Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)

1974-04-25 / nr. 7750

PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU A PARTICIPAT, IERI, LA LUCRĂRILE COMISIEI ECONOMICE O.N.U. PENTRU EUROPA Lucrările celei de-a XXIX-a sesi­uni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Prezenţa şefului statului român la această importantă reuniune interna­ţională relevă, încă o dată, cu preg­nanţă, interesul viu pe care ţara noastră 11 manifestă faţă de activi­tatea acestui organism al O.N.U., faţă de rolul său însemnat în promova­rea spiritului de cooperare între ţă­rile membre ale Comisiei, între toa­te statele lumii, pe baze egale, du­rabile şi,reciproc avantajoase, în pro­cesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între naţiuni. Ea ilustrea­ză, în acelaşi timp, în chip marcant, h­otărirea României socialiste de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie acti­vă la diviziunea internaţională a muncii, la amplificarea­­schimbului de valori materiale şi spirituale,­­ la transformarea Europei într-o zonă de largă şi rodnică conlucrare, in care relaţiile dintre state, indiferent de­ orînduirea lor social-politică, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să­ fie aşezate constant şi temeinic pe principiile deplinei egalităţi in drep­turi, respectului independenţei şi su­veranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului re­ciproc, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa, asigurării drep­tului fiecărui popor de a-şi organiza viaţa conform năzuinţelor şi aspira­ţiilor proprii. Este ora 10,00. Preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este salutat cu caldă cordialitate, la sosirea sa, de Miloslav Hruza, preşedintele Comi­siei Economice O.N.U. pentru Euro­pa, şi de alte persoane oficiale, însoţit de reprezentanţii Comisiei O.N.U. pentru Europa, care l-au în­­timpinat, preşedintele Nicolae Ceauşescu ia loc în prezidiul lucră­rilor sesiunii. Preşedintele Comisiei O.N.U. pentru Europa a exprimat satisfacţia tuturor celor prezenţi de a avea în mijlocul lor , pe preşedintele Republicii So­cialiste România şi a­ rugat pe şeful statului român să ia cuvîntul. Urmărit cu deosebit interes, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvântare, care a fost subliniată cu vii aplauze. In numele participanţilor, pre­şedintele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa a adresat călduroase mulţumiri preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru cinstea ce le-a fă­cut de a lua parte la lucrările Co­misiei, pentru interesanta cuvîntare ţinută in faţa participanţilor la dez­baterile sesiunii. VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA Preşedintele Republicii Costa Rica,­­Jose Figueres Ferrer, împreună cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, a ple­cat miercuri într-o călătorie în jude­ţele Dolj şi Argeş. Primul obiectiv al călătoriei îl con­stituie cunoscuta întreprindere „E­­lectroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe continentul sud-ame­­rican. Sunt vizitate fabricile de loco­motive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehni­­co-economici şi funcţionali ai produ­selor, se întreţine cordial cu munci­tori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite în­tre România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe pre­şedintele José Figueres Ferrer. Coloana oficială de maşini traver­sează apoi oraşul, îndreptindu-se spre Complexul de sere Işalniţa. La invi­taţia gazdelor, oaspeţii vizitează ha­la de sortare şi ambalare, sectoare în care activitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de mecaniza­re, precum şi o parte din cele 32 ferme ale întreprinderii. La amiază, preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean Dolj a oferit un dejun ofi­cial în onoarea preşedintelui Repu­blicii Costa Rica. In continuare, oaspeţii au vizitat hidrocentrala şi barajul de pe Ar­geş. Ori de câte ori faci un popas la „Autobuzul“ Bucureşti, te întîmpi­­nă... tinereţea. Chiar şi noul pre­şedinte al asociaţiei sportive, ing. Lucian Duma, este un bărbat sub 30 de ani, o gazdă îndatoritoare, gata să-ţi prezinte realizările colectivului de aici, acum înaintea marii sărbă­tori a oamenilor muncii, înţelegem din relatarea ing. Duma că în cinstea zilei de 1 Mai tineretul din uzină, întregul colectiv de sala­riaţi, au avut drept obiectiv reali­zarea unei săptămîni-record. Altfel spus, îndeplinirea integrală a tuturor angajamentelor luate în procesul de producţie, depăşirea unor obiective de plan şi, în plus, efectuarea de activităţi patriotice în­­ sectoare, în întreprindere, în unităţile-anexă. A­­dică ordine, curăţenie, amenajarea unor spaţii pentru exerciţiu fizic, în completarea celor existente la baza sportivă a „Autobuzului“ şi în Par­cul tineretului. In toate aceste multiple acţiuni, tineretul — condus şi Îndrumat de comunişti, de Comitetul de partid — obţine rezultate remarcabile. Am găsit lingă ing. Duma o se­rie de activişti de nădejde, foşti sportivi, ca Nicu Nicolae, un mare animator al atletismului, al alergă­rilor de cros îndeosebi, ing. Dan Stam­atopol, sufletul activităţilor tu­ristice, Ion Vlada, Nicolae Haiducu, Nicolae Mucea şi Otto Popescu, în­totdeauna săritori cînd a fost vorba de organizarea unor competiţii de masă. Am intilnit, de asemenea, pe secretarul comitetului U.T.C., Con­stantin Teodorescu, preocupat, prin­tre altele, să facă din exerciţiul fi­zic un aliat zilnic al fiecărui mem­bru al organizaţiei. Numelor notate mai sus, confir­mate de tovarăşul Dumitru Cosma, membru In Comitetul de partid al uzinei, ca piloni ai activităţii spor­tive, le-am alăturat multe altele, fie unor tineri angajaţi cu toată pasiu­nea In concursurile atletice (aproa­pe săptămînal cite un cros pe sec­tor). In campionatul de fotbal al sec­toarelor (8 echipe din rîndul cărora se disting sportivii Gh. Preda, ing. Petre Tudor, I. Beşleagă, I. Lucescu, fratele cunoscutului fotbalist (de la Dinamo etc.). Am notat, de aseme­nea, că şi tinerele muncitoare de aici, urmînd exemplul băieţilor, nu oco­lesc stadionul, sunt prezente la în­trecerile pentru „Cupa Diana“, două dintre ele — Marioara Pandele și Didina Miu — situlndu-se chiar printre fruntașe la cros. Evident, ar fi multe de spus des­pre hărnicia In muncă și In sport pledează pentru efort avîntat, des­pre elanul cu care ei Intîmpină ziua de 1 Mai. Limităm, însă, la atît re­portajul nostru, concluzionînd că în Importanta uzină bucureşteană totul pledează pentru efort avîntat, des­tinat să sporească continuu presti­giul acestui reputat colectiv de muncă ! T. BRADEŢEANU ! 300 de sportivi şi sportive au par­ticipat la „Crosul 1 Mai“, organizat în oraşul Gherla. Iată cîştigătorii­­ cat. 15—16 ani : Veronica Lucaci (Şc. gen. 1) şi Grigore Gogan (Lic. Ana Ipătescu) ; cat. 17—19 ani : Maria Ili­­ţicaş (Şc. gen. 1) şi Sorin Icnculescu (Lic. Petru Maior) ; cat. peste 19 ani: Teodor Prisăcaru (Şc. prof. de coo­peraţie). Toţi aceştia vor participa la faza judeţeană Cluj, preconizată a se desfăşura pe data de 28 aprilie. D. VATAU — coresp. CROSUL „SA ÎNTTMPINAM 1 MAI“, ORGANIZAT DE SECTORUL 6 AL CAPITALEI Astăzi, Capitala va fi gazda unei noi întreceri de cros, desfăşurată sub genericul „SA INTIMPINAM 1 MAI“. Acţiunea este organizată de C.E.F.S., în colaborare cu celelalte organisme de resort ale sectorului 6. Se antici­pează participarea a 6 000 de tineri şi tinere.iiFetele vor începe întrecerea la ora 15:30, din faţa Academiei mi­litare, şi vor parcurge un traseu pe străzile care leagă acest punct de O­­pera de Stat ; băieţii vor alerga pe un alt traseu, între Casa Centrală a Armatei şi­ Opera de Stat. Startul lor va avea loc la ora 16. IN ÎNTÂMPINAREA MARII SĂRBĂTORI FILE DIN CRONICA MUNCII ŞI A SPORTULUI SĂPTĂMÎNA RECORD LA­­AUTOBUZUL­ LA 1300 DE CONCURENŢI GHERLA • Un paradox: baza de masă creşte, Insă cea de performanţă e in scădere • Ce fac antrenorii ? Ce fac cluburile? • Un pas înainte al băieţilor, dar mult prea mic Evoluţiile şi rezultatele repre­zentanţilor României la cea de a 9-a ediţie a campionatelor europe­ne de tenis de masă au generat, cum este şi normal, comentarii diferite în rîndurile pasionaţilor şi specialiştilor acestui sport de la noi, fie simpli spectatori, fie cunoscători în materie. Unii dintre ei manifestă o oarecare insatisfac­ţie, deoarece nu s-a cîştigat nici un titlu, alţii, dimpotrivă, consi­deră ca onorabile cele trei meda­lii cucerite de jucătoarele român­ce prezente la Novi Sad (argint prin Maria Alexandru şi ceho­slovaca Grofova, bronz de cuplul M. Alxeandru — Stipancici şi pe­rechea Eleonora Vlaicov — Mag­dalena Lesai), ca şi saltul de trei locuri înscris de echipa masculi­nă (9 faţă de 12 cu doi ani în urmă) în clasamentul celor mai bune reprezentative continentale. Sigur, comparativ cu răsunătoa­rele performanţe din ultimele trei decenii (19 titluri supreme, plus alte numeroase medalii la C.M., precum şi cele 25 de medalii — din care patru de aur — la C.E.), rezultatele de la Novi Sad nu pot avea aceeaşi rezonanţă. între­barea care se pune însă este a­­ceea dacă reprezentanţii noştri la această ediţie a „europenelor“ puteau sau nu să obţină rezulta­te mai bune ? înainte de a încerca să dăm un răspuns, se cuvine o precizare. După ce Maria Alexandru plecase din Bucureşti cu o stare de sănă­tate mai puţin favorabilă, la Novi Sad, antrenoarea emerită Ella Constantinescu s-a văzut confrun­tată de un alt necaz, în ajunul competiţiei, Eleonora Vlaicov­a- Constantin COMARNISCHI Penuria de valori din tenisul de masa DE 20 DE ANI, MARIA ALEXANDRU! IAR CEILALŢI ? C­ampionatele europene de tenis de masă s-au în­cheiat. Rezultatele se cunosc. Trei jucătoare românce au cîştigat tot atitea medalii (una de argint şi două de bronz), iar echipa masculină s-a clasat a noua în primul eşalon. Dar, evoluţiile de la Novi Sad sunt de acum de domeniul trecutului şi im­portant este ce se va întîmpla în viitor pentru că laurii cuceriţi de-a lungul atîtor ani impun o abor­dare mai hotărită a competiţiilor de amploarea unor campionate mondiale sau europene, ponderea tenisu­lui de masă românesc trebuie să fie mai mare în lupta pentru­­ocuparea locurilor pe podiumul pre­mianţilor. A miza totul pe neobosita noastră jucă­toare Maria Alexandru — campioană a lumii la du­blu femei (cu japoneza Hamada) — nu este o so­luţie, pentru că şi longevitatea sportivă, fie cit de prelungită, are totuşi anumite limite. F­rin urmare... Şi la ping-pong se simte nevoia unui sprijin mai eficient la diverse nivele, însă redresarea lui evidentă trebuie să izvorască şi prin propriile forţe, printr-o mai bună valorificare a tuturor posibilităţilor. In acest sens este necesară o atitudine fermă, pentru ca antrenorii să-şi facă datoria, să-şi justifice sala­riile, depunînd o muncă concretă, minuţioasă, de se­lecţie şi pregătire, in centrele de tradiţie în acest sport, la Bucureşti (cluburile Progresul, Voinţa), Cluj, Arad, sau în altele unde tenisul de masă cunoaşte o înviorare, trebuie să se desfăşoare o activitate sus­ţinută pentru depistarea şi creşterea elementelor de nădejde pe tărîmul performanţei, iar interesul gene­ral să primeze în dauna celui îngust, local, de club. Se impune totodată ca procesul instructiv-educativ al sportivilor să fie condus cu maximum de exigenţă, să atingă cotele corespunzătoare cerinţelor interna­ţionale, curmîndu-se orice fel de abateri. Să se re­nunţe la cei care nu sunt decişi să muncească fără preget, să-şi sporească volumul de lucru la indicii stabiliţi. Iar federaţia de specialitate, ca şi ceilalţi factori de resort, trebuie să-şi îndeplinească pînă la capăt obligaţiile ce le revin. în acest fel vor fi înfăptuite prevederile Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R de anul trecut privind măsu­rile care trebuie luate pentru afirmarea pe plan in­ternaţional a echipelor româneşti la jocurile sportive, printre care şi tenisul de masă. Pe podiumul premianţilor probei de dublu mixt, de la stingă: Milan Orlovski — Alice Grofova (Ceho­slovacia) — medalie de argint, Zoia Rudnova — Stanislav Gomozkov (U.R.S.S.) — medalie de aur, Anton Stipancici — Maria Alexandru (Iugoslavia — România), Jacques Secretin — Claude Bergeret (Franţa) — medalii de bronz Foto : Bora VOJNOVICI — Novi Sad (Continuare in pag. a 4 a) pmmm m rosrt gîmit. vmwt t 2 TAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT Joi 25 aprilie 1974 ANUL XXX — Nr. 7750 4 PAGINI 30 BANI SORŢII AU DECIS ASEARĂ. SFERTURILE DE FINALA ALE „CUPEI ROMÂNIEI“ LA FOTBAL Aseară s-au tras la sorţi sfertu­rile de finală ale „Cupei României“ la fotbal. După cum se ştie, în a­­ceastă fază a competiţiei s-au cali­ficat şase echipe din Divizia A (Steaua, U.T.A., A.S.A. Tg. Mureş, Jiul, Politehnica Timişoara, „U“ Cluj) şi două din eşalonul secund al fotbalului nostru, S. C. Tulcea şi C. S. Rm­. Vilcea, deţinătoarea trofeului. Iată meciurile rezultate In urma tragerii la sorţi: C. S. RM. VILCEA — „U" CLUJ S. C. TULCEA — POLITEHNICA TIMIŞOARA U.T.A. — STEAUA JIUL — A.S.A. TG. MUREŞ Partidele se vor disputa la 15 mai pe terenuri neutre. Meciul U.T.A. — Steaua se va juca la Ploieşti, iar Jiul — A.S.A. şi S. C. Tulcea — Politehnica Timişoara, ambele la Bucureşti. Delegaţii echipelor C. S. R.. Vîl­­cea şi „U“ Cluj nu au căzut de acord, aseară, asupra terenului care va găzdui meciul dintre formațiile lor. „CUPA DINAMÓ“ LA CAIAC-CANOE Duminică dimineaţa se va desfă­şura primul concurs de caiac-canoe al sezonului. începînd de la ora 9, la Snagov se va desfăşura tradiţio­nala întrecere de fond „Cupa Di­namo“, rezervată seniorilor, la care vor lua startul cei mai buni specialişti din ţară. Se vor disputa următoarele pr­obe: caiac 1, caiac 2, canoe 1 şi canoe 2, toate pe dis­tanţa de 10 000 m, caiac 1 fete, pe distanţa de 3 000 m. FINALELE UNIVERSITARE ALE „CUPEI TINERETULUI“ AU DEBUTAT $I CELE MAI BIE AUSPICII CLUJ 24 (prin telefon). O splendidă zi de primăvară. Ia­tă cadrul în care au fost progra­mate majoritatea partidelor din Parcul sportiv studenţesc şi Sta­dionul Municipal , aflate, la a­­ceastă dată într-o adevărată ex­plozie de culoare. Adăugind entu­ziasmul şi ambiţia competitorilor reliefăm, credem, ambianţa în ca­re au debutat finalele universitare ale ediţiei de vară a „Cupei tine­retului“. PRINTRE COMPETITORI La ora 8,30, in sălile de sport si pe terenurile din frumosul parc de pe malul Someşului, arbitrii au flu­ierat începutul primelor partide la jocuri sportive. In Sala sporturilor şi-au dat întîlnire cei mai buni bas­­chetbalişti din centrele universitare prezente la întrecere. Pe terenurile din parcul studen­ţesc au avut loc aprige intilniri de volei, handbal şi fotbal. Şi aici, in­tr-o ambianţă extrem de plăcută, s-au desfăşurat remarcabile dispute. Me­ciurile de fotbal au atras in jurul lor numeroşi simpatizanţi ai acestui sport, care au aplaudat la scenă des­chisă evoluţiile fotbaliştilor studenţi de la Institutul pedagogic Constanta, A. S. E. Bucureşti, Institutul de mi­ne Petroşani şi Institutul de mine din Cluj angajate în luptă. In mul­te partide deznodămîntul s-a produs după executarea loviturilor de la 11 m, care i-au stabilit pe învingători. STARTUL FESTIV După-amiaza, toţi participanţii la finale s-au reunit pe „Municipalul“ clujean pentru festivitatea de des­chidere a competiţiei. Au fost pre­zenţi reprezentanţi ai U.A.S.C.R., Ministerului Educaţiei şi Invăţămîn­­tului, C.N.E.F.S., ai organelor loca­le. După defilarea sportivilor din cele 14 centre universitare care şi-au trimis solii in finale, au luat cu­vîntul acad. prof. dr. docent Ştefan Pascu, rectorul Universităţii Babeş- Bolyai, preşedintele Comisiei de or­ganizare a finalelor studenţeşti, şi tovarăşul Miron Olteanu, secretar al C.N.E.F.S., preşedintele Comisiei cen­trale de organizare a „Cupei tinere­tului“, care au reliefat importanţa sportului în viaţa universitară, sem­nificaţia „Cupei tineretului“ şi au­u-Elena DEMIAN Paul IOV­AN (Continuare In pag. a 7-a) Două faze din primele meciuri finale la handbal: I.E.F.S. — Institutul Politehnica Bucureşti — A.S.E. Bucureşti (fete) de Mine din Petroşani (băieţi) şi Foto : Marinei HUZONI, Cluj Sportivii români contribuie efectiv la progresul canoei şi caiacului Interviu cu Charles de Coquereaumont, preşedintele Federaţiei internaţionale de canoe Participind la lucrările Comisiei tehnice a curselor în linie (viteză şi fond) din cadrul Federaţiei internaţionale de canoe, preşedintele acestui for, Charles de Coquereaumont, se afla pentru a patra oară la Bucureşti, prilej pe care l-am folosit pentru a-i solicita un interviu. — Cunoaşteţi foarte bine pe sportivii şi tehnicienii români din domeniul caiacului şi ca­noei, aşadar nădăjduim că ne-aţi putea spune care este contribu­ţia lor la dezvoltarea acestui frumos sport şi în general la prosperitatea federaţiei dv. ? — Ii cunosc pe sportivii români încă din 1954, cînd i-am admirat la campionatele mondiale de la Mason, nu Franţa. Trebuie să ad­mitem — pentru a răspunde la în­trebare­a că românii sînt în pri­mul rînd autorii unei importante contribuţii morale. Torentul lor de victorii, începînd de la Jocurile Olimpice din 1956, de la Melbour­ne, a stîrnit o teribilă emulaţie, i-a stimulat şi pe alţii, rezultatul general fiind progresul întregului nostru­ sport. în al doilea rînd, nu poate fi ignorată contribuţia prac­tică a românilor. Prezenţa unor competenţi tehnicieni români în co­misiile federaţiei atestă calităţile lor. Sîntem foarte satisfăcuţi de faptul că un antrenor de talia prof. Nicolae Navasari conduce Co­misia tehnică a curselor în linie. Cunoaştem, de asemenea, meri­tuoasa activitate a dr. Octavian Po­pescu în Comisia medicală şi a prof. Corneliu Bîrsănescu în Comi­sia de turism. — Ce reprezintă pentru caiac­­canoe acceptarea de către C.I.O. a încă 4 probe — cele de vi­teză pe 500 m — în programul olimpic ? Credeţi că sunt pers­pective similare şi pentru pro­bele de fond ? — Fără îndoială , este un mare pas înainte pentru propăşirea spor­tului nostru. Cu multă diplomaţie, am reuşit să-i convingem pe con­ducătorii C.I.O. de necesitatea a­­doptării noilor probe — şi asta tocmai într-o epocă în care se dă­dea violenta bătălie pentru redu­cerea programului olimpic ! Cred că ne-a fost de mare ajutor Comi­tetul de organizare de la Montreal, care a primit cu multă bucurie vestea celor 11 finale de caiac-ca­noe întinse pe două zile, deci cu perspectiva a două reţete finan­ciare bune ! Ceea ce însă ne-a reu- Victor BANCIULESCU (Continuare in pag. a 4-a) PRIMIRE LA PREŞEDINTELE C.N.E.F.S. Miercuri­­ dimineaţa, tovarăşul Emil Drăgănescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedinte al C.N.E.F.S., a primit pe dl. Charles de Coquereaumont (Franţa), pre­şedintele Federaţiei internaţionale de canoe, aflat în ţara noastră cu prilejul şedinţei comisiei tehnice a acestui for sportiv internatio­nal. Cu acest prilej au fost abordate relaţiile de colaborare dintre fede­raţia română de specialitate si F.I.C., precum şi probleme ale ac­tivităţii internationale in sportul canoei. Dl. Charles de Coquereaumont a mulţumit conducerii C.N.E.F.S., pentru condiţiile excelente de găz­duire oferite şedinţei comisiei teh­nice a Federaţiei internaţionale de canoe şi sprijinul pe care îl acor­dă permanent pentru dezvoltarea acestui sport. La întrevedere au paticipat prim-vicepreşedintele C.N.E.F.S., general It. Marin Dragnea, pre­şedintele federaţiei române , de ca­iac-canoe, general It. Vasile Şiica­­riu, şi membri ai biroului F.H.C.C. In meci restantă de divizia A la handbal . STEAUA - UNIVERSITATEA CLUJ 18-13 (8-5) Ieri s-a disputat, pe terenul de la complexul sportiv Steaua, în „matineu“ (este de neînţeles cum,­­ în ţara campionilor mondiali, o par­tidă din prima divizie a ţării poa­te fi programată într-o zi de lu­cru, la ora 10 dimineaţa), meciul de handbal de divizia A dintre formaţiile masculine ’ STEAUA şi UNIVERSITATEA CLUJ (restanţă din etapa a II-a). Cîţiva spectatori ocazionali (oare, în viitor, ne pu­tem aştepta şi la meciuri progra­mate între miezul nopţii şi zori ?) au asistat la o partidă „amicală“, la un foarte bun antrenament al cam­pionilor. încheiat cu... scorul de 18—13 (8—5), începută în nota de dominare a oaspeţilor (care au şi condus în min. 10 cu 2—0), partida a fost apoi la discreţia handbaliştilor de’’ la Steaua. Deşi, la un moment dat, devenise o cursă a ratărilor (inclusiv a aruncărilor de la 7 m), întrecerea a fost plăcută şi este păcat că n-a fost la îndemîna spec­tatorilor să-i vadă la lucru pe proaspeţii campioni mondiali Ga­­ţu, Birtalan, Kicsid, Stöckl, Voina, Dincă. Universitatea Cluj, echipă cu un bun joc de cîmp, cu o pre­gătire fizică şi tehnică în progres, este lipsită de un element decisiv,­­ în realizarea victoriei, reali­zatorii. Au marcat: Ştefan Birtalan 6, Radu Voina 6, Werner Stöckl 2, Cezar Drăgăniţă 2, Gavril Kicsid 1 şi Cristian Gatu 1 — pentru Steaua Iosif Oros 3, Paul Stuparu 3, Eu­gen Sajgu 2, Ion Buruc 2, Ioan Burger 2, Seviştean Popa 1 —pen­tru Universitatea Cluj. Au arbitrat Octavian Ven­cu şi­­ Dumitru Dobre (Ploieşti). Hristache NAUM O aruncare spectaculoasă şi... gol! Autor Cristian Gaţu. (Fază din meciul disputat ieri între Steaua şi Universitatea Cluj) Fotó : V. BAGEAC

Next