Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)
1974-04-19 / nr. 7745
Nr. 7745 -03- ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMĂ „Clujana" mai are multe de făcut i ordin parfe rul recheat al salariaţilor fabricii „Clujana“ a relevat o participare redusă a persoanelor fizice la aceste acţiuni cucaracter recreativ şi compensator şi a reclamat, pentru viitor, lărgirea capacităţii de cuprindere a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse. O cerinţă pentru împlinirea căreia este nevoie de o mare forţă de convingere, omobilizare sporită a salariaţilor ,- acţiune în care cuvîntul de ordine trebuie să revină comitetului sindicatului şi celui de U.T.C. din fabrică —, o mai bună organizare şi o mai tenace urmărire a campionatului asociaţiei sportive (activitate a cărei pondere s-a diminuat in ultimul timp), în fine, o mai judicioasă utilizare a bazei sportive de care dispune „Clujana“. îmbanitarţtri ,de conţinut solicită — după cum au remarcat mai mulţi participanţi la adunarea şi gimnastica la locul de muncă, acţiune ce se desfăşoară astăzi sporadic şi numai în unele sectoare. Intervenţii, atît la capitolul organizare, cit şi la disciplina muncii, necesită, însă, şi cîteva din secţiile pe ramură de sport de la „Clujana“. In ordinea acuităţii, cele mai rapide schimbări necesită secţia de fotbal, a cărei echipă zace, ca urmare a unui lanţ de slăbiciuni, la periferia seriei a IX-a a campionatului divizionar C. Principala cauză rămîne racolarea jucătorilor străini, care nu depun nici inimă, nici interes pentru culorile „Clujanei“. Intr-o situaţie critică se află şi echipa masculină de baschet, retrogradată in campionatul judeţean după o evoluţie foarte palidă in Divizia B şi ameninţată cu dizolvarea, aşa cum s-a intimplat, de curind, şi cu omonima sa feminină, după ce aceasta, cu ani in urmă a activat în prima divizie a ţării. Subliniind pentru început aspectele ce trebuie îmbunătăţite, nu vom trece cu vederea eforturile depuse de cîţiva activişti, antrenori şi sportivi, animaţi de pasiune şi devotament. Printre aceştia ii notăm pe Gheorghe Szarvadi — inimosul organizator de excursii, pe antrenorul de haltere Stefan Jávorell (care a adus, prin elevii săi, 7 titluri de campioni republicani la juniori, 6 locuri 2 la juniori si 3 la seniori, 4 medalii de bronz si „argintul" la juniori, pe echipe), sau pe sportivul Dumitru Ciobanu (desemnat de federaţia de specialitate „cap de serie“ în ierarhia celor mai buni 10 orientanşti în 1973). Nu vom ignora nici eforturile depuse pentru continua îmbunătăţire a bazei materiale, recent completată cu o modernă sală de forţă şi cu saună. Sunt nume şi realizări pe care „Clujana“ se sprijină şi va continua să se sprijine în eforturile ei de a da viaţă prevederilor Hotărârii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, in redresarea activităţii sportive in secţiile care au fost criticate in recepta adunare a asociaţiei sportive, ca şi în continua promovare a performanţei la disciplinele de frunte. ............. HAZUL ŞI NECAZUL TABELELOR DE MARCAJ E o săptămînă de rezultate atît de nebune, nebune, nebune că fie şi pe nevăzute, doar pe citite, şi tot gîfîi, cit de rece te vrei la minune. Săptămîni de-a rîndul scriem şi tot scriem că „nu rezultatele contează", ci sensul lor metafizic — şi deodată vine un puhoi de scoruri care mai de care mai exclamative, strigătoare la cer şi te uiţi la creionu-ţi blestemat, cel ce multe a îndrugat şi te pleci în faţa realităţii, ba chiar în faţa taberei de marcaj. Nu încep cu fotbalul, cum s-ar crede, mă uit mai întîi la Hochei şi la şah, fiindcă dacă aş da prioritate scrimei — cu Pop şi Kuki, deodată campioni mondiali la ti- 5SSSSSS3Ineret — aş ameţi prea tare. Dar cumpănit vorbind, pucul a înnebunit sovieticii conduşi cu 7—0 înaintea ultimelor 15 minute ale unui meci, cehii pierzînd la finlandezi, după un 7—2 cu sovieticii — plină de sens această „dezumflare* chiar la o casă mare ! —, cîştigind apoi la masa verde meciul pierdut, ca s-o frîngă în soartă cu suedezii, suedezii care-şi joacă întotdeauna şansele pînă la capăt, de parcă pe lumea asta n-ar exista şi descurajare — mondialele astea de hochei „mă înnebunesc, mamiţo*, cum zice, mai marele nostru intru haz şi har, nene lancu... La şah, alte bombe : Petrosian pierde din prima partidă cu Korcînci, Spasski stă rău la Karpov şi după aceea cîştigă, Korcinoi cîştigă şi a treia partidă cu Tigran. S-a pornit tare, prea tare.» şi iar îmi vine în minte o vorbă ,a aceluiaşi nene Iancu, a cărui valabilitate de mult am susţinut că are aplicare şi în sport. Tac despre tenis, anul abia a început aici şi prefer să citesc una din cele mai bune cărţi sportive apărute vreodată la noi — cartea lui Ţiriac, „Victorie cu orice preţ* (Ed. Stadion), carte încîntătoare, basm mare, de unde în primul rînd ai de învăţat că în tenis, înainte de orice, e bine să taci şi după aceea să vorbeşti. Dar vine pe calea undelor — dacă imagine nu-i — fotbalul şi toate cărţile îţi cad din mină, deşi ştii foarte bine că nu trebuie date şi pe faţă, fiindcă încă nu e vremea, „toate rezultatele e de antrenament* •— cum zicea de data asta nu nenea Iancu, ci un anonim al peluzei care şi el, ca tot românul, stătea bine la capitolul haz. In „antrenamentul" juniorilor noştri de la Cannes, meciul cel bun, cu fundaşii la centru, cel cu italienii, se pierde pe un gol dat italieneşte, meciul cu sovieticii se cîştigă în final, cînd nu „se mai credea în victorie", cum se spune, dar una-i ce se spune în fotbal şi alta-i ce se joacă. La seniori însă, e şi mai şi. Bulgaria înghite două infringed acasă, de la două „necalificate" : Ungaria şi Cehoslovacia. Iugoslavia pierde şi ea la „o absentă* — U.R.S.S., incit stai si te întrebi dacă nu e mai bine să fii calm şi fără groaza calificării în suflet. Ce-o fi in capul responsabililor bulgari şi iugoslavi, după aceste „nesemnificative" rezultate —• să nu ne amestecăm... ............. Dar tot ungurii pierd cu 0—5 la vest-germani, patru goluri într-o repriză — și iar nu mai știi ce să spui de acest antrenament, căci de cînd n-au mai încasat ungurii un 5—0 la fotbal, nici măcar la amicale ? Nu discut despre Sao Paulo — la ora asta n-am date suficiente, dar din ce se aude brazilienii n-au dat decit un singur gol valabil (cam de multişor poveste n-am mai auzit de o înaintare braziliană care să dea mai mult de un gol la nivel internaţional), iar românilor li s-au luat un gol valabil şi un penalty! Eu cred că cei calmi ar trebui să fie românii — dar mă tem ca vorba mea să nu fie considerată proastă şi paradoxală. Căci de unde calm la noi ? De unde ? Deschideţi cartea lui Jiriac la pagina 37 şi citiţi ce face Laver cînd arbitrul „îi fură" o minge — caz în care orice jucător european şi mai ales latin ar urla, ar invoca mila cerului, ar da cu capul şi racheta de pămint etc. — Laver nu clipeşte, „nici un muşchi nu-i tresaltă pe faţă", „arbitrul vinovat nu e gratificat nici măcar cu o privire", „Laver ştie că prin această comportare va obţine în ghemurile următoare cel puţin două mingi“ din partea arbitrului terorizat de muţenia şi impasibilitatea campionului... Ah, de-ar trebui să fim Laveri ai fotbalului mondial !... Bine, nu sîntem. Dar cine şi ce ne împiedică să încercăm ? Şi încă un amănunt : cîţi Laveri credeţi că deţine fotbalul mondial ? Eu zic că niciunul... Abia ar merita încercat. Am fi, poate, unici... BELPHEGOR imd Wffiltăr FESTIVALUL HANDBALULUI Ziarul Scînteia tineretului organizează astăzi, începînd de laora 17, in sala Floreasca din Capitală, „Festivalul handbalului*". Înscris in cadrul acţiunii „Serile Scînteii tineretului, „Festivalul handbalului* prilejuieste o intrlnire intre suporterii bucureşteni şi componenţii reprezentativei României, campioană alUluiîl. Din program desprindem: Zece întrebări adresate din sală la care răspund campionii turnii, „Vă pricepeţi la handbal — concurs fulger, „Ştafetele generaţiilor“, un show muzical-artistic cu orchestra Horia Moculescu şi soliştii Mihai Constantinescu, Olimpia Parcu şi Aurelian Andreescu, precum şi o demonstraţie de virtuozitate handbalistica, un meci între două formaţii alcătuite din mai multe generaţii de campioni mondiali. ATLETISM. Primul concurs important al sezonului In aer liber se va desfăşura Simbată şi duminică la Timişoara Este vorba de concursu! republican de probe neclasice şi ştafete. întrecerile vor avea loc pe stadionul C.F.R. LUPTE. Intre 19 şi 21 aprilie, la Sliven (R.P. Bulgaria), se va desfăşura un mare turneu Internaţional de lupte libere, la care vor fi prezenţi şi cîţiva dintre cei mai valoroşi sportivi români: Vasile Iorga, Ludovic Ambruş, Ion Dumitru, Ion Arapu, Enache Panait, Stelian Morcov, Petre Coraan, Aurel Bălâianu, Gigel Angliei. Fiind cunoscută valoarea Internaţională a sportivilor ţării gazdă la acest stil ?1 avtnd In vedere că federaţia organizatoare va Înscrie mai mulţi concurenţi la fiecare categorie, este limpede faptul că " reprezentanţii noştri vor avea o misiune dificilă. YACHTING. Pe lacul Herăstrău a avut loc — In organizarea asociaţiei sportive Electrică IDE8 — primul concurs de veliere al anului, întrecerea s-a desfăşurat, timp de două zile la clasele Optimist şi Fini (juniori mici). Rezultatele înregistrate in această reuşită reuniune nautică dotată cu „Cupa Primăverii“ , clasa Optimist : 1. Claudiu Gănescu (Electrica I.D.E.R.) 3 p, 2. Adrian Romaşcu (C.N.U.) 8,7 p, 3. Marian Radu (C.N.U.) 24,4 p; clasa Finn: 1. Ştefan Amarande (Electrica) 3p, 2. Petre F°pescu (Electrica) 8,7 p, 3. Valeriu Iosif (Electrica) 14,4 p. CICLISM, se reiau Întrecerile din competiţia Internaţională «Cupa Federaţiei». Astăzi startul In cursa de 108 km se va da la ora 13, la km 13,500 de pe Şoseaua Olteniţei. Sîrbbota va avea loc o alergare de 115 km pe şoseaua Bucureşti — Ploieşti cu startul de la km 10,509 (in dreptul Pădurii Bâneasa), la ora 15 (Întoarcerea prin Buftea). Duminică ,etapă în circuit (45 km), cu start la ora 11:45, pe strada Cimpina. Paralel cu disputele seniorilor, se vor desfăşura alergări pentru juniori. Cei mari se vor întrece de-a lungul a trei etape: vineri — şos Olteniţei (60 km), sâmbăta pe şos. Bucureşti — Ploieşti, varianta Buftea (startul la ora 15) iar duminică, de la ora 10,45 un circuit 33 km (str. Cimpina). Juniorii mici vor alerga simbăta 40 km pe şos Bucureşti—Ploieşti (Buftea), start la ora 15,15, iar duminică, pe str. Cimpina un circuit de 22 km (plecarea la ora 10). IERI, IN CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE DIRT-TRACK BULGARUL A. EFTIMOV L-A DEPĂŞIT LA MARE LUPTĂ PE BUCUREŞTEANUL I. MARINESCU Arena Metalul din Capitală a găzduit ieri după-amiază revanşa primului concurs internaţional desfăşurat marţea trecută la Sibiu La start s-au aliniat aceiaşi alergători din Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria şi România, întrecerile de la Bucureşti, urmărite de aproape 1 000 de spectatori (care au avut curajul să înfrunte frigul şi vîntul tăios) au marcat o revenire de formă a sportivilor români. Ion Marinescu, Cornel Voiculescu şi, în mai mică măsură, Gheorghe Sora au luptat de la egal, la egal cu favoriţii concursului, alergătorii bulgari şi cehoslovaci, 'oferind ' împreuuna ' manşe mult gustate de public. Disputele au fost atît de aprige şi adesea pline de neprevăzut, încît spre finalul reuniunii se aflau în cursa pentru primul, loc nu mai puţin de patru motociclişti : bulgarii A. F.Itimov şi P. Petkov, cehoslovacul V. Heil (învingătorul de la Sibiu) şi bucureşteanul Ion Marinescu. Pînă la urmă a cîştigat bulgarul A. Eftimov. CLASAMENTUL : 1. A. Eftimov (Bulgaria) 13 p, 2. I. Marinescu (România) 12 p, 3. P. Petkov (Bulgaria) 11 p, 4. V. Heil (Cehoslovacia) 11 p (mai puţine locuri I în manşe), 5. F. Radacsi (Ungaria) 10 p. 1i C. Voiculescu (România) 8 p, 7. Gh Sora (România) 8 p, 8. R. Havelka (Cehoslovacia) 8 p, 1. G. Egry (Ungaria),8 p, 10,.C. Semumov (Bulgara) 7. p. Tr. IOANITESCU Aspect din cea de-a doua tură a mansei a S-a, in care conduce maghiarul F. Radacsi. Foto : I. MIHAICA ieri, în etapa a lll-a a diviziei A de handbal masculin UNIVERSITATEA BUCUREŞTI ÎNVINSĂ PE TEREN PROPRIU (12-13) RE „POLL“ TIMIŞOARA! Ieri după-amiază s-au desfăşurat jocurile celei de a IlI-a etape din cadrul diviziei A de handbal masculin. Universitatea Bucureşti — Politehnica Timişoara 12—13 (6—5) ! Derby-ul studenţesc s-a desfăşurat pe o vreme Închisă şi un vint aspru. Bucureştenii au debutat promiţător, au deschis scorul printr-o splendidă pătrundere a lui Vărgălul, mărindu-şi apoi avantajul la două goluri. Ideea antrenorului Trofin de a anihila combinaţiile cuplului Gunneseh — Cristian Dieter se dovedea eficientă. Scorul a evoluat în continuare în favoarea Universităţii (min. 8: 3—1, min. 14: 4—2, min. 16: 5—8), care reuşea nu numai să se apere bine, ci şi să închege acţiuni de atac periculoase. Iată, însă, că in min. 24 Gunneseh se accidentează la o ciocnire şi este nevoit să părăsească terenul pînă în final. Ambiţionaţi parcă de acest lucru, timişorenii se agaţă de fiecare minge, luptă cu o ambiţie extraordinară şi, imediat după pauză, egalează, 6—6 (min. 37), în acest moment greu. Universitatea ratează o aruncare de la 7 m prin Mintiei (pînă atunci inspirat) şi cedează iniţiativa definitiv. Principalii realizatori : Mintiei (4), Vargaiul (3) şi Timniceru (3) — Universitatea. Diliţă (4), Timpu (3) şi Schranger (3). Au condus braşovenii I. A.nichi (bine) şi Gh. IURSU (cu scăpări), (al.h.) Independenţa Sibiu — Steaua 19 —24 (9—12). Peste 2000 de spectatori au asistat la o partidă de bun nivel tehnic şi spectacular, in care sibienii puteau emite mai multe pretenţii dacă dispuneau de un portar în formă. Principalii realizatori : Schmidt (0) şi Oană (6) — Independenta, respectiv Voina (6), Birtalan (5) si Tudosie (5). I. IONESCU - coresp. C.S.U. Galaţi Dinamo Braşov 13— 12 (5—8). Meciul s-a desfăşurat la Brăila, terenul gălăţenilor fiind suspendat. Studenţii au egalat in min. 56 si au înscris punctul victoriei in ultimul minut, printr-o aruncare de la 7 m. Principalii realizatori : Văduva (5) şi Momea (3)* C.S.U. Galati, respectiv Nicolae seufi) şi Schmidt (3). T. COSTIN - coresp. A.S.A. Tg. Mureş — Ştiinţa Bacău 14— 16 (3—6). Meci extrem de disputat, in care băcăuanii, mai experimentaţi, au obţinut o victorie meritată. Principalii realizatori : Fehér (4) şi Voina (4) — A.S.A., respectiv Odae (10) A. SZABÓ — coresp. Universitatea Cluj — Dinamo Bucureşti 10—11 (4—4). Cu excepţia minutului 11, cind tabela a indicat 3—1 în favoarea studenţilor, potiţi uu alt moment diferenţa dintre echipe n-a fost mai mare de un gol. Victoria dinamoviştilor a survenit în min. 58, cind Cîrlan a înscris (cu dificultate) din lovitură de la 7 m. Principalii realizatori : Burne (4) şi Oros (2) Universitatea, respectiv Cosma (4) şi Cîrlan (4). N. D. ._tt. După turneul echipei de juniori la Cannes OBOSEALA ACUMULATĂ (13 meciuri in 40 de zile), UNA DINTRE CAUZELE EȘECURILOR Au surprins, neplăcut, rezultatele echipei noastre reprezentative de juniori în turneul de la Cannes, încheiat, cum se știe, în prima zi a acestei săptămîni. Cu atît mai mult, cu cît ele au survenit la scurt timp după acea calificare spectaculoasă din cadrul preliminariilor Turneului U.E.F.A., cînd „H“-le juniorilor români, comportîrtdu-se remarcabil, a reuşit să depăşească un adversar deosebit de puternic. Ce s-a putut întîmpla, oare, cu aceeaşi echipă în intervalul dintre 3 aprilie — data meciului retur cu R. F. Germania (2—0) — şi 15 aprilie — acolo, pe Coasta de Azur, unde Moraru, Elisei, Cotigă şi coechipierii lor au evoluat neconvingător, pierzînd două meciuri, cele cu Italia (0—1) şi Ungaria (1—2), cîştigind unul, cu U.R.S.S. (2—1) și clasîndu-se tocmai pe locul 7 ? Am considerat că un răspuns mai cuprinzător la această întrebare ni-i poate oferi antrenorul principal al echipei, Constantin Ardeleanu. — Nu s-a întîmplat nimic... spectaculos și neașteptat in intervalul de timp scurs de la 3 la 15 aprilie Ştiam că după perioada de ivirt a meciurilor cu R. F. Germania va interveni o scădere de potenţial la majoritatea jucătorilor. Este vorba, desigur, de o oboseală acumulată pe parcursul perioadei ante-Cannes. Fac această afirmaţie, bazindu-mă pe nişte date concrete, foarte clare. Astfel, în 40 de zile, jucătorii din lot au susţinut 13 meciuri foarte grele. Dintre ele, 9 au fost interţări : două cu Turcia (2—0 şi 1—0), două cu R. F. Germania (0—1 şi 2—0), cite unul cu Brazilia (1—1) şi Bulgaria (1—4), plus cele trei din turneul de la Cannes. Adăugind acestora alte patru partide susţinute de fiecare jucător la clubul său, se ajunge la o situaţie de un meci disputat la circa 3 zile. Este foarte mult, dar, trebuie să spun, am dorit acest lucru pentru a testa edificator toate posibilităţile echipei, ale unor jucători mai firavi, care la Turneul final U.E.F.A. vor trebui să facă faţă tocmai unui astfel de ritm. In sfîrşit, cele două înfrîngeri din turneu mai pot fi explicate şi prin aceea că nu toţi jucătorii s-au comportat constant bine în toate cele trei meciuri. Doar Hurlei, Agiu, Popa, Leac şi Grosu au jucat fără oscilaţii mari de la o partidă la alta... . Apoi, multe dintre participante au prezentat în formaţiile lor şi jucători de 19 ani, regulamentul permiţând acest lucru. Reamintind că echipa noastră a fost cea mai tînără dintre cele opt , ceea ce nu scuză decit parţial eşecurile —, am solicitat antrenorului Ardeleanu să ne prezinte, în continuare, programul de pregătire a echipei, pină la plecarea în Suedia. — Vom căuta ca, pînă în preajma turneului final, să readucem formaţia la potenţialul ei etalat in partidele cu R. F. Germania. In perioada care urmează nu vom mai susţine decit un meci internaţional, cu R. D. Germană, la Bucureşti, la 28 aprilie sau 1 mai (n.n. — R.D.G. va mai juca o partidă şi în compania selecţionatei de perspectivă). Apoi, îi vom urmări atent pe jucători la echipele lor, reunirea lotului fiind prevăzută cu o săptămină înaintea plecării la turneul final, în cadrul căruia echipa noastră va susţine primul meci, cu Finlanda, la 22 mai. Celelalte două partide din grupă, cu Islanda şi Scoţia, se vor disputa la 24 şi, respectiv, 26 mai. Laurenţiu DUMITRESCU „Subsemnatul ILIE DUMITRU, secretarul asociaţiei sportive şi component al echipei de fotbal din comuna Plopu, jud. Prahova, fiind delegat de tinerii din comună vă scriu în numele lor această scrisoare pentru a ne sprijini sau să ne daţi o sugestie pentru a menţine o echipă de fotbal în cadrul campionatului teritorial ce aparţine de oraşul Mizil şi care activează în cadrul asociaţiei sportive a comunei, asociaţie care a luat fiinţă acum şapte ani. Deşi sînt ani de cînd este înfiinţată, asociaţia nu este dotată decît cu o ştampilă şi atît. Cu toate că am avut împotriviri din partea tuturor organelor locale care ar fi, trebuit să ne "ajute în această problemă de sport, noi, tinerii' flin e'btfruna, am reuşit să înfiinţăm ” echipa de fotbal şi să o înscriem în campionat în toamna anului 1973. Deşi a trecut un an de cînd a luat fiinţă, nimeni nu ne dă îndrumări, nimeni nu ne spune o vorbă bună cînd avem atîtea probleme de rezolvat şi organele de conducere ale comunei nici nu stau de vorbă cu noi. Noi singuri ne-am cumpărat echipament, noi singuri am plătit şi plătim taxele de participare, noi singuri am cumpărat plasele de la porţile de fotbal şi tot noi singuri plătim arbitrii la meciurile susţinute acasă şi transportul la zeci de kilometri cînd jucăm în deplasare. Ne-am adresat în repetate rinduri şi la Comitetul judeţean U.T.C., acolo fiind întîmpînaţi de tov. secretar Dan. Dînsul a promis că va veni personal în comună sau va trimite pe cineva, însă ne-am ales numai eu promisiunea. In cadrul asociaţiei sportive activează mulţi tineri talentaţi, printre care şi elevi care nu dispun, însă, de bani pentru cheltuielile necesare. Mai ştim că echipa se află printre primele clasate şi mai ştim că o parte din băieţi ne vor părăsi din motivele arătate mai sus, deci echipa o să se desfiinţeze. Ştim că la Plenara C.C. al P.C.R. din 1973 s-a pus un mare accent pe dezvoltarea sportului. Nu ştim, însă, dacă toate organele competente îşi asumă această răspundere pentru dezvoltarea sportului. Cel puţin'la noi,în comună, unde s-ar putea înfiinţa şi o echipă de handbal pentru fete şi o echipă de tenis, sport care se practică la noi în comună neorganizat, nu există nici un fel de preocupare din partea organelor răspunzătoare de problemele sportului. Am putea face mult dacă am fi îndrumaţi de cineva. Dumneavoastră ce părere aveţi despre această asociaţie care nu are decît o ştampilă?“ Prin Legea sportului, de problemele sportului sătesc se ocupă in principal organele Uniunii Tineretului Comunist şi ne miră că toc-* ’ mai în această perioadă cîrd sportul de masă cunoaşte multe iniţiative pentru ridicarea sa la nivelul cerinţelor actuale, pentru a fi la îndemîna tuturor cetăţenilor şi mai ales a tineretului, nu primiţi, stimaţi tovarăşi din comuna Plopu, ajutoru! necesar. Trebuie să vă adresaţi din nou Comitetului judeţean d.T.C. Prahova, căruia îi vom trimite şi noi scrisoarea dv apărută în coloanele ziarului nostru. Credem că de această dată veţi primi un răspuns concret. O VORBĂ BATRANEASCA... ..în articolul său ..Greşeala din minutul 91“ din ziarul Sportul nr. 7733, redactorul Jack Berariu spune : „Meciul a fost condus bine sau mai puţin bine de către un arbitru consacrat, desemnat doi ani la rînd cel mai bun arbitru”, fără a avea însă tăria şi curajul să comenteze daca acest arbitraj al lui Gh. Limona a fost sau nu bun. Tovarăşul redactor nu arată în articolul citat... nici una din greşelile făcute de tov. Gh. Limona, vezi doamn- 11C, ptfflUUCCI aui cilit ia rind acesta a fost desemnat cel mai bun arbitru... Eu ştiu o vorbă bătrînească, care zice cam aşa : „Gloriile trecutului nu trebuie să ierte sau să ascundă greşelile prezentului“. Cu respect, COSTACI GHEORGHE, str. dr Babeş nr. 1/1, Baia Mare“. Opinia cronicarului asupra arbitrajului incriminat de dv. a fost exprimată în comentariul meciului respectiv, în care se arăta că Gh. Limona, în comparaţie cu alte partide, a dovedit ezitări şi nesiguranţă la partida Sportul studenţesc — Dina ,mo. Rîndurile redactorului Jack Barariuseţ, refereau la atitudinea civilizată şi la bunele maniere care trebuie să fie manifeste în orice întrecere sportivă, între jucători, arbitri şi antrenori. De altfel, criptig,tanul echipei studenţeşti, Mircea Sandu, şi-a cerut ulterior scuze arbitrului Gh. Li- *mona pentru atitudinea sa ireverenţioasă. O RACHETĂ PESTE TRIBUNE... „Intîmplarea a făcut să trec în Ziua de 6 aprilie a.c. pe lîngă terenul de tenis (central) de la baza Progresul din str. Dr. Staicovici în jurul orei 16 — ne scrie ing. ION ROŞIANU de la Întreprinderea mecanică de material rulant Griviţa Roşie. Atras de culoarea frumoasă a unui trening, m-ar fi apropiat şi am avut surpriza plăcută de a-l vedea pe Toma Oviei jucînd cu Ionel Sântei. Admiratori ca mine mai erau mulţi şi îndeosebi tineri. La un moment dat am înţeles că Toma Ovici conducea cu 2—1. La cîteva minute după începerea celui de-al patrulea set, Ovici greşeşte o minge, se întoarce cu spatele la terenul de joc şi aruncă racheta peste gardul de împrejmuire a terenului central şi peste tribuna a doua de la terenul de vis-a-vis. M-am întristat cînd am văzut acest gest urît al lui T. Ovici şi îmi pun întrebarea dacă acea rachetă de metal cădea în capul unui spectator sau jucător, ce se întîmpla ? Vă rog pe dv. să scrieţi ceva în ziarul Sportul despre acest caz şi gest, sub forma în care credeţi pentru ca sâ poată fi de folos acestui sportiv. Vă mulţumesc“ Credem că aceste simple rinduri ale unui spectator întîmplător, ale „omului de pe stradă“, purtător al bunului simţ, constituie forma cea mai directă şi cea mai adecvată unui semnal pentru talentatul Toma Ovici, care nu trebuie să uite nici un moment necesitatea sportivităţii în teren şi menirea sa de purtător al tricoului reprezentativ. „NE-AM ALES NUMAI CU PROMISIUNI..." I BRAZILIA A ÎNTRECUT ROMÂNIA (Urmare din pag. I) I în min. 34, primul moment bun al formaţiei noastre : Marcu pri-I meşte o pasă lungă, trece cu uşurinţă de Ze Maria, centrează periculos spre bun, care reia peste I poartă. In min. 35, se înregistrează acţiunea cea mai discutată a jocului : cursă Lucescu, centrare I lungă peste defensiva braziliană, mingea îl depăşeşte pe Pereira, ajunge la Marcu, al cărui voleu si I gur trimite balonul In plasă, în colţul stîrg al porţii ; dezolaţi, brazilienii trimit mingea spre cen-I tru ; arbitrul de centru acordase iniţial golul, dar englezul Patridge se află cu steagul ridicat pentru un Iofsaid anterior şi golul înscris de Marcu este anulat. Tribunele fluieră îndelung. I în min. 38, o nouă cursă — Lucescu, încheiată cu o centrare care depăşeşte întreaga apărare brazi-iliană, dar Kun şi Iordănescu nu ajung balonul. Repriza a doua începe cuşarje I reuşite ale lui Marcu. în min. 52 este rîndul lui Lucescu să producă panică, centrînd precis spre I Kun, a cărui lovitură cu capul îl obligă pe Leao să acorde corner. Apoi, acţiune Paulo Cesar — Jair Izinho, ultimul şutează periculos la colţ, jos, în stânga, unde Iorgulescu parează excelent. în min. 58, Ze ■ Maria îl faultează pe Marcu : Lucescu execută lovitura liberă, dar Leao este la post. în min. 60 — combinaţie reuşită Dinu — Dudu Georgescu — Kun, ultimul îl depăşeşte pe Pereira, care îl coseşte, în careu, la 8 m de poartă, şi arbitrul dictează... lovitură de colţ. în min. 62, acţiunea lui Kun, încheiată cu un şut apărat excelent de Leao. în min. 69, Pereira blochează corect, la 6 m de poartă, o incursiune a lui Anghelini. în min. 88, centrează Dinu, Kun prelungeşte cu capul, Leao este învins, dar Ze Maria degajează de pe linia porţii ! A fost o repriză de joc bun al formaţiei noastre, aplaudată, în repetate rinduri, pentru acţiunile ei ofensive. A arbitrat slab, cu greşeli, francezul Robert Wurz , la linie — englezul Patrick Patridge şi argentinianul Miguel Comesana. BRAZILIA : Leeo — Ze Maria, Pereira, Piazza, Marinho — Clodoaîdo (min. 46 Carbone). Paulo Cesar, Rivcîino — Jairzinho (min. 74 Valtlomirho), Leivinha, Edu. ROMANIA : Iorguiescu — Anghelini, Sameș, Antonescu, Cristache — Dudu Georgescu, Dinu, Iordănescu (min. 72 Bălăci) — Lucescu, Kun, Marcu. Raport de cornere : 9—8 pentru gazde. S-au remarcat : Pereira, Rivelino, Marinho și Leivinha, respectiv Iorguiescu, Anghelini, Cristache, Lucescu și Marcu. SPICUIRI DIN PRESA LOCALĂ (urmare am pag. 1) ceput să dea semne de panică. In minutul 3, românii au fost foarte aproape de gol. Cvid Lucescu a centrat, Leao a alunecat şi mingea trebuia să ajungă in plasă fără întirzierea de o fracţiune de secundă a atacalifilor oaspeţi care urmăreau faza, ca să nu mai vorbim de golul înscris de Marcu, anulat nu ştim pentru ce, de arbitrul Wurz. De subliniat ■ acţiunea de întinerire a echipei române, care a prezentat un buchet de jucători în care se poate spera“. DIARIO DA NOTTE : „Echipa României, după ce a depăşit dificultăţile unui început nefast pentru ea, a echilibrat jocul, a căutat mai mult acţiunile ofensive, a vrut cu toate forţele şi cu multă convingere să reducă handicapul. Şi ar fi meritat acest lucru, dacă n-ar fi fost Pereira, Leao şi... arbitrul Wurz“. K‘**"!T*o : " Pag. d 3-d Situaţia In „Cupa Balcanică", grupa A Reprezentanta ţării noastre în „Cupa Balcanică“, formaţia S. C. Bacău, a disputat pînă acum trei din cele patru jocuri din grupa A, din care face parte. Băcăuanii mai au de susţinut un singur meci, re- turul cu Bolu Spor, partidă programată la 28 mai, la Bacău, iar Akademik mai are de jucat cu Belu Spor, in deplasare. Iată cum se prezintă clasamentul grupei A: 1. Akademik Sofia 8 7 8 1 7—1 4 . „ 2. S.C. Bacău 3 111 3—3 3 3. Belu Spor * 0 1 1 2— 1 TURNEUL ECHIPEI VICTORIA RIO BRANCO (BRAZILIA) După cum am mai anunţat, zilelea acestea va întreprinde un turneu in ţara noastră formaţia braziliană Victoria Rio Branco. Fot- baliştii sud-americani urmează să susţină două partide : miine la Ti- mişoara, cu Politehnica, şi duminică, la Arad, cu U.T.A. ; De la Comisia de competiţii şi disciplină La ultima sa şedinţă, Comisia de competiţiişi disciplină a F. R. Fotbal a dictat următoarele sancţiuni: — a suspendat pe o etapă pe următorii jucători : Răuţu (Gloria Buzău), Purnavel (C.S.U. Galaţi), — ambii pentru lovirea intenţionată a adversarului şi Ernest (Minerul ■ Baia Mare), pentru jigniri repetate ■ adresate coechipierilor ; — a suspendat pe două etape pe jucătorul Spiridon (Metalul Plopeni), pentru acumulare de 5 cartonaşe ; — a suspendat pe două etape pe Crăciun (Industria Sîrmei C. Turzii), şi Tyurkosi (Minerul Baia Mare), pentru lovire intenţionată a adversarului , — a sancţionat cu mustrare PS jucătorii Bera (Carpaţi Braşov) şi Mureşan (Industria Sîrmei C. Turzii). LOTO PRONOSPORT infiomea?# ULTIMELE zile de vînzarea BILETELOR PENTRU TRAGEREA SPECIALĂ LOTO A PRIMĂVERII DIN 23 APRILIE 1974 In toate agențiile Loto-Pronosport se continuă vinzarea biletelor pentru tragerea specială Loto a Primăverii.’ Reamintim pentru cei ce nu au citit rubrica noastră sau prospectele tragerii că noua formulă tehnică este extrem de avantajoasă faţă de tragerile similare anterioare. Astfel se extrag mai multe numere — 58 in loc de 42, se efectuează 7 extrageri In Ioc de 6 si se acordă 28 de categorii de ciştiguri in loc de 24. Lista ciştigurilor este de asemenea interesantă: autoturisme „Dacia 1300“ şi „Dacia 1101“, excursii in U.R.S.S., Spania şi Franţa, cîstiguri in numerar de valoare fixă şi variabilă. Nu uitaţi! Vă mai puteţi procura bilete pentru această interesantă tragere pînă luni 22 aprilie a.c. Tragerea va avea loc marţi 23 aprilie, la Bucureşti, in sala Clubului Finanţe-Bănci, strada Doamnei nr. 2 cu Începere de la ora 13,15, în continuare va rula un film artistic. CÎŞTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 12 APRILIE 1974 Extragerea I • categoria 1 : 1,35 variantea 1 4 825 lei ; cat. 2 : 3,50 a 17 880 lei; cat. 3 : 8,05 a 7 783 lei ; cat. 4 : 14,50 a 4 321 lei ; cat. 5 : 110,20 a 559 lei ; cat. 6 : 175,60 a 357 lei. Extragerea a II-a : categoria A : 1 variantă 26% a 11 832 lei si 9 variante 10"/ a 4 533 lei ; cat C : 7,45 a 6 997 lei ; cat. D : 17,35 a 3 005 lei - cat E : 95,60 a 545 lei; cat. F : 204 00 a 255 lei ; cat. X: 1 951.95 a 180 lei. Report categoria A : 86 801şi Ciştigul de 84 825 lei a revenit lui MITUIESCU CONSTANTIN, din Bucureşti, care obţine un autoturism la alegere şi diferenţa în numerar. Rubrică redactată de LOTO—PRONOSPORT