Sportul, mai 1974 (Anul 30, nr. 7755-7776)
1974-05-01 / nr. 7755
Hr. 7755 După prima etapă a diviziei de lupte greco-romane C.S. Botoşani şi Bihoreana Marghita două dintre noile promovate au luat un start bun Duminică. In nouă localităţi din ţară, s-au consumat întrecerile etapei inaugurale a diviziei de lupte greco-romane. Din relatările corespondenţilor noştri, ca şi din constatările proprii, am desprins concluziacă majoritatea formaţiilor participante la cea mai mare competiţie pe echipe a ţării s-au prezentat bine pregătite. De altfel, era şi firesc să fie aşa, dacă ne gîndim că în echipele ce activează în prima divizie se găsesc numeroşi tineri, mulţi dintre ei juniori, ale căror campionate individuale abia s-au încheiat De asemenea, sportivii ce n-au împlinit încă vîrsta de 23 de ani s-au întrecut, nu de mult, în cadrul campionatelor republicane de tineret Un alt motiv care a dat un plus de spectaculozitate meciurilor a fost aplicarea ultimelor prevederi ale regulamentului, menite să dinamizeze lupta. In rîndul celor 27 de echipe se numără și cele trei proaspăt promovate C. S. Botoșani (Seria I) Bihoreana Marghita (Seria a Tl-a) Si C. S. M. Gloria Buzău (Seria a Tll-a), al căror start pe prima .,scenă“ este interesant de urmărit. CS. Botoşani a avut un debut mai mult decât promiţător. Ea a întrecut cu 10—14 pe Metalul Bucureşti, una dintre formaţiile bine cotate în luptele greco-romane şi, de asemenea, a reuşit să smulgă 13 puncte vicecampioanei naţionale, Steaua. Acest prim succes, dar mai cu seamă comportarea generală a echipei, ne fac să anticipăm că sportivii din Botoşani nu se vor limita la o o simplă prezenţă în prima divizie de lupte greco-romane. Şi Bihoreanu Marghita a luat un Start bun În întrecerea celor mai bune echipe. In urmja unei dispute de mare luptă sportivii din Marghita i-au întrecut cu 22—13 pe cei de la C S.O. Arad- Dar, ca şi tinerii luptători din Botoşani, ei au avut neşansa să întilnească In prima etapă pe una dintre cele mai puternice echipe din ţară, multipla campioană, Dinamo, în faţa căreia au cedat la scor. Singura nou promovată care n-a reuşit să obţină o victorie este C.S.MGloria Buzău. Chiar dacă în rindul formaţiei existaă şi câţiva sportivi talentaţi, echipa antrenată de Gh. Gogu nu s-a arătat încă suficient de matură pentru a putea evolua cu succes în divizia A. Mihai TRANCA ABSENŢE NEMOTIVATE In desfăşurarea întrecerilor sportive, fie ele interne sau internaţionale, un rol de mare importanţă revine arbitrilor. De obicei, în campionatele noastre, federaţiile încredinţează sarcina dificilă şi de mare răspundere — de a stabili învingătorii — unor oameni competenţi, corecţi, care şi-au ciştigat autoritatea. Prezenţa lor la competiţia la care au fost delegaţi este o obligaţie pe care nu mai este nevoie s-o subliniem... Şi totuşi, duminică, chiar la Bucureşti, la ora începerii disputelor etapei inaugurale a diviziei de lupte greco-romane, dintre Rapid, Aluminiu Slatina şi C.S.M. Piteşti nu era prezent în sală decit un singur arbitru, Dumitru Tihan. Pe pliculsosit din partea federaţiei erau scrise numele următorilor delegaţi : Ladislau Bandi — arbitru principal, Ion Mihalache (Botoşani), Valeriu Bularca (Braşov) şi Dumitru Tihan. Dintre aceştia, numai V. Bularca anunţase oficial federaţia că nu va fi prezent la concurs. În condiţiile existente, competiţia nu putea începe, iar echipele din Slatina şi Piteşti ar fi făcut deplasarea zadarnic la Bucureşti. Numai că sportivii respectivi n’ au avut totuși un pic de şansă In rîndul spectatorilor din sala Ciulești a fost prezent si arbitrul Vasile Coman, care şi-a asumat răspunderea arbitrului principal, achitindu-se cu „foarte bine“ de această sarcină. Altfel... Ulterior, luind legătura, telefonic, cu L. Bandi am aflat că ar fi anunţat, verbal, pe C. Popescu, preşedintele comisiei de arbitri, despre imposibilitatea sa de a participa la întreceri. I. Mihasche n-a făcut-o nici măcar verbal. Oricum, credem, F. R. Lapte va analiza situaţia şi va lua măsurile ce se impun. (m. tr.) Reprezentanţii şcolilor sportive pe primul plan la finalele de lupte libere - juniori Cind la finele campionatelor republicane de lupte libere rezervate juniorilor, numărul sportivilor prestenţi pe saltelele de concurs a depăşit cu mult pe cel al ediţiilor anterioare am consemnat faptul cu satisfacţie, dar şi cu oarecare rezervă. N-am mai avut însă nici o reţinere văzînd în continuare buna pregătire tehnică şi fizică a finaliştilor. Iar cînd multe tricouri de campioni au fost îmbrăcate de juniori ai unor cluburi şi asociaţii sportive care nu s-au evidenţiat pînă la întrecerile găzduite de Sala sporturilor din Sf. Gheorghe am concluzionat, fără ezitare, că în luptele libere au intervenit apreciabile mutaţii valorice. Mai întîi am vrea să menţionăm că majoritatea antrenorilor ce se ocupă de juniorii luptelor libere şi-au pregătit elevii cu atenţie sporită, renunţînd la concepţia — descurajatoare pentru sportivii lor — conform căreia şansele pentru titluri le aveau numai concurenţii din localităţi cu tradiţie ca Braşov, Tg. Mureş, Brăila, Bucureşti, Tirgovişte ş.a. Acum pe primul loc mai multe categorii s-au situat (atît la juniori mari cît şi la cei miei) sportivi de la Şcoala sportivă Constanţa (antrenor I. Ludu), Gloria Buzău (Şt. Isache), Şc. sp. Călăraşi (A. Buzoianu), Şc. sp. Energia Bucureşti (S. Călinescu), Şc. sp. Viitorul Timişoara (D. Dana) ş.a. Adăugind succesele repurtate de juniorii de la Şc. sp. Tg. Mureş (Fr. Gyarmati), Şc. sp. Brăila (I. Groza), Şc. sp. Odorheiul Secuiesc (A. Elekes), şi Şc. sp. Unirea Iaşi (M. Ţuchel), de la ai căror reprezentanţi se aşteptau rezultate bune, observăm lesne că spre vîrful piramidei au urcat îndeosebi juniorii de la şcolile sportive. De altfel, din cele 28de titluri de campioni la ambele categorii de vîrstă, nu mai puţin de 13 au revenit luptătorilor juniori de la şcolile sportive.Un însemnat succes l-au obţinut juniorii mari de la Steaua, (Al. Geantă), club situat pe primul plan al confruntărilor seniorilor (individuale şi pe echipe) dar pînă nu de mult deficitar în ceea ce priveşte schimbul de miine. De astă dată, trei dintre stelişti au cucerit titlurile de campioni, iar în clasamentul final pe cluburi şi asociaţii sportive Steaua a ocupat primul loc. In schimb, de la Steagul roşu Braşov (I. Mureşan), Progresul Bucureşti (I. Crebnilă), Progresul Brăila (Al. Tătara), Mureşul Tg. Mureş (Fr. Bolla) şi Sf. Tîrgovişte (T. Tarba) nici om sportiv n-a mai urcat prima treaptă a podiumului! Subliniam la începutul acestor însemnări buna pregătire tehnică şi fizică a concurenţilor. Intr-adevăr, juniorii audemonstrat în aceste finale că şi-au însuşit multe din procedeele tehnice specifice stilului. Stimulaţi de noile modificări nee regulamentului, numeroşi competitori au încercat — şi au reuşit — să finalizeze multe procedee tehnice încheind partidele înainte de limită, deoarece ajunseseră la diferenţa de puncte (12) stabilită de una dintre noile modificări. Îmbucurător este faptul că finaliştii acestei ediţii au urmărit adesea să obţină şi victorii prin tuş. Cît ‘despre lupta lipsită de dinamism avem la îndemînă prea’ puţina exemple. Avertismentele au barat arareori drumul sportivilor. Şi nu se poate spune ca arbitrii au fost indulgenţi. Dimpotrivă. Amintind de cavalerii fluierului, ne facemdatoria de a le menţiona corectitudinea, deciziile prompte, clare, precise. înainte de a încheia aceste rînduri, am vrea să menţionăm şi un aspect regretabil. Juniorii din cîteva judeţe n-au fost anunţaţi de devansarea cu o zi a datei de începere a finalelor, aflînd de aceasta, din ziarul nostru, în ziua cînd începea competiţia. Din această cauză juniorii respectivi au sosit abia după amiază cînd avuseseră locdeja partidele turului inaugural şi au fost împovăraţi cu toţii, din start, cu cîte 4 puncte de penalizare. Crestin CHIRIAC Unul dintre cei mai merituoşi campioni, G. Anghel (Steaua), în dreapta, disputîndu-şi semifinala categoriei 57 kg cu A. Kalapacs (.4.S.1. Braşov), pe care au ciştigat-o prin tuş Foto : CSUTAK ISTVÁN — Sf. Gheorghe Cu începere de miine, 2 mai, ziarul „SPORTUL" va apărea intr-un format nou. LUMINI ŞI UMBRI DIN TURNEUL SUD-AMERICAN Turneul sud-american încheie perioada de teste, de verificări, organizată spre a se realiza un „inventar“, în cele mai convingătoare condiţii de concurs, a tinerilor sau foarte tinerilor jucători, consideraţi că pot intra, încă din acest sezon, în echipa reprezentativă. Oprindu-ne, in treacăt, asupra bilanţului său, vom spune că el s-a plasat la un nivel onorabil. Ştim bine că, înaintea plecării, se exprimau opinii pesimiste, unele chiar foarte sumbre asupra perspectivelor acestui bilanţ al expediţiei. Ştim că lotul pleca fără patru titulari, absenţi din diferite motive (Răducanu, Dumitru, Dobrin, Diumitrache), prezentîndu-se, în formaţia titulară, doar cu doi dintre internaţionalii săi căliţi în grote şi numeroase lupte în arenă (liiu şi I.ucescu), cu alţi doi ceva mai încercaţi în asemenea „probe de foc“ (Antonescu şi Iordănescu), în rest fiind vorba de cvasi-debutanţi şi debutanţi. Desigur, rezultatele puteau fi şi mai bune, chiar şi in condiţiile disputării turneului, fie prin neapariţia unor greşite decizii de arbitraj (in primul meci) dar, mai cu seamă, prin neexistenţa unor scăderi de comportare, de randament, al unsprezecelui nostru, de care ne vom ocupa mai jos. Ceea ce suntem însă datori să spunem aici e că maniera în care echipa noastră a evoluat in două ţări ale fotbalului de cel mai ridicat nivel, recunoscute pentru dragostea cu care spectatorii lor caută fotbalul total, cu intenţii ofensive, fără faulturi intenţionate cu acţiuni în care spectaculozitatea tehnicii să nu fie neglijată, a plăcut pe stadioanele din Sao Paulo şi Buenos Aires fiind adeseori aplaudată, repetat subliniată in comentariile scrise şi vorbite. Ni se pare că, pus în comparaţie cu modul de a aborda meciurile ale unor selecţionate care au precedat echipa noastră în Brazilia şi in Argentina, spiritul de joc al formaţiei noastre a constituit o reprezentare onorabilă a fotbalului românesc, rămînîijd ca o amintire plăcută pentru amabilele noastre gazde. Exprimînd această realitate pe care ziarele, radioul și televiziunea braziliană și argentiniană au exprimat-o în cuvinte mult mai elogioase, mai colorate, mai calde, să trecem acum la ceea ce interesează — din constatările turneului — pentru ca drumul echipei naţionale să cunoască ascendenţa pe care o dorim reluată după capotarea în preliminariile C.M. La acest capitol, turneul sud-american a fost bogat în observaţii privind retuşuri şi perfecţionări şi în jocul şi în alcătuirea lotului reprezentativ, în privinţa randamentului echipei trebuie spus că el a avut multe discontinuităţi. Startul partidei de la Sao Paulo, începutul reprizei secunde din acelaşi joc ca şi mare parte din a doua repriză a întilnirii de la Buenos Aires au văzut echipa noastră exprimindu-se timid, nehotărît lăsîndu-se dominată de adversar. E pe de o parte acel trac, acea tăiere a picioarelor, cu care jucătorii noştri pornesc, adeseori, un meci ; explicaţia există, insă numai pentru partida din Brazilia şi numai pentru cei care se aflau pentru prima oară în condiţiile de joc de pe imensul stadion Morumbi. Mai departe, scuzele sunt mai greu de găsit. Trebuie să vorbim, tot la acest capitol, al stării psihice a formaţiei, despre o lipsă de curaj în momentele cele mai preţioase ale acţiunilor de atac, cele desfăşurate în prejma sau în careul de 16 metri, cind se renunţă uşor la balon. Se consideră că aducerea mingii pînă în această zonă e suficientă ; tricolorii“ trebuie să devină, cu toţii, ca Dinu, care nu ştie ce e „mica ambiţie“, „timida încercare", „ofensiva de salon”. Că reuşeşte sau nu, el încearcă încearcă cu toată convingerea, cu toată forţa. Alte deficienţe: acea defectuoasă şi, din păcate, aşa de dăunătoare dispunere a jucătorilor la fazele fixe, cu precădere la loviturile libere. O să ajungem la hilara soluţie de a nu mai face zid în asemenea momente ? Pentru că o statistică se arată că 90% din aceste lovituri dictate în ultimii doi ani contra echipei noastre au reprezentat, din prima sau a doua fază goluri (să ne amintim „indirecta“ de la Helsinki, apoi „Leipzigul, Parisul şi, acum Sao Paulo). Mai departe, e încă sub cerinţele jocului modern modul cum se face susţinerea omului cu balonul, observaţia fiind valabilă mai cu seană pentru acţiunile din jumătatea de teren adversă. Nu poate fi o satisfacţie nici efectuarea dublajului de către fundaşii centrali, la fel cum ieşirea liniei noastre defensive, in momentul cind se intră în posesia mingii, se realizează destul de lent, creîndu-se posibilităţi de contraatac pentru adversar. Sunt citeva dintre deficienţele „tricolorilor“ pe stadioanele sud- americane, notate cu siguranţă şi de către antrenori şi pecare formula definitivată trebuie să le evite pe cit cu putinţă. Formula remaniată? Cum poate arăta ea, şi în lumina concluziilor turneului dar şi pe baza celorlalte realităţi din eşalonul prim al performanţei noastre, despre acestea, într-un viitor articol. Eftimie IONESCU ,Tairzinho şi Sameş intr-o cursă de veritabili „sutisti pentru balon Moment din jocul de la Sao Paulo al selecționatei voastre prins pe peliculă de fotoreporterul lui „Diario de S. Paulo“. SELECŢIONATA DIVIZIEI B VA ÎNTÎLNI REPREZENTATIVA SIMILARĂ A BULGARIEI Miercuri 8 mai, la Tirnovo, selecţionata Diviziei B va întîlni reprezentativa similară a Bulgariei, în vederea acestui joc au fost convocaţi la Bucureşti, pentru luni 8 mai, următorii jucători: Albu (F. C. Bihor) şi Oană (Tractorul) — portari ; Ploscaru (Progresul Bucureşti), Pantelimon (Gloria Bistriţa), Eno (Gloria Buzău), Coreudea (S. C. Tulcea), Lepădatu (C.S. Rm. Vîlcea) şi Viţă (Metalul Bucureşti) — fundaşi ; Bedea (S. C. Bihor), V. Petre (Autobuzul), Donose (C. S. Rm. Vîlcea), Gabel (Şoimii Sibiu) — mijlocaşi; Şutru (C. S. Rm. Vîlcea), Ţurlea (Şoimii Sibiu), Gherine (C.S.M. Suceava), Radu (Progresul Brăila), Enache, Tonta, Nicoleicu (toţi trei de la Gloria Buzău) — înaintaşi. Antrenorii selecţionatei sunt Paul Popescu şi Vasile Copil. I DE LA COMISIA DE COMPETIŢII I ŞI DISCIPLINĂ în baza articolului 182 bis, litera c din Regulament, comisia de competiţii şi disciplină a F.R. Fotbal —« avînd în vedere faptul că jucătorul Györfi (Steagul roşu) a suferit o entorsă cu smulgere de ligamente, care a necesitat ghipsarea piciorului şi l-a făcut inapt de joc cîteva etape l-a sancţionat pe autorul I faultului, fotbalistul Ion Dumitru (Steaua), cu trei etape suspendate. I RAPID - PROGRESUL [OLD-BOYS] 4-1 Duminică, în deschidere la partida de Divizia B dintre Progresul Bucureşti şi Electroputere Craiova, au evoluat echipele foştilor jucători de fotbal de la Rapid şi Progresul, în formaţia rapidistă au figurat, printre alţii, Lungu, Langu, Codreanu, Mafteuţă, Gherghina, în timp ce la Progresul au jucat Oaidă, Mateianu, D. Popescu, Marin Veinea, Birtaşu, Cosmop şi alţi foşti cunoscuţi internaţionali. Victoria a revenit Rapidului cu scorul de 4—1 (2—0), prin golurile marcate de Mafteuţă Şi Răduleţca (3), respectiv Iaoi|&, . Sportul Unde sunt ambiţiile de altădată ? • „L-am avertizat pe jucătorul Nmihi (Jiul), în minutul 1, pentru atitudine nesportivă faţă de mine. «Ce este asta, bă ?»■ mi s-a adresat el, la o decizie a mea împotriva echipei sale" (Din foaia de arbitraj a lui Traian Moarcăş). A primi un avertisment în primul minut de joc constituie, după toate probabilităţile, un record. Atîta doar că nici un jucător nu se poate lăuda cu un astfel de record ! • „Publicul a fost pătimaş, protestînd mereu şi adresînd cuvinte urîte oaspeţilor şi arbitrilor“ (Din raportul lui Marin Oiştea, observator federal la meciul Jiul — Sportul studenţesc). Şi toate acestea, la un meci ciştigat de gazde. Ba ce ne-am fi putut aştepta, dacă tabela de marcaj ar fi arătat un scor favorabil oaspeţilor ? Parcă erau mai frumoase zilele cînd spectatorii din Petroşani ofereau cel mai frumos exemplu de sportivitate, cucerind „Trofeul Petschovschi“. Au dispărut ambiţiile de altădată ? De ce ? Regulamentul acestei întreceri nu interzice cîştigarea Trofeului de două ori, de către acelaşi oraş... • „Deşi gazdele au pierdut un meci cu mare miză pentru ele, spectatorii au avut o atitudine corectă, iar la sfirşitul jocului ne-au aplaudat atît pe noi, arbitrii, cît şi pe oaspeţi“ (Din foaia de arbitraj a lui Victor Pădureanu, la meciul C. F. R. Cluj — F. C. Constanţa). Nu facem nici un comentariu. Să-l facă spectatorii din... Petroşani. O „Gheorghe Simona : 10. A Mannîch : 10. D. Gheţu : 10.. Spectatorii : 10“ (Din raportul lui Co- Ioman Braun-Bogdan, observator federal la jocul Politehnica Timişoara— Petrolul). Şi jocul, prin dinamismul şi cursivitatea acţiunilor ar putea primi o notă mare. Partida a plăcut, şi datorită numărului mare de goluri înscrise. Dar, ce facem cu cei doi portari, Jivan şi Râmureanuu, care au primit nota 5, cu care abia se scapă de corigenţă ? • „Dumitru a efectuat o şarjă foarte violentă asupra lui Györfi lingă tuşă, deci nejustificată nici măcar de faptul că faza s-ar fi petrecut în faţa porţii“ (Din raportul lui Niculae Petrescu observator federal la partida Steaua — Steagul roşu). Este ştiut că brutalitatea este arma fotbalistului căruia nu-i merge jocuL In ultimii ani, Dumitru ne făcuse să uităm, prin excelentele sale evoluţii, durităţile de odinioară. Să facem o legătură între randamentul mai scăzut din ultima vreme şi această reîntoarcere la practici pe care le credeam abandonate pentru totdeauna ? Observatorul federal are cuvinte critice şi la adresa arbitrului Tu* dor*! bece, fiind să*și iîPP’gilă au toritatea, acesta a recurs, dintr-un început, la cartonaşele galbene, „nesancţionind însă şarja violentă a lui Dumitru asupra lui Györfi. In asemenea condiţiuni, numai de autoritate nu poate fi vorba“. Vechea poveste cu cartonaşele galbene ! în unele cazuri, arbitrii se reped să le scoată din buzuhăţelul de la cămaşă, în loc de a atrage, pur şi simplu, atenţia. Alteori, „cavalerii fluierului“ rămîn impasibili la abateri infinit mai grave, stîrnind justificate nedumeriri. Oricîte explicaţii regulamentare s-ar da, parcă disciplina şi spiritul de corectitudine sportivă sunt încălcate mai mult de şarja lui Dumitru, decit... de intrarea în teren a lui Prepurgel, fără carnetul de rigoare. ..infracţiune“ sancţionată, însă, cu un cartonaş galben ! Jack BERARIU LOTOPRONOSPORT INFORMEAZĂ: CÎȘTIGURIle conCURSULUI PHONO SPORT DIN 28 APRILIE L9T4 Categoria I (13 rezultate)=1 variantă 250A a 14.919 lei și 18 variante 10°/# a 5.968 lei Categoria a Il-a (12 rezultate) 54 variante 2.719 lei Categoria a IlI-a (11 rezultate) 651,85 variante a 338 lei Rubrică redactată de LOTOPRONOSPORT 5 mai *74 CONCURS SPECIALPRONOSPORT SUPLIMENTAR 300.000 iei DIN fond SPECIALAUTOTURISME „Dacia 1100..?! CÎȘTIGURI ÎN BANI.IV PE TEME ACTUALE UN RODAJ CU BUNE EFECTE Relatăm, de un timp, la un şir de reuşite promovări de tineri jucători la echipele din Divizia A. Spre deosebire de anii trecuţi, promovarea nu mai este — pentru antrenor, ca şi pentru jucător — o loterie. Cazurile la care ne vom referi mai jos au făcut ca verbul a promova să devină aproape sinonim cu a titulariza. Şi asta pentru motivul că cei mai mulţi dintre cei care au primit în acest campionat „botezul“ Diviziei A, au trecut cu bine exeigerul de „absolvire“ a Diviziei B, o şcoală in adevăratul' Intel« al cuvântului pentru orice fotbalist. Şi asta pentru că în „B“, (exemplul poate fi bun şi pentru „C“), spre deosebire de actualul campionat de tineret—rezerve, în care se joacă fără nici un fel de miză, jocurile sînt aprige, îi solicită din plin — sub toate aspectele pregătirii, nu numai tehnic sau tactic, dar şi fizic sau psihic — pe jucători, le insuflă acele calităţi Mid de care pasul spre „A" nu-1 pot face decit cei mai buni. înțelegind voiui Diviziei B, tot mai multe sunt cluburile din A care, dînd în modul acesta şi un vot de blam amintitului campionat de tineret—rezerve, împrumută jucători ce încă nu sunt copţi pentru prima garnitură, unor formaţii din divizia secundă. Ciştigul e dublu : nu numai că respectivul se împlineşte ca fotbalist, dar şi formaţia care-l adoptă — fie chiar numai pentru un sezon sau un campionat — işi vede, de multe ori, realizate gîndurile sale. Scriind aceste rfunduri, ne gîndim, de pildă la exemplul dat de Mărcutescu, titularizat în returul campionatului trecut de F. C. Constanţa (de la C.F.R. Paşcani). Îli se strflă acum printre cei mai productivi atacanţi ai primei divizii, la numai patru goluri distanţă de golgeterul campionatului ! O promovare la fel de reuşită — pentru arinline la F. C. Constanţa — »1 *- a ceea a lui Negoescu (plecat de la Gloria Buzău). O întreagă galerie de jucători în aceeaşi situaţie prezintă Petrolul, crse- cuţi în grădina proprie, i-a împrumutat altor echipe pe anumite termene, aducîndu-i acum din nou sub culorile proprii. F, vorba de Eparu (trecut pe la Brazi, în „G“), Buduiesmi (Metalul Plopeni), Bahre (Gloria Buzău), în timp ca Ştefănescu şi Zamfir, fără a fi prodese aie Ploieştiului, şi-au plăcut voiajul la Corvinul Hunedoara şi Petrolul Videle. Universitatea Cisteva are mai bine de o jumătate de echipă în rodaj la alte colective : Mincioaga (golgetarul Diviziei B seria a II-a), Ifondve» şi Istabanielf la Electroputere. Kenone, şi Panii eseu la C. S. Rm, Vicea, Kiss la Răsăritul Caracalin „C“ , doar CWw este împrumutat altui club din Divizia A. C.S.M. Reşiţa. Valabilitatea „şcolii“ Diviziei B o demonstrează din plin şi alte exemple ca" ‘ IwniMiU.T.A *, trecut’ pe" laF. C. Galaţi şi Metatai ■■ Bucureşti, proaspăta cucerire a echipei naţionale, Roşu şi Uf« (Politehnica Timişoara) tivcuri pe la U. M. Timişoara, Bartales (Rapid, de la Progresul), Mircea Marian (Dinamo Bucureşti, de la Mureşul Deva), Triulafften (U.T.A., de lat Metalul Bucureşti) etc. Ar înşi putea fi dat aci şi exemplu fiul Dinamo Bucureşti , mult dintre jucătorii puternicei sale echipe de tineret-rezerve de acum cîţiva ani joacă acum — împrumutaţi — la formaţii din Divizia B, precum Dilutmo Slatina, Progresul Bucureşti, Pro-,gresul Brăila, Olimpia Satu Mare. Suficient, crateriţ, pentru a demonstra încă o dată cit de important este acest rodaj într-una din categoriile inferioare primei divizii. Nircea TUDORAN te. MECI INTERNATIONAL AMICAL DE JUNIORI ROMÂNIA - R. D. GERMANĂ 0-1 (0-1) Stadionul Politehnica din Capitală a găzduit ieri partida amicală dintre primele reprezentative de juniori ale României şi R. D. Germane. Intilnirea a reprezentat de fapt un ultim test al celor două selecţionate, ambele calificate la turneul U.E.F.A. care se va desfăşura în ultima perioadă a acestei luni în Suedia. La capătul celor 80 de minute, oaspeţii au ciştigat surprinzător meciul cu 1—0 (1—0). Insuccesul sa datoreşte, în primul rînd, modului nepersis de uşor cu care au privit jocul tinerii noştri fotbalişti, ei intrînd pe teren prea încrezători în posibilităţile lor, iar pe de alta, adversarului, care s-a angajat cu toate forţele şi cu, toată seriozitatea in dispută, acţionind sobru în apărare, simplu şi eficace în atac. Aşa stind lucrurile, este lesne de înţeles că încă de la începutul partidei cei care au controlat jocul au fost juniorii din R. D. Germană foarte activi şi rapizi, iniţiatorii unor acţiuni spectaculoase, care au dezmembrat linia noastră de fundaşi. In nmn. 15 Kühn s-a infiltrat pe partea dreaptă, a centrat in interiorul careului şi Misehinge*’. uenwoiti. l-a înălţat şi a triads pifugea, cu capul i» plasă. Şi in constinuare cei care au păstrat iniţiativa au fost tot oaspeţii şi n-a lipsit mult ca «corul să se majoreze, dacă Griming (min. 30) n-ar fi. intirziat o fracţiune de secundă de o minge care s-a plimbat prin faţa porţii lui Moraru, si Tot el (min. 35) după ce a pătruns singur in careu n-ar fi şutat de la T.m exact in portar-După pauza seîecţionata Româncei a acţionat ceva sapi popringaloc, a preluat jailiativa dominindu-şi cu insistenţă adversarul şi creîndu-şi citeva ocazii favorabile irosite însă de pragu (min. »)... Piţurca (min. 73) şi Grosu (mirt. 75). Să sperăm că după înfringerea de ieri Juniorii noştri vor trage invăţămintile cuvenite şi vor elimina deficienţele semnalate ieri, piuă testartul Turneului ILE.F.A. Arbitrul Gh. PopovicL « condu foarte bine următoarele formaţii : ROMÂNIA : MorarU — Cotigă, Sodiei, Pop«, Elitei ~r IÎURIOI, Augustin (min. 41 Sabău), Agiu (mii 9 Baboi» , mito 4(i lîragn) — Simen ghin (mia. 41 PicUrcă),'Grosu, Vrîniceanu (ruin- Ti Radu). fi, D. GERMANA : Kreutzer (ini’’ 41 Hald) Blankenburg, Hause. F.: gendorf. Roth — Brauer, Ebeling — Griming (min. 71 dungiiug). Mischin ger. Kübli (min. go Tiotzc). Ihle. Cheotşhg NERIFA Una din puţinele ocazii ale juniorilor noştri în meciul de ieri, cu satecţionata similară a R. D. Germane, ffurloi satfțtgi intprf.cis, țifcat în portarul Pahl, Foto : V. BADEAC Prsla 3*a UNIREA ARAD - OLIMPIA SATU MARE 1-2 (1-1) I«ri, t|i Arad. tn cadrul seriei » 11J-? a fi, tlnircs am localitate actilualt litiera seriei, Olimpia S.sm MareSWi «ie spectatori avi vizionat un nvw destul ele bun, la pajttstea lui' qofririauind, in special, o/isneţii, tehnici, degajaţi, cu an Kaiset- in formă deosebita. iată cum s-au marcat golurile : In ritm, î« Libra paajjrsează # faza ,,lucrgtfl“ de Kaiser si Ngotn. 1—0 pentru Olimpia ; ; min. 44 arăficanul taliat-'. tiesUnteai, JK «ctremă, cuscututsză si fundașul Bigari vrind să trimită în comor, își îtij unge proprinj parte-egalînd scorul : in «Un. «5. Bumurla 1» (Olimpia) șutează cu efect de la 16 m. făgipij inutilS inter'.xnția (»«arului Su«lu. A arbitrat I. Bis (Tg. Mureș). Pavel SOfWNG.^-cares p. A apărut nr 414 al revistei C 0B00B din cuprinsul căreia vă recomandam: • Retrospectivă după turneul sud-american al echipei naţionale; • Comentarii asupra celei de a 24-a etape a Diviziei A, casarpente, confidenţa, notele acordate jucătorilor şi arbitrilor ; • la „Interviul săptâmînii", IONESCU DRUM ; • O pagină dedicată Diviziei B cuprinzînd comentarii, clasamente, etapa viitoare ; «» • DENIS LAW, jucătorul de rezervă al lui Manchester City, titular in echipa națională ; • Amănunte despre apropiatele finale ale cupelor europene ; • Rubricile permanente : DIALOG CU CITITORII, MAGAZIN EXTERN, AGENDA TURNEULUI JUBILIAR, IN CAMPIONATELE: DIN EUROPA, TELEX... TELEX... TELEX...