Sportul, mai 1974 (Anul 30, nr. 7755-7776)

1974-05-01 / nr. 7755

Hr. 7755 După prima etapă a diviziei de lupte greco-romane C.S. Botoşani şi Bihoreana Marghita două dintre noile promovate­ au luat un start bun Duminică. In nouă localităţi din ţară, s-au consumat întrecerile eta­pei inaugurale a diviziei de lupte greco-romane. Din relatările cores­pondenţilor noştri, ca şi din con­statările proprii, am desprins con­cluzia­­că majoritatea formaţiilor participante la cea mai mare com­petiţie pe echipe a ţării s-au pre­zentat bine pregătite. De altfel, era şi firesc să fie aşa, dacă ne gîn­­dim că în echipele ce activează în prima divizie se găsesc numeroşi tineri, mulţi dintre ei juniori, ale căror campionate individuale abia s-au încheiat De asemenea, sporti­vii ce n-au împlinit încă vîrsta de 23 de ani s-au întrecut, nu de mult, în cadrul campionatelor re­publicane de tineret­ Un alt motiv care a dat un plus de spectaculozi­tate meciurilor a fost aplicarea ul­timelor prevederi ale regulamentu­lui, menite să dinamizeze lupta. In rîndul celor 27 de echipe se numără și cele trei proaspăt pro­movate C. S. Botoșani (Seria I) Bihoreana Marghita (Seria a Tl-a) Si C. S. M. Gloria Buzău (Seria a Tll-a), al căror start pe prima .,sce­nă“ este interesant de urmărit. C­­S. Botoşani a avut un debut mai mult decât promiţător. Ea a între­cut cu 10—14 pe Metalul Bucureşti, una dintre formaţiile bine cotate în luptele greco-romane şi, de aseme­nea, a reuşit să smulgă 13 puncte vicecampioanei naţionale, Steaua. Acest prim succes, dar mai cu sea­mă comportarea generală a echipei, ne fac să anticipăm că sportivii din Botoşani nu se vor limita la o o simplă prezenţă în prima divizie de lupte greco-romane. Şi Bihoreanu Marghita a luat un Start bun În întrecerea celor mai bune echipe. In urm­ja unei dispute de mare luptă sportivii din Mar­­ghita i-au întrecut cu 22—13 pe cei de la C­ S.O. Arad- Dar, ca şi tinerii luptători din Botoşani, ei au avut neşansa să întilnească In prima etapă pe una dintre cele mai pu­ternice echipe din ţară, multipla campioană, Dinamo, în faţa căreia au cedat la scor. Singura nou promovată care n-a reuşit să obţină o victorie este C.S.M­­Gloria Buzău. Chiar dacă în rin­­dul formaţiei existaă şi câţiva spor­tivi talentaţi, echipa antrenată de Gh. Gogu nu s-a arătat încă sufi­cient de matură pentru a putea evolua cu succes în divizia A. Mihai TRANCA ABSENŢE NEMOTIVATE In desfăşurarea întrecerilor sportive, fie ele interne sau in­ternaţionale, un rol de mar­e im­portanţă revine arbitrilor. De obicei, în campionatele noastre, federaţiile încredinţează sarcina dificilă şi de mare răspundere — de a stabili învingătorii — unor oameni competenţi, corecţi, care şi-au ciştigat autoritatea. Prezen­ţa lor la competiţia la care au fost delegaţi este o obligaţie pe care nu mai este nevoie s-o su­bliniem... Şi totuşi, duminică, chiar la Bucureşti, la ora înce­perii disputelor etapei inaugurale a diviziei de lupte greco-romane, dintre Rapid, Aluminiu Slatina şi C.S.M. Piteşti nu era prezent în sală decit un singur arbitru, Dumitru Tihan. Pe plicul­­sosit din partea fe­deraţiei erau scrise numele ur­mătorilor delegaţi : Ladislau Bandi — arbitru principal, Ion Mihala­­che (Botoşani), Valeriu Bularca (Braşov­) şi Dumitru Tihan. Din­tre aceştia, numai V. Bularca a­­nunţase oficial federaţia că nu va fi prezent la concurs. În condiţiile existente, compe­tiţia nu putea începe, iar echi­pele din Slatina şi Piteşti ar fi făcut deplasarea zadarnic la Bucureşti. Numai că sportivii res­pectivi n’ au avut totuși un pic de şansă­ In rîndul spectatorilor din sala Ciulești a fost prezent si arbitrul Vasile Coman, ca­re şi-a asumat răspunderea arbitrului principal, achitindu-se cu „foarte bine“ de această sarcină. Altfel... Ulterior, luind legătura, tele­fonic, cu L. Bandi am aflat că ar fi anunţat, verbal, pe C. Popescu, preşedintele comisiei de arbitri, despre imposibilitatea sa de a participa la întreceri. I. Miha­sche n-a făcut-o nici măcar verbal. Oricum, credem, F. R. Lapte va analiza situaţia şi va lua măsu­rile ce se impun. (m. tr.) Reprezentanţii şcolilor sportive pe primul plan la finalele de lupte libere - juniori Cind la finele campionatelor re­publicane de lupte libere rezervate juniorilor, numărul sportivilor pre­­stenţi pe saltelele de concurs a de­păşit cu mult pe cel al ediţiilor an­terioare am consemnat faptul cu satisfacţie, dar şi cu oarecare re­zervă. N-am mai avut însă nici o reţinere văzînd în continuare buna pregătire tehnică şi fizică a fina­li­ştil­or. Iar cînd multe tricouri de campioni au fost îmbrăcate de ju­niori ai unor cluburi şi asociaţii sportive care nu s-au evidenţiat pînă la întrecerile găzduite de Sala sporturilor din Sf. Gheorghe am concluzionat, fără ezitare, că în luptele libere au intervenit apre­ciabile mutaţii valorice. Mai întîi am vrea să menţionăm că majoritatea antrenorilor ce se ocupă de juniorii luptelor libere şi-au pregătit elevii cu atenţie spo­rită, renunţînd la concepţia — des­curajatoare pentru sportivii lor — conform căreia şansele pentru tit­luri le aveau numai concurenţii din localităţi cu tradiţie ca Braşov, Tg. Mureş, Brăila, Bucureşti, Tirgo­­vişte ş.a. Acum pe primul loc mai multe categorii s-au situat (atît la juniori mari cît şi la cei miei) spor­­tivi de la Şcoala sportivă Constan­­ţa (antrenor I. Ludu), Gloria Buzău (Şt. Isache), Şc. sp. Călăraşi (A. Buzoianu), Şc. sp. Energia Bucureşti (S. Călinescu), Şc. sp. Viitorul Ti­mişoara (D. Dana) ş.a. Adăugind succesele repurtate de juniorii de la Şc. sp. Tg. Mureş (Fr. Gyarma­­ti), Şc. sp. Brăila (I. Groza), Şc. sp. Odorheiul Secuiesc (A. Elekes), şi Şc. sp. Unirea Iaşi (M. Ţuchel), de la ai căror reprezentanţi se aş­teptau rezultate bune, observăm lesne că spre vîrful piramidei au urcat îndeosebi juniorii de la şco­lile sportive. De altfel, din cele 28­­de titluri de campioni la ambele categorii de vîrstă, nu mai puţin de 13 au revenit luptătorilor ju­niori de la şcolile sportive.­­Un însemnat succes l-au obţinut juniorii mari de la Steaua, (Al. Geantă), club situat pe primul plan al confruntărilor seniorilor (indi­viduale şi pe echipe) dar pînă nu de mult deficitar în ceea ce pri­veşte schimbul de miine. De astă dată, trei dintre stelişti au cucerit titlurile de campioni, iar în clasa­mentul final pe cluburi şi asociaţii sportive Steaua a ocupat primul loc. In schimb, de la Steagul roşu Bra­şov (I. Mureşan), Progresul Bucu­reşti (I. Crebnilă), Progresul Brăila (Al. Tătara), Mureşul Tg. Mureş (Fr. Bolla) şi­­ S­f. Tîrgovişte (T. Tarba) nici om sportiv n-a mai ur­cat prima treaptă a podiumului! Subliniam la începutul acestor însemnări buna pregătire tehnică şi fizică a concurenţilor. Intr-ade­văr, juniorii au­­demonstrat în a­­ceste finale că şi-au însuşit multe din procedeele tehnice specifice sti­lului. Stimulaţi de noile modificări nee regulamentului, numeroşi com­petitori au încercat — şi au reuşit — să finalizeze multe procedee teh­nice încheind partidele înainte d­e limită, deoarece ajunseseră la di­ferenţa de pu­ncte (12) stabilită de una dintre noile modificări. Îmbu­curător este faptul că finaliştii a­­cestei ediţii au urmărit adesea să obţină şi victorii prin tuş. Cît ‘des­pre lupta lipsită de dinamism avem la îndemînă prea’ puţina exemple. Avertismentele au barat arareori drumul sportivilor. Şi nu se poate spune ca arbitrii au fost indulgenţi. Dimpotrivă. Amintind de cavalerii fluierului, ne facem­­datoria de a le menţiona corectitudinea, deciziile prompte, clare, precise. înainte de a încheia aceste rîn­­duri, am vrea să menţionăm şi un aspect regretabil. Juniorii din cîteva judeţe n-au fost anunţaţi de devansarea cu o zi a datei de în­cepere a finalelor, aflînd de a­­ceasta, din ziarul nostru, în ziua cînd începea competiţia. Din aceas­tă cauză juniorii respectivi au so­sit abia după amiază cînd avusese­ră loc­­deja partidele turului inau­gural şi au fost împovăraţi cu toţii, din start, cu cîte 4 puncte de pe­nalizare. Crestin CHIRIAC Unul dintre cei mai merituoşi campioni, G. Anghel (Steaua), în dreapta, disputîndu-şi semifinala categoriei 57 kg cu A. Kalapacs (.4.S.­1. Braşov), pe care au ciştigat-o prin tuş Foto : CSUTAK ISTVÁN — Sf. Gheorghe Cu începere de miine, 2 mai, ziarul „SPORTUL" va apărea intr-un format nou. LUMINI ŞI UMBRI DIN TURNEUL SUD-AMERICAN Turneul sud-american încheie perioada de teste, de verificări, or­ganizată spre a se realiza un „in­ventar“, în cele mai convingătoa­re condiţii de concurs, a tinerilor sau foarte tinerilor jucători, con­sideraţi că pot intra, încă din a­­cest sezon, în echipa reprezenta­­tivă. Oprin­du-ne, in treacăt, asupra bilanţului său, vom spune că el s-a plasat la un nivel onorabil. Ştim bine că, înaintea plecării, se exprimau opinii pesimiste, unele chiar foarte sumbre asupra perspec­tivelor acestui bilanţ al expediţiei. Ştim că lotul pleca fără patru ti­tulari, absenţi din diferite motive (Răducanu, Dumitru, Dobrin, Diu­­mitrache), prezentîndu-se, în for­maţia titulară, doar cu doi d­intre internaţionalii săi căliţi în grote şi numeroase lupte în arenă (l­iiu şi I.ucescu), cu alţi doi ceva mai în­cercaţi în asemenea „probe de foc“ (Antonescu şi Iordănescu), în rest fiind vorba de cvasi-debutanţi şi debutanţi. Desigur, rezultatele pu­teau fi şi mai bune, chiar şi in condiţiile disputării turneului, fie prin neapariţia unor greşite deci­zii de arbitraj (in primul meci) dar, mai cu seamă, prin neexis­­tenţa unor scăderi de comportare, de randament, al unsprezecelui nostru, de care ne vom ocupa mai jos. Ceea ce suntem­ însă datori să spunem aici e că maniera în care echipa noastră a evoluat in două ţări ale fotbalului de cel mai ridi­cat nivel, recunoscute pentru dra­gostea cu care spectatorii lor cau­tă fotbalul total, cu intenţii ofensi­ve, fără­ faulturi intenţionate cu acţiuni în care spectaculozitatea tehnicii să nu fie neglijată, a plă­cut pe stadioanele din Sao Paulo şi Buenos Aires fiind adeseori a­­plaudată, repetat subliniată in co­mentariile scrise şi vorbite. Ni se pare că, pus în comparaţie cu mo­dul de a aborda meciurile ale u­­nor selecţionate care au precedat echipa noastră în Brazilia şi in Argentina, spiritul de joc al for­maţiei noastre a constituit o re­prezentare onorabilă a fotbalului românesc, rămînîijd ca o amintire plăcută pentru amabilele noastre gazde. Exprimînd această realitate pe care ziarele, radioul și televiziunea braziliană și argentiniană au ex­primat-o în cuvinte mult mai elo­gioase, mai colorate, mai calde, să trecem acum la ceea ce interesea­ză — din constatările turneului — pentru ca drumul echipei naţiona­le să cunoască ascendenţa pe care o dorim reluată după capotarea în preliminariile C.M. La acest capi­tol, turneul sud-american a fost bogat în observaţii privind retu­şuri şi perfecţionări şi în jocul şi în alcătuirea lotului reprezentativ, în privinţa randamentului echipei trebuie spus că el a avut multe discontinuităţi. Startul partidei de la Sao Paulo, începutul reprizei secunde din acelaşi joc ca şi mare parte din a doua repriză a întilni­­rii de la Buenos Aires au văzut e­­chipa noastră exprimindu-se timid, nehotărît lăsîndu-se dominată de­ adversar. E pe de o parte acel trac, acea tăiere a picioarelor, cu care jucătorii noştri pornesc, ade­seori, un meci ; explicaţia există, insă numai pentru partida din Brazilia şi numai pentru cei care se aflau pentru prima oară în condiţiile de joc de pe imensul stadion Morumbi. Mai departe, scu­zele sunt mai greu de găsit. Tre­buie să vorbim, tot la acest ca­pitol, al stării psihice a formaţiei, despre o lipsă de curaj în momen­tele cele mai preţioase ale acţiuni­lor de atac, cele desfăşurate în prejma sau în careul de 16 metri, cind se renunţă uşor la balon. Se consideră că aducerea mingii pînă în această zonă e suficientă ; tri­colorii“ trebuie să devină, cu toţii, ca Dinu, care nu ştie ce e „mica ambiţie“, „timida încercare", „o­­fensiva de salon”. Că reuşeşte sau nu, el încearcă încearcă cu toată convingerea, cu toată forţa. Alte deficienţe: acea defectuoa­să şi, din păcate, aşa de dăunătoa­re dispunere a jucătorilor la fa­zele fixe, cu precădere la lovituri­le libere. O să ajungem la hilara soluţie de a nu mai face zid în asemenea momente ? Pentru că o statistică se arată că 90% din a­­ceste lovituri dictate în ultimii doi ani contra echipei noastre au re­prezentat, din prima sau a doua fază goluri (să ne amintim „indi­recta“ de la Helsinki, apoi „L­eipzi­­gul, Parisul şi, acum Sao Paulo). Mai departe, e încă sub cerinţele jocului modern modul cum se face susţinerea omului cu balonul, ob­servaţia fiind valabilă mai cu sea­n­ă pentru acţiunile din jumătatea de teren adversă. Nu poate fi o satisfacţie nici efectuarea dublaju­lui de către fundaşii centrali, la fel cum ieşirea liniei noastre de­fensive, in momentul cind se intră în posesia mingii, se realizează destul de lent, creîndu-se posibili­tăţi de contraatac pentru adversar. Sunt citeva dintre deficienţele „tri­colorilor“ pe stadioanele sud- ame­­ricane, notate cu siguranţă şi de către antrenori şi pe­­care formula definitivată trebuie să le evite pe cit cu putinţă. Formula remaniată? Cum poate arăta ea, şi în lumina concluziilor turneului dar şi pe baza celorlalte realităţi din eşalo­nul prim al performanţei noastre, despre acestea, într-un viitor arti­col. Eftimie IONESCU ,Tairzinho şi Sameş intr-o cursă de veritabili „sutisti pentru balon Moment din jocul de­ la Sao Paulo al selecționatei voastre prins pe peli­culă de fotoreporterul lui „Diario de S. Paulo“. SELECŢIONATA DIVIZIEI B VA ÎNTÎLNI REPREZENTATIVA SIMILARĂ A BULGARIEI Miercuri 8 mai, la Tirnovo, se­lecţionata Diviziei B va întîlni re­prezentativa similară a Bulgariei, în vederea acestui joc au fost convocaţi la Bucureşti, pentru luni 8 mai, următorii jucători: Albu­ (F. C. Bihor) şi Oană (Tractorul) — portari ; Ploscaru (Progresul Bucureşti), Pantelimon (Gloria Bis­triţa), Eno (Gloria Buzău), Coreu­­dea (S. C. Tulcea), Lepădatu (C.S. Rm. Vîlcea) şi Viţă (Metalul Bucu­reşti) — fundaşi ; Bedea (S. C. Bihor), V. Petre (Autobuzul), Do­­nose (C. S. Rm. Vîlcea), Gabel (Şoimii Sibiu) — mijlocaşi; Şutru (C. S. Rm. Vîlcea), Ţurlea (Şoimii Sibiu), Gherine (C.S.M. Suceava), Radu (Progresul Brăila), Enache, Tonta, Nicoleicu (toţi trei de la Glo­ria Buzău) — înaintaşi. Antrenorii selecţionatei sunt Paul Popescu şi Vasile Copil. I DE LA COMISIA DE COMPETIŢII I ŞI DISCIPLINĂ în baza articolului 182 bis, litera c d­in Regulament, comisia de compe­tiţii şi disciplină a F.R. F­otbal —« avînd în vedere faptul că jucătorul Györfi (Steagul roşu) a suferit o entorsă cu smulgere de ligamente,­ care a necesitat ghipsarea picioru­lui şi l-a făcut inapt de joc cîteva etape l-a sancţionat pe autorul I faultului, fotbalistul Ion Dumitru (Steaua), cu trei etape suspendate. I RAPID - PROGRESUL [OLD-BOYS] 4-1 Duminică, în deschidere la par­tida de Divizia B dintre Progresul Bucureşti şi Electroputere Craiova, au evoluat echipele foştilor jucători de fotbal de la Rapid şi Progresul, în formaţia rapidistă au figurat, printre alţii, Lungu­, Langu, Codrea­­nu, Mafteuţă, Gherghina, în timp ce la Progresul au jucat Oaidă, Mate­­ianu, D. Popescu, Marin Veinea, Bir­­taşu, Cosmop şi alţi foşti cunoscuţi internaţionali. Victoria a revenit Ra­pidului cu scorul de 4—1 (2—0), prin golurile marcate de Mafteuţă Şi Ră­­duleţca (3), respectiv Iaoi|&, . Sportul Unde sunt ambiţiile de altădată ? • „L-am avertizat pe jucătorul Nmihi (Jiul), în minutul 1, pentru atitudine nesportivă faţă de mine. «Ce este asta, bă ?»■ mi s-a adresat el, la o decizie a mea împotriva e­­chipei sale" (Din foaia de arbi­traj a lui Traian Moarcăş). A primi un avertisment în primul minut de joc constituie, după toate pro­babilităţile, un record. Atîta doar că nici un jucător nu se poate lăuda cu un astfel de record ! • „Publicul a fost pătimaş, pro­­testînd mereu şi adresînd cuvinte urîte oaspeţilor şi arbitrilor“ (Din raportul lui Marin Oiştea, obser­vator federal la meciul Jiul — Spor­tul studenţesc). Şi toate acestea, la un meci ciştigat de gazde. Ba ce ne-am fi putut aştepta, dacă tabe­la de marcaj ar fi arătat un scor favorabil oaspeţilor ? Parcă erau mai frumoase zilele cînd specta­torii din Petroşani ofereau cel mai frumos exemplu de sportivitate, cu­cerind „Trofeul Petschovschi“. Au dispărut ambiţiile de altădată ? De ce ? Regulamentul acestei în­treceri nu interzice cîştigarea Tro­feului de două ori, de către acelaşi oraş... • „Deşi gazdele au pierdut un meci cu mare miză pentru ele, spec­tatorii au avut o atitudine corectă, iar la sfirşitul jocului ne-au aplau­dat atît pe noi, arbitrii, cît şi pe oaspeţi“ (Din foaia de arbitraj a lui Victor Pădureanu, la meciul C. F. R. Cluj — F. C. Constanţa). Nu facem nici un comentariu. Să-l facă spectatorii din... Petroşani. O „Gheorghe Simona : 10. A Mannîch : 10. D. Gheţu : 10.. Spec­tatorii : 10“ (Din raportul lui Co- Iom­an Braun-Bogdan, observator federal la jocul Politehnica Timi­şoara— Petrolul). Şi jocul, prin dinamismul şi cursivitatea acţiuni­lor ar putea primi o notă mare. Partida a plăcut, şi datorită numă­rului mare de goluri înscrise. Dar, ce facem cu cei doi portari, Jivan şi Râmureanuu, care au primit nota 5, cu care abia se scapă de cori­­genţă ? • „Dumitru a efectuat o şarjă foarte violentă asupra lui Györfi lingă tuşă, deci ne­justificată nici măcar de faptul că faza s-ar fi petrecut în faţa porţii“ (Din rapor­tul lui Niculae Petrescu observator federal la partida Steaua — Stea­gul roşu). Este ştiut că brutalitatea este arma fotbalistului căruia nu-i mer­ge jocuL In ultimii ani, Dumitru ne făcuse să uităm, prin excelentele sale evoluţii, durităţile de odinioa­ră. Să facem o legătură între ran­damentul mai scăzut din ultima vreme şi această reîntoarcere la practici pe care le credeam abando­nate pentru totdeauna ? Observatorul federal are cuvinte critice şi la adresa arbitrului Tu* dor*! bece, fiind să*și iîPP’gilă au­ toritatea, acesta a recurs, dintr-un început, la cartonaşele galbene, „nesancţionind însă şarja vio­lentă a lui Dumitru asu­pra lui Györfi. In asemenea con­­diţiuni, numai de autoritate nu poa­te fi vorba“. Vechea poveste cu cartonaşele galbene ! în unele cazuri, arbitrii se reped să le scoată din buzuhăţe­lul de la cămaşă, în loc de a atra­ge, pur şi simplu, atenţia. Alteori, „cavalerii fluierului“ rămîn impa­sibili la abateri infinit mai grave, s­tîrnind justificate nedumeriri. Ori­­cîte explicaţii regulamentare s-ar da, parcă disciplina şi spiritul de corectitudine sportivă sunt încălcate mai mult de şarja lui Dumitru, de­cit... de intrarea în teren a lui Prepurgel, fără carnetul de rigoare. ..infracţiune“ sancţionată, însă, cu­ un cartonaş galben ! Jack BERARIU LOTO­PRONOSPORT INFORMEAZĂ: CÎȘTIGURI­le con­CURSULUI PHONO SPORT DIN 28 APRI­LIE L9T4­ Categoria I (13 rezul­tate)­­=­­1 variantă 250A a 14.919 lei și 18 va­riante 10°/# a 5.968 lei Categoria a Il-a (12­­ rezultate) 54 variante­­ 2.719 lei Categoria a IlI-a (11 rezultate) 651,85 va­riante a 338 lei Rubrică redactată de LOTO­PRONOSPORT 5 mai *74 CONCURS SPECIAL­PRONOSPORT SUPLIMENTAR 300.000 iei DIN fond SPECIAL­­AUTOTURISME „Dacia 1100..­­?! CÎȘTIGURI ÎN BANI.IV PE TEME ACTUALE UN RODAJ CU BUNE EFECTE Relatăm, de­­ un timp, la un şir de reuşite promovări de ti­neri jucători la echipele din Di­vizia A. Spre deosebire de anii trecuţi, promovarea nu mai este — pentru antrenor, ca şi pentru jucător — o loterie. Cazurile la care ne vom referi mai jos au făcut ca verbul a promova să devină aproape sinonim cu a ti­tulariza. Şi asta pentru motivul că cei mai mulţi dintre cei ca­re au primit în acest campionat „botezul“ Diviziei A, au trecut cu bine exeigerul de „absolvire“ a Diviziei B, o şcoală in adevă­ratul' Intel« al cuvântului pen­tru orice fotbalist. Şi asta pen­tru că în „B“, (exemplul poate fi bun şi pentru „C“), spre deo­sebire de actualul campionat de tineret—rezerve, în care se joa­că fără nici un fel de miză, jocurile s­înt aprige, îi solicită din plin — sub toate aspectele pregătirii, nu numai tehnic sau tactic, dar şi fizic sau psihic — pe jucători, le insuflă acele ca­lităţi Mid de care pasul spre „A" nu-1 pot face decit cei mai buni. înțelegind voiui Diviziei B, tot mai multe sunt cluburile din A care, dînd în modul acesta şi un vot­ de blam amintitului cam­pionat de tineret—rezerve, îm­prumută jucători ce încă nu sunt copţi pentru prima garnitu­ră, unor formaţii din divizia se­cundă. Ciştigul e dublu : nu nu­mai că respectivul se împlineşte ca fotbalist, dar şi formaţia ca­­re-l adoptă — fie chiar numai pentru un sezon sau un campio­nat — işi vede, de multe ori, realizate gîndurile sale. Scriind aceste rfunduri, ne gîndim, de pildă la exemplul dat de Mărcutescu, titularizat în returul campionatului trecut de F. C. Constanţa (de la C.F.R. Paşcani). Îli se strflă acum prin­tre cei mai productivi atacanţi ai primei divizii, la numai patru goluri distanţă de golgeterul campionatului ! O promovare la fel de reuşită — pentru a­rinli­ne la F. C. Constanţa — »1 *- a ceea a lui Negoescu (plecat de­­ la Gloria Buzău). O întreagă ga­lerie de jucători în aceeaşi si­­tuaţie prezintă Petrolul, crse-­­ cuţi în grădina proprie, i-a îm­prumutat altor echipe pe anu­mite termene, aducîndu-i acum din nou sub culorile proprii. F, vorba de Eparu (trecut pe la Brazi, în „G“), Buduiesmi (Meta­lul Plopeni), Bahre (Gloria Bu­zău), în timp ca Ştefănescu şi Zamfir, fără a fi prodese aie Ploieştiulu­i, şi-au plăcut voiajul la Corvinul Hunedoara şi Pe­trolul Videle. Universitatea Cisteva are mai bine de o jumătate de echipă în rodaj la alte colective : Mincioa­­ga (golgetarul Diviziei B seria a II-a), Ifondve» şi I­stabanielf la Electroputere. K­enone, şi Pan­ii eseu la C. S. Rm­, Vi­­cea, Kiss la Răsăritul Caracal­in „C“ , doar CWw este împrumutat al­tui club din Divizia A. C.S.M. Reşiţa. Valabilitatea „şcolii“ Diviziei B o demonstrează din plin şi alte exemple ca" ‘ Iwni­M­iU.T.A *, trecut­’ pe" la­­F. C. Ga­laţi şi Metatai ■■ Bucureşti, proas­păta cucerire a echipei naţio­nale, Roşu şi Uf« (Politehnica Timişoara) tivcuri pe la U. M. Timişoara, Bart­al­es (Rapid, de la Progresul), Mircea Marian (Dinamo Bucureşti, de la Mure­şul Deva), Triulafften (U.T.A., de lat Metalul Bucureşti) etc. Ar înşi putea fi dat aci şi exemplu f­iul Dinamo Bucureşti , mult­ dintre jucătorii puternicei sale echipe de tineret-rezerve de a­­cum cîţiva ani joacă acum — împrumutaţi — la formaţii din Divizia B, precum Dilutmo Sla­tina, Progresul Bucureşti, Pro-,­gresul Brăila, Olimpia Satu Ma­re. Suficient, crateriţ, pentru a de­­monstra încă o dată cit de im­portant este acest rodaj într-una din categoriile inferioare primei divizii. N­ircea TUDORAN ­te. MECI INTERNATIONAL AMICAL DE JUNIORI ROMÂNIA - R. D. GERMANĂ 0-1 (0-1) Stadionul Politehnica din Capitală a găzduit ieri partida amicală dintre primele reprezentative de juniori ale României şi R. D. Germane. Intilnirea a reprezentat de­ fapt un ultim test al celor două selecţionate, ambele ca­lificate la turneul U.E.F.A. care se va desfăşura în ultima perioadă a aces­tei luni în Suedia. La capătul celor 80 de minute, oaspeţii au ciştigat sur­prinzător meciul cu 1—0 (1—0). Insuc­cesul sa datoreşte, în primul rînd, modului nepersis de uşor cu care au privit jocul tinerii noştri fotba­lişti, ei intrînd pe teren prea încre­zători în posibilităţile lor, iar pe de alta, adversarului, care s-a angajat cu toate forţele şi cu, toată seriozi­tatea in dispută, acţionind sobru în apărare, simplu şi eficace în atac. Aşa stind lucrurile, este lesne de în­ţeles­ că încă de la începutul parti­dei cei care au controlat jocul au fost juniorii din R. D. Germană foarte activi şi rapizi, iniţiatorii unor acţiuni spectaculoase, care au dez­membrat linia noastră de fundaşi. In nmn. 15 Kühn s-a infiltrat pe partea dreaptă, a centrat in interiorul ca­reului şi Misehinge*’. uenwoiti. l-a înălţat şi a triads pifugea, cu capul i» plasă. Şi in constinuare cei care au păstrat iniţiativa au fost tot oas­peţii şi n-a lipsit mult ca «corul să se majoreze, dacă Griming (min. 30) n-ar fi. intirziat o fracţiune de se­cundă de o minge care s-a plimbat prin faţa porţii lui Moraru, si Tot­ el (min. 35) după ce a pătruns sin­gur in careu n-ar fi şutat de la T.­m exact in portar-După pauza seîecţionata Româncei a acţionat ceva sapi popringaloc, a preluat jailiativa dominindu-şi cu insistenţă adversarul şi creîndu-şi citeva ocazii favorabile irosite însă de pragu (min. »)... Piţurca (min. 73) şi Grosu (mirt. 75). Să sperăm că după înfringerea de ieri Juniorii noştri vor trage invă­ţămintile cuvenite şi vor elimina de­ficienţele semnalate ieri, piuă te­star­tul Turneului ILE.F.A. Arbitrul Gh. PopovicL « condu foarte bine următoarele formaţii : ROMÂNIA : MorarU — Cotigă, So­­diei, Pop«, Eli­tei ~r IÎURIOI, Au­gustin (min. 41 Sabău), Agiu (mii 9 Baboi» , mito 4(i lîragn) — Simen ghin (mia. 41 PicUrcă),'Gr­osu, Vrîn­iceanu (ruin- Ti Radu). fi, D. GERMANA : Kreutzer (ini’’ 41 Hald) Blankenburg, Hause. F.: gendorf. Roth — Brauer, Ebeling — Griming (min. 71 dungiiug). Mischin ger. Kübli (min. go Tiotzc). Ihle. Cheotşhg NERIFA Una din puţinele ocazii ale juniorilor noştri în meciul de ieri, cu satec­­ţionata similară a R. D. Germane, ffurloi satfțtgi intprf.cis, țifcat în por­tarul Pahl, Foto : V. BADEAC Pr­sl­­a 3*a UNIREA ARAD - OLIMPIA SATU MARE 1-2 (1-1) I«ri, t|i Arad. tn cadrul seriei » 11J-? a fi, tlnircs am localitate a­ctilualt litiera seriei, Olimpia S.sm Mare­SWi «ie spectatori avi vizionat un nvw destul ele bun, la pajttstea lui' qofriri­­auind, in special, o/isneţii, tehnici, de­gajaţi, cu an Kaiset- in formă deosebi­ta. iată cum s-au marcat golurile : In ritm­, î« Libra paajjrsează # faza ,,lu­­crgtfl“ de Kaiser si Ngotn. 1—0 pentru Olimpia ; ; min. 44 arăficanul taliat-'. tiesUnteai, JK «ctremă, cuscututsză si fundașul Bigari vrind să trimită în comor, își îtij­ unge proprinj parte-­­egalînd scorul : in «Un. «5. Bumu­rla 1» (Olimpia) șutează cu efect de la 16 m. făgipij inutilS inter'.xnția (»«arului Su­­«lu. A arbitrat I. Bi­s (Tg. Mureș). Pavel SOfWNG.^-cares p. A apărut nr 414 al revistei C 0B00B din cuprinsul căreia vă recomandam: • Retrospectivă după turneul sud-american al echipei naţionale; • Comentarii asupra celei de a 24-a etape a Diviziei A, c­asa­­rpente, confidenţa, notele acordate jucătorilor şi arbitrilor ; • la „Interviul săptâmînii", IO­­NESCU DRUM ; • O­ pagină dedicată Diviziei B cuprinzînd comentarii, clasamente, etapa viitoare ; «» • DENIS LAW, jucătorul de re­zervă al lui Manchester City, titu­lar in echipa națională ; • Amănunte despre apropiatele finale ale cupelor europene ; • Rubricile permanente : DIA­LOG CU CITITORII, MAGAZIN EXTERN, AGENDA TURNEULUI JUBILIAR, IN CAMPIONATELE: DIN EUROPA, TELEX... TELEX... TELEX...

Next