Sportul, ianuarie 1977 (Anul 33, nr. 8440-8464)
1977-01-15 / nr. 8451
ASEARĂ IN C.M. UNIVERSITAR, O FRUMOASĂ VICTORIE ASUPRA POLONIEI (25-22) ECHIPA DE HANDBAL A ROMÂNIEI, CALIFICATĂ IN FINALA COMPETIȚIEI TARNOW, 14 (prin telefon). — Sala din localitate a fost vineri seara mai plină ca niciodată in ultimele zile. Interesul amatorilor de sport polonezi era pe deplin justificat, dacă ne gindim că in această seară urmau să se întilnească d intr-un palpitant derby al seriei B a campionatului mondial universitar de handbal, selecţionatele României şi Poloniei, ambele neînvinse încă în această competiţie. Meciul a fost deosebit de frumos, palpitant, deschis, cu foarte multe faze care au încîntat pe cei prezenţi. In cele din urmă, jucind mai bine decit in celelalte confruntări, handbaliştii români au realizat o victorie de prestigiu, învingind pe teren propriu redutabila selecţionată studenţească a Poloniei cu 25—22 (12—10). Reprezentativa ţării noastre s-a impus clar, fiind superioară în apărare, unde toţi jucătorii s-au mişcat mult, repliindu-se la timp, ceea ce a făcut ca una din principalele ..arme“ tactice ale gazdelor — contraatacurile — să fie prompt anulată. De asemenea, în atac, jucătorii români au combinat rapid, punînd în valoare verva de șut a lui Mironiuc, autor a 11 goluri în acest meci și care s-a clasat pe primul loc în clasamentul golgeterilor grupei B a C.M. universitar cu 29 de goluri înscrise. Meciul a fost echilibrat în prima repriză, cînd pe tabela de marcaj a fost consemnată de 5 ori egalitatea : 1—1, 4—4 (min. 14), 5—5 (min. 15), 7—7 (min. 20) şi 8—8 (min. 23). In finalul acestei reprize promptitudinea în apărare, dar şi rapiditatea şi eficacitatea acţiunilor ofensive au adus formaţiei noastre un avantaj de două goluri : 12—10. Partea a doua a intîlnirii a fost diferită, în sensul că handbaliştii români s-au impus mai net, arătîndu-se superiori şi pe plan fizic. In ciuda faptului că formaţia adversă era frenetic încurajată de public, echipa României a dominat tot tim-. pul, conducînd cu autoritate şi pe tabela de marcaj. De trei ori formaţia română a condus la o diferenţă categorică de şase puncte : 23—17 (min. 55), 24—18 (min. 57) şi 25—19 (min. 58). Punctele au fost înscrise de Mironiuc 11, Voina 5, Drăgăniţă 4, Stockl 4, Fölkér 1 — pentru România, Gmyrek 7, Kozyl S, Brzozowski 3, Cieszeilzski 2, Sojkin 1, Ciesla 1, Wiowiarz 1, Jedlinski 1 — pentru Polonia. Porta rul St. Orban, care a apărat 2 aruncări de la 7 m, accidentat în min. 43, a fost înlocuit de Vasilache. Meciul a fost excelent arbitrat de cuplul iugoslav Milan Valcici și Miodrag Stanoevici. Clasamentul grupei B a C.M. universitar este următorul : 1. ROMÂNIA 4 4 0 0 122— 63 8 2. Polonia 4 3 0 1 119— 72 6 3. Tunisia 4 2 0 2 77— 93 4 4. Japonia 4 1 0 3 70— 83 2 5. Belgia 4 0 0 4 37—104 0 In grupa A, la Byalistok s-a jucat un singur meci, încheiat în mod surprinzător la egalitate : Ungaria — Bulgaria 28—28 (11—17). Pe primele două locuri în clasamentul acestei grupe s-au clasat in ordine : 1. Iugoslavia (30—26 cu Uniunea Sovietică in etapa precedentă) cu 6 p, golaveraj : 119—88 și 2. U.R.S.S. 6 p (10—92). Duminică, in sala Institutului de Educaţie Fizică din Varşovia se vor disputa jocurile finale. Pentru primele două locuri se vor întîlni deci, România şi Iugoslavia, în timp ce pentru locurile 3—4, se vor înfrunta U.R.S.S. şi Polonia. Horia ALEXANDRESCU ULTIMELE ZILE ÎN POIANA BRAŞOV LOTUL A DE FOTBAL ÎNCHEIE MINE PRIMMA ETAPĂ: ALTITUDINE-OXIGEN • U,i program ncn stop •Moment de virf în sala de forţă «Un supliment inedit, zilnic, două reprize teoretice • Calculele lui Iordănescu Lucru intens la Poiana. „Anul trecut — spune Ştefan Covaci — n-am programat această perioadă de lucru în comun, mizînd pe participarea conștiincioasă a jucătorilor in cadrul eforturilor cluburilor. între timp, necesitatea acestui stagiu s-a dovedit indispensabilă“. Cum s-au prezentat jucătorii ? Cu pierderile inerente după cele 24—25 de zile de vacanţă, această vacanţă care, în fnecare an, are loc în perioada cea mai „dificilă“ a iernii noastre, perioadă echivalentă cu momentul de vîrf al performanţelor culinare. Din fericire, se pare că „reajustarea“ jucătorilor s-a rezolvat destul de repede. Dar să prezentăm programul zilei de vineri. Ora 8 — înviorarea, 30 de minute. Ora 8,30 — preparative pentru lucrul de dimineaţă. Ora 9,00 — micul dejun. Ora 9,30 — discuţie condusă de dr. D. Tomescu pe tema recuperării eficace şi a alimentaţiei raţionale. Ora 10 — antrenament în sala de forţă. Tempo foarte susţinut. Atelier cu şase secţii: haltere, haltere mici, sărituri laterale peste bancă în ambele sensuri, tracţiuni cu braţele şi picioarele la aparate de extensie, „podul“ luptătorilor, rulări pe spate, cu mingea între picioare. După epuizarea tuturor seriilor, exerciţii de unul singur sau cu partener în tempo mereu crescînd, pînă la limita maximă. Reprize de respiraţie între serii. Să notăm intensitatea deosebită a acestui antrenament. La ora 12, geamurile autobuzului de întoarcere sînt complet aburite. Ora 13 — masa, urmată de odihnă pînă la 15,30. Ora 16 — cros prelungit, „rupt“ în reprize cu joc de cap în grupuri, pentru apropierea de ritmul caracteristic fotbalului. Ora 17,30 — încheierea acestui cros, un fel de „biatlon“ fotbalistic pe pantele de la Poiana. Ora 19 — şedinţă teoretică , problemele jocului în atac. Cele trei şedinţe din zilele premergătoare au dez Ioan CHIRILA (Continuare in pag. a 3-a) Un grup de „tricolori“ (Belini, portarul Windt), in plin efort in Cheran, Zamfir, D. Georgescu şi frumosul decor al Poienei Braşov. Foto : N. DRAGOŞ RELAŢIA Anon - SPORTIV ŞI MAREA PERFORMANŢĂ Potrivit indicaţiilor partidului privind stilul de muncă, conducerea mişcării sportive consultă, înainte de a lua o hotărîre în principalele probleme privind dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport, un activ tot mai larg de specialişti, de antrenori şi sportivi fruntaşi, de oameni care lucrează nemijlocit în domeniul respectiv. Această practică tinde să devină o realitate şi în relaţiile dintre antrenori şi elevii lor, sportivii. Şi pentru că ne aflăm într-o perioadă în care s-au declanşat pregătirile unui nou an competiţional, ale unui nou ciclu olimpic, am vrea să aducem în discuţie această relaţie antrenor—sportiv, cu mare pondere în atingerea ţelului comun — performanţe cît mai înalte, competitive pe plan mondial. Vom preciza că nu sîntem de partea celor ce stabilesc o ierarhie între cele două personaje („Cine pe cine face... mare 7 Antrenorul pe sportiv, sau invers 7“), fiind de părere că ambele au un rol hotărîtor în obţinerea scopului final, că între antrenor şi sportiv trebuie să existe, în mod normal, relaţii principiale, de strînsă colaborare, de sinceritate, de încredere şi respect reciproc. Ne gîndim, fireşte, la sportivul format, la sportivul de mare performanţă, care a ajuns la un nivel superior de înţelegere, ca şi la faptul că decizia finală aparţine antrenorului. Orice atingere adusă acestor relaţii se repercutează negativ asupra rezultatelor,in detrimentul ambilor factori. Un domeniu în care s-au făcut progrese în ultimii ani privind relaţia antrenor—sportiv este acela al planificării de perspectivă şi operative a procesului de antrenament, ca şi alegerea metodelor şi mijloacelor necesare realizării obiectivului propus. Sînt tot mai mulţi antrenorii care îşi consultă elevii încă în faza de concepţie a programului de pregătire, cerîndu-le părerea şi explicîndu-le răbdător atît parametrii ce urmează să fie atinşi,cît şi drumul — cel mai adesea greu — ce va trebui străbătut pînă la realizarea lor. Aceasta are darul să lămurească pe sportiv asupra ceea ce are de înfăptuit, îi dă perspectiva clară a muncii sale, îl convinge asupra necesităţii îndeplinirii întocmai a sarcinilor pregătirii, îl stimulează în sporirea eforturilor şi îl mobilizează la o muncă de calitate. Aşa procedează — luăm exemple la întîmplare — antrenorul Ion Veliciu cu elevul său, atletul Ion Floroiu, ca şi Alexandru Rizim cu suliţaşii pe care îi pregăteşte Talot. Şi ca să dovedim că „conştientizarea procesului de antrenament“, cum o numesc specialiştii, este posibilă şi la sporturile de echipă, vom adăuga exemplul antrenorului principal al secţiei de rugby de la clubul Steaua, Petre Cosmănescu, precizînd că nu e singurul care procedează astfel. Nu o dată sportivii înşişi propun obiective mai pretenţioase şi nu o dată, pe parcursul pregătirii, solicită să se intensifice sau să se prelungească lecţia de antrenament, pentru că „se simt bine“ şi cred că pot mai mult. Dar nu se poate afirmă că acest fel de relaţii există în fiecare secţie sau club. Mai sunt antrenori care, dintr-o greşită înţelegere a lucrurilor, fac totul singuri, fără să-şi consulte elevii, fără să le ceară părerea sau să ţină seama de propunerile lor. Asemenea antrenori, ignorînd că sportivul nu este un simplu „subiect“ al procesului de pregătire, un soi de robot în care se beagă fişa de comandă-program şi totul merge de la sine, se lipsesc de sprijinul lor cel mai de preţ. „Aşa faci, pentru că aşa am stabilit eu !“ nu este o dovadă de exigenţă, de autoritate, ci tributul unor metode pedagogice învechite, în contradicţie cu realitatea obiectivă din zilele noastre. Iată un subiect de reflecţie pe care îl supunem atenţiei tuturor antrenorilor, de la secţiile cluburilor pînă la loturile republicane, în această perioadă de intense pregătiri, la început de an competiţional şi de ciclu olimpic. ANUL XXXIII - Nr. 8451 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VAJ 4 PAGINI - 30 BANI SÎMBÂTĂ 15 IANUARIE 1977 EDUCAŢIA FIZICĂ TREBUIE SĂ DEVINĂ HSM1I ŞI VERIGA FUNDAMENTALA A MIŞCĂRII NOASTRE SPORTIVE » . ASTĂZI, CÂTEVA CONCLUZII LA ÎNTREBAREA „CE ÎNTREPRINDEŢI PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ?" CARE SUBLINIAZĂ NECESITATEA UNOR PREOCUPĂRI CRESCUTE, A UNOR MASURI ŞI ACŢIUNI PRACTICE pentru Îmbunătăţirea muncii IN ACEST IMPORTANT DOMENIU Intre acţiunile iniţiate după aprobarea de către Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. A PROGRAMULUI DEZVOLTĂRII MISICARII SPORTIVE PINA IN 1980, ziarul nostru a inscris in această săptămînă şi „ANCHETA SPORTUL", publicată in mai multe numere sub titlul : CE ÎNTREPRINDEŢI PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICA? Tema, căreia Programul îi acordă o importanţă cu totul deosebită, a constituit subiectul investigaţiilor întreprinse in aproape 20 de judeţe, la nivelul unităţilor preşcolare, şcolare, universitare, asociaţii din întreprinderi şi instituţii ş.a. Fără îndoială, ancheta noastră este un început ; ea nu şi-a propus şi nici nu putea să cuprindă complexa problematică a educaţiei fizice a tineretului. Intenţia redacţiei a fost de a oglindi o serie de preocupări şi iniţiative, de a semnala unele neajunsuri încă existente şi de a prilejui, totodată, exprimarea opiniilor unui număr cît mai mare de cadre de specialitate, care activează nemijlocit în acest domeniu. De aceea, desigur, concluziile „Anchetei SPORTUL" se vor doar o contribuţie la adoptarea şi orientarea măsurilor concrete pe care şi le propun, în aceste zile, organele sportive, ceilalţi factori cu atribuţii, pentru ca, într-adevăr, aşa cum prevede Programul, educaţia fizică să constituie veriga fundamentală a mişcării sportive, o componentă inseparabilă a educaţiei comuniste. Subliniem înainte de toate constatarea - de ordin general că, aşa cum ne-au convins multe exemple, în această direcţie s-au obţinut, în ultima vreme, realizări remarcabile, o substanţială creştere a răspunderilor pentru dezvoltarea calităţilor fizice, morale şi de voinţă ale tineretului, pentru menţinerea sănătăţii poporului, formarea şi perfecţionarea deprinderilor de practicare sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului. Aşa cum rezultă din obiectivele Programului de dezvoltare a mişcării sportive, în această direcţie mai sunt, însă, multe lucruri de făcut, astfel încît frumoasele reuşite de care aminteam trebuie să se constituie intr-o experienţă în continuă îmbogăţire şi intr-un îndemn permanent la o muncă şi mai stăruitoare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredinţate de partid. De aceea, înfăţişînd cititorilor concluziile anchetei noastre, vom insista mai puţin asupra realizărilor, consemnînd îndeosebi situaţii pe care le dorim, grabnic şi fundamental, schimbate. Trebuie să facem, de la început, precizarea că avem în vedere cadrul diferit de desfăşurare a activităţii de educaţie fizică, pe de o parte în unităţile de învăţămînt unde acest proces are la bază reglementări precise, programe cuprinzînd obiectivele generale, formele de organizare, activităţile obligatorii şi facultative, un sistem al probelor de control şi metodologia aprecierii şi notării elevilor şi, pe de altă parte, în asociaţiile sportive din întreprinderi şi instituţii, de la sate, din cooperaţie etc. In raport de aceste particularităţi, notăm cîteva concluzii prilejuite de constatările referitoare la educaţia fizică din unităţile de învăţămînt. O SITUAŢIE MAI MULT DECIT ÎMBUCURĂTOARE AM INTILNIT IN UNITĂŢILE PENTRU PREŞCOLARI. Aproape peste tot - preocupare, pasiune şi competenţă. Pregătirea educatoarelor prin instruiri şi cursuri organizate la nivel judeţean a contribuit, în bună măsură, la creşterea eficienţei activităţilor iniţiate în grădiniţe. Este adevărat că nu lipsesc nici exemplele de expediere la periferia preocupărilor a îndeplinirii programelor de exerciţii fizice şi jocuri de mişcare. In această direcţie, ca şi pentru permanentizarea gimnasticii de înviorare zilnică, ca şi pentru organizarea unui număr mai mare de activităţi fizice în aer liber, Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului îi revin, prin Programul aprobat de partid, sarcini deosebit de importante. La buna lor îndeplinire o contribuţie de reală importanţă o pot aduce unităţile specializate în confecţionarea materialelor necesare pentru extinderea activităţilor de educaţie fizică în rîndul preşcolarilor. Rezultate bune şi foarte BUNE AM PUTUT CONSTATA ŞI IN UNITĂŢILE ŞCOLARE cuprinse în ancheta noastră. Apare evident faptul că, în general, a crescut eficienţa orelor de educaţie fizică, mulţi dintre profesorii de specialitate cîştigîndu-şi o binemeritată preţuire din partea conducerilor şcolilor, a celorlalte cadre didactice. Investigaţiile noastre în aceste unităţi ne-au reliefat, îndeosebi, exemplele oferite de „dascălii de educaţie fizică" din judeţele Galaţi, Maramureş, Olt, Alba etc. Faţă de cerinţele actuale, exprimate prin numeroase prevederi ale Programului de dezvoltare a mişcării sportive, îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică in rîndul elevilor rămîne pentru factorii de resort, inspectoratele şcolare, conducerile şcolilor, organizaţiilor de tineret, un obiectiv important. Se simte, mai ales, nevoia unei atenţii sporite faţă de aplicarea indicaţiilor referitoare la organizarea lecţiilor cu prioritate în aer liber, la orientarea elevilor spre practicarea atletismului, gimnasticii, jocurilor sportive, a altor discipline cu influenţe sporite asupra dezvoltării fizice armonioase a tinerei generaţii. Fireşte, nu mai insistăm asupra cerinţei ca activitatea de educaţie fizică să atingă parametrii ceruţi de procesul de învăţământ şi în unităţile în care acest lucru nu se realizează, încă, satisfăcător, aşa cum este cazul multor şcoli din judeţele Vrancea, Vaslui, Tulcea, Caraş-Severin, Botoşani ş.a. In context, amintim că, în afara activităţilor obligatorii (orele de educaţie fizică) va trebui a(Continuare in pag. a 3-a) Cu schiurile, la sfîrşit de săptămînă, in splendidul decor de iarnă al Postăvarului PRIMA ETAPA A DIVIZIILOR NAŢIONALE LA SPADĂ STEAUA LIDERĂ, FARUL O REVELAŢIE! Începîndde azi, in întrecere echipele de sabie începută intr-o ambianţă de lejeritate, specifică unui concurs „de casă“, prima etapă a Diviziei naţionale A la spadă şi-a intrat greu în ritmul normal de competiţie, pentru a ajunge apoi, odată cu „încălzirea“ concurenţilor, la partide cu suspense, la asalturi pe muchie de cuţit, intr-un cuvînt la neprevăzut. Ceea ce a conferit, în cele din urmă, o notă sporită de interes şi, ce-i mai important, o perspectivă atractivă pe planul disputei sportive, echilibrate, pentru obţinerea titlului de campioană naţională. Cu atît mai mult cu cît, pînă acum, echipa clubului Steaua Bucureşti nu avea ca adversar redutabil decit pe cea a mediciniştilor din Tg. Mureş. Şi iată că pe fundalul „eroziunii“ cvartetului din Tg. Mureş (mare surpriză în finalul etapei : echipa lor pe ultimul loc în clasament !), a apărut în prim-planul întrecerii clubul constănţean Farul, care, la al doilea an în prima divizie, după locul III în ediţia anterioară, atacă acum titlul. Şi Farul a fost chiar la un pas de a deveni lider după cele două zile de concurs, disputate în sala Floreasca II din Capitală, încheind la egalitate (8—8) cu marea favorită Steaua, pierzînd meciul doar la tusaveraj (raportul tuşelor date : 60—65). A fost un meci deosebit de echilibrat, început surprinzător, în trombă de constănţeni, care au ajuns să conducă la intrarea în ultima treime a asalturilor cu 5—2. Stupoare în sală, dar cei care se sperie sunt... trăgătorii tomitani, mai puţin experimentaţi, dînd posibilitate campionilor să-şi revină. Steaua punctează acum în serie şi întoarce rezultatul, 7—5, prin aportul deosebit al lui Zidaru şi eforturile lui Bărăgan (acesta din urmă trebuind să se acomodeze şi cu o priză nouă). înaintea ultimului asalt, Angelescu — Popa, la scorul de 8—7 pentru Steaua, spadasinii militari erau ca şi cîştigători pe baza tusaverajului superior, astfel încît victoria lui Angelescu (cel mai bun trăgător constănţean) a oferit echipei sale doar un capital moral. Au punctat : Zidaru 4 v, Bărăgan 2 v, Iorgu şi Popa cîte 1 v (pentru Steaua) şi, respectiv, Angelescu 3 v, Dima şi Rotari cite 2 v, Podeanu 1 v. Dar Farul a terminat la egalitate şi cu ultima clasată, C.S.U. Tg. Mureş ! Fortuna i-a surîs însă, de această dată, în compensaţie, cîştigînd la tuşaveraj, cu 59—58, în urma unui ultim asalt, dramatic, între liderii celor două formaţii, Angelescu şi Pongracz, decis in extremis (5—4) de partea constănţeanului. Dealtfel, etapa inaugurală a diviziei de spadă a stat sub semnul echilibrului, spre deosebire de ediţiile precedente marea majoritate a partidelor încheindu-se cu scoruri strînse. Singura victorie netă a fost consemnată în întîlni-Paul SLAVESCU (Continuare în pag. a 2-a) Deşi spadasinii din Tg. Mureş nu mai sînt principalii adversari ai formaţiei militare în lupta pentru titlu, un asalt între Anton Pongracz (C.S.U. Tg. Mureş), în dreapta, şi Nicolae Iorga (Steaua) constituie oricînd un punct de atracţie Foto : V. BAGEAC „CUPA DINAMO“ LA SCHI ALPIN IOAN CAVAŞI CÎŞTIGĂTOR AL SLALOMULUI SPECIAL SINAIA, 14 (prin telefon). Lipsa zăpezii în Poiana Braşovului a determinat pe organizatorii concursului internaţional de schi alpin dotat cu „Cupa Dinamo“ să mute locul de desfăşurare al acestuia în Bucegi. Ideea s-a dovedit salutară deoarece joi noaptea peste platoul Bucegilor s-a cernut un strat de zăpadă gros de 40 cm. Vineri dimineaţă, la ora 10, ora startului, o ceaţă deasă a determinat aminarea în cîteva rînduri a startului oficial. Abia la ora 12 juriul a hotărît pornirea în cursă a celor 55 de concurenţi înscrişi în proba de slalom special. Prima manşă, montată de antrenorul dinamovist Kurt Gohn, a avut o lungime de 500 m, cu diferenţă de nivel de 160 m şi 58 de porţi. Traseul extrem de dificil, cu o zăpadă grea, a triat sever concurenţii, 22 dintre ei fiind nevoiţi să abandoneze, printre aceştia aflîndu-se şi marea majoritate a sportivilor austrieci şi polonezi. Schiorii români au avut în general o bună prestaţie. După prima coborire, in frunte se afla Dan Cristea (Dinamo) secondat de mai tinărul său coechipier Ioan Cavasi. Experienţa, tehnica şi rutina lui Cristea şi-au spus cuvintul, el acomodîndu-se excelent cu condiţiile grele ale traseului, obţinind după prima coborire un avans de aproape 2 secunde. De remarcat la această primă manşă abandonul unuia dintre favoriţi, Alexandru Manta, care a greşit chiar din plecare. Manşa a doua a fost trasată de un alt reputat fost schior, antrenorul Cornel Tăbăraş. Avansul pe care Dan Cristea îl acumulase în prima manşă părea să-l pună la adăpost de orice surpriză. Dar... Primul a luat startul Cavasi, care a făcut o cursă bună. El a mers sigur, constant, desigur cu gîndul mai mult la consolidarea poziţiei pe care o deţinea după prima manşă. Imediat după el a pornit principalul favorit al concursului. Probabil prea încrezător în victorie, Cristea a tratat cu superficialitate a doua porţiune a traseului şi cînd mai avea de trecut doar trei porţi s-a dezechilibrat, a încălecat un fanion şi a pierdut astfel o cursă ca şi cîştigată. Ratarea lui Cristea nu scade însă nimic din meritele învingătorului Ioan Cavaşi, atent şi constant în ambele manşe. De remarcat şi evoluţiile bune ale lui Constantin Văideanu, Gheorghe Vulpe, Gheorghe Bucur şi Dan Frăţilă, chiar dacă diferenţele între aceştia şi cîştigătorul probei sunt destul de mari. Rezultate tehnice, slalom special (2 manşe) : 1. Ioan Cavaşi (Dinamo) 87,159, 2. Constantin Văideanu (Steagul roşu) 92,129, 3. Gheorghe Vulpe (Telefericul) 92,245,4. Gheorghe Bucur (A.S.A.) 92,326, 5. Dan Frăţilă (Dinamo) 94,117, 6. Ion Tîrea (Telefericul) 95,137. Sîmbătă dimineaţa, cu începere de la ora 10 — dacă condiţiile meteorologice nu vor impune din nou aminarea startului... — se va disputa, pe Valea lui Carp, cursa de slalom uriaş, în două manşe. Paul IOVAN Ioan Cavasi, ciştigător surprinzător, dar merituos, al probei de slalom special din cadrul „Cupei Dinamo". Foto : Dragoş NEAGU