ 35. Rdl Dal-f, 36.Ddl Tbl și albul cedează. Valeriu CHIOSE Există în Vatra Dornei un om care s-a dedicat cu tot sufletul sporturilor zăpezii : profesorul Ion Miron care se îngrijeşte de tinerele talente ale schiului alpin în cadrul Şcolii sportive. Poate fi de multe ori văzut, peste orele de program, descifrînd împreună cu elevii săi, tainele lunecării pe zăpadă. A trebuit să treacă peste multe greutăţi, printre care lipsa (chiar actuală) a unor materiale specifice de calitate, neapărat necesare la un nivel valoric ridicat. In cadrul unei scurte discuţii cu profesorul dornean am aflat cîteva dintre preocupările sale actuale, cîteva dintre ideile după care se conduce în activitatea sa. — Ceea ce urmăresc în mod special este depistarea a cit mai multe talente pe care să le învăţ cit se poate de corect a.b.c.-ul schiului. In aceste condiţii, rezultatele concursurilor trec pe locul secund, fiindcă mă interesează mai puţin la vîrstele mici. Dar nu înseamnă că nu m-am luptat permanent pentru ca aici, la Vatra, să se organizeze multe concursuri, un principal mijloc — cred eu — de pregătire a schiorilor. Din păcate, noi suntem puţin cam izolaţi de centrele mari ale schiului românesc aşa că trebuie să ne mulţumim cu întreceri de caracter local. — Ce se va întîmpla cu elementele de perspectivă pe care le aveţi acum, la Şcoala sportivă ? — Maria Manolache şi Radu Buta, juniori foarte talentaţi, vor pleca in curînd să-şi continue pregătirea în cadrul Liceului experimental de schi de la Predeal. Nu mă pot împotrivi acestei transferări, căci ar însemna ca ei să se rateze, nemaibeneficiind de condiţiile de pregătire superioare la care Ie dă dreptul nivelul valoric actual şi pe care noi nu le avem. îmi pare rău că nu ne putem păstra mai departe talentele pentru a forma şi o puternică secţie de seniori, care să ne reprezinte în marile competiţii naţionale. Cred că în fiecare an vom putea trimite „în EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL POT CONTRIBUI ACTIV LA FORMAREA PERSONALITĂŢII OMULUI (Urmare din pag 1) n-au reuşit să-i imprime această deprindere) şi stadiul în care viitorul absolvent îşi consolidează ideea despre rolul şi efectele acestor activităţi, idee cu care el porneşte în viaţă şi din care se va hrăni, apoi, tot restul anilor. Privind lucrurile în acest fel, trebuie să ne îngrijoreze o situaţie: existenţa unui număr apreciabil de studenţi rămaşi în afara activităţilor de mişcare, fie din lipsa îndrumării, fie din absenţa impulsurilor personale sau de colectiv. Stare care se agravează în cazul anilor III—IV, fiindcă la acest nivel încetează prezenţa — şi implicit, influenţa — orelor de educaţie fizică existente în programul anilor I—II. O situaţie pe care trebuie s-o schimbăm structural — de altfel recenta Hotărîre a Plenarei C.C., al P.C.R. ne trasează ferm această Sarcină , reactivînd pentru această misiune cel mai important „instrument“ : profesorul de educaţie fizică. Pentru ca mutaţia să fie, însă, de calitate şi să ofere garanţia durabilităţii, intervenţiile se cer făcute cu pacienţă şi dibăcie, cu ştiinţă şi artă. Un lucru faţă de care manifest o anumită temere, o nelinişte care mi s-a conturat în ultimele mele contacte cu mişcarea sportivă şi diriguitorii acesteia din institut, sunt acelea legate de „birocratizarea“ sportului, de prezenţa prea multor, hirtii, care sufocă mişcarea, de prea multe şedinţe, care fură din timpul sportului, de apariţia unei monotonii, care aplatizează elanurile şi stăvileşte iniţiativa, de un plictis al cadrelor, care frînează activităţile de dincolo de orele codificate in programă, — în prologul discuţiei noastre, arătaţi — cu o notă de regret ni s-a părut — că în comparaţie cu studenţia dumneavoastră şi cu perioada de debut in meserie, actuala mişcare sportivă din „Medicina“ clujeană vi se pare a fi mai redusă, atît ca volum al acţiunilor cit şi sub raportul cuprinderii studenţilor. Şi asta în condiţiile în care institutul beneficiază astăzi de şapte cadre specializate, pe cind în perioada de referinţă nu exista nici unul, iar interesul acordat acum acestei activităţi este incomparabil superior celui din anii amintiţi. Să căutăm, oare, rădăcinile acestor frîne tocmai în motivele pe care le-aţi enumerat mai sus ? — In primul rind acolo, pentru că specialistul respectiv are rolul — şi vreau să cred şi putinţa — de-a hotărî destinul mişcării sportive dintr-o şcoală, un institut, sau chiar dintr-o localitate. Pentru asta nu este suficient însă ca el să aibă institutul, ci să posede calităţile educatorului, să aibă dragoste şi iniţiativă şi să fie permanent un exemplu. Profesorul de educaţie fizică — mai mult decit oricare alt specialist — nu trebuie să prezinte nici cea mai mică similitudine cu funcţionarul, fără ca prin aceasta să ofensez cit de puţin pe cel din urmă. Revenind însă la „cauze“, vinovată se face şi conducerea institutului care n-a creat o opinie prosport în rîndul cadrelor didactice, ca acestea, la rîndul lor, s-o propage mai departe printre studenţi. — în cazul Clujului, care a cunoscut, personalitatea dinamizantă a savantului Haţieganu — de al cărui nume se leagă declanşarea activităţii sportive în universitatea clujeană şi parcul sportiv studenţesc de pe malul Someşului — se vehiculează uneori ideea că o nouă perioadă de prosperitate în sportul din această importantă cetate universitară presupune neapărat apariţia unei noi personalităţi asemănătoare.? — Nu! Marii promotori nu se nasc în fiecare zi după cum se ştie, aşa că sportul clujean nu trebuie să aştepte apariţia unui nou nume pentru a realiza un nou salt. Dar, pentru că aţi adus în discuţie necesitatea „impulsului“, trebuie precizat că sportul universitar — ca de altfel intreg sportul naţional — a primit acum — prin HOTARIREA PLENAREI C.C. al P.C.R. — UN DOCUMENT PROGRAMATIC CARE, ATENT ŞI CREATOR APLICAT, VA PUTEA REALIZA MULT MAI MULT DECÎT AR ÎMPLInI UN OM. Totul depinde, însă, de OAMENI. — Ce-aţi dori să transmiteţi tinerei generaţii, în încheierea interviului ? — Un apel: să fie mai puţin... generoasă cu timpul care trece pe lingă ea ; să-l folosească mai mult; să nu amine pe mîine contactul cu ştiinţele adiacente, cu artele şi cu sportul. Pentru că acel „mîine“ va fi infinit mai aglomerat decit „astăzi“, iar existenţa lacunelor (din informaţie şi instrucţie), ca şi apariţia acelor amprente pe care o viaţă sedentară începe să le pună asupra sănătăţii sau fizicului generează regrete şi reproşuri la adresa vîrstei de ieri (adică cea a studenţiei), vîrstă cind tînărul poate muşca cu sete din toate. Mai ales că „acestea“ — literatură, teatru, arene sportive etc. — îi, stau la discreţie şi numai nu-i spun : ia !.„ scMici PRILEJ DE ÎNVĂŢĂMINTE Tinerii noştri trăgători au corespuns la spadă, dar ceilalţi au nevoie să-şi îmbogăţească experienţa Competiţia de scrimă „Turneul Prietenia“ care s-a desfăşurat săptămâna trecută la Tallin (U.R S.S.) reunind reprezentativele de tineret ale ţărilor socialiste, s-a soldat pentru delegaţia noastră cu un bilanţ modest sub aspectul rezultatelor. Dar, aşa cum am mai arătat, federaţia de specialitate nu a urmărit în această competiţie rezultatul imediat, ci Îmbogăţirea experienţei de concurs a unor trăgători mai tineri, din eşalonul elementelor vizate să ne reprezinte ţara la viitoarele J.O. şi chiar la cele din 1980. De aceea, la trei din cele patru arme (doar spada a făcut excepţie), loturile care au concurat la Tallin nu au cuprins şi „virfurile“ generaţiei tinere. Ne referim la floretistele Aurora Crişu şi Magdalena Bartoş, la floretistul Petre Kuki, la sabrerii Ion Pop şi Cornel Marin. Desigur şi aceşti tineri sportivi — deşi în marea lor majoritate cîştigători ai titlurilor balcanice la... seniori — au încă nevoie de concursuri. Să ascultăm, însă, explicaţia — pe care o considerăm, de altfel, fundamentată, ţinînd seama de anumite aspecte de conjunctură — pe care ne-a dat-o secretarul general al F.R. Scrimă, prof. Dionisie Tepşan : „Federaţia noastră, renunţînd la ideea de a trimite sportivi la campionatele mondiale de tineret, care au loc la Buenos Aires, ceea ce presupune o deplasare costisitoare, a decis în acelaşi timp să dea posibilitate ce TURNEUL PRIETENIA lor mai bune dintre elementele tinerei generaţii să concureze alături de seniori, în mari competiţii de pe continentul european. Aşa se explică prezenţa Aurorei Crişu şi a Magdalenei Bartoş la Trofeul Martini, a lui P. Kuki la Trofeul A. Rommel, a sabrerului C. Marin în turneul de la Erfurt şi, în aceste zile, la puternicul turneu de la Moscova“. — In schimb, la spadă aţi avut la Tallin o garnitură cu toată „floarea“ noii generaţii... — Exact. Aceasta pentru că agenda spadasinilor este mai puţin încărcată în această perioadă cu mari turnee pentru seniori. Dar s-a şi văzut in mod foarte pregnant diferenţa. Pentru că in turneul pe echipe selecţionata ţării noastre a terminat pe locul secund, imediat după puternica formaţie a U.R.S.S.N.R. Din cauza condiţiilor improprii în care s-a efectuat ultima noastră convorbire telefonică cu delegaţia aflată la Tallin, s-a recepţionat eronat că echipa noastră a terminat pe locul ill. P. Szabó, C. Manta, I. Popa, O. Zidaru şi L. Angelescu au tras foarte bine confirmînd încrederea acordată. — După cum au arătat rezultatele acestui turneu, gazdele au prezentat un lot foarte puternic. Sau celelalte delegaţii nu au venit — ca şi noi — chiar cu toţi fruntaşii tinerei generaţii ? — Ba nu. Toate ţările participante au trimis cele mai valoroase elemente de care dispun în momentul de faţă. Dar, în acelaşi timp, trebuie reţinut faptul că scrima sovietică, dispunind de un fond uman mult mai bogat decit celelalte ţări, şi-a selectat o serie de elemente cu calităţi excepţionale. — Dar chiar în aceste condiţii în care — cu excepţia spadei — noi nu am beneficiat de aportul celor mai înzestraţi exponenţi ai noii generaţii, nu consideraţi că şi sportivii prezenţi ar fi putut realiza mai mult ? — Fireşte că da. O serie de sportivi au evoluat sub aşteptări. La floretă fete, de exemplu, numai Viorica Draga a dovedit constantă (mai ales la proba pe echipe), dar Ana Gîrbea a evoluat cam la jumătatea posibilităţilor sale, iar celelalte au avut un aport nesatisfăcător. Asemenea cazuri am avut şi la floretă băieţi sau la sabie. De aceea vom discuta curînd cu antrenorii respectivilor sportivi pentru a le arăta ce carenţe au avut „elevii“ lor şi a le sugera modalităţile pentru eliminarea acestor carenţe, pentru a asigura sportivilor în cauză o pregătire solidă, la nivelul exigenţelor sporite ale scrimei internaţionale. Sebastian BONIFACU! SĂ FIE VORBA DOAR DE O SATISFACŢIE? — Scurt dialog cu un profesor din Vatra Dornei — sus, doi-trei juniori care să fie apţi, datorită pregătirii de la noi, să progreseze rapid. Surorile Carpea, care domină în ultimul an întrecerile fetelor, constituie eşalonul anului viitor. Singura satisfacţie pe care aş avea-o, cind toţi aceştia se vor realiza, ar fi să nu se uite unde, cum şi cine le-a îndrumat primii paşi pe schiuri... (Ed. T.). Iuliana Paţa, o fondistă de valoare de pe meleagurile dornene „CUPA PRIETENIEI“ LA BISTRIŢA-NĂSĂUD în organizarea Comisiei judeţene de schi Bistriţa—Năsăud, duminică s-a desfăşurat la Piatra Fîntînele intilnirea bilaterală de schi dintre sportivii din Vatra Dornei şi cei din judeţul organizator. Aflată la a III-a ediţie, competiţia dotată cu „Cupa Prieteniei“ a constituit un bun prilej de verificare a nivelului de pregătire a tuturor schiorilor participanţi la concurs. Timpul excelent a favorizat prezenţa la locul disputelor a unui mare număr de spectatori, ce au aplaudat cu multă căldură evoluţiile componenţilor ambelor formaţii. Cei peste 80 de concurenţi, prin comportarea lor meritorie, au contribuit la frumosul spectacol sportiv oferit sutelor de oameni înşiraţi de-a lungul traseelor. IATA REZULTATELE ÎNREGISTRATE : Fond, fetiţe : I. Curtean (Bistriţa) băieţi : V. Todască (Vatra Dornei) ; junioare : R. Seretiuc (Bistriţa) ; juniori : D. Născuţiu (Vatra Dornei) ; slalom, fetiţe : E. Miron (Vatra Dornei) băieţi : C. Buta (Vatra Dornei) ; junioare : C. Miron (Vatra Dornei) ; juniori: T. Costin (Bistriţa) ; senioare: S. Iosif (Bistriţa) ; seniori : R. Crişan (Bistriţa). In urma punctajului general, trofeul a revenit schiorilor judeţului Bistriţa-Năsăud. ,CUPA CALIMAN“ LA BILBOR Pe pîrtia din comuna Bilbor (Jud. Harghita), la 1056 m altitudine, a avut loc, în organizarea COEFS Topliţa, „Cupa Căliman“ la schi-fond. Au luat parte peste 100 de concurenţi, în majoritate elevi de la şcolile generale. Distanţele parcurse au fost între 1,3 km. In funcţie de vîrsta concurenţilor, rata ciştigatorii: fetiţe, 1 km: Georgeta Runcan (Bilbor) ; băieţi, 2 km: Gheorghe Uzică (Bilbor); junioare II, 2 km: Livia Vodă (Topliţa); juniori II, 2 km: Gheorghe Pilip (Bilbor); junioare I, 3 km: Marcela Cheţan (Topliţa); juniori I, 3 km: L. Cotfas (Subcetate). Pe echipe, cupa a revenit schiorilor din Bilbor. V. PAȘCANU — corespondent SITUAŢIA LA ZI ÎN DIVIZIA ŞCOLARILOR ŞI JUNIORILOR Echipele participante la divizia şcolară şi de juniori şi-au încheiat întrecerile turului secund şi urmează ca, între 4 şi 8 aprilie, să le dispute pe cele ale turului al treilea. Acestea se vor desfăşura, sub formă de turnee, în următoarele oraşe (în ordinea seriilor): băieţi: Arad, Timişoara, Mediaş, Cluj, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, Botoşani; fete: Salonta, Oradea, Tg. Mureş, Sibiu, Craiova, Ploieşti, Bucureşti şi Bacău. După aceste turnee, vor fi cunoscute câştigătoarele seriilor care vor lua parte (între 15 şi 19 aprilie, la Braşov) la turneele finale ale competiţiei. După meciurile celui de al doilea tur, clasamentele seriilor se prezintă astfel : MASCULIN Seria I: 1. Şc. sp. Satu Mare 20 p, 2. Şc. sp. Arad 17 p, 3. Lie. 4 Oradea 14 p, 4. Şc. sp. Oradea 14 p, 5. Lie. Construcţii-montaj Oradea 13 p, 6. Lie. „Ion Slavici“ Arad 12 p; seria a II-a: 1. Şc. sp. Timişoara 20 p, 2. Lie. „Tudor Vladimirescu“ Tg. Jiu 16 p ,3. Şc. sp. Lugoj 15 p, 4. Lie. „Avram Iancu“ Brad 15 p, 5. Sp. sp. Tr. Severin 13 p, 6. Lie. Caransebeş 11 p; seria a III-a: 1. Şc. sp. Făgăraş 18 p, 2. Şc. sp. Mediaş 18 p, 3. Şc. sp. Braşov 18 p, 4. Lie. Sighişoara 13 p, 5. Şc. sp. Sibiu 12 p, 6. Lie. „Mihai Viteazul“ Turda 11 p; seria a IV-a: 1. Şc. sp. Cluj 19 p, 2. Şc. sp. Tg. Mureş 18 p, 3. Lie. Gura Humorului 14 p, 4. Lie. „Bolyai“ Tg. Mureş 13 p, 5. Şc. sp. Bistriţa 13 p, 6. Şc. sp. Suceava 13 p; seria a V-a: 1. Şc. sp. Piteşti 19 p, 2. Şc. sp. Ploieşti 18 p, 3. Lie. „Nicolae Bălcescu“ Craiova 14 p, 4. Şc. sp. Rm. Vîlcea 14 p, 5. Ştiinţa Tîrgovişte 13 p, 6. Lie. Unirea Tr. Măgurele 11 p; seria a VI-a: Lie. 35 Buc. 20 p, 2. Şc. sp. 2 Buc. 17 p, 3. Farul Constanţa 17 p, 4. Şc. sp. Galaţi 13 p, 5. Cetatea Giurgiu 13 p, 6. Lie. 5 Buc. 10 p; seria a ViI-a: 1. Şc. sp. Constanţa 20 p, 2. Dinamo Buc. 18 p, 3. Şc. sp. Brăila 14 p, 4. Şc. sp. 3 Buc. 13 p, 5. Lie. 4 Galaţi 13 p, 6. Steaua 12 p; seria a VIII-a: 1. Şc. sp. Bacău 20 p, 2. C.S.M. Iaşi 16 p, 3. Şc sp. Piatra Neamţ 15 p, 4. ASA Bacău 14 p, 5. Şc. sp. Botoşani 13 p, 6. Lie. 3 Iaşi 12 p. FEMININ Seria I: 1. Şc. sp. Timişoara 19 p, 2. Metalul Salonta 17 p, 3. Rapid Deva 15 p, 4. Lie. 10 Timişoara 14 p, 5. Lie. 1 Salonta 13 p, 6. Lie. 2 Caransebeş 10 p; seria a II-a: 1. Lie. 4 Oradea 18 p, 2. Crişul 16 p, 3. Şc. sp. Satu Mare 16 p, 4. Şc. sp. Oradea 15 p, 5. Lie. „Petru Maior“ Gherla 13 p, 6. Lie. Zalău 12 p; seria a III-a: 1. Lie. „Bolyai“ Tg. Mureş 19 p, 2. Şc. sp. Cluj 19 p, 3. Şc. sp. Mediaş 15 p, 4. Şc. sp. Tg Mureş 13 p, 5. Voinţa Tg. Mureş 12 p, 6. Şc. sp. Dej 12 p; seria a IV-a: 1. Şc. sp. Braşov 19 p, 2. Şc. sp. Gheorghieni 18 p, 3. Şc. sp. Sibiu 17 p, 4. Lie. 2 Sf. Gheorghe 13 p, 5. Voinţa Braşov 12 p, 6. Lic. 2 Cîmpina 11 p; seria a V-a: 1. Lic. Unirea Tr. Măgurele 19 p, 2. Avîntul tineresc Pucioasa 16 p, 3. Lie. 2 Piteşti 15 p, 4. Lic. „Nicolae Bălcescu“ Craiova 14 p, 5. Lic. economic Tg. Jiu 12 p, 6. Sc. sp. Craiova 11 p; seria a VI-a: 1. Lie. 35 Buc. 18 p, 2. Şc. sp. Ploieşti 18 p, 3. Progresul Buc. 15 p, 4. Şc. sp. Galaţi 13 p, 5. Şc. sp. Feteşti 13 p, 6. Rapid Buc. 12 p; seria a Vil-a: 1. Olimpic Buc. 15 p, 2. Şc. sp. Constanţa 14 p, 3. Şc. sp. Giurgiu 11 p, 4. Şc. sp. 2 Buc. 11 p, 5. Lie. 4 Galaţi 9 p; seria a VIII-a: 1. C.S.M. Iaşi 18 p, 2. Viitorul Dorohoi 16 p, 3. Şc. sp. Bacău 16 p, 4. Unirea Iaşi 16 p, 5. Unirea Focşani 14 p, 6. Lic. „Calistrat Hogaş“ Piatra Neamţ 10 p. „3 SECUNDE“ • Colegiul central al antrenorilor va fi restructurat. Mai precis, va fi alcătuit un colegiu lărgit (cuprinzînd mai mulți reprezentanţi ai provinciei), condus de un Birou executiv. Colegiul lărgit se va întruni de două ori pe an, pentru a discuta problemele majore ale baschetului. Prima consfătuire a noului Colegiu va avea loc în ziua de 30 martie, când vor fi dezbătute teme privind cursul antrenorilor pentru echipele din divizia şcolară şi de juniori (cursul va avea loc între 18 şi 23 aprilie, la Suceava, concomitent cu tradiţionalul Festival al minibaschetului), orientarea pregătirii la copii, activitatea loturilor de tineret. • In capitală va începe, în curînd, un ciclu de lecţii tratind probleme actuale ale metodicii, tehnicii, tacticii şi pregătirii fizice în baschet. • Analizînd comportarea echipelor romanesti in cupele europene. Biroul federal le-a acordat următoarele calificative : Dinamo — bine. Steaua — satisfăcător, I.E.F.S. şi Rapid _ nesatisfăcător. a Luind în discuţie propunerile de suspendare a jucătoarelor Bogdana Diaconescu şi Doina Prăzaru, făcute de cluburile Universitatea Timişoara şi Rapid, Biroul federal a hotărît ridicarea temporară a licenţelor celor două sportive, in funcţie de conduita ce o vor avea de acum înainte, Bogdana Diaconescu şi Doina Prăzaru vor recăpăta dreptul de a evolua pe terenurile de baschet. • Comisia de disciplină a hotărît suspendarea lui M. Burcea (P.T.T.) pe timp de trei etape, pentru lovirea intenţionată a adversarului. Pentru aceeaşi vină, şt. Marcu (Crişul Oradea) a fost suspendat pînă la elucidarea deplină a cazului. • Rezultatele etapei a II-a a „Politehniadei" la baschet masculin : Fac. Aerospaţiale — Fac. T.C.M. 55—35, Fac. Electrotehnică — Fac. Mecanică 48—31. Fac. Transporturi — Fac. Chimie industrială 72—67, Fac. Automatică — Fac. Electronică 77—62, Fac. Metalurgie — Fac. Mecanică agricolă 99—64. In clasamente conduc Fac. Automatică (grupa A) și Fac. Electrotehnică (grupa B). Nr. 7361 RUGBY PÎNĂ CÎND ARBITRI NUMAI DIN BUCUREŞTI? Readucem în discuţie o problemă de mare actualitate, încă nerezolvată la nivelul federaţiei de resort: aceea a arbitrilor. De ani de zile, în rugby nu s-a reuşit să se alcătuiască un corp „neutru“ de arbitri, format din tehnicieni neangajaţi, în marea majoritate a cazurilor întîlnim în rîndul cavalerilor fluierului foşti jucători sau foşti antrenori. Mai mult, unii dintre ei reapar în această ultimă postură, au — cu alte cuvinte — afinităţi directe cu o echipă sau alta. Şi chiar dacă redevenind arbitri, cum se mai întîmplă, ei caută să intre pe teren debarasaţi de orice sentiment de simpatie pentru o echipă sau alta, suspiciuni tot vor exista. Pe firul suspiciunilor, lucrurile se complică mai mult, deoarece corpul arbitrilor de rugby este alcătuit în totalitate din tehnicieni care muncesc şi trăiesc într-un singur oraş : Bucureşti. Nu o dată, aflîndu-ne la meciuri desfăşurate în ţară, spectatori mai mult sau mai puţin avizaţi, ne-au declarat pe un ton uşor insinuant : „Păi dacă arbitrează tovarăşul X din Bucureşti, îmi cam dau seama cine va cîştiga...“ Este, deci, de salutat intenţia federaţiei de a face ordine în activitatea unor comisii sau colegii. Există de o vreme încoace un climat de muncă serioasă, cu repercusiuni pozitive în viaţa secţiilor şi în ultimă instanţă a lotului naţional. Trebuie făcut, însă, ceva şi Puncte de vedere în cazul arbitrilor. Se impune să se renunţe la actuala formulă, la „moştenirea“ preluată şi să se găsească soluţii pentru a se lărgi continuu actualul corp de arbitri. Sunt destule centre in ţară care ar putea recomanda oameni în măsură să accepte participarea la cursuri speciale de pregătire. Este imposibil ca din cele cîteva sute de foşti jucători care nu mai au nici o contingenţă directă cu sportul cu balonul oval, ci apar pe stadioane doar ca simpli spectatori, să nu reuşim să selectăm şî să promovăm cel puţin 10—12, capabili să completeze — practic să dubleze — actualul corp de arbitri bucureşteni. Biroul federal, colegiul central de arbitri pot întreprinde investigaţiile de rigoare. Numai aşa vom ajunge ca un meci derby Steaua — Universitatea Timişoara să fie condus de un arbitru din Iaşi sau o partidă Ştiinţa Petroşani .— Dinamo Bucureşti de un tehnician din Bîrlad. S-ar crea un alt climat, şi vrem să credem că şi spectatorii vor accepta să devină mai obiectivi. Altfel.........Altfel se va întîmpla ca duminica trecută, în prima etapă a returului diviziei A, cind arbitrul Petre Ionescu din Bucureşti, conducătorul meciului Griviţa Roşie — Farul Constanţa, a eliminat din teren, după o acţiune destul de echivocă, doi jucători din echipa oaspete, pe Dărăban şi Bucoş. Măsura luată de arbitru poate să fi fost îndreptăţită (el, oricum, a văzut mai bine situaţia), dar faptul că este bucureştean a fost interpretat într-unanumit fel de jucătorii din tabăra Farului , adică aşa cum n-ar trebui să se interpreteze... Avînd proaspăt în faţă un asemenea exemplu (şi ţinînd seama şi de multe altele ivite în toamnă), am socotit necesar să readucem în discuţie, şi în atenţia forurilor în drept, această problemă ce continuă să rămînă nerezolvată de atîta vreme... Tiberiu STAMA