Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)
1974-04-25 / nr. 7750
PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PARTICIPAT, IERI, LA LUCRĂRILE COMISIEI ECONOMICE O.N.U. PENTRU EUROPA Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Prezenţa şefului statului român la această importantă reuniune internaţională relevă, încă o dată, cu pregnanţă, interesul viu pe care ţara noastră 11 manifestă faţă de activitatea acestui organism al O.N.U., faţă de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între ţările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile şi,reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între naţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, în chip marcant, hotărirea României socialiste de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la diviziunea internaţională a muncii, la amplificareaschimbului de valori materiale şi spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă şi rodnică conlucrare, in care relaţiile dintre state, indiferent de orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie aşezate constant şi temeinic pe principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa, asigurării dreptului fiecărui popor de a-şi organiza viaţa conform năzuinţelor şi aspiraţiilor proprii. Este ora 10,00. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este salutat cu caldă cordialitate, la sosirea sa, de Miloslav Hruza, preşedintele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, şi de alte persoane oficiale, însoţit de reprezentanţii Comisiei O.N.U. pentru Europa, care l-au întimpinat, preşedintele Nicolae Ceauşescu ia loc în prezidiul lucrărilor sesiunii. Preşedintele Comisiei O.N.U. pentru Europa a exprimat satisfacţia tuturor celor prezenţi de a avea în mijlocul lor , pe preşedintele Republicii Socialiste România şi a rugat pe şeful statului român să ia cuvîntul. Urmărit cu deosebit interes, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvântare, care a fost subliniată cu vii aplauze. In numele participanţilor, preşedintele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa a adresat călduroase mulţumiri preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru cinstea ce le-a făcut de a lua parte la lucrările Comisiei, pentru interesanta cuvîntare ţinută in faţa participanţilor la dezbaterile sesiunii. VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA Preşedintele Republicii Costa Rica,Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe continentul sud-american. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnico-economici şi funcţionali ai produselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe preşedintele José Figueres Ferrer. Coloana oficială de maşini traversează apoi oraşul, îndreptindu-se spre Complexul de sere Işalniţa. La invitaţia gazdelor, oaspeţii vizitează hala de sortare şi ambalare, sectoare în care activitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare, precum şi o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Dolj a oferit un dejun oficial în onoarea preşedintelui Republicii Costa Rica. In continuare, oaspeţii au vizitat hidrocentrala şi barajul de pe Argeş. Ori de câte ori faci un popas la „Autobuzul“ Bucureşti, te întîmpină... tinereţea. Chiar şi noul preşedinte al asociaţiei sportive, ing. Lucian Duma, este un bărbat sub 30 de ani, o gazdă îndatoritoare, gata să-ţi prezinte realizările colectivului de aici, acum înaintea marii sărbători a oamenilor muncii, înţelegem din relatarea ing. Duma că în cinstea zilei de 1 Mai tineretul din uzină, întregul colectiv de salariaţi, au avut drept obiectiv realizarea unei săptămîni-record. Altfel spus, îndeplinirea integrală a tuturor angajamentelor luate în procesul de producţie, depăşirea unor obiective de plan şi, în plus, efectuarea de activităţi patriotice în sectoare, în întreprindere, în unităţile-anexă. Adică ordine, curăţenie, amenajarea unor spaţii pentru exerciţiu fizic, în completarea celor existente la baza sportivă a „Autobuzului“ şi în Parcul tineretului. In toate aceste multiple acţiuni, tineretul — condus şi Îndrumat de comunişti, de Comitetul de partid — obţine rezultate remarcabile. Am găsit lingă ing. Duma o serie de activişti de nădejde, foşti sportivi, ca Nicu Nicolae, un mare animator al atletismului, al alergărilor de cros îndeosebi, ing. Dan Stamatopol, sufletul activităţilor turistice, Ion Vlada, Nicolae Haiducu, Nicolae Mucea şi Otto Popescu, întotdeauna săritori cînd a fost vorba de organizarea unor competiţii de masă. Am intilnit, de asemenea, pe secretarul comitetului U.T.C., Constantin Teodorescu, preocupat, printre altele, să facă din exerciţiul fizic un aliat zilnic al fiecărui membru al organizaţiei. Numelor notate mai sus, confirmate de tovarăşul Dumitru Cosma, membru In Comitetul de partid al uzinei, ca piloni ai activităţii sportive, le-am alăturat multe altele, fie unor tineri angajaţi cu toată pasiunea In concursurile atletice (aproape săptămînal cite un cros pe sector). In campionatul de fotbal al sectoarelor (8 echipe din rîndul cărora se disting sportivii Gh. Preda, ing. Petre Tudor, I. Beşleagă, I. Lucescu, fratele cunoscutului fotbalist (de la Dinamo etc.). Am notat, de asemenea, că şi tinerele muncitoare de aici, urmînd exemplul băieţilor, nu ocolesc stadionul, sunt prezente la întrecerile pentru „Cupa Diana“, două dintre ele — Marioara Pandele și Didina Miu — situlndu-se chiar printre fruntașe la cros. Evident, ar fi multe de spus despre hărnicia In muncă și In sport pledează pentru efort avîntat, despre elanul cu care ei Intîmpină ziua de 1 Mai. Limităm, însă, la atît reportajul nostru, concluzionînd că în Importanta uzină bucureşteană totul pledează pentru efort avîntat, destinat să sporească continuu prestigiul acestui reputat colectiv de muncă ! T. BRADEŢEANU ! 300 de sportivi şi sportive au participat la „Crosul 1 Mai“, organizat în oraşul Gherla. Iată cîştigătorii cat. 15—16 ani : Veronica Lucaci (Şc. gen. 1) şi Grigore Gogan (Lic. Ana Ipătescu) ; cat. 17—19 ani : Maria Iliţicaş (Şc. gen. 1) şi Sorin Icnculescu (Lic. Petru Maior) ; cat. peste 19 ani: Teodor Prisăcaru (Şc. prof. de cooperaţie). Toţi aceştia vor participa la faza judeţeană Cluj, preconizată a se desfăşura pe data de 28 aprilie. D. VATAU — coresp. CROSUL „SA ÎNTTMPINAM 1 MAI“, ORGANIZAT DE SECTORUL 6 AL CAPITALEI Astăzi, Capitala va fi gazda unei noi întreceri de cros, desfăşurată sub genericul „SA INTIMPINAM 1 MAI“. Acţiunea este organizată de C.E.F.S., în colaborare cu celelalte organisme de resort ale sectorului 6. Se anticipează participarea a 6 000 de tineri şi tinere.iiFetele vor începe întrecerea la ora 15:30, din faţa Academiei militare, şi vor parcurge un traseu pe străzile care leagă acest punct de Opera de Stat ; băieţii vor alerga pe un alt traseu, între Casa Centrală a Armatei şi Opera de Stat. Startul lor va avea loc la ora 16. IN ÎNTÂMPINAREA MARII SĂRBĂTORI FILE DIN CRONICA MUNCII ŞI A SPORTULUI SĂPTĂMÎNA RECORD LAAUTOBUZUL LA 1300 DE CONCURENŢI GHERLA • Un paradox: baza de masă creşte, Insă cea de performanţă e in scădere • Ce fac antrenorii ? Ce fac cluburile? • Un pas înainte al băieţilor, dar mult prea mic Evoluţiile şi rezultatele reprezentanţilor României la cea de a 9-a ediţie a campionatelor europene de tenis de masă au generat, cum este şi normal, comentarii diferite în rîndurile pasionaţilor şi specialiştilor acestui sport de la noi, fie simpli spectatori, fie cunoscători în materie. Unii dintre ei manifestă o oarecare insatisfacţie, deoarece nu s-a cîştigat nici un titlu, alţii, dimpotrivă, consideră ca onorabile cele trei medalii cucerite de jucătoarele românce prezente la Novi Sad (argint prin Maria Alexandru şi cehoslovaca Grofova, bronz de cuplul M. Alxeandru — Stipancici şi perechea Eleonora Vlaicov — Magdalena Lesai), ca şi saltul de trei locuri înscris de echipa masculină (9 faţă de 12 cu doi ani în urmă) în clasamentul celor mai bune reprezentative continentale. Sigur, comparativ cu răsunătoarele performanţe din ultimele trei decenii (19 titluri supreme, plus alte numeroase medalii la C.M., precum şi cele 25 de medalii — din care patru de aur — la C.E.), rezultatele de la Novi Sad nu pot avea aceeaşi rezonanţă. întrebarea care se pune însă este aceea dacă reprezentanţii noştri la această ediţie a „europenelor“ puteau sau nu să obţină rezultate mai bune ? înainte de a încerca să dăm un răspuns, se cuvine o precizare. După ce Maria Alexandru plecase din Bucureşti cu o stare de sănătate mai puţin favorabilă, la Novi Sad, antrenoarea emerită Ella Constantinescu s-a văzut confruntată de un alt necaz, în ajunul competiţiei, Eleonora Vlaicova- Constantin COMARNISCHI Penuria de valori din tenisul de masa DE 20 DE ANI, MARIA ALEXANDRU! IAR CEILALŢI ? Campionatele europene de tenis de masă s-au încheiat. Rezultatele se cunosc. Trei jucătoare românce au cîştigat tot atitea medalii (una de argint şi două de bronz), iar echipa masculină s-a clasat a noua în primul eşalon. Dar, evoluţiile de la Novi Sad sunt de acum de domeniul trecutului şi important este ce se va întîmpla în viitor pentru că laurii cuceriţi de-a lungul atîtor ani impun o abordare mai hotărită a competiţiilor de amploarea unor campionate mondiale sau europene, ponderea tenisului de masă românesc trebuie să fie mai mare în lupta pentruocuparea locurilor pe podiumul premianţilor. A miza totul pe neobosita noastră jucătoare Maria Alexandru — campioană a lumii la dublu femei (cu japoneza Hamada) — nu este o soluţie, pentru că şi longevitatea sportivă, fie cit de prelungită, are totuşi anumite limite. Frin urmare... Şi la ping-pong se simte nevoia unui sprijin mai eficient la diverse nivele, însă redresarea lui evidentă trebuie să izvorască şi prin propriile forţe, printr-o mai bună valorificare a tuturor posibilităţilor. In acest sens este necesară o atitudine fermă, pentru ca antrenorii să-şi facă datoria, să-şi justifice salariile, depunînd o muncă concretă, minuţioasă, de selecţie şi pregătire, in centrele de tradiţie în acest sport, la Bucureşti (cluburile Progresul, Voinţa), Cluj, Arad, sau în altele unde tenisul de masă cunoaşte o înviorare, trebuie să se desfăşoare o activitate susţinută pentru depistarea şi creşterea elementelor de nădejde pe tărîmul performanţei, iar interesul general să primeze în dauna celui îngust, local, de club. Se impune totodată ca procesul instructiv-educativ al sportivilor să fie condus cu maximum de exigenţă, să atingă cotele corespunzătoare cerinţelor internaţionale, curmîndu-se orice fel de abateri. Să se renunţe la cei care nu sunt decişi să muncească fără preget, să-şi sporească volumul de lucru la indicii stabiliţi. Iar federaţia de specialitate, ca şi ceilalţi factori de resort, trebuie să-şi îndeplinească pînă la capăt obligaţiile ce le revin. în acest fel vor fi înfăptuite prevederile Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R de anul trecut privind măsurile care trebuie luate pentru afirmarea pe plan internaţional a echipelor româneşti la jocurile sportive, printre care şi tenisul de masă. Pe podiumul premianţilor probei de dublu mixt, de la stingă: Milan Orlovski — Alice Grofova (Cehoslovacia) — medalie de argint, Zoia Rudnova — Stanislav Gomozkov (U.R.S.S.) — medalie de aur, Anton Stipancici — Maria Alexandru (Iugoslavia — România), Jacques Secretin — Claude Bergeret (Franţa) — medalii de bronz Foto : Bora VOJNOVICI — Novi Sad (Continuare in pag. a 4 a) pmmm m rosrt gîmit. vmwt t 2 TAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT Joi 25 aprilie 1974 ANUL XXX — Nr. 7750 4 PAGINI 30 BANI SORŢII AU DECIS ASEARĂ. SFERTURILE DE FINALA ALE „CUPEI ROMÂNIEI“ LA FOTBAL Aseară s-au tras la sorţi sferturile de finală ale „Cupei României“ la fotbal. După cum se ştie, în această fază a competiţiei s-au calificat şase echipe din Divizia A (Steaua, U.T.A., A.S.A. Tg. Mureş, Jiul, Politehnica Timişoara, „U“ Cluj) şi două din eşalonul secund al fotbalului nostru, S. C. Tulcea şi C. S. Rm. Vilcea, deţinătoarea trofeului. Iată meciurile rezultate In urma tragerii la sorţi: C. S. RM. VILCEA — „U" CLUJ S. C. TULCEA — POLITEHNICA TIMIŞOARA U.T.A. — STEAUA JIUL — A.S.A. TG. MUREŞ Partidele se vor disputa la 15 mai pe terenuri neutre. Meciul U.T.A. — Steaua se va juca la Ploieşti, iar Jiul — A.S.A. şi S. C. Tulcea — Politehnica Timişoara, ambele la Bucureşti. Delegaţii echipelor C. S. R.. Vîlcea şi „U“ Cluj nu au căzut de acord, aseară, asupra terenului care va găzdui meciul dintre formațiile lor. „CUPA DINAMÓ“ LA CAIAC-CANOE Duminică dimineaţa se va desfăşura primul concurs de caiac-canoe al sezonului. începînd de la ora 9, la Snagov se va desfăşura tradiţionala întrecere de fond „Cupa Dinamo“, rezervată seniorilor, la care vor lua startul cei mai buni specialişti din ţară. Se vor disputa următoarele probe: caiac 1, caiac 2, canoe 1 şi canoe 2, toate pe distanţa de 10 000 m, caiac 1 fete, pe distanţa de 3 000 m. FINALELE UNIVERSITARE ALE „CUPEI TINERETULUI“ AU DEBUTAT $I CELE MAI BIE AUSPICII CLUJ 24 (prin telefon). O splendidă zi de primăvară. Iată cadrul în care au fost programate majoritatea partidelor din Parcul sportiv studenţesc şi Stadionul Municipal , aflate, la această dată într-o adevărată explozie de culoare. Adăugind entuziasmul şi ambiţia competitorilor reliefăm, credem, ambianţa în care au debutat finalele universitare ale ediţiei de vară a „Cupei tineretului“. PRINTRE COMPETITORI La ora 8,30, in sălile de sport si pe terenurile din frumosul parc de pe malul Someşului, arbitrii au fluierat începutul primelor partide la jocuri sportive. In Sala sporturilor şi-au dat întîlnire cei mai buni baschetbalişti din centrele universitare prezente la întrecere. Pe terenurile din parcul studenţesc au avut loc aprige intilniri de volei, handbal şi fotbal. Şi aici, intr-o ambianţă extrem de plăcută, s-au desfăşurat remarcabile dispute. Meciurile de fotbal au atras in jurul lor numeroşi simpatizanţi ai acestui sport, care au aplaudat la scenă deschisă evoluţiile fotbaliştilor studenţi de la Institutul pedagogic Constanta, A. S. E. Bucureşti, Institutul de mine Petroşani şi Institutul de mine din Cluj angajate în luptă. In multe partide deznodămîntul s-a produs după executarea loviturilor de la 11 m, care i-au stabilit pe învingători. STARTUL FESTIV După-amiaza, toţi participanţii la finale s-au reunit pe „Municipalul“ clujean pentru festivitatea de deschidere a competiţiei. Au fost prezenţi reprezentanţi ai U.A.S.C.R., Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, C.N.E.F.S., ai organelor locale. După defilarea sportivilor din cele 14 centre universitare care şi-au trimis solii in finale, au luat cuvîntul acad. prof. dr. docent Ştefan Pascu, rectorul Universităţii Babeş- Bolyai, preşedintele Comisiei de organizare a finalelor studenţeşti, şi tovarăşul Miron Olteanu, secretar al C.N.E.F.S., preşedintele Comisiei centrale de organizare a „Cupei tineretului“, care au reliefat importanţa sportului în viaţa universitară, semnificaţia „Cupei tineretului“ şi auu-Elena DEMIAN Paul IOVAN (Continuare In pag. a 7-a) Două faze din primele meciuri finale la handbal: I.E.F.S. — Institutul Politehnica Bucureşti — A.S.E. Bucureşti (fete) de Mine din Petroşani (băieţi) şi Foto : Marinei HUZONI, Cluj Sportivii români contribuie efectiv la progresul canoei şi caiacului Interviu cu Charles de Coquereaumont, preşedintele Federaţiei internaţionale de canoe Participind la lucrările Comisiei tehnice a curselor în linie (viteză şi fond) din cadrul Federaţiei internaţionale de canoe, preşedintele acestui for, Charles de Coquereaumont, se afla pentru a patra oară la Bucureşti, prilej pe care l-am folosit pentru a-i solicita un interviu. — Cunoaşteţi foarte bine pe sportivii şi tehnicienii români din domeniul caiacului şi canoei, aşadar nădăjduim că ne-aţi putea spune care este contribuţia lor la dezvoltarea acestui frumos sport şi în general la prosperitatea federaţiei dv. ? — Ii cunosc pe sportivii români încă din 1954, cînd i-am admirat la campionatele mondiale de la Mason, nu Franţa. Trebuie să admitem — pentru a răspunde la întrebarea că românii sînt în primul rînd autorii unei importante contribuţii morale. Torentul lor de victorii, începînd de la Jocurile Olimpice din 1956, de la Melbourne, a stîrnit o teribilă emulaţie, i-a stimulat şi pe alţii, rezultatul general fiind progresul întregului nostru sport. în al doilea rînd, nu poate fi ignorată contribuţia practică a românilor. Prezenţa unor competenţi tehnicieni români în comisiile federaţiei atestă calităţile lor. Sîntem foarte satisfăcuţi de faptul că un antrenor de talia prof. Nicolae Navasari conduce Comisia tehnică a curselor în linie. Cunoaştem, de asemenea, merituoasa activitate a dr. Octavian Popescu în Comisia medicală şi a prof. Corneliu Bîrsănescu în Comisia de turism. — Ce reprezintă pentru caiaccanoe acceptarea de către C.I.O. a încă 4 probe — cele de viteză pe 500 m — în programul olimpic ? Credeţi că sunt perspective similare şi pentru probele de fond ? — Fără îndoială , este un mare pas înainte pentru propăşirea sportului nostru. Cu multă diplomaţie, am reuşit să-i convingem pe conducătorii C.I.O. de necesitatea adoptării noilor probe — şi asta tocmai într-o epocă în care se dădea violenta bătălie pentru reducerea programului olimpic ! Cred că ne-a fost de mare ajutor Comitetul de organizare de la Montreal, care a primit cu multă bucurie vestea celor 11 finale de caiac-canoe întinse pe două zile, deci cu perspectiva a două reţete financiare bune ! Ceea ce însă ne-a reu- Victor BANCIULESCU (Continuare in pag. a 4-a) PRIMIRE LA PREŞEDINTELE C.N.E.F.S. Miercuri dimineaţa, tovarăşul Emil Drăgănescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedinte al C.N.E.F.S., a primit pe dl. Charles de Coquereaumont (Franţa), preşedintele Federaţiei internaţionale de canoe, aflat în ţara noastră cu prilejul şedinţei comisiei tehnice a acestui for sportiv international. Cu acest prilej au fost abordate relaţiile de colaborare dintre federaţia română de specialitate si F.I.C., precum şi probleme ale activităţii internationale in sportul canoei. Dl. Charles de Coquereaumont a mulţumit conducerii C.N.E.F.S., pentru condiţiile excelente de găzduire oferite şedinţei comisiei tehnice a Federaţiei internaţionale de canoe şi sprijinul pe care îl acordă permanent pentru dezvoltarea acestui sport. La întrevedere au paticipat prim-vicepreşedintele C.N.E.F.S., general It. Marin Dragnea, preşedintele federaţiei române , de caiac-canoe, general It. Vasile Şiicariu, şi membri ai biroului F.H.C.C. In meci restantă de divizia A la handbal . STEAUA - UNIVERSITATEA CLUJ 18-13 (8-5) Ieri s-a disputat, pe terenul de la complexul sportiv Steaua, în „matineu“ (este de neînţeles cum, în ţara campionilor mondiali, o partidă din prima divizie a ţării poate fi programată într-o zi de lucru, la ora 10 dimineaţa), meciul de handbal de divizia A dintre formaţiile masculine ’ STEAUA şi UNIVERSITATEA CLUJ (restanţă din etapa a II-a). Cîţiva spectatori ocazionali (oare, în viitor, ne putem aştepta şi la meciuri programate între miezul nopţii şi zori ?) au asistat la o partidă „amicală“, la un foarte bun antrenament al campionilor. încheiat cu... scorul de 18—13 (8—5), începută în nota de dominare a oaspeţilor (care au şi condus în min. 10 cu 2—0), partida a fost apoi la discreţia handbaliştilor de’’ la Steaua. Deşi, la un moment dat, devenise o cursă a ratărilor (inclusiv a aruncărilor de la 7 m), întrecerea a fost plăcută şi este păcat că n-a fost la îndemîna spectatorilor să-i vadă la lucru pe proaspeţii campioni mondiali Gaţu, Birtalan, Kicsid, Stöckl, Voina, Dincă. Universitatea Cluj, echipă cu un bun joc de cîmp, cu o pregătire fizică şi tehnică în progres, este lipsită de un element decisiv, în realizarea victoriei, realizatorii. Au marcat: Ştefan Birtalan 6, Radu Voina 6, Werner Stöckl 2, Cezar Drăgăniţă 2, Gavril Kicsid 1 şi Cristian Gatu 1 — pentru Steaua Iosif Oros 3, Paul Stuparu 3, Eugen Sajgu 2, Ion Buruc 2, Ioan Burger 2, Seviştean Popa 1 —pentru Universitatea Cluj. Au arbitrat Octavian Vencu şi Dumitru Dobre (Ploieşti). Hristache NAUM O aruncare spectaculoasă şi... gol! Autor Cristian Gaţu. (Fază din meciul disputat ieri între Steaua şi Universitatea Cluj) Fotó : V. BAGEAC