Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)

1974-04-20 / nr. 7746

Dacă am început însemnările AZI ÎNCEPE REUNIUNEA COMISIEI TEHNICE A FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE DE CANOE Aşa cum am anunţat, astăzi di­mineaţa, la casa de oaspeţi a U.G.S.R. se deschid lucrările şedin­ţei comisiei tehnice pentru caiac­­canoe a Federaţiei Internaţionale de Canoe. De remarcat că Bucu­­reştiul găzduieşte pentru prima dată reuniunea comisiei tehnice a F.I.C. Şi ca o dovadă grăitoare a prestigiului pe care caiacul şi ca­­noea românească şi l-au cucerit în lumea acestui sport, să notăm că funcţia de preşedinte al comisiei este îndeplinită de prof. Nicolae Navasari. Reuniunea de la Bucureşti a membrilor comisiei este deosebit de importantă, întrucât pe agenda de lucru a şedinţei figurează proble­me legate de desfăşurarea campio­natelor mondiale de caiac-canoe din toamna acestui an (Mexic) şi a întrecerilor din cadrul J.O. în vederea participării la şedinţa comisiei, ieri au sosit în Capitală Charles de Coquereaumont (Franţa), preşedintele Federaţiei Internaţio­nale de Canoe, Otto Bonn (Unga­ria) prim-vicepreşedinte al forului internaţional, Joachim Weiskopf (R. D. Germană), membru pentru Europa al F.T.C., precum şi Lars Bennbäck (Suedia), Werner Bohle (R. F. Germania), Hans Degebrodt (R. D. Germană), Allan Jensen (Danemarca), Waclaw Kwasniewski (Polonia), József Peh­l (Ungaria) şi Max Raub (Austria), membri ai comisiei tehnice. Sunt aşteptaţi să sosească în cursul zilei de azi Ignjat Dokici (Iugoslavia) și Aleksandr Silaev (U.R.S.S.) Azi, la Ploieşti şi Sofia ROMÂNIA - BULGARIA LA GIMNASTICĂ JUNIORI Astăzi, în sala sporturilor din Ploieşti, va avea loc intîlnirea in­ternaţională de gimnastică dintre reprezentativele feminine de juni­oare (sportive sub 16 ani) ale Ro­mâniei şi Bulgariei, cu exerciţii li­ber alese. La Sofia se întîlnesc selecționatele masculine similare ale celor două țări. In IntImpinarea marii sărbători FILE DIN CRONICA MUNCII ŞI A SPORTULUI LA VULCAN BUCUREŞTI Secţia mecanică-montaj a uzinei bucureştene „Vulcan". Intre fru­moasele realizări ale colectivului de aici se înscrie confecţionarea, peste sarcinile de plan, a 7 instalaţii de aprindere. Două dintre ele vor fi utilizate pentru cazanele de 50­ tone abur/oră, iar celelalte 5 pentru cazanele de 10 tone. Ce semnificaţie trebuie să acor­dăm acestui succes al secţiei con­duse de Petre Preda ? Fireşte, exact semnificaţia ce o merită : dorinţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de a intîmpina cu noi împliniri marile evenimente ale anului 1974 — a XXX-a ani­versare a eliberării patriei şi cel de al XI-lea Congres al Partidului. Dar consemnînd faptul Intr-un ziar de­ sport, o facem şi pentru că printre autorii ce şi-au pus sem­nătura pe noile utilaje se află unii dintre sportivii uzinei. Nu ne în­doim că numele lui Gheorghe Tu­­­­orancea este cunoscut în lumea rugbyului. Component al echipei divizionare A de la Vulcan, Gh. Tudorancea este, în acelaşi timp, şi component — şi încă unul de... linia întâia — al secţiei mecanică­­montaj. Dar nu este singurul an­grenat în procesul de producţie, tot atât de solid ca în sport. Dacă nu ne putem încă lăuda cu mari performanţe îri activitatea sporti­vă —■ ne spunea inginerul Paul Constantin, preşedintele asociaţiei — am realizat, poate ca o compen­saţie, un fapt la care ţinem ne­spus de mult : ÎNCADRAREA e­­fectivă a sportivilor de performan­ţă în procesul de producţie. Fie că mă refer la cei din echipa de rugby, fie la fotbalişti, cum ar fi sudorul Pavel Florian, sau lăcătu­­şul Ion Tom­a, fie că ii am în ve­dere pe componenţii echipei noas­tre de orientare turistică, mulţi dintre ei — cum este cazul mode­­i­ierului Constantin Abăluţă — campioni ai Capitalei, absolut toţi lucrează cot la cot cu tovarăşii lor din secţiile noastre cu OAMENI ŞI FAPTE din sportul de performanţă, am fă­cut-o numai pentru a respecta or­dinea în care am luat cunoştinţă de ele- Pentru că bilanţul la peste un an de la adoptarea Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educa­ţiei fizice şi sportului — este des­tul de bogat şi în activitatea spor­tivă de masă. La ediţia de iarnă a „Cupei tineretului", faza pe aso­ciaţie, au fost prezenţi mai mult de 400 de salariaţi la şah, tenis de masă şi săniuţe. „Acum — afirma preşedintele comitetului sindicatu - lui, tovarăşul Ion Dumitraşcu — suntem­ angrenaţi în acţiunea de muncă patriotică pen­tru ca până la 1 Mai să terminăm noua noastră bază sportivă din strada Serb­. Nuţu. Dar nu vom aştepta pină alunei pentru a debuta în ediţi de vară a „Cupei tineretului". In trecerile la handbal, orientar« tu­ricticA­­i atletism au fi început" La comitetul sindicatului a venit electricianul Marin Şerb­aru. In ate­lierul unde lucrează, vreo 50 de tineri se înscriseseră să ia parte la un cros. „Au venit 70 — spunea el — şi v-aş ruga să încercăm să mai procurăm 15—20 de perechi de tenişi". Am plecat cu preşedin­tele asociaţiei pe baza sportivă. Am reuşit să vedem, într-o singu­ră după-amiază, crosul sculerilor şi al ţevarilor­ Cel al muncitorilor din­ secţia tratament termic s-a a­minat pentru a doua zi, deoarece 23 de tineri şi tinere s-au hotărât să încerce „promovarea“ normelor din­ cadrul complexului „Sport şi sănătate“. Au reuşit? Probabil că da ! Noi nu am rămas să aşteptăm rezultatele. Ne-am grăbit să ajun­gem pe stadionul Republicii pen­tru a-i vedea pe reprezentanţii Vulcanului la repetiţia grupului sportivilor ce vor evolua în cadrul marelui spectacol din ziua de 1 Mai.E­lon GAVRILESCU In capitală NUMfflOASf ÎNTRfCfRI SPORIIQ Of MASĂ IA SMRŞIT Of SĂPTĂMÎNĂ • Deşi vremea este schimbătoare, sfîrşitul acestei sâptămini se anunţă bogat în întreceri sportive de masă în toate sectoarele Capi­talei. Evident, ponderea o deţin cele ce se desfăşoară în cadrul popularei competiţii „Cupa tineretului“. Astfel, în sectorul 1, aso­ciaţiile sportive de la CPCS şi IRMA organizează întreceri la­ volei şi fotbal, sîmbătă de la ora 16,30 pe bazele lor. Sectorul 3 îşi dispută finala Crosului tineretului, duminică de la ora 9, la baza sportivă Metalul. Sîmbătă, de la ora 16,00, pe baza sportivă a Şcolii generale 190, asociaţia ALFA organizează concursuri în cadrul „Cupei tineretului“. Clubul sportiv Voinţa organizează la stadionul său din şos. Pi­pera competiţii rezervate salariaţilor întreprinderilor şi instituţi­ilor. Duminică, de la ora 9,00, unităţile Igiena, Arta lemnului, Radio-Progres, Sporul, Muncă şi artă ş.a. vor participa la întreceri în cadrul complexului polisportiv „Sport şi sănătate“. Stadionul Tineretului va găzdui sâmbătă, de la ora 16,00, etapa pe centru universitar în cadrul „Cupei tineretului”. In prima zi a turneului, Politehnica şi „U” Cluj au furnizat o întrecere atractivă. In imagine, fază din meciul respectiv. Foto: Marinel HUZONI — Cluj PMLtmi­t roATT rimit, vmi-gil De data aceasta, vremea n-a mai fost aşa de rea ca acum şase zile cu cei 73 de rutieri din Bulgaria, Cehoslovacia, România şi Ungaria, prezenţi la startul etapei a III-a a „Cupei Federaţiei". A fost des­tul de rece, ameninţau nori grei, dar nu au căzut decit citeva pică­turi de ploaie. Cursa (98 km pe şoseaua Olte­niţei) nu a fost de mare specta­col, însă, ajutaţi puţin la ducere şi de vînt, alergătorii au mers î­ntr-un ritm susţinut, înregistrîn­­du-se, porţiuni întregi, o medie de 48 km la oră. Plecarea e liniştită, de abia după vreo 15 km plutonul se pune pe fugă­ La conducere, multă vreme, tînărul şi dotatul, Nicolae Voican. Tentativele de evadare sînt puţine, firave, şi „pu­se la punct“ repede. La 20 km de Olteniţa, un atac în trei e anihi­lat şi el, dar se înteţeşte lupta, se ajunge la peste 50 km/h . In co­muna Valea Roşie, în sfîrşit, avem două grupuri. Numai pînă la în­toarcere, cinci se produce regru­parea. De la Olteniţa spre Bucureşti, vîntul devine adversar, alergarea se domoleşte. Drumul este şi el, kilometri buni, numai piatră. La Curcani ne întîmpină soarele. O acţiune notabilă, în cinci, în Ne­greşti. Apoi, la conducere trec Teodor Dragan şi Viorel Mari­­neanu, urmaţi de Sorin Suditu şi maghiarul Tibor Debreczeny. Pe ultima parte a întrecerii se rulea­ză rapid de masivul pluton frun­taş. Se succede atac după atac, dintre care cel al lui SORIN SU­DITU se dovedeşte decisiv. Şi ast­fel, sportivul clubului­ Olimpia, candidat la un loc în lotul nostru pentru „Cursa Păcii“ trece primul, cronometrat în 2 : 17:00 (medie foarte bună — 42,900 kmh). Cu ace­laşi timp, au fost înregistraţi Jiri Zelenka (Cehoslovacia), Theodor Paterity (Metalul Plopeni), Tibor Debreczeny (Ungaria), George Ne­­goescu (Steaua), Nicolae Voican (Dinamo) şi Ion Cojocaru­ (Steaua). 60 de juniori mari şi-au dispu­tat, la rindul lor, prima etapă a frumoasei competiţii organizată de federaţia noastră de specialitate. La capătul celor 57 de km nu mai puţin de 33 de alergători au sosit in bloc cu 1 : 31:23­­ Primii cinci: ROMICA SIMION (Sc. sp.­­), Iori Lázar (C­S.M. Cluj), Pavel Ciobo­­taru (Steaua), Alex. Vlastaru (C. S. Brăila), Marius Creţeanu (Voin­ţa Arad)• Geo RAETCHI O NOUĂ VICTORIE ROMÂNEASCĂ, AUTOR: SORIN SODITU Liniştea aparentă dinaintea startului. Mai sint numai citeva clipe si rera porni la, drum ETAPA A III-A A „CUPEI f­EDERATIEI“ LA CICLISM Foto: St. CIOTLOŞ CAMPIONATUL REPUBLICAN FEMININ DE BASCHET FINAL DRAMATIC IN DERBYUL STUDENŢESC: UNIVERSITATEA CLUJ - UNIVERSITATEA TIMISOARA 59-58 La Cluj (grupa 7—6) şi la Ora­dea (grupa 7—12) au continuat în­trecerile ultimelor turnee ale cam­pionatului republican feminin de baschet. Corespondenţii noştri ne-au transmis următoarele rezul­tate şi comentarii! CLUJ RAPID — POLITEHNICA 72—63 (49—34). Victorie meritată a rapi­­distelor, realizată într-un meci în care ele au condus permanent, u­­neori la diferenţe confortabile: min. 16: 41—21, min. 26: 59—38. Au marcat: Racoviţă 13, Su­liman 11, Vasilescu 8, Gugiu 25, Bosco 15 pentru Rapid, respectiv Pruncu 6, Szabados 6, Demetrescu 11, Savu 7, Taflan 18, Ciocan 15. Au arbitrat 1. Dinescu şi P. Pa­S6T0. UNIVERSITATEA CLUJ — LU­NI­VERSIT­ATE­A TIMIŞOARA 59— 58 (24—25). Debutul a aparţinut clujencelor care — mai calme — au reuşit să conducă pină in min. 15, cind oaspetele au obţinut 17—16. Din acest r moment şi pînă în final, avantajul a alternat permanent, la diferenţe de maximum două coşuri. Zona timişorencelor a incomodat vădit atacul gazdelor, ineficiente în totalitate la aruncările de la semidistanţă şi distanţă. Timişoren­­cele au greşit la rîndul lor prin atacuri pripite şi multă imprecizie în aruncările la coş. Finalul a fost dramatic. Au înscris: Szé­kely 12, Mecca 6, Moraru 6, Anca 23, Pop 2, Fornea 6, Portik 2, E. Farkas 2 pentru învingătoare, respectiv Diaconescu 19, Moldovan 4, Czmor 4, Dobosi 1, Villanyi 20, Constanti­nescu 8, Füllöp 2 (Goian­­•­.aspendato­ri­u a­ jucat)­ Au arbitrat confuz M. Aldea şi C. Ne­­gulescu­. I.E.F.S. — VOINŢA BUCUREŞTI 68—63 (27—33). Nuşo DEMIAN Mircea RADU ORADEA VOINŢA TG. MUREŞ — SANA­­TATEA SATU MARE 49—44 (23— 19). Meci echilibrat, în min. 39, la scorul de 44—42 pentru mureşence, Kerese şi Biro de la Sănătatea au fost eliminate (5 faulturi) și, în continuare, această echipă a rămas pe teren cu patru jucătoare, ceea ce a facilitat succesul, adversare­lor. Cele mai multe puncte: Opri­­ciu 19, Brassai 13, Balaş 9 pentru Voinţa, respectiv Kereso 14, Pop 8. Au arbitrat foarte bine V. Pruncu si E. Sarossyi. CRIŞUL ORADEA — OLIMPIA BUCUREŞTI 73—50 (36—19). Victo­rie netă a gazdelor. Cele mai multe puncte: Bodor 18, Chvatal 14, Casetti 10 pentru Crişul, res­pectiv tatan şi Căpriţa cite 12, Bilă 10. CONSTRUCTORUL BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA IAŞI 64—13 (35—21) Ilie GHIŞA IN A PAStl­ ÎNVINGĂTOARE ÎN TURNUL DE llORtiV DE LA MINSK MINSK, 19 (prin telefon). — Turneul feminin de floretă din localitate a reu­nit 117 trăgătoare din 13 ţări şi s-a în­cheiat cu un categoric succes al spor­tivei Ana Pascu, neînvinsă in toate cele 5 asalturi ale finalei ! Un rezultat me­ritoriu a obţinut şi Sursana Ardeleanu, clasată pe locul 1 cu 2­0. Ecaterina Stahl a ratat de puţin (in urma unui baraj cu Belova şi Dzerajinskaia) ca­lificarea în finală. Tinerele floretiste Elena Pricop şi ştefania Tudose au a­­juns pină în sferturi de finală şi, res­pectiv, turul III. CLASAMENT : 1. ANA PA.SCU (RO­MANIA) 5 V : 2. E. Belova (U.R.S.S.) 4 v ; 3. I. Rejtő (Ungaria) 2 v ; 4. Suzana Ardeleanu (România) 2 v : 5. E. Kostel­­nikova (U.R.S.S.) 1 v: 6. E. Racova (Ce­hoslovacia) 1 v. ZIARAL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT I ANUL XXX — Nr. 7746 4 PAGINI 30 BANI Simbota 20 aprilie 1974 ^===^ PATINATORII CEHOSLOVACI PE PRIMELE LOCURI DANA­­RADULESCU ŞI TIBERIU SUCIU - CEI MAI BINE CLASAŢI DINTRE ROMÂNI Ultima zi a concursului interna­ţional de patinaj artistic pentru ju­niori a fost aşteptată cu justificat interes de către toţi cei care urmă­resc îndeaproape activitatea competi­­ţională a tinerilor patinatori români. Era pentru prima oară din 1967, de la inaugurarea acestui concurs, cîr­d o sportivă din ţara noastră se afla în clasamentul întocmit la capătul primelor două probe, pe locul întîi. Se punea întrebarea : va reuşi Dana Rădulescu să-şi păstreze poziţia ? In după amiaza de ieri, emoţionată poate de perspectiva ce i se deschi­dea, Dana Rădulescu n-a mai fost la fel de dezinvoltă ca in ajun. Ci­teva ezitări din partea ei au deter­minat pe arbitri să fie ceva mai sgirciţi cu zecimile de puncte şi ast­fel cehoslovaca Renata Baerova, mai curajoasă şi cu un program bine pus la punct, a trecut de pe locul cinci (la obligatorii) pe primul (la libere), cu un punctaj suficient ca să-i asi­gure victoria în clasamentul general al competiţiei­ Oricum, medalia de argint cucerită de Dana Rădulescu este meritorie şi o felicităm pentru aceasta. Clasament : 1. Renata Baerova (Cehoslovacia) 11—121,9 p ; 2. Dana Rădulescu (România) 13—122,09 p ; 3. C­orina Tanska (R.F.G.) 22—118,90 p ; 4. Petra Scharf (Austria) 27—116,88 p; 5. Monika Kowalska (Polonia) 33 — 114,72 p ; 6. Monika Soltez (Ungaria) 44—110,90 p ; 7. Mariana Chiţu (Ro­mânia) 49—108,87 p ; 8. Christine Ro­­zier (Franţa) 55—118,88 p. în ce-i, priveşte pe băieţi, aici lu­crurile erau ceva mai clare. Jaroslav Peska, lider atît în clasamentul „o­­bligatoriilor“ cit şi la programul scurt, după modul în care a evoluat era aproape sigur că nu avea cum si intimpine dificultăţi la cea de-a treia verificare. El a ciştigat fără emoţii. In schimb, emoţia ne-a dat atacul re­prezentantului nostru Tiberiu Suciu, care printr-o evoluţie neaşteptat de bună a reuşit să obţină o medalie de bronz. Bravo Suciu ! Micuţa Dana Ră­­dulescu, meda­liata cu argint a concursului nos­­stru internaţional Foto : V. BAGEAC RIDICAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A SATULUI ŞI LOCUL SPORTULUI Este cert că noua, reala civilizaţie a satului se va realiza în primul rind pe baza dezvoltării sale economice, cu corolarul său firesc, stabilizarea for­ţei de muncă­. Dar la aceasta concurează şi dez­voltarea edilitară, social-culturală şi sportivă a sa­tului. Iată de ce, la Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. preşedintele României, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia : „Crearea noilor centre urbane ce se propune în lege, sistematizarea generală a comunelor, ridicarea­­ lor economică şi socială vor determina transformări fundamentale în viaţa satelor, a ţărănimii, a oamenilor muncii din întreaga ţară. Realizarea acestor obiective care, fără îndoială, nu se vor realiza in ciţiva ani d­­in citeva cincinale, în 15—20 de ani, constituie o problemă esenţială a societăţii noastre. De aceea trebuie să acţionăm de pe acum, în mod conştient, la vede­rea acestei dezvoltări viitoare". Atitudinile, obiceiurile şi com­portamentele populaţiei legate de exerciţiul fizic şi sport se interpun ca un „mediu“ special între oameni şi condiţiile vieţii lor, mediu care reprezintă expresia unor anumite cerinţe naturale biologice — de a­­parare şi întărire a sănătăţii, a forţei de muncă — dar, mai­ ales, a unei anumite culturi, exprimată prin amenajări de baze sportive, prin promovarea unor forme orga­nizate şi accesibile de practicare a sportului. O asemenea prezenţă, o aseme­nea ambianţă propice exerciţiului fizic şi sportului în mediul sătesc constituie o dovadă peremptorie a civilizaţiei moderne, dar şi a ten­dinţelor marcate de ştergere în timp a diferenţelor dintre sat şi oraş. Un amplu proces de dezvoltare econo­mică, socială şi culturală &­ locali­tăţilor rurale, sub semnul civili­zaţiei socialiste, impulsionat şi di­­recţionat de stat, dar preluat cu spirit de iniţiativă de către auto­rităţile locale şi cu participarea efectivă a populaţiei, acordă edu­caţiei fizice şi sportului local cu­­venit printre acţiunile sociale vi­­zind satisfacerea nevoilor materiale şi culturale ale cetăţenilor. Toate acestea ne-au fost subli­niate drept cadru general al an­chetei noastre în judeţul Timiş, in discuţia purtată la Consiliul popu­lar judeţean, unde am avut inter­locutori pe secretarul acestui or­gan de stat, Mirorad Blagoev şi pe arhitectul şef al judeţului, Radu Grumezea. în timp ce primul a accentuat asupra contribuţiei efective a popu­laţiei şi asupra iniţiativei locale, arhitectul şef s-a referit la ajuto­rul specializat pe care organele ju­deţene de resort l-au dat în trans­punerea în viaţă a proiectelor lan­sate de oamenii acestor sate bă­năţene. Studiile de sistematizare au pre­văzut, astfel, noutăţi şi reampla­sări în comune de reşedinţă sau în sate, spaţiile afectate sportului în­­cadrîndu-se fie în zonele verzi, fie pe terenurile şcolilor, fotbalul fiind „expediat" spre marginea vetrelor. în anul trecut, 206 noi amenajări sportive au fost realizate în locali­tăţile din judeţ, prin fonduri locale şi muncă patriotică. Existenţa unor puternice unităţi economice — ca de pildă staţiunea experimentală a­­gricolă de la Lovrin, întreprinderea de pălării Periam, industria locală şi cooperaţia meşteşugărească de la Pod­ul Nou, secţia industriei locale de la Ceacova, C.A.P.-urile de la Teremia şi Tomnatec — determină, în planul larg al procesului de ur­banizare, şi consolidarea bazei ma­teriale a sportului şi agrementului. Şi animatori în acest sens, ca pri­marii V. Milităroiu (Lovrin), P. Obradov (Poei­u­l Nou) şi R. Wag­ner (Ceacova), preşedintele C.A.P. din Tomnatec, Petru Leneşi, secre­tarul comitetului comunal de par­tid din Periam, Nicolae Oniţa şi directorul întreprinderii de pălării din aceeaşi localitate, Gh. Lăpu­­geanu sunt cunoscuţi la nivel de judeţ, în asemenea localităţi şi în multe altele din judeţ se constru­ieşte intens în anii noştri şi preo- Paul SLAVESCU Petru ARCAN (Continuare în pag. a 3-a) S^^^mTIELURBnniZflREfll I Si SPATIILE PmBUJPDBT___| ECHIPA DE FOTBAL A ROMÂNIEI A SOSIT IERI LA BUENOS AIRES • Meciul cu Argentina se dis­pută luni, de la ora 21 (ora locala) • Este posibilă folo­sirea lui Beldeanu şi Trei BUENOS AIRES, 19 (prin telex). Delegaţia fotbaliştilor români a pă­răsit Sao Paulo în dimineaţa zilei de vineri, ajungind după o călătorie de circa două ore cu avionul pe aero­portul central din capitala Argenti­nei. Dacă in Brazilia lotului nostru i s-a făcut o primire călduroasă,, aici sosirea şi primele ore petrecute pe pămîntul argentinean au fost de-a dreptul emoţionante, lotul nos­tru fiind înconjurat cu o atenţie şi o căldură cu totul deosebite. La ae­roport au fost prezenţi conducătorii federaţiei de fotbal din Argentina, reprezentanţi ai ambasadei României la Buenos Aires, numeroşi ziarişti, reporteri de radio şi de televiziune. La citeva minute după sosire, an­trenorii şi jucătorii au fost invitaţi in sala de festivităţi a aeroportului, unde au participat la o scurtă con­ferinţă de presă. Ajungind apoi la hotelul „Alvear“, la care locuim, am şi putut vedea pe micul ecran sec­venţe filmate de la sosirea la Bue­nos Aires, în acest reportaj au fost rostite cuvinte frumoase la adresa fotbalului românesc, a evoluţiei re­prezentativei noastre în „El Mundial“­­ul mexican şi s-a subliniat că aceas­ta este prima reprezentativă a Rom­â­­niei care evoluează în Argentina. Toţi jucătorii noştri sunt in plenitu­dinea forţelor fizice, mai puţin Ior­­dănescu, uşor accidentat în meciul de miercuri noaptea, înainte de ple­carea din Sao Paulo fotbaliştii din lot (care n-au evoluat în faţa Bra­ziliei) au făcut un intens antrena­ment. în cursul zilei de vineri a av­ut loc primul antrenament la Buenos Aires pe stadionul „River Plata", pe care — de altfel — se va desfăşura şi meciul Argentina—România luni seara cu începere de la ora 21 (ora locală). în ceea ce priveşte formaţia noastră sunt posibile unele schimbări, in sensul prezenţei lui Beldeanu in Eftimie IONESCU (Continuare în pag. a 4-a) Vineri dimineaţă, partici­panţii la concursul interna­ţional de patinaj artistic, îm­preună cu antrenorii şi ar­bitrii care au oficiat în ca­drul acestei competiţii au pe­trecut citeva momente plă­cute ca oaspeţi ai Palatului pionierilor. Aici, micuţii re­prezentanţi ai Austriei, Ce­hoslovaciei, R. F. Germania, Franţei, Poloniei, Ungariei şi României au fost primiţi de tovarăşul Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Na­ţional al Organizaţiei pio­nierilor şi preşedinte al Fe­deraţiei române de patinaj, care a adresat sportivilor calde felicitări pentru evo­­luţia­ lor în competiţia găz­duită de Capitala ţării noas­tre. A urmat vizitarea cîtorva dintre cercurile unde-şi des­făşoară activitatea pionierii bucureşteni. A fost o vizită instructivă, plăcută pentru care sportivii străini vor păs­tra desigur, o caldă amintire. Clasament : 1. Jaroslav Peska (Cehoslovacia) 9—116,91 p ; 2. Markus Stolzer (R.F.G.) 16—111,97 p ; 3. Ti­beriu Suciu 22—108,86 p ; 4. Liviu Ghica 25—107,41 p ; 5. Anghel Ale­xandru (toţi — România) 35—103,93 p; 6. Janos Molnár (Ungaria) 41—99,36 p; 7. Marek Papas (Polonia) 49—97,63 p ; 8. Tibor Szaghy (Ungaria) 55—03,25 p. Gh. STEFANESCU

Next