Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)

1974-04-26 / nr. 7751

Kr. 7751 CUM SE ÎNDEPLINESC HOTARIRILE PRIVIND ATLETISMUL? (Urmar* din pag. 1) und« tinerii urmează tS­e tntilneaa­că cu atletismul. O prezenţă care ar constitui, implicit, o mare emulaţie printre cei care s-au împrietenit cu atletismul si ar dori să se dedice lui. PEPINIERELE TREBUIE SA PRODUCĂ PERMANENT Credem că nu este lipsit de im­portanţă să abordăm capitolul „pepi­nieră“ arâtind că , din cei 6 atleţi clujeni nominalizaţi de către fede­raţie : Vasîle Bogdan, Eva Zerge, Mariana Nedelcu, Ancă Hoinărescu şi Ştefăn Gadja — toţi de la„U“, precum şi Diaga Corn­ea, nominalizată de către CJEFS Sunt produse ale­­ unităţilor şco­lare clujene de profil : Şcoala sportivă î­n Liceul cu program de educaţie fizică. Am subliniat faptul atit pentru a demonstra temeinicia cu care au lu­crat, la acest nivel, cadrele care au avut în grijă aceste valori, cit şi pentru a evidenţia felul cum au în­ţeles respectivele unităţi să răspun­dă funcţiei primare pentru care au fost constituite : aceea de a produce elemente valoroase pentru sportul de performanţă. Ce şi cu­ produc­ţie acum ? O re­centă investigaţie la Şcoala sportivă — aflată în pragul jubileului de 20 de ani — ne-a relevat o muncă bine organizată, judicios etajată pe trepte valorice (4 grupe de Incepatori, 8 de avansaţi şi 3 de performanţă, deser­vite de 6 profesori in specialitate), cu obiective ferme, dar nu destul de Îndrăzneţe. Principalele aspiraţii de performanţă pentru 1971 stau legate de numele atleţilor Vasile Dömösi, Lucia Iepure, Călin Tătar (toţi elevi ai antrenorului Peter Naghi) ş­ al decatlonistului Dani Goia (profesor Marian Păşcălău). Virfuri de la care aşteptăm convingătoare «voluţii şi al căror număr l-am dori­t cel puţin În­doit ţinind cont de calificarea pro­fesională a cadrelor ce lucrează la Şcoala sportivă, de emulaţia existen­tă printre cei 254 de elevi ăi recţie­ de atletism, de largile posibilităţi de recrutare a elementelor pe care le are această unitate. Cit priveşte liceele clujene („Nico­­lae Bălcescu“ şi „numărul 11“) cu program de educaţie fizică, principa­lul cîştig realizat de ele in acest an a fost dublarea claselor a V-a, a­­jungîndu-se astfel la un total de 8 clase de atletism în municipiul Cluj. Analizînd producţia lor — ca şi a liceului „Mihai Viteazu“ dirt Turda — trebuie sesizat faptul că In mo­mentul de faţă ea nu deţine elemente de talia celor din generaţia prece­dentă, constatare ce trebuie să im­pulsioneze către o selecţie cit măi valoroasă şi o şlefuire cit mai aten­tă şi migăloasă a talentelor. Atingîn­d problemă recrutării de cadre pentru unitățile școlare de per­formanță, trebuie subliniată necesi­tatea sprijinului pe care profesorii de specialitate din toate Şcolile trebuie să-l acorde colegilor care lucrează în unitățile de profil, descoperind şi di­­rijând către el toate acele elemente ce prezintă perspectivă şi nu dispun, in şcoala respectivă, de cele mai bune condiţii de pregătire. Pentru că in ultimă instanţă, bunul sau slabul mers al atletismului clujean nu reclamă doar numele antrenorilor care lu­crează in performanţă, ci pe al tu­turor specialiştilor care servesc, in­tr-un fel sau altul, această disciplină. Lucru ce l-au înţeles profesori ca L. Harcsa (Liceul 10), Sabina Anasta­sie (Liceul 15), Mircea Vinaşi (Liceul Eminescu), Alexandru Hegheduş (Li­ceul 11), cei care recrutează şi în­drumă permanent elemente către Şcoala sportivă. Un exemplu de preocupare şi ata­şament faţă de atletism care ar tre­bui urmat de mulţi alţii din cei, 420 de profesori cîţi servesc, în judeţul Cluj, „educaţia fizică şi sportul“, cit şi de cei peste 40 care au speciali­tatea atletism, dar dintre care mulţi se menţin în marginile lui. CÎŢI DIN CEI 8 OLIMPICI CLUJENI VOR AJUNGE LA MONTREAL ? Modul şi condiţiile în care lucrea­ză cei 8 atleţi clujeni nominalizaţi olimpic (8 de către federaţii şi 2 de către CJEFS), atenţia şi sprijinul de care se bucură el din partea Consi­liului judeţean de specialitate, cit şi a cluburilor cărora le aparţin au con­stituit, in toamnă, obiectul unei largi investigaţii Întreprinsă la Cluj de o comisie de îndrumare şi control a CNEFS, sondaj în cadrul căruia au fost sesizate mai multe carenţe şi, urmare legitimă, trasate o serie de măsuri. Ele prevedeau optimizarea rapidă a condiţiilor de pregătire a Olimpicilor, revizuirea programelor de lucru şi Îmbunătăţirea lor, urmă­rirea şi prestarea de controale siste­matice asupra muncii acestei catego­rii de sportivi etc. Revăzind astăzi sulta indicaţiilor înscrise atunci intr-un plan de mă­suri și confruntîndu-le cu realitatea, constatăm că o bună parte dintre ele au fost implinite ca rezultat al preocupării manifestate de către CJEFS Si CSM, ca și a receptivității dovedite , de unii antrenori. Putem nota astfel : amenajarea vestiarelor si realizarea iluminatului pe Stadio­nul Municipal, reglementarea accesu­lui şi obţinerea celor mai bune ore de lucru pentru olimpicii la sala de atletism, revizuirea programelor de activitate şi suplimentarea orelor de pregătire, aducind numărul acestora mai aproape de cerinţele etapei (ex­cepţie face doar cuplul Eva Zorgö — Péter Naghi, 600 ore), stabilirea unor raporturi mai intime intre activul CJEFS şi antrenori/ intensificarea ob­servaţiei şi a, controlului în munca cu olimpicii, într-u­n viitor foarte a­­propiat va­­ fi realizată Încă o cerin­ţă stringentă a olimpicilor , turnarea caritanului in sala de atletism, la sectoarele de Înălţime, prăjină, lun­gime şi suliţă, ca şi a unui culoar de 130 m la terenul Babe­Ş. N-a fost realizată incă exclusivitatea atleţilor pe terenul nr. 1 din parcul Babeş, asigurarea masorului, amenajarea să­lii de forţă (alergătorii „apelează" la cea de la „Municipal", ceilalţi la „col­ţul“ de forţă din , sala de atletism) şi a grupului de refacere, ca şi moder­nizarea sectoarelor de pe „Municipal“ până la o identitate cu condiţiile de concurs (misiune ce revine. In pro­porţie decisivă, federaţiei de specia­litate). Desigur, o dată cu îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi suplimentarea orelor de antrenament, problema o­­limpicilor nu este încheiată. Ea ră­­mîne o problemă de zi cu zi a tutu­ror celor, care lucrează în sport, pen­tru că la mijloc este sportivul cu posibilităţile, disponibilităţile şi sen­sibilităţile lui, elemente care numai cu mare atenţie şi ştiinţă pot fi mo­bilizate spre un răspuns favorabil şi randament maxim. De altfel, de ştiinţa şi atenţia cu care se va lucra în continuare cu olimpicii depinde răspunsul la întrebarea : cîţi din cei 8 atleţi clujeni nominalizaţi olimpic vor ajunge la Montreal 7 .Evident, in urma Hotărârii Plenarei CNEFS din 17 martie 1973 atletismul clujean a cunoscut un reviriment simţit la toate nivelele (vitalizarea atletismului, şcolar şi universitar, îm­bogăţirea şi reaşezarea pepinierei pe baze mai solide, remanieri şi recu­perări în performanţă) şi la toate capitolele (organizare, disciplină mun­cii, bază materială, îndrumare şi control). Cunoscînd insă multiplele posibili­tăţi şi importantele forţe de care dis­pune, la Cluj, această ramură olim­pică : antrenori cu înaltă calificare, numeroşi profesori în specialitate, cluburi solide („U“ şi C.S.M.), largi posibilităţi de recrutare a cadrelor. O bază materială care, bine distribui­tă şi utilizată, poate asigura condiţii optime de pregătire pentru o mare masă de atleţi etc., apreciem că a­­cumulările ultimului an puteau fi mai substanţiale, iar rezultatele mult su­perioare. Lucruri ce se pot realiza la Cluj prin dinamizarea tuturor for­ţelor, printr-o solicitare mai intensă a tuturor capacităţilor şi inteligen­ţelor existente. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI (Urmare din pag. 1) orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport, in colaborare cu Comitetul orăşenesc al U.T.C. şi Consiliul oră­şenesc al sindicatelor din oraşul Gherla, a organizat numeroase în­treceri dotate cu „Cupa 1 Mai" la o seamă de ramuri sportive. Sunt angrenaţi sportivii şi sportivele din 21 de asociaţii ale oraşului. La baschet, popice şi tenis de masă, startul a fost dat Încă de la 10 a­­prilie, iar la fotbal, volei, şah şi tenis de cîmp, competiţia se află tri fazele preliminare. întrecerile se desfăşoară pe toate bazele sportive din oraş. Menţionăm şi înfiinţarea altei noi asociaţii sportive — Sănă­tatea — care şi-a amenajat un teren de tenis de cîmp şi un altul de volei. Dumitru VATATI, corespondent ! SIMULTAN DE ŞAH Tot în cinstea Zilei de 1 Mai, în sala I.T.B. din Bucureşti se va des­făşura duminică (începînd de la ora 9,30), un simultan de şah, la 20—25 de mese. înscrierile se fac zilnic, între orele 11—14 şi 18—22, la numărul telefonic 1519 85. Si­multanul este susţinut de maeştrii Mihai Ghindă şi Traian Stanciu. COMPETIŢII ALE TINERILOR BUZOIENI în ultimele zile ale vacanţei ele­vilor, în taberele organizate de Co­mitetul judeţean U.T.C. Buzău, au avut loc numeroase întreceri dota­te cu „Cupa 1 Mai“. Cele mai m­ulte dintre aceste competiţii au fost crosuri : al bobocilor, al spe­ranţelor, în tabăra de la Pătîrla­­gele s-au­­desfăşurat meciuri de handbal (cu 14 echipe înscrise în competiţie), de fotbal şi minifotbal. Tot în judeţul Buzău, în organi­zarea asociaţiei sportive Avrntul, din comuna Li­pia, a avut loc com­petiţia de tenis de masă dotată de asemenea cu „Cupa 1 Mai". La în­trecere au participat 53 de băieţi şi fete din comuitce. Meciurile, des­făşurate pe parcursul a 12 zile, au arătat că sportul cu mingea de ce­luloid şi paletă se bucură de au­dienţă printre tineri şi, în plus, este destul de bine... cunoscut. Prin­tre cei mai buni concurenţi : Cor­nelia Ionescu, Marian Zaharia, Va­sile Caloian, Viorel Ceau­şu, Mihail Negoiţă Şi alţii. D. BOARE, cor.Sp. IN SECTORUL II AL CAPITALEI... Tin organizarea C.E.F.S. al secto­rului îl, în colaborare cu Comite­tul U.T.C. şi Inspectoratul şcolar ale sectorului, pe aleile Circului de Stat s-a desfăşurat „Crosul tinere­tului“ — rezervat elevilor. La start au fost prezenţi peste 2 200 de con­curenţi. Printre cîştigătorii primelor locuri — pe categorii de vîrstă — au fost Dorina Mandache (Şc. gen. 32), Ro­­­­dica Ciobotaru (Grupul şcolar al Ministerului Educaţiei şi învăţămîn­­tului), precum şi Adrian Popa (Li­ceul t­r. 12), Florică Siriţescu (Grup şcolar Electronica) şi alţii. C. îl AREA, coresp. □ □□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□Ql Mai rodiţi cititori ne solicită o­­priţia asupra unor situaţii din sport de care alte publicaţii se preocu­pă, în timp ce, ni se reproşează, „ziarul Sportul nu le consemnează şi nu le comentează”. în general, referinţele se fac la „cazul Gruia" şi la turneul echipei reprezenta­tive de fotbal din Brazilia. Ar­ rămas, într-adevăr, foarte surprinşi de interpretarea dată u­­nui articol recent despre multiplul internaţional de handbal Gruia, mulţi cititori intrebându-ne la te­lefon de ce a fost uitat celebru­l Gruia, alţii înţelegînd că Gruia ar fi fost abandonat, după ce nu a mai apărut în echipa naţională. Redacţia noastră nu şi-a pus o asemenea problemă pentru sim­plul motiv că ea nu există. Ziarul Sportul a prezentat în nenumăra­te rînduri preocupările, realizările lui Gh. Gruia în viaţă şi sport, o­­norurile primite de acesta, ca unul din cei mai mari sportivi ai ţării După cum se ştie, Gheorghe Gruia este ofiţer activ şi poartă gra­dul de maior, profesor de edu­caţie fizică la o şcoală militară. Prin urmare, nu există nici un fel de uitare, nici­­un „caz Gruia", în ceea ce priveşte eventuala plecare a lui Gh. Gruia peste ho­tare, ca antrenor, aceasta este o problemă de resortu­ forurilor com­­petente superioare, și, dacă se va aproba, vom anunța la timpul po­trivit. Ziarul nostru nu a făcut nici o referire la „doi conducători admi­nistrativi“ ai lotului reprezentativ de fotbal in Brazilia. Prezența în deplasare a nou­lui prim-vicepre­­şedinte al F.R.F., Tudor Vasile, a fost datorată invitaţiei făcută pre­şedintelui forului nostru de spe­cialitate de a întreprinde o călă­torie în Brazilia, de către preşedin­tele federaţiei braziliene de fotbal, Joao Havelange, candidat la pre­şedinţia F.I.F.A. Preşedintele F.R. Fotbal, Mircea Angelescu, reţinut de probleme importante în dome­niul său principal de activitate, nu a putut efectua deplasarea şi a delegat pe înlocuitorul său să rea­lizeze contactele cu federaţia bra­ziliană, ceea ce, fără îndoială, nu ar fi fost la Indemenia lui Chihaia, Gojgaru sau alţi tineri fotbalişti. în ceea ce priveşte transmisia comentariilor acestui turneu, ziarul nostru a realizat-o prin interme­diul unui redactor experimentat, care a avut în vedere obiectivul turneului* verificarea unor aspi­ranţi la titularizare în echipa României în cele două partide a­­micale, cu Brazilia şi Argentina,­­ ţări cu o reputaţie excepţională în fotbal. Pe de o parte, datorită dorinţei antrenorilor de a realiza o întine­rire rapidă şi largă a totului re­prezentativ, pe de altă parte, din cauza indisponibilităţii unor titu­lari cu stagiu şi valoare cunoscută, lotul reprezentativ plecat in­ tur­neu a devenit mai curînd o for­­mulă tranzitorie de la „B” spre „A“, decit echipa naţională A. In faţa acestei situaţii, temerile de capotal în îrntîlnirire cu Brazi­lia şi Argentina au fost mari, dar s-au­ dovedit exagerate faţă de realitate. Este meritul antrenori­lor şi al debutanţilor diin echipa naţională de a fi realizat, în po­fida unor eşecuri la limită, evolu­ţii onorabile, în bună parte apre­ciate de publicul, tehnicienii şi presa sud-americană, pentru noi acceptabile dacă ţinem seama de componenţa echipei şi lipsa de ex­perienţă internaţională a majori­tăţii selecţionaţilor noştri. în relatările sale, trimisul nostru s-a referit la unele inexactităţi de arbitraj, dar nu a vrut să dove­dească prin aceasta — şi nici nu a reieşit vreodată din comentariile făcute — ideea că rezultatul cu Brazilia ar fi putut să fie favorabil echipei noastre, aşa cum îşi ima­ginează, din concediul de pe Va­lea Prahovei, un comentator de ultimă oră în rubricile de sport Nepotriviri de vederi între croni­cari au fost şi vor mai fi şi în vi­itor, între corespondentul Ager­­­­pres din America de Sud şi trimi­sul nostru n-a existat de-a lungul transmisiilor decit o singură r­econ­­cordanţă la ofsaidul celui de-al doilea gol brazilian. Ziarul Spor­tul a acordat desigur, credit, tri­misului său. Nici pe departe nu intenţionăm să împăunăm fotbalul nostru, să creăm false iluzii de pe urma tur­neului din America de Sud. Ba chiar, aprecierilor făcute de presa din Sao Paulo şi Buenos Aires, re­luate de Agerpres, le acordăm doar un semicredit pentru că, atit re­prezentativa Braziliei cit şi cea a Argentinei, n-au realizat decit jocuri de pregătire, cu rulaj mare de jucători şi verificări de forma­ţii. Prin urmare, ele nu se află încă la potenţialul cunoscut atunci cînd susţin întîlniri oficiale. To­tuşi, fotbalul nostru a avut de ciş­­tigat de pe urma acestui turneu, unii din tinerii selecţionabili aflîn­­dui-se pe un drahi­stm­. Dacă îrn coloanele ziarului nostru se apreciază, de regulă, încercă­rile, străduinţele sportivilor, antre­norilor şi echipelor noastre repre­zentative, dacă se încurajează spe­ranţele şi se reliefează talentul şi hărnicia, desigur, fără a ocoli lip­surile, toate acestea sunt făcute cu dorinţa de a contribui la dezvol­tarea mişcării noastre sportive în­­tr-o atmosferă propice activităţii rodnice. Din păcate, în multe cazuri, mai atrăgătoare se dovedesc persiflările şi m­inimalizările făcute conştient, pentru că de obicei, au un succes ieftin. Asemenea procedee au fost şi vor fi întotdeauna repudiate­ de ziarul nostru. „CUPA TINERETULUI“ (Urmare din pag. 1) mult mai animate, deoarece fiecare centru universitar avea dreptul de a prezenta în concurs cîte 5 spor­tivi la o probă. Lucrurile au stat însă cu totul altfel, nouă nerămî­­nîndu-ne decit să constatăm penu­ria de elemente la unele din aceste probe. Dar despre aceste aspecte vom reveni cu alt prilej. Rezultate. Handbal fele­­ Politehnica Bucu­reşti­­— Universitatea Timişoara 16 —6 ; I.M.F. Tg. Mureş — I. P. Pi­teşti 8—7 ; I. P. Galaţi — A.S.E. Bucureşti 14—4 ; băieţi : I. P. Bucu­reşti — Insta­mine Petroşani 17— 13 ; I.M.F. Cluj — I. P. Oradea 21—20 ; I.E.F.S. — „U“ Iaşi 25—9 ; baschet masculin : I. P. Galaţi — I.M.F. Tg. Mureş 83—45 ; Inst. mi­ne Petroşani — Trist. Politehnic Ti­mişoara 69—46 ; volei băieţi : A.S.E. Bucureşti­­- T.P. Galaţi 2—0; fete: „U“ Craiova — Inst. Po­litehnic Timişoara 2—1 ; atletism , greutate fete : Alia Dan (Cluj) 11,00 m ; 2 Ida Velcz (Bucureşti) 10,98 m ; 3 Magdalena Mihail (Pi­teşti) 10,15 m; orientare turistică fete : 1 Maria Timar (Inst. Agrono­mic Cluj) ; 2 Valentina Berlinschi (A.S.E. Bucureşti) ; 3 Mihăiţa Chi­­cioarea (I. P. Bacău); Băieţi: 1. Vasile Joantă (I. P. Baia Mare) ; 2 Petru Kovács („U“ Cluj) ; 3 Gheor­­ghe Encea („U“ Craiova). DUMINICA, EXCURSIE CICLOTURISTICĂ LA CERNICA Duminică 28 aprilie, comisia munici­pală de cicloturism organizează, aşa cum ne-a obişnuit în ultima vreme, o excursie­ cicloturistică la pădurea C­er­­nica. Adunarea participanţiior, posesori de biciclete, va avea loc la stadionul Dinamo, în jurul orei 8.30, urm­înd ca startul să se dea la oră . LA IAŞI. CAMPIONATUL DE TENIS DE MASĂ AL ECHIPELOR DE JUNIORI MICI După desfăşurarea primei părţi a campionatului de tenis de masă al juniorilor mari la echipe, cu în­cepere de vineri şi pînă duminică la Iaşi vor fi găzduite întrecerile din turul campionatului republican al echipelor de juniori mici. Sunt programate întîlniri la două cate­gorii de vîrstă, 10—12 ani şi 13—15 ani­ la fete, ca şi la băieţi. La Iaşi vor fi prezente 33 de for­maţii (16 titasculine şi 17 feminine) calificate în urma jocurilor din etapa de zonă, disputată în prima săptămînă a acestei luni, la Hune­doara, Brăila, Cluj și Craiova. Sportul ÎNAINTEA etapei A XXIV-a A DIVIZIEI A PREGĂTIRI campionatul se­­ reia, după turneul sud-american al naţionalei. Uvertura va fi consemnată, mîine, la Timişoara, cu partida Politehnica — Petrolul. Şi chiar dacâ aceasta reluare a competiţiei nu a Intrat In centrul atenţiei decât după ul­timul joc al naționalei, fiecare echipă s-a pregătit intens pentru „maratonul* duminică — miercuri — duminică, ce urmează... In rîndurile de mai jos, vom prezenta citeva din ultimele pregătiri ale unor divizionare A. JOC „IN FAMIlIE" LA PETROLUL Formația antrenată de Mircea Dridea, pregătindu-se pentru greul caraten­ pe care-l are de trecut mâine la Timi­șoara în compania Politehnicii, a susți­nut, miercuri, un joc in compania pro­priei echipe de juniori. Nimeni nu a ți­nut evidența scorului pentru cât acest meci a avut caracterul unui „joc-școală“, cu dese întreruperi, cu reluarea unor faze, toate in scopul corectării unor deficienţe rxiai vechi ale compartimente­lor respective O altă veste din tabără Petrolului, delde îmbucurătoare pentru suporterii acestei formaţii, se referă la sancţiona­rea cu un ultim avertisment a jucăto­­rului Ciupitu, de către­ Biroul clubului ploieştean. Fundaşul petrolist a avut in ultima vreme o comportare nesatisfâ­­cătoare, ducfind de viaţă nesportivă şi dînd dovada de repetate manifestări de îngimfare. Credem că este momentul ca acest fotbalist talentat, evidenţiat de nenumă­rate ori pentru prestaţiile sale bune, să revină la conduita care l-a consacrat in echipă. ATACUL LUI „POLI" TIMIŞOARA, IN VERVA Sulta antrenamentelor zilnice conduse de antrenorul Ion Ionescu. In vederea meciului cu Petrolul a avut miercuri un punct mai atractiv , jocul amical cu divizionara c Electromotor, din locali­tate. Par­tida s-a încheiat cu un Scor elocvent , 5—0. Au marcat Bojin (2), Bungău (2) Și CoValetc. LA C.S.M. REȘIȚA REINTRA FLOREA In continuarea pregătirilor pe care 1e efectuează In vederea partidei de cam­pionat cu U.T.A., C.S.M. Reşiţa a jucat duminica trecută cu A.S. Ora­viţa (8—0), iar miercuri cu Minerul Moldova Nouă, liderul seriei a ViI-a a campionatului Diviziei, c, căştigind cu 3—0, prin go­lurile marcate de Nestorovici, Atodiricsei şi Roşea. Ilieş şi Kiss Sunt accidentaţi, pe aportul lor neputindu-se conta In apropiatele etape de campionat. In schimb, Georgeviei şi Puşcaş s-au re­făcut, ca şi Florea, care va reintra în echipă după o absenţă destul de în­delungată. (Doni G I.A V­AX -coresp.) LA STEAGUL ROŞU, GHERGHELI- INCERT PENTRU MECIUL CU STEAUA De la începutul săptăminii, pregătirile echipei Steagul roşu s-au desfăşurat la Poiana Braşov. Antrenorul mediae Proca a îmbinat şedinţele de Instruire cu uşoare crosuri şi plimbări în aerul ozonificat al staţiunii. Ieri dimineaţă, „stegarii" au susţinut un joc-şcoală, cu formaţia de tineret, prin care s-a urmă­rit, în principal, îmbunătăţirea randa­mentului liniei de atac. După antrenament, braşovenii au ple­cat, cu autocarul, spre Bucureşti, unde astăzi şi mâine vor efectua două uşoare şedinţe de pregătire pe stadionul Steaua, pe care va avea loc meciul de duminică. Mateescu continuă să fie indisponibil, iar utilizarea lui Ghergheli este incertă, el suferind o întindere musculară. Un nu știu d­ cheieri timp — In orice caz cu ochiul, ea­­el n-a avut materie primă și niu are ce spune — Imi șoptește că totuși n-a fost citi de rău acolo, peste Ocean... N-at fost atit de rău pe cit vor unii s-o scoată, turneul nu a slujit prea mult sceptifilor și permanenților, să le spunem cuvintul, „miştocari”. Aşa cel puţin am eu impresia, din fotoliul meu de telespectator modern care ascultă foarte atent radioul. Neputînd spune fririi nimic cu ochiul, poate că mai e loc să Intuim unele cestiuni cu sufletul. E adevărat, nu se prea discută cu sufletul, mai ales in fotbal. Miroase a sentimentalism. Și ami fot­balul dacă nu se joacă pe bani, ca in unele locuri ale planetei, se joacă pe puricte care nici «ie n-au prea multă tangență cu sentimehtele. In schimb e loc de ironii. Irofilile SÎHf fdarte Bane — o declar fără nici o ironie. Le practic cu tlă­­cerea în cazurile potrivite — dar mai sîr­t cazuri* cînd iar același necunos­cut simț zice că­­,rnu e cazul"... Sînt cazuri cînd a fi ironic e o formă de paupertate sufletească. Ironia — ca să nu zic chiar „miștoul" — nu e atotputernică și are și ea limitele ei trragice, (iu numai în viață dar și îri sport. Marea ei ispită insă constă in aceea că ea vine uşor pe buze, sub creion, că o ironie facilă e mult mai lesnicioasă decit exprimarea unui gîrid serios. E greu să fii şi serios în fotbal... — şi ăsta-i adevărul. E­mdi d scrie versuri cihd nimic nu ai şi rhai uşor e să faci bancuri cîndi pune­­în loc .. Eu cred că trebuie să punem azi mai mult su­flet (şi deci cap) în problemele fotbalului nostru care se joacă aparent numai cu piciorul. A pune suflet înseamnă — printre altele­­— a te uita chio­­rîş la băncoşi şi şmecheraşi. A nu le cinta în stru­nă. A nu te da dpă Ig modru, chiar dacă — une­ori—bancurile, fie şi observaţiile lor. Sunt îndreptă­ţite, ba au şi haz. Nu credeţi că oamenii cu suflet, adică cei serioşi, pot face şi ei „mişto" de „mişto­cari “ ? Eu zic că pot, că ar fi un spectacol foarte nostim şi reuşit, dar acum n-am fi la obiect... Obiectul — pentru a fi serioși pină la capăt — fiu­l­ arh prea văzut, n-avem mai mult în fața ochi­lor decit cele două goluri primite de la brazilieni, dintre care cel zis din ofsaid nu prea pare a fi din ofsaid, in schimb primul, e suspect... Sufletul îmi spune că acolo a avut loc scenariul obișnuit, s-a început adică meciul cu picioarele idifite de emo­ție (în minutul 20 : 0—2 !), că la loviturile Tîxe s-a intimplat ceea ce s-a fixat de ani de zile în sufle­tul jucătorilor noștri, că după 0—2 ne-am dezinhi­­bat, ne-am spus fie ce-o fi.. . (traducerea liberă a lui „to be or not to be"...) şi au început să apară calităţile noastre — că mai există şi aşa ce­va — ocaziile ratate şi chiar golurile nedate de ar­bitru ! Eu susţin — cu delicateţă şi fără patimă — că e mai bine ca aceste eterne lipsuri şi calităţi să apară intr-un meci cu Brazilia decit cu cine ştie care giurumele. Cu Argentina, se zice că ar fi fost mai bine. Asta cred, cu atît mai mult cu cit de Argentina mă temeam mai muit decit de Brazifiri. Un ămic îmi zicea că în al doilea m«di • vom incasa ce a încasat echipa Ungariei de la R. F. Germania. Ei, uite că nu ! N-am să pavoazez pentru că n-atm luat cinci boabe îrntr-un meci, dar mă voi bucura că nu s-au confirmat bancurile la adresa lui Anghelini, că au fost confirmaţi bun şi Iorgulescu, că s-a constituit un nucleu de „oa­meni care vin", voi observa că turneul acesta ciuruit cu atitea gloanţe pam­fletare s-a desfăşurat fără Dumitru şi­­ Dobrin, că mai avem pe tuşă neîn­­cercaţi decisiv, oameni ca Broşovschi,­ Bălăci, Beldeanu, că in general n-avem de ce trăi „Zile de fier şi ris“... Există un miez, un chiag bun, o sevă pe care se poate conta şi care poate sfida bancurile cele mai reuşite. Echipa nu e atit de proastă pe cit vor unii s-o vadă, dar nici atit de bună pe cit ar dori-o sufletiştii, ca subsemnatul... Rămine, desigur, să ne bagatelizăm talentele, să ne dăm singuri în cap cu arta şi ştiinţa bine cu­noscute şi agrementate cu cîteva vorbe duhnind a orice numai a duh nu. Rămine să nu aivem răb­dare. In timp ce Atletico Madrid — echipa pe care Dinamo era s-o elimine la Madrid, după ce t mei bun meci făcut de o echipă românească peste ho­tare de ani de zile, dar cine s-a uitat bine la acel meci ? Cui i-a mers la suflet ? — Atletico se califică in finala europeană... Acolo n-or avea bancoși în tribune? Sau, în Europa, „miștoul" ,s-a deplasat spre Ajax ? 8ELPHEGOR ușor nu m­­­a spune, dar nimic nu ru­ d ........ A AVEA SUFLET ȘI A FI SERIOS ItbB ÎNTRE DA SI NU... Duminică seara, la TV, la ora cînd reapare de obicei trench-coat-uî mototolit al lui Peter Falk sau pis­tolul fumegînd al lui Sergiu Nico­­laescu sau bătrînul leu al lui War­ner Brosa, ni s-a oferit surpriza unui producător inedit: F.I.F.A. Titlul filmului: „ARTICOLUL 12“. Primit la început cu o rezervă fi­rească — la­­ce bun să­­mai urmă­rim erorile fotbalului, cind şi aşa sînt destule ? — filmul—IM.F.A. a devenit curînd pasionant, pentru faptul că a depăşit cu mult„jocul erorilor“, devenind o inteligentă formă de reproş la adresa tuturor spectatorilor vehemenţi, intransi­genţi şi niciodată elemenţi. În decurs, de o jumătate de oră, filmul­ F.I.F.A. a prezentat cam toa­te vedetele fotbalului mondial în e­­chilibrul dinamic al erorilor văzu­te şi nevăzute. Bătrâna federaţie a socctivului a găsit, pentru acest film despre erori reale și ih­itorii, formele zimbetului. La început ne-a oferit faza în tempo normal, obligîndu-ne, ca și îrn tribună, să spunem da sau nu. Apoi, faza a fost reluată, au talenti, adică în­­tr-uri tempo în care subtextul pă­rea să spună : „Nu-i aşa că te-ai cam grăbit, dragă spectatorule ? îmi închipui că ai văzut acum punctul de contact cu balonul. îmi închipui că ești puțin jenat pentru strigătul de dezaprobare cu care l-ai gratia w afflem ficat pe arbitru. Intr-un fitomen! cînd te aflai la 80 de metri de fază, in timp ce el se afla la numai 10. . Vrei să-ți spun de ce-ţi ofer acest film ? Pentru simplul fapt că, după 100 de ani de viaţă, simt nevoia să-ţi atrag atenţia că uneori e bine să te îndoieşti. Există în tribuna fotbalului prea multe... certitudini, ca să nu mai vorbesc de orgoliul imens care te obligă să ai neapă­rat o părere pină şi în fazele „pierdute“ în fracţiunea de secun­dă in care vînzătorul de răcoritoa­re a trecut prin faţă“. „Articolul 12“ a fost o mare ple­doarie per­tru mai rmîtit circum­specţie şi, dacă vreţi, pentru fair­­playf-­ul pe care îl i­m­punerm­ jucă­torilor, uitînd, de fapt, că acest fair­­play pe gazon depinde em­oriri de temperatura tribunei. In filmu­l de duminică seara am văzut în cîteva secunde cum fai­mosul tackle al lui Dumitru, deza­probat uneori la Guadalajara, era un perfect atac la balon,­­recunoscut ca atare de areopagul tehnic al ce­lor de la F.I.F.A. în filmul de du­minică seară am văzut, dacă vreţi, cum însuşi Pele, marele Fele, ştie să-şi regizeze faultul cu mijloace mult mai rafinate decît prietenul nostru Năsturescu. Se spune că un cronicar are o­bligaţia de a spune da sar­­bu la o fază controversată. Această idee a fost cultivată deseori, îndemnîn­­du-l parcă pe cronicar să opteze pentru o soluţie categorică. Iată, insă, că adim­irabilul film „Artico­lul 12“ se ridică net împotriva unui da sau nu de circumstanţă, invi­­tînd cronicarii şi spectatorii să re­pudieze simplismul soluţiilor doar aparent nete, adoptînd, atunci cînd e cazul, soluția responsabilă de ma­turitate a lui dubito, care e, la ur­ma urmei, recunoaşterea unei su­veranităţi pe nedrept subminate: aceea a arbitrului. I. CH. M­ECIURI AMICALE AUTOBUZUL — DINAMO BUCUREŞTI 1—0 (0—0) Dinamoviştii bucureşteni îşi continuă pregătirile în vederea meciului de du­­minica, cu Politehnică Iaşi, din cadrul etapei a XXIV-a. Ieri după amiază, ele­vii antrenaţi de Nicuşor au susţinut o partidă de verificare, pe terenul din strada Şoimuţ, în compania echipei Autobuzul. Victoria a revenit diviziona­rilor B cu scorul de 1—0 (0—0). Antre­­noru­l Nicuşor are la dispoziţie pentru meciul cu Politehnica Iaşi întreg lotul de­­ jucători (aseară s-au întors Dinu, Lu­cescu şi Dudu Georgescu din turneu­l efectuat­ cu echipa națională în America d­e Sud). Fiomtația p­robabi­lă pentru­ du­minică va fi alcătuită abia în ajunul meciului. (P. PEANA). VULTURII TEXTILA LUGOJ — U.T.A. 1—2 (1—1) Joc frumos, încheiat cu victoria divi­zionarei A. Golurile au fost . Înscrise de Munteanu (min. 21), Domide (min. 60),respectiv Dumitru (min. 23). (C. OLARIU, coresp.) DINAMO SLATINA — RAPID 1-1 0-0) Un util joc de verificare pentru bucu­­reşteni înaintea partidei cu Universi­tatea Craiova. Golurile au fost marcata de Zamfir (tain. 40) pentru Dinamo, Manea (din. 80) pentru Rapid. Rapid a folosit pe : Ioniţă — Pop, Niţă, Flo­rin Marin, Iordan — Grigoraş, Savu — Năsturescu,­­Manea, M. Stelian, Barlales. Au mai jucat: Pleşoianu, Stanca şi Ca­­trina. (D. MIHAIL, coresp.) PROGRESUL BRAILA — F.C. CONSTANTA 3—2 (1—1) Partida, in ansamblu, a fost de bună factură tehnică. Autorii golurilor : Ologu (min. 15), Cotigă I (min. 58), Traian (min. 89), respectiv Mărculescu (min. 63), Negoescu (min. 65). In echipa con­­stanțeană au evoluat jucătorii : Ștefă­­nescu (min. 65 : Plică) — Mustafa, O­­prea, Bălosu, Ghirca — I. Constantines­­cu, Vigu — Tănase, Mărculescu (min. 55 : Negoescu), C­a­raman (min. 65 : Tur­­cu), Lică .(min. 65 : Mihu). (D. CRISTA­­CHE, coresp.) DE LA COMISIA DE COMPETIŢII Şl DISCIPLINĂ In şedinţa de miercuri seara, comisia de competiţii şi disciplină a F.R. Fotbal a luat următoarele hotărîri : — a suspendat două etape pe Jucăto­rul Rădoi (Dunărea Giurgiu) care a adus insulte grave arbitrului Mircea Rotaru; — a sancţionat cu mustrare secţia de fotbal Dunărea Giurgiu, pentru insufi­ciente măsuri organizatorice la jocu­l susţinut duminică cu C.S. Rm. Vilcea; — aceeaşi sancţiune — mustrare — şi pentru acelaşi motiv — insuficiente mă­suri organizatorice — le-a fost dată sec­ţiilor de fotbal Nitramonia Făgăraş şi Şoimii Sibiu ; — a sancţionat cu o etapă suspendare pentru cumulare de trei car­tonaşe galbene pe următorii jucători : Şutru (C.S. Rm. Vîlcea), Răut (S.C. Tul­­cea), Basarab (C.S.U. Galaţi), Petrom (Viitorul Vaslui), Cristache (Dunărea Giurgiu), Mari­an (Vulturii Textilă Lu­goj) și Berindescu (C.F.R. Timişoara). P.S. La scurt timp după incidentele de la meciul­ Dunărea Giurgiu — Tracto­rul Brașov, in urma cărora — pe bună dreptate — terenul echipei giurgiuvene a fost suspendat pe o etapă, dispu­tarea unei partide de fotbal Pe acest stadion a coincis cu producerea unor hoi acte care încalcă etică sportivă şi cetăţe­nească. Luînd in discuţie cele intimplate, Co­misia de disciplină a găsit de cuviinţă la „mustrarea“ nr fi cea mai indicată sancţiune, stabilind in felul acesta un nou principiu juridic, şi anume acela că RECIDIVA acordă circumstanţe uşu­ra­­toare, şi nu agravante ! De reţinut şi pedeapsa aplicată jucă­torului Rădoi, care l-a acoperit de in­jurii grosolane pe arbitrul Mircea Ro­taru , două etape suspendate. Oare cu asemenea „sancţiuni" i pot fi stăvilite actele de indisciplină de pe te­renurile noastre de fotbal ? " ÎN OBIECTIV - DIVIZIA B SE APROPIE FINIŞUL, SE ÎNMULŢESC ACTELE DE NESPORTIVITATE. DE CE? Se apropie ziua bilanţului şi î­n Divizia C, etapa după care se va trage linie şi se va spune: au pro­movat în „B“ sau­­ au retrogradat în „judeţ“... Dar pînă atunci, an­trenorii, jucătorii, suporterii fac fel şi fel de socoteli. Ne aflăm in acea fază a campionatului, cînd fiecare gol primit, fiecare punct pierdut a­­tîrnă greu în balanţa echipelor din fruntea sau din coada clasamen­telor. Acum, disputa devine din ce în c­­ mai interesantă. Dar, la unele meciuri spiritele se încing prea ta­re, jucătorii (adesea şi spectatorii, chiar şi organizatorii) uită de spor­tivitate, de obligaţii şi... După etapa a XX-a, de pildă, co­misia de competiţii şi disciplină a federaţiei (pentru Divizia C) a avut din nou mult de lucru. Avea de re­zolvat contestaţii, memorii, conse­cinţele unor lipsuri grave de orga­nizare şi numeroase cazuri de acte de nesportivi­ta­te ale jucătorilor. Ac­tele de indisciplină din etapa a XX-a, s-au soldat cu suspendări de terenuri şi menţinerea forţată pe tuşă a acelor jucători care nu vor să se comporte în mod civilizat pe teren. Arbitrii meciului de la Roman, dintre Danubiana şi Unirea Iaşi au menţionat în raportul lor, de pildă, că au fost loviţi cu pietre de către spectatori (partida s-a terminat in ne­decis, 0--0). Măsura luată împotri­va echipei din Roman (care nu a asigurat condiţii normale de­­desfă­şurare a jocului şi protejarea arbi­trilor) , suspendarea terenului pe două etape. Nu va juca acasă o e­­tapă nici formaţia I.M.U. din Med­gidia, unde au avut Iole, la fel, une­le incidente, iar jucătorul ei, Con­stantin — care şi-a lovit intenţio­nat adversarul —, a fost scos din activitate pe timp de Şase etape. Tot cu cit© şase etape au fost sanc­ţionaţi şi bucureştenii Constantin (Unirea Tricolor) — s-a repezit la unul din arbitri ca să-l lovească — şi Bogdan (Tehnom­ietal) — pentru brutalitate in timpul jocului. Pen­tru cîte patru etape au fost scoşi din echipele lor (lovirea adversaru­lui, insultarea arbitrului sau alte fapte reprobabile) jucătorii Florin (Nicolina Iaşi), Belodi (Dinamo Slo­bozia), Enac­ie (Arieşul C. Turzii), Nagy (Unirea Cristurul Secuiesc), iar Petroni (Oituz Tg. Ocna), Ene (Laromet Bucureşti), Iridon (Carpați Mîrşa) şi Vişan (Bradul Rozb­ov) au fost suspendați pe cite trei etape. Comisia centrală de competiții a revenit asupra hotărîrii comisiei — care a omologat jocul de la Slobo­zia (etapa a 19-a), dintre Azotul și T.M.B. 0—3 —, menținîrid rezultatul de pe teren, 2—0 pentru Azotul T. R. " Pag. a 5*a LOTOPRON0SPORT • Plata cistigurilor prin casieriile Loto-Pronosport pentru tragerea prono­­expres din 24 aprilie a e. Se va face astfel : . — In Municipiul București incepind cu data de joi 2 mai 1974, pină la data de 24 iunie 1974, inclusiv : — in țară, incepind aproximativ cu data de 6 mai 1974 pină la 24 iunie 1974, inclusiv. Plata cistigurilor prin mandat poștal se va face incepind aproximativ cu data de 8 mai 1974. • Rezultatele tragerilor Pronoexpres, Lord­ și Prohespert se transmit prin ra­dio astfel : Pronoexpres , în fiecare miercuri între orele 19.20 — 19.30, pe programăr­i ; bote : în­­ fiecare vineri intre orele 19.20 — 19.30, pe programul l ; Pronosport (Așa arată un buletin cu 13 rezultate exacte) ; In fiecare: duminică la orele, 22.30, pe programul l. • Tragerea Loto de astăzi va fi tele­vizată direct din Studioul de Televiziune cu Începere de la ora 19.10 CISTIGURILE TRAGERII LOTO I DIN 19 APRILIE 1974 Extragerea I : Cat. 1 : 6 variante a 16 274 lei; a 2-a: 2,55 a 22 974 lei; a 3-a: 12,75 a 4 595 lei; a 4-a: 17,76 a 3 310 lei; a 5-a: 70,35 a 833 lei; a 6-a: 190,13 a 308 lei. Extragerea a 1­-a : Cat. A : 2 varian­te iOVo a 84 025 lei; B: 1,20 a 40 584 lei; C: 7.70 a 6 325 lei; D: 11.50 a 4 235 lei; E­ 78,50 a 620 lei- F: 130,60 a 373 Iei; X: 1 828 a 100 lei. Cîştigurile de 04 025 lei de la cate­goria A ju­cate pe variante XOVo au re­venit participantului FINTESCU NICO­­L­AE din Bucureşti şi unii participant din Braşov.

Next