Sportul, octombrie 1973 (Anul 29, nr. 7550-7580)

1973-10-14 / nr. 7563

VIZITĂ DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IN MUNICIPIUL TG. MURES Pe itinerarul vizitelor de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, s-a înscris sîmbătă, 13 octombrie, un nou şi important obiectiv — municipiul Tg. Mureş, impreună cu conducătorul partidului şi al statului nostru, in această zi au fost oaspeţii străvechii aşezări transilvănene tovarăşul Dumitru Popescu şi Miron Constan­­tinescu. Vizita întreprinsă in oraşul de pe Mureş, ca şi vizitele recente de la Slobozia, Galaţi şi Brăila, a prilejuit secretarului general al partidului o fructuoasă întîînire cu oamenii muncii români, maghiari şi germani care trăiesc înfrăţiţi de veacuri pe acest pămînt străbun, muncind înfrăţiţi pentru propăşirea României Socialiste. Tema dialogului — aceeaşi ca în toate cele­lalte intilniri ale secretarului general al partidului cu cei ce muncesc — examinarea atentă şi concretă, nemijlocită şi eficientă a tuturor problemelor importante legate de înfăptuirea programului luminos elaborat de cel de-al X-Iea Congres al partidului şi a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a P.C.R., stabilirea celor mai potrivite soluţii care să confere activităţii cotidiene pentru realizarea cincinalului înainte de termen un caracter şi mai dinamic. La ora 9,00 avionul cu care a călătorit conducătorul partidului şi statului aterizează la Tg. Mureş. „Bine aţi venit la noi, iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu !“. Aceste cuvinte înscrise pe un mare panou, pe frontispiciul aerogării, sunt mn inimile­ tuturor. Mureşenii au ţinut să facă o primire sărbătorească tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La coborîrea din avion, secretarul general al partidului a fost salutat de tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean Mureş al P.C.R. In numele comuniştilor, al tutu­ror locuitorilor judeţului Mureş, români, maghiari şi germani, se­cretarului general al partidului îi sunt adresate cuvinte calde de bun sosit. O gardă militară, alcătuită din ostaşi, luptători ai gărzilor patrioti­ce şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează, Imnul de stat­­ al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. După străvechea tradiţie, de deo­sebită stimă faţă de cei mai îndră­giţi oaspeţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se oferă pîine şi sare, i se dă să guste dintr-o ploscă cu vin. Pionierii îl înconjoară apoi pe conducătorul partidului şi statului, îi oferă flori. Mulţimea aclamă entuziast. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le răspunde tuturor, cu multă­ prie­tenie. Părăsind aeroportul, însoţit de uralele puternice ale celor veniţi în întîmpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc se îndreaptă spre cîteva dintre obiec­tivele industriale ale oraşului. Primul obiectiv care primeşte vi­zita secretarului general al partidu­lui este de fapt şi cea mai mare unitate industrială a oraşului — Combinatul de îngrăşăminte chimi­ce „Azomureş“. La intrarea în incinta unităţii şi pe alei, miile de operatori chimişti, laboranţi, ingineri şi tehnicieni, ve­niţi să-i întîmpine pe înalţii oaspeţi, fac o caldă şi entuziastă primire se­cretarului general al partidului. Directorul combinatului raportează că, potrivit indicaţiilor secretarului general al partidului, costul în­tregii platforme a fost recuperat pe baza beneficiilor, cu un an înainte de termen. La întrebarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu privitoare la modul în care sunt valorificate materiile pri­me, gazdele răspund : Aşa cum ne-aţi sfătuit dumneavoastră, stimate tova­răşe secretar general, valorificăm cu succes gazul metan din sursele locale de joasă presiune, utilizăm gazele reziduale în diverse procese de pro­ducţie şi vom adînci procesul recu­perării şi a altor substanţe de o ase­menea natură. Se dau apoi ample explicaţii des­pre cea de-a IlI-a etapă de dezvol­tare, pe care combinatul o parcurge în momentul de faţă. Sunt vizitate apoi cîteva instalaţii moderne, de mare productivitate din cadrul Fabricii de amoniac — turbo­­compresoare şi coloane de sinteză. La despărţire, în incinta combina­tului domneşte aceeaşi atmosferă de entuziasm. Fiecare muncitor, fiecare specialist este pe deplin încredinţat că vizita de astăzi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Combinatul „Azomureş“ constituie un nou şi pre­ţios ajutor în muncă, un nou îndemn în îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Următorul obiectiv al vizitei îl constituie întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, unitate cu tradiţie în peisajul Tîrgu Mureşului, care a cunoscut în ultimul deceniu o puternică dezvoltare. Directorul întreprinderii, ing. Mir­­cea Codreanu, invită pe oaspeţi să viziteze cîteva dintre sectoarele fa­bricii. în faţa unei machete, el pre­zintă activitatea actuală şi perspec­tivele unităţii, considerată pilot al pro­ducţiei naţionale de maşini, utilaje (Continuare în pag. a 4-a) REPORTERII NOȘTRI PE TEREN, IN MIJLOCUL PREOCUPĂRILOR PENTRU APUCAREA PREVEDERILOR HOTÂRÎRII PLENAREI C. C. AL P. C. R. DIN 28 FEBRUARIE - 2 MARTIE a. c. SATU MARE LA ORA REDIMENSIONARII BAZEI MATERIALE A SPORTULUI Sătmarul sportiv se preocupă acum de redimensionarea bazei sale materiale, în mai 1970, puhoaiele dezlănţuite ale Someşului, revărsa­te peste oraş, au pus o nedorită piatră de hotar între ce a fost şi ce este patrimoniu sportiv în Satu Mare. Racordat puternic la pulsul dina­mic al întregii ţări, prin­ acele trai­nice reţele numite solidaritate umană şi etică socialistă, munici­piul Satu Mare şi-a refăcut peisa­jul citadin la o scară nouă, cea a modernului şi funcţionalităţii spori­te. Au fost eforturi mari şi nepre­cupeţite în aceşti ani de reconstruc­ţie , în anul 1970, mai bine zis în lunile de după inundaţii, fiecare locuitor al reşedinţei judeţului a prestat în medie cîte 200 ore de muncă patriotică — au fost nişte priorităţi pentru ca fluxul de viaţă şi muncă să reintre cît mai repede pe făgaşul normal, întreprinderile şi casele, parcurile şi spaţiile co­merciale, şcolile şi terenurile de sport... Mergem spre întreprinderea de prelucrare a lemnului pentru a ve­dea noua sa bază sportivă aflată în curs de amenajare. Și trecem printr-un cartier de case cochete, zîmbind zilei de toamnă aurii cu fațade pastelate. Doar un stîlp de pe trotuar special marcat, pe care ni-l arată corespondentul nostru judeţean, Ştefan Vida, care stă pe acolo, aminteşte trecătorului că pe aci apele zălude au înecat avutul oamenilor sub 2 metri de furii. Şi cartierul, total refăcut şi îmbună­tăţit, se numeşte acum „Solidari­tăţii“. Cum se numea înainte ? „Ni­meni nu-şi mai aminteşte...“ — ni se spune, dar, în inima cartierului au şi botezat modernul complex comercial „Piaţa 14 mai“... Iată-ne în curtea blocului mun­citorilor nefamilişti de la I.P.L. Un viitor teren, deocamdată arat pen­tru nivelare şi drenaj, dar străjuit , pentru a i se cunoaşte destina­ţia din timp­­ — de două porţi de fotbal. Alături, gata amenajat un teren bituminat de tenis şi volei. • Peisajul citadin şi sportul • în cartierul Solidarităţii • 25 hectare de ape îmblinzite de mina omului • Complexul sportiv şi de agrement Someşul — acum şi în perspectivă împrejmuit cu un gard de reţea metalică. Totul — din resurse lo­cale, prin munca patriotică a tine­retului din fabrică. Solidaritatea în acţiune, la propriu şi la figurat ! Sătmarul sportiv se preocupă a­­cum de redimensionarea bazei sale materiale. „încercăm să rezolvăm un paradox — ne spune prim-vice­­preşedintele C.J.E.F.S., Viorel Mar­­chiş, care ne-a însoţit permanent — baza materială a sportului din ju­deţul nostru este mai consistentă şi mai aproape de necesităţi in me­diul rural“. Ne aflăm la Consiliul popular municipal. Interlocutor, tovarăşul prim vicepreşedinte, Ioan Cădariu. „Zona de agrement a Someşului — ne spune dînsul — aflată în curs de amenajare de doi ani şi-a în­cheiat prima etapă a lucrărilor în acest an. Patru puţuri cu apă termală aprovizionează bazinul mare şi cel de copii în aer liber precum şi vanele din pavilion. A început construirea celui de al doi­lea mare bazin şi a amenajărilor adiacente acoperite, care să-l facă apt şi în sezonul rece, asemenea celui cunoscut de la băile Felix (Oradea). Va fi gata în acest an. Tot aci, la Complexul de agrement Someşul, se vor da în funcţiune în viitorul sezon terenuri de volei, Paul SLAVESCU (Continuare in pag. a 3-a) Terenurile bituminizate din curtea Liceului Mi­hail Eminescu consti­tuie o zestre corespun­zătoare Diviziei naţio­nale a şcolarilor şi ju­niorilor . Foto ! Andrei NAGHI Satu Mare AZI, LA PATINOARUL „23 AUGUST“ „STELELE GHEŢII“ UN SPECTACOL DE GALĂ Marea scenă de gheaţă a Capita­lei, patinoarul acoperit „23 Au­gust“, va fi azi după amiază locul de desfăşurare al demonstraţiei in­ternaţionale de patinaj artistic. Pe afişul acestui adevărat spectacol de gală , care începe la ora 17 — figurează numele campionilor mon­­m Irina Rodnina şi Aleksandr Zaiţev, precum şi o serie întreagă de valoroşi patinatori din U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D. Germană, Polo­nia şi România. In fotografia noastră: cuplul pa­tinatorilor români Beatrice Hustiu- Dan Săveanu. Fotó : Ion MIHAICA PROLETARI P/III TOATETIRTLE, VNITI-VAK­ ANUL XXIX — Nr. 7 563 ASTĂZI, PE STADIONUL „23 AUGUST“, DE LA ORA 15,30 REPREZENTATIVA DE FOTBAL A ROMÂNIEI INTILNESTE FINLANDA. In calificările c.m. Aşadar, astăzi în incinta ovalu­lui de beton al stadionului „23 August“, cu începere de la ora 15,30, se va consemna ultima apa­riţie, pe anul acesta, a tricolorilor, prilejuită de confruntarea cu fot­baliştii finlandezi în preliminariile campionatului mondial. Un meci fără miză? Cam aşa am fost cu toţii tentaţi să apreciem această partidă cu re­prezentativa Finlandei, atunci la puţine zile după „Leipzig“, cînd, în mod practic, înfrîngerea sufe­rită de elevii lui V. Stan­escu şi R. Cosmoc în faţa fotbaliştilor din R.D. Germană îi scosese pe aceştia din cursa calificărilor pentru tur­neul final al C.M. Fireşte, el singur, timpul, nu e in măsură să restabilească deodată nişte şanse pierdute cîndva, dar el poate vindeca, cît de cît, de com­plexe, insuflînd ceva mai mult optimism în sufletul celui în care abia licăreşte o speranţă în a su­pravieţui. în această situaţie se găsesc, în clipa de faţă, şi componenţii re­prezentativei de fotbal a României. Au pierdut, la Leipzig, teren pre­ţios în această dificilă cursă a ca­lificărilor, dar, nu totul, concuren­ţii mai avînd de parcurs ceva metri pînă la atingerea firului alb al sosirii. Este, deci, şi, de datoria, noastră, a tuturor, să menţione intacte a­­ceste mici dar existente speranţe într-o eventuală victorie, repurta­tă la scor, pentru a mai putea aștepta ceva, la 3 noiembrie, de la ultimul joc, al grupei noastre preliminare Albania — R.D. Ger­mană. Poate mai mult decit în o­­ricare altă disciplină sportivă în­tr-o dispută de fotbal, cu am­bianța-i atît de specifică, factorul psihologic contează enorm, fiind in măsură să declanşeze energii nebănuite la o echipă sau alta. Cu ani în urmă, ne amintim bine, datorită imensei voinţe de a reface un greu handicap, echipa naţională a României a fost la un pas de a întoarce, pe acelaşi stadion, „23 August“, un sever 0-6 înregistrat la Madrid intr-un joc cu extrem de puternica selecţio­nată a Spaniei. La un moment dat, echipa lui Voinescu, Pîrcălab, Con­stantin, Manolache et comp. conducea pe tabelă cu 3—0 şi nu­mai un gol, căzut împotriva cursu­lui jocului, în repriza a doua, a tăiat d­in elanul unei echipe dez­lănţuite. Astăzi, tricolorii au din nou nevoie de sprijinul nostru, al tu­turor. Din minime şanse în reali­zarea unui scor de proporţii tri­bunele pot — au dovedit-o de atî­tea ori — să insufle curaj in obţi­nerea unui rezultat de proporţii. Cu atît mai mult aşteaptă astăzi echipa naţională suportul moral al publicului cu cit, e ştiut, ea cuprin­­de o serie de fotbalişti, ca Someş, Pantea, M. Sandu şi Marcu, cu o mai mică experienţă a jocurilor inter­naţionale oficiale care au deci. (Continuare in pag. a 3-a) Mircea Sandu... adversarul lui Răducanu. Da, la antrenamentul lotului reprezentativ in care portarul echipei naţionale a apărat buturile adver­sarului... Astăzi, însă, cei doi vor fi coechipieri pe stadionul „23 August* în partida cu Finlanda Hunedoara . ŞTAFETA ISCUSINŢEI Duminică, la Hunedoara, în or­ganizarea Consiliului municipal al organizaţiei pionierilor, se va da startul în „Ştafeta iscusinţei şi în­­demînării“. După ce vor parcurge pe jos 7,8 km., cele 12 echipaje vor lua parte la un concurs de ori­entare turistică. Vor avea loc, de asemenea, de­monstraţii de aeromodele, „Crosul de toamnă“, precum şi un concurs de semnalizare cu fanioane. La această acţiune vor fi pre­zenţi peste 3 000 de pionieri. I. VLAD — coresp. ZIAR AII.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT 4 PAGINI 30 BANI Duminică 14 octombrie 1973 in „Trofeul Carpaţi“ la handbal feminin­­ ÎNTRECUT U.R.S.S. CU 20­17 într-o veritabilă finală, echipa ţării noastre Intilneşte astăzi reprezen­tativa R.D. Germane PITEŞTI, 13 (prin telefon). Spec­tatorii care au umplut pînă la re­fuz tribunele Sălii sporturilor, din localitate au asistat sîmbătă seara la partide de mare luptă de mare frumuseţe. S-au detaşat prin suc­cesele lor nete şi mai ales, prin maniera d­e joc formaţiile R. D. Germane şi României care dumini­că (n.r. astăzi) îşi vor disputa o veritabilă finală a celei de a XIV-a ediţii a „Trofeului Carpaţi“ la­­handbal feminin. ROMANIA 1 — U.R.S.S. 20—17 (14—9). Cele două echipe s-au an­gajat într-o frumoasă întrecere, în care miza a fost pusă îndeosebi pe atac. S-a jucat in viteză de ambele părţi, cu combinaţii ale jucătoare­lor din liniile de 9 m şi de semi­cerc, s-au căutat şi s-au găsit mij­loace de marcare a unor goluri frumoase, uneori entuziasmante, de kinogramă. Echipa României, re­­venindu-şi aproape de potenţialul ei real, a pus stăpînire pe joc încă din minutul 6, luînd apoi un a­­vans substanţial (8—3 în min. 11). A continuat să-şi desfăşoare în­treaga gamă a posibilităţilor şi In cea de a doua parte a jocului, cînd şi-a mărit avansul la 6 goluri (15—9, min. 29) Succesul repurtat PROGRAMUL DE AZI ora 17,10 : România II — U.R.S.S. ora 18,20 : Iugoslavia —■ Ungaria ora 19,30 : România — R. D. Germană finalmente se datorează in princi­pal faptului că handbalistele noas­tre au evitat contactul cu adver­sarele, concepîndu-şi acţiunile în­tr-o zonă neutră şi obligîndu-le pe handbalistele sovietice să a­­vanseze şi, implicit, să creeze cu­loare de şut. Socotim că în a­­ceastă partidă a primat nu elanul, ci concepţia tactică bine aleasă de antrenor şi excelent pusă în prac­­tică de jucătoare. Au marcat: Mi­­kloş (5), Şos (5), Arghir (4), Cojo­caru­ (4) şi Furcoi (2) pentru Ro­mânia, Makareţ (5), Turcina (4), Li­oşenko (2), Goncearova (2) Loz­­bina (2), Şabanova şi Balan pen­­­­tru U.R.S.S. Au condus Jerzy Fas­son și Zdislav Jeziory (Polonia). IUGOSLAVIA — ROMÂNIA II 12—8 (4—4). Dorind să iasă din Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a) Campionatul de atletism pe echipe DINAMO ȘI-A MĂRIT AVANSUL, DAR LUPTA NU S-A ÎNCHEIAT In campionatul republican de atletism pe echipe, chiar și după întrecerile primei zile a acestei ul­time etape, lucrurile sunt departe de a fi lămurite, motiv pentru care abia astăzi, cum se spune — pe li­nia de sosire — vom cunoaşte for­maţia cîştigătoare. înaintea acestei etape hotărîtoare, cum se ştie, Di­namo avea un avans de 6 puncte pe care şi l-a mărit însă la 42 p în urma desfăşurării, de joi, a cursei de 10 km marş. La această probă, exceptîndu-1 pe Ion Găsitu, cîştigătorul cursei, următorii clasaţi au fost reprezentanţi ai clubului din Şos. Ştefan cel Mare. Studenţii de la Clubul atletic universitar au luptat, de aceea, cu toate forţele pentru a reduce din handicap (la un moment dat ei reu­şiseră chiar să ia conducerea) pen­tru ca la finele primei reuniuni pe primul loc al clasamentului gene­ral să se găsească tot Dinamo cu 597 p faţă de cele 575 p ale C.A.U. Aşadar, astăzi, în orice caz, vom cunoaşte campioana de atletism a anului 1973, deşi în ceea ce pri­veşte Întrecerea formaţiilor mascu­line şi a celor feminine, de pe a­­cum se poate considera că Dinamo şi, respectiv, Argeşul sunt formaţii­le cîştigătoare. Ziua de ieri, cu o vreme admira­bilă pentru atletism, nu ne-a fur­nizat prea multe rezultate de cer­tă valoare internaţională. Am a­­plaudat din nou evoluţia Argenti­nei Menis, a Vioricăi Viscopoleanu, cursele făcute de Constantin Stan şi Nicolae Perja. Ne-a plăcut, de asemenea, Întreaga desfăşurare a finalei sutiştilor şi doar finişul pro­bei de 1 500 m bărbaţi. Rezultate tehnice : BĂRBAŢI ) 10 km marş (proba s-a desfăşurat joi): 1. I. Găsitu (Steaua) 43:27,2. 2. L. Caraiosifoglu (Dinamo) 43:38,2, 3. T. Brandt (D) 43:39,4, 4. N. Maxim (D) 46:00,4, 5. FI. Tufan (D) 46:54,8, 6. C. Enache (D) 47:00,0 ; înălţime : 1. L. Török (CAU) 2,11 m, 2. S. Ioan (Dinamo) 2,08 m, 3. M. Purice (CAU) 2,08 m, 4. Z. Szigyarto (Steaua) 2,04 m, 5. G. Buţu­leac (Timiş) 2,00 m, 6. V. Lazarciuc (Argeş) 1,95 m ; 110 mg: 1. N. Perţa (Steaua) 13,9, 2. N. Petcu (CAU) 14,3, 3. A. Sepsy (Steaua) 14,9, 4. V. Teaşcă (CAU) 14,9, 5. V. Bogdan (Cluj) 13,2, 6. M. Nicolau (Steaua) 15,2 ; suliță : 1. M. Petra (Steaua) 72,24 m, 2. L. David (Dinamo) 71,64 m, 3. C. Romaniuc (Steaua) 64,38 m, 4. Al. Dumitru (Dinamo) 61,84 m, 5. L. Pinti (Steaua) 60,94 m, 6. I. Brie (Cluj) 60,94 m ; 100 m : 1. Gh. Zamfi­­rescu (Steaua) 10,4, 2. T. Petrescu (CAU) 10,4, 3. D. Cristudor (Argeş) 10,4, 4. Gh. Dulgheru (Argeş) 10,5, 5. Al. Munteanu (Dinamo) 10,5, 6. V. Sărucan (Cluj) 10,6 ; 400 m : 1. C Stan (CAU) 46,8, 2 Gh. Tănăsescu (CAU) 48,2, 3 Al. Sălcudeanu (Dina­mo) 48,2, 4. V. Miloiu­ (Argeș) 48,8, 5. P. Vasile (Dinamo) 48,8, 6. C. No­vac (Rapid) 49,1 ; 1500 m : 1. P. Lu­pan (Steaua) 3:53,4, 2. Fl. Sandru (Steaua) 3:54,0, 3. C. Dima (Dinamo) 3:54,0, 4. Ad. Dinescu (CAU) 3:54,3, 5. D. Tit (Arges) 3:54,6, 6. Gh. Ungu­­reanu (Dinamo) 3:54,7 ; tri­plusalt: 1. V. Dumitrescu (Dinamo) 15,70 m, 2. D. Iordache (Rapid) 15,45 m, 3. Er. Rotaru (Brasov) 14,60 m, 4. P. Gheorghiu (Dinamo) 14,44 m, 5. M. Zaharia (Rapid) 14,22 m, 6. Fl. Cor­­bu (Dinamo) 14,12 m; 3 000 m obst.: 1. Gh. Celan (Rapid) 8:46,4, 2. I. Cioca (Dinamo) 8:57,0, S. O. Schei­­ble (Braşov) 9:04,0, 4. L. Voichin (Ra­pid) 0:05,0, 5. Ad. Laurenţîu (Timis) 9:08,4, 6. M. Ifrim (Argeş) 9:12,0 ; greutate : 1. M. Iordan (Dinamo) 17,22 Romeo VILARA (Continuare în pag. a 4-a) Nicolae Perţa (pe primul culgar), in fruntea alergătorilor de 110 mg, chiar de la primul obstacol - - -- Foto: P. ROMOSAN Anca Grigoraş şi selecţionata României campioane balcanice la gimnastică sportivă La „modernă“ au cîştigat gimnastele bulgare SF. GHEORGHE, 13 (prin telefon). Sîmbătă după-amiază, în sala sporturilor din localitate, reprezenta­tiva fem­inină a României şi dubla noastră campioană absolută Anca Grigoraş şi-au înscris în palmares succese remarcabile, clştigînd titlurile de campioane balcanice la gimnastică sportivă. Echipa României realizează această performanţă pentru a treia oară, în timp ce Anca Grigoraş ob­ţine pentru prima dată trofeul pen­tru care au luptat aici cele mai au­torizate reprezentante ale gimnasticii din România, Bulgaria, Iugoslavia şi Grecia. Sportivele noastre au domi­nat categoric competiţia, depunîn­­du-se la toate aparatele pe care le-au cîştigat la diferenţe nete faţă de adversarele lor. De reţinut că în clasamentul Individual compus pe primele 4 locuri se află numai gimnaste românce. De asemenea, subliniem faptul că deşi a căzut la bîrnă (ceea ce­­ se întâmplă destul de rar), din cauza unei deconectări premature, Anca Grigoraş a găsit suficiente resurse pentru a termina învingătoare şi încă la o diferenţă apreciabilă. Căzind la paralele, Alina Goreac nu a putut recupera decit în parte punctul de penalizare. Totuşi, merită să aplaudăm ambiţia Alinei de a concura exemplar la următoarele aparate — sol şi săritu­ri — unde a obţinut cele mai ridi­cate note din concurs (9,70 ,respectivi Constantin MACOVEI (Continuare in pag. a 4-a)

Next