Sportul, octombrie 1973 (Anul 29, nr. 7550-7580)
1973-10-14 / nr. 7563
VIZITĂ DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IN MUNICIPIUL TG. MURES Pe itinerarul vizitelor de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, s-a înscris sîmbătă, 13 octombrie, un nou şi important obiectiv — municipiul Tg. Mureş, impreună cu conducătorul partidului şi al statului nostru, in această zi au fost oaspeţii străvechii aşezări transilvănene tovarăşul Dumitru Popescu şi Miron Constantinescu. Vizita întreprinsă in oraşul de pe Mureş, ca şi vizitele recente de la Slobozia, Galaţi şi Brăila, a prilejuit secretarului general al partidului o fructuoasă întîînire cu oamenii muncii români, maghiari şi germani care trăiesc înfrăţiţi de veacuri pe acest pămînt străbun, muncind înfrăţiţi pentru propăşirea României Socialiste. Tema dialogului — aceeaşi ca în toate celelalte intilniri ale secretarului general al partidului cu cei ce muncesc — examinarea atentă şi concretă, nemijlocită şi eficientă a tuturor problemelor importante legate de înfăptuirea programului luminos elaborat de cel de-al X-Iea Congres al partidului şi a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a P.C.R., stabilirea celor mai potrivite soluţii care să confere activităţii cotidiene pentru realizarea cincinalului înainte de termen un caracter şi mai dinamic. La ora 9,00 avionul cu care a călătorit conducătorul partidului şi statului aterizează la Tg. Mureş. „Bine aţi venit la noi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“. Aceste cuvinte înscrise pe un mare panou, pe frontispiciul aerogării, sunt mn inimile tuturor. Mureşenii au ţinut să facă o primire sărbătorească tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La coborîrea din avion, secretarul general al partidului a fost salutat de tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. In numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului Mureş, români, maghiari şi germani, secretarului general al partidului îi sunt adresate cuvinte calde de bun sosit. O gardă militară, alcătuită din ostaşi, luptători ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează, Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. După străvechea tradiţie, de deosebită stimă faţă de cei mai îndrăgiţi oaspeţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se oferă pîine şi sare, i se dă să guste dintr-o ploscă cu vin. Pionierii îl înconjoară apoi pe conducătorul partidului şi statului, îi oferă flori. Mulţimea aclamă entuziast. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le răspunde tuturor, cu multă prietenie. Părăsind aeroportul, însoţit de uralele puternice ale celor veniţi în întîmpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc se îndreaptă spre cîteva dintre obiectivele industriale ale oraşului. Primul obiectiv care primeşte vizita secretarului general al partidului este de fapt şi cea mai mare unitate industrială a oraşului — Combinatul de îngrăşăminte chimice „Azomureş“. La intrarea în incinta unităţii şi pe alei, miile de operatori chimişti, laboranţi, ingineri şi tehnicieni, veniţi să-i întîmpine pe înalţii oaspeţi, fac o caldă şi entuziastă primire secretarului general al partidului. Directorul combinatului raportează că, potrivit indicaţiilor secretarului general al partidului, costul întregii platforme a fost recuperat pe baza beneficiilor, cu un an înainte de termen. La întrebarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu privitoare la modul în care sunt valorificate materiile prime, gazdele răspund : Aşa cum ne-aţi sfătuit dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, valorificăm cu succes gazul metan din sursele locale de joasă presiune, utilizăm gazele reziduale în diverse procese de producţie şi vom adînci procesul recuperării şi a altor substanţe de o asemenea natură. Se dau apoi ample explicaţii despre cea de-a IlI-a etapă de dezvoltare, pe care combinatul o parcurge în momentul de faţă. Sunt vizitate apoi cîteva instalaţii moderne, de mare productivitate din cadrul Fabricii de amoniac — turbocompresoare şi coloane de sinteză. La despărţire, în incinta combinatului domneşte aceeaşi atmosferă de entuziasm. Fiecare muncitor, fiecare specialist este pe deplin încredinţat că vizita de astăzi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Combinatul „Azomureş“ constituie un nou şi preţios ajutor în muncă, un nou îndemn în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Următorul obiectiv al vizitei îl constituie întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, unitate cu tradiţie în peisajul Tîrgu Mureşului, care a cunoscut în ultimul deceniu o puternică dezvoltare. Directorul întreprinderii, ing. Mircea Codreanu, invită pe oaspeţi să viziteze cîteva dintre sectoarele fabricii. în faţa unei machete, el prezintă activitatea actuală şi perspectivele unităţii, considerată pilot al producţiei naţionale de maşini, utilaje (Continuare în pag. a 4-a) REPORTERII NOȘTRI PE TEREN, IN MIJLOCUL PREOCUPĂRILOR PENTRU APUCAREA PREVEDERILOR HOTÂRÎRII PLENAREI C. C. AL P. C. R. DIN 28 FEBRUARIE - 2 MARTIE a. c. SATU MARE LA ORA REDIMENSIONARII BAZEI MATERIALE A SPORTULUI Sătmarul sportiv se preocupă acum de redimensionarea bazei sale materiale, în mai 1970, puhoaiele dezlănţuite ale Someşului, revărsate peste oraş, au pus o nedorită piatră de hotar între ce a fost şi ce este patrimoniu sportiv în Satu Mare. Racordat puternic la pulsul dinamic al întregii ţări, prin acele trainice reţele numite solidaritate umană şi etică socialistă, municipiul Satu Mare şi-a refăcut peisajul citadin la o scară nouă, cea a modernului şi funcţionalităţii sporite. Au fost eforturi mari şi neprecupeţite în aceşti ani de reconstrucţie , în anul 1970, mai bine zis în lunile de după inundaţii, fiecare locuitor al reşedinţei judeţului a prestat în medie cîte 200 ore de muncă patriotică — au fost nişte priorităţi pentru ca fluxul de viaţă şi muncă să reintre cît mai repede pe făgaşul normal, întreprinderile şi casele, parcurile şi spaţiile comerciale, şcolile şi terenurile de sport... Mergem spre întreprinderea de prelucrare a lemnului pentru a vedea noua sa bază sportivă aflată în curs de amenajare. Și trecem printr-un cartier de case cochete, zîmbind zilei de toamnă aurii cu fațade pastelate. Doar un stîlp de pe trotuar special marcat, pe care ni-l arată corespondentul nostru judeţean, Ştefan Vida, care stă pe acolo, aminteşte trecătorului că pe aci apele zălude au înecat avutul oamenilor sub 2 metri de furii. Şi cartierul, total refăcut şi îmbunătăţit, se numeşte acum „Solidarităţii“. Cum se numea înainte ? „Nimeni nu-şi mai aminteşte...“ — ni se spune, dar, în inima cartierului au şi botezat modernul complex comercial „Piaţa 14 mai“... Iată-ne în curtea blocului muncitorilor nefamilişti de la I.P.L. Un viitor teren, deocamdată arat pentru nivelare şi drenaj, dar străjuit , pentru a i se cunoaşte destinaţia din timp — de două porţi de fotbal. Alături, gata amenajat un teren bituminat de tenis şi volei. • Peisajul citadin şi sportul • în cartierul Solidarităţii • 25 hectare de ape îmblinzite de mina omului • Complexul sportiv şi de agrement Someşul — acum şi în perspectivă împrejmuit cu un gard de reţea metalică. Totul — din resurse locale, prin munca patriotică a tineretului din fabrică. Solidaritatea în acţiune, la propriu şi la figurat ! Sătmarul sportiv se preocupă acum de redimensionarea bazei sale materiale. „încercăm să rezolvăm un paradox — ne spune prim-vicepreşedintele C.J.E.F.S., Viorel Marchiş, care ne-a însoţit permanent — baza materială a sportului din judeţul nostru este mai consistentă şi mai aproape de necesităţi in mediul rural“. Ne aflăm la Consiliul popular municipal. Interlocutor, tovarăşul prim vicepreşedinte, Ioan Cădariu. „Zona de agrement a Someşului — ne spune dînsul — aflată în curs de amenajare de doi ani şi-a încheiat prima etapă a lucrărilor în acest an. Patru puţuri cu apă termală aprovizionează bazinul mare şi cel de copii în aer liber precum şi vanele din pavilion. A început construirea celui de al doilea mare bazin şi a amenajărilor adiacente acoperite, care să-l facă apt şi în sezonul rece, asemenea celui cunoscut de la băile Felix (Oradea). Va fi gata în acest an. Tot aci, la Complexul de agrement Someşul, se vor da în funcţiune în viitorul sezon terenuri de volei, Paul SLAVESCU (Continuare in pag. a 3-a) Terenurile bituminizate din curtea Liceului Mihail Eminescu constituie o zestre corespunzătoare Diviziei naţionale a şcolarilor şi juniorilor . Foto ! Andrei NAGHI Satu Mare AZI, LA PATINOARUL „23 AUGUST“ „STELELE GHEŢII“ UN SPECTACOL DE GALĂ Marea scenă de gheaţă a Capitalei, patinoarul acoperit „23 August“, va fi azi după amiază locul de desfăşurare al demonstraţiei internaţionale de patinaj artistic. Pe afişul acestui adevărat spectacol de gală , care începe la ora 17 — figurează numele campionilor monm Irina Rodnina şi Aleksandr Zaiţev, precum şi o serie întreagă de valoroşi patinatori din U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia şi România. In fotografia noastră: cuplul patinatorilor români Beatrice Hustiu- Dan Săveanu. Fotó : Ion MIHAICA PROLETARI P/III TOATETIRTLE, VNITI-VAK ANUL XXIX — Nr. 7 563 ASTĂZI, PE STADIONUL „23 AUGUST“, DE LA ORA 15,30 REPREZENTATIVA DE FOTBAL A ROMÂNIEI INTILNESTE FINLANDA. In calificările c.m. Aşadar, astăzi în incinta ovalului de beton al stadionului „23 August“, cu începere de la ora 15,30, se va consemna ultima apariţie, pe anul acesta, a tricolorilor, prilejuită de confruntarea cu fotbaliştii finlandezi în preliminariile campionatului mondial. Un meci fără miză? Cam aşa am fost cu toţii tentaţi să apreciem această partidă cu reprezentativa Finlandei, atunci la puţine zile după „Leipzig“, cînd, în mod practic, înfrîngerea suferită de elevii lui V. Stanescu şi R. Cosmoc în faţa fotbaliştilor din R.D. Germană îi scosese pe aceştia din cursa calificărilor pentru turneul final al C.M. Fireşte, el singur, timpul, nu e in măsură să restabilească deodată nişte şanse pierdute cîndva, dar el poate vindeca, cît de cît, de complexe, insuflînd ceva mai mult optimism în sufletul celui în care abia licăreşte o speranţă în a supravieţui. în această situaţie se găsesc, în clipa de faţă, şi componenţii reprezentativei de fotbal a României. Au pierdut, la Leipzig, teren preţios în această dificilă cursă a calificărilor, dar, nu totul, concurenţii mai avînd de parcurs ceva metri pînă la atingerea firului alb al sosirii. Este, deci, şi, de datoria, noastră, a tuturor, să menţione intacte aceste mici dar existente speranţe într-o eventuală victorie, repurtată la scor, pentru a mai putea aștepta ceva, la 3 noiembrie, de la ultimul joc, al grupei noastre preliminare Albania — R.D. Germană. Poate mai mult decit în oricare altă disciplină sportivă într-o dispută de fotbal, cu ambianța-i atît de specifică, factorul psihologic contează enorm, fiind in măsură să declanşeze energii nebănuite la o echipă sau alta. Cu ani în urmă, ne amintim bine, datorită imensei voinţe de a reface un greu handicap, echipa naţională a României a fost la un pas de a întoarce, pe acelaşi stadion, „23 August“, un sever 0-6 înregistrat la Madrid intr-un joc cu extrem de puternica selecţionată a Spaniei. La un moment dat, echipa lui Voinescu, Pîrcălab, Constantin, Manolache et comp. conducea pe tabelă cu 3—0 şi numai un gol, căzut împotriva cursului jocului, în repriza a doua, a tăiat din elanul unei echipe dezlănţuite. Astăzi, tricolorii au din nou nevoie de sprijinul nostru, al tuturor. Din minime şanse în realizarea unui scor de proporţii tribunele pot — au dovedit-o de atîtea ori — să insufle curaj in obţinerea unui rezultat de proporţii. Cu atît mai mult aşteaptă astăzi echipa naţională suportul moral al publicului cu cit, e ştiut, ea cuprinde o serie de fotbalişti, ca Someş, Pantea, M. Sandu şi Marcu, cu o mai mică experienţă a jocurilor internaţionale oficiale care au deci. (Continuare in pag. a 3-a) Mircea Sandu... adversarul lui Răducanu. Da, la antrenamentul lotului reprezentativ in care portarul echipei naţionale a apărat buturile adversarului... Astăzi, însă, cei doi vor fi coechipieri pe stadionul „23 August* în partida cu Finlanda Hunedoara . ŞTAFETA ISCUSINŢEI Duminică, la Hunedoara, în organizarea Consiliului municipal al organizaţiei pionierilor, se va da startul în „Ştafeta iscusinţei şi îndemînării“. După ce vor parcurge pe jos 7,8 km., cele 12 echipaje vor lua parte la un concurs de orientare turistică. Vor avea loc, de asemenea, demonstraţii de aeromodele, „Crosul de toamnă“, precum şi un concurs de semnalizare cu fanioane. La această acţiune vor fi prezenţi peste 3 000 de pionieri. I. VLAD — coresp. ZIAR AII.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT 4 PAGINI 30 BANI Duminică 14 octombrie 1973 in „Trofeul Carpaţi“ la handbal feminin ÎNTRECUT U.R.S.S. CU 2017 într-o veritabilă finală, echipa ţării noastre Intilneşte astăzi reprezentativa R.D. Germane PITEŞTI, 13 (prin telefon). Spectatorii care au umplut pînă la refuz tribunele Sălii sporturilor, din localitate au asistat sîmbătă seara la partide de mare luptă de mare frumuseţe. S-au detaşat prin succesele lor nete şi mai ales, prin maniera de joc formaţiile R. D. Germane şi României care duminică (n.r. astăzi) îşi vor disputa o veritabilă finală a celei de a XIV-a ediţii a „Trofeului Carpaţi“ lahandbal feminin. ROMANIA 1 — U.R.S.S. 20—17 (14—9). Cele două echipe s-au angajat într-o frumoasă întrecere, în care miza a fost pusă îndeosebi pe atac. S-a jucat in viteză de ambele părţi, cu combinaţii ale jucătoarelor din liniile de 9 m şi de semicerc, s-au căutat şi s-au găsit mijloace de marcare a unor goluri frumoase, uneori entuziasmante, de kinogramă. Echipa României, revenindu-şi aproape de potenţialul ei real, a pus stăpînire pe joc încă din minutul 6, luînd apoi un avans substanţial (8—3 în min. 11). A continuat să-şi desfăşoare întreaga gamă a posibilităţilor şi In cea de a doua parte a jocului, cînd şi-a mărit avansul la 6 goluri (15—9, min. 29) Succesul repurtat PROGRAMUL DE AZI ora 17,10 : România II — U.R.S.S. ora 18,20 : Iugoslavia —■ Ungaria ora 19,30 : România — R. D. Germană finalmente se datorează in principal faptului că handbalistele noastre au evitat contactul cu adversarele, concepîndu-şi acţiunile într-o zonă neutră şi obligîndu-le pe handbalistele sovietice să avanseze şi, implicit, să creeze culoare de şut. Socotim că în această partidă a primat nu elanul, ci concepţia tactică bine aleasă de antrenor şi excelent pusă în practică de jucătoare. Au marcat: Mikloş (5), Şos (5), Arghir (4), Cojocaru (4) şi Furcoi (2) pentru România, Makareţ (5), Turcina (4), Lioşenko (2), Goncearova (2) Lozbina (2), Şabanova şi Balan pentru U.R.S.S. Au condus Jerzy Fasson și Zdislav Jeziory (Polonia). IUGOSLAVIA — ROMÂNIA II 12—8 (4—4). Dorind să iasă din Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a) Campionatul de atletism pe echipe DINAMO ȘI-A MĂRIT AVANSUL, DAR LUPTA NU S-A ÎNCHEIAT In campionatul republican de atletism pe echipe, chiar și după întrecerile primei zile a acestei ultime etape, lucrurile sunt departe de a fi lămurite, motiv pentru care abia astăzi, cum se spune — pe linia de sosire — vom cunoaşte formaţia cîştigătoare. înaintea acestei etape hotărîtoare, cum se ştie, Dinamo avea un avans de 6 puncte pe care şi l-a mărit însă la 42 p în urma desfăşurării, de joi, a cursei de 10 km marş. La această probă, exceptîndu-1 pe Ion Găsitu, cîştigătorul cursei, următorii clasaţi au fost reprezentanţi ai clubului din Şos. Ştefan cel Mare. Studenţii de la Clubul atletic universitar au luptat, de aceea, cu toate forţele pentru a reduce din handicap (la un moment dat ei reuşiseră chiar să ia conducerea) pentru ca la finele primei reuniuni pe primul loc al clasamentului general să se găsească tot Dinamo cu 597 p faţă de cele 575 p ale C.A.U. Aşadar, astăzi, în orice caz, vom cunoaşte campioana de atletism a anului 1973, deşi în ceea ce priveşte Întrecerea formaţiilor masculine şi a celor feminine, de pe acum se poate considera că Dinamo şi, respectiv, Argeşul sunt formaţiile cîştigătoare. Ziua de ieri, cu o vreme admirabilă pentru atletism, nu ne-a furnizat prea multe rezultate de certă valoare internaţională. Am aplaudat din nou evoluţia Argentinei Menis, a Vioricăi Viscopoleanu, cursele făcute de Constantin Stan şi Nicolae Perja. Ne-a plăcut, de asemenea, Întreaga desfăşurare a finalei sutiştilor şi doar finişul probei de 1 500 m bărbaţi. Rezultate tehnice : BĂRBAŢI ) 10 km marş (proba s-a desfăşurat joi): 1. I. Găsitu (Steaua) 43:27,2. 2. L. Caraiosifoglu (Dinamo) 43:38,2, 3. T. Brandt (D) 43:39,4, 4. N. Maxim (D) 46:00,4, 5. FI. Tufan (D) 46:54,8, 6. C. Enache (D) 47:00,0 ; înălţime : 1. L. Török (CAU) 2,11 m, 2. S. Ioan (Dinamo) 2,08 m, 3. M. Purice (CAU) 2,08 m, 4. Z. Szigyarto (Steaua) 2,04 m, 5. G. Buţuleac (Timiş) 2,00 m, 6. V. Lazarciuc (Argeş) 1,95 m ; 110 mg: 1. N. Perţa (Steaua) 13,9, 2. N. Petcu (CAU) 14,3, 3. A. Sepsy (Steaua) 14,9, 4. V. Teaşcă (CAU) 14,9, 5. V. Bogdan (Cluj) 13,2, 6. M. Nicolau (Steaua) 15,2 ; suliță : 1. M. Petra (Steaua) 72,24 m, 2. L. David (Dinamo) 71,64 m, 3. C. Romaniuc (Steaua) 64,38 m, 4. Al. Dumitru (Dinamo) 61,84 m, 5. L. Pinti (Steaua) 60,94 m, 6. I. Brie (Cluj) 60,94 m ; 100 m : 1. Gh. Zamfirescu (Steaua) 10,4, 2. T. Petrescu (CAU) 10,4, 3. D. Cristudor (Argeş) 10,4, 4. Gh. Dulgheru (Argeş) 10,5, 5. Al. Munteanu (Dinamo) 10,5, 6. V. Sărucan (Cluj) 10,6 ; 400 m : 1. C Stan (CAU) 46,8, 2 Gh. Tănăsescu (CAU) 48,2, 3 Al. Sălcudeanu (Dinamo) 48,2, 4. V. Miloiu (Argeș) 48,8, 5. P. Vasile (Dinamo) 48,8, 6. C. Novac (Rapid) 49,1 ; 1500 m : 1. P. Lupan (Steaua) 3:53,4, 2. Fl. Sandru (Steaua) 3:54,0, 3. C. Dima (Dinamo) 3:54,0, 4. Ad. Dinescu (CAU) 3:54,3, 5. D. Tit (Arges) 3:54,6, 6. Gh. Ungureanu (Dinamo) 3:54,7 ; triplusalt: 1. V. Dumitrescu (Dinamo) 15,70 m, 2. D. Iordache (Rapid) 15,45 m, 3. Er. Rotaru (Brasov) 14,60 m, 4. P. Gheorghiu (Dinamo) 14,44 m, 5. M. Zaharia (Rapid) 14,22 m, 6. Fl. Corbu (Dinamo) 14,12 m; 3 000 m obst.: 1. Gh. Celan (Rapid) 8:46,4, 2. I. Cioca (Dinamo) 8:57,0, S. O. Scheible (Braşov) 9:04,0, 4. L. Voichin (Rapid) 0:05,0, 5. Ad. Laurenţîu (Timis) 9:08,4, 6. M. Ifrim (Argeş) 9:12,0 ; greutate : 1. M. Iordan (Dinamo) 17,22 Romeo VILARA (Continuare în pag. a 4-a) Nicolae Perţa (pe primul culgar), in fruntea alergătorilor de 110 mg, chiar de la primul obstacol - - -- Foto: P. ROMOSAN Anca Grigoraş şi selecţionata României campioane balcanice la gimnastică sportivă La „modernă“ au cîştigat gimnastele bulgare SF. GHEORGHE, 13 (prin telefon). Sîmbătă după-amiază, în sala sporturilor din localitate, reprezentativa feminină a României şi dubla noastră campioană absolută Anca Grigoraş şi-au înscris în palmares succese remarcabile, clştigînd titlurile de campioane balcanice la gimnastică sportivă. Echipa României realizează această performanţă pentru a treia oară, în timp ce Anca Grigoraş obţine pentru prima dată trofeul pentru care au luptat aici cele mai autorizate reprezentante ale gimnasticii din România, Bulgaria, Iugoslavia şi Grecia. Sportivele noastre au dominat categoric competiţia, depunîndu-se la toate aparatele pe care le-au cîştigat la diferenţe nete faţă de adversarele lor. De reţinut că în clasamentul Individual compus pe primele 4 locuri se află numai gimnaste românce. De asemenea, subliniem faptul că deşi a căzut la bîrnă (ceea ce se întâmplă destul de rar), din cauza unei deconectări premature, Anca Grigoraş a găsit suficiente resurse pentru a termina învingătoare şi încă la o diferenţă apreciabilă. Căzind la paralele, Alina Goreac nu a putut recupera decit în parte punctul de penalizare. Totuşi, merită să aplaudăm ambiţia Alinei de a concura exemplar la următoarele aparate — sol şi sărituri — unde a obţinut cele mai ridicate note din concurs (9,70 ,respectivi Constantin MACOVEI (Continuare in pag. a 4-a)