Sportul, ianuarie 1977 (Anul 33, nr. 8440-8464)

1977-01-15 / nr. 8451

ASEARĂ IN C.M. UNIVERSITAR, O FRUMOASĂ VICTORIE ASUPRA POLONIEI (25-22) ECHIPA DE HANDBAL A ROMÂNIEI, CALIFICATĂ IN FINALA COMPETIȚIEI TARNOW, 14 (prin telefon). — Sala din localitate a fost vineri seara mai plină ca niciodată in ultimele zile. Interesul amatorilor de sport polonezi era pe deplin justificat, dacă ne gindim că in această seară urmau să se întil­­nească d intr-un palpitant derby al seriei B a campionatului mon­dial universitar de handbal, selec­ţionatele României şi Poloniei, am­bele neînvinse încă în această competiţie. Meciul a fost deosebit de fru­mos, palpitant, deschis, cu foarte multe faze care au încîntat pe cei prezenţi. In cele din urmă, jucind mai bine decit in celelalte con­fruntări, handbaliştii români au realizat o victorie de prestigiu, în­­vingind pe teren propriu reduta­bila selecţionată studenţească a Poloniei cu 25—22 (12—10). Repre­zentativa ţării noastre s-a impus clar, fiind superioară în apărare, unde toţi jucătorii s-au mişcat mult, repliindu-se la timp, ceea ce a făcut ca una din principalele ..arme“ tactice ale gazdelor — con­traatacurile — să fie prompt anu­lată. De asemenea, în atac, jucă­torii români au combinat rapid, punînd în valoare verva de șut a lui Mironiuc, autor a 11 goluri în acest meci și care s-a clasat pe primul loc în clasamentul golge­­terilor grupei B a C.M. universi­tar cu 29 de goluri înscrise. Meciul a fost echilibrat în pri­ma repriză, cînd pe tabela de mar­caj a fost consemnată de 5 ori egalitatea : 1—1, 4—4 (min. 14), 5—5 (min. 15), 7—7 (min. 20) şi 8—8 (min. 23). In finalul acestei reprize promptitudinea în apăra­re, dar şi rapiditatea şi eficacita­tea acţiunilor ofensive au adus formaţiei noastre un avantaj de două goluri : 12—10. Partea a doua a intîlnirii a fost diferită, în sen­sul că handbaliştii români s-au impus mai net, arătîndu-se supe­riori şi pe plan fizic. In ciuda faptului că formaţia adversă era frenetic încurajată de public, e­­chipa României a dominat tot tim-. pul, conducînd cu autoritate şi pe tabela de marcaj. De trei ori for­maţia română a condus la o dife­renţă categorică de şase puncte : 23—17 (min. 55), 24—18 (min. 57) şi 25—19 (min. 58). Punctele au fost înscrise de Mi­roniuc 11, Voina 5, Drăgăniţă 4, Stockl 4, Fölkér 1 — pentru Româ­nia, Gmyrek 7, Kozyl S, Brzo­­zowski 3, Cieszeilzski 2, Sojkin 1, Ciesla 1, Wiowiarz 1, Jedlinski 1 — pentru Polonia. Porta­ rul St. Orban, care a apărat 2 aruncări de la 7 m, accidentat în min. 43, a fost înlocuit de Vasi­­lache. Meciul a fost excelent ar­bitrat de cuplul iugoslav Milan Valcici și Miodrag Stanoevici. Clasamentul grupei B a C.M. universitar este următorul : 1. ROMÂNIA 4 4 0 0 122— 63 8 2. Polonia 4 3 0 1 119— 72 6 3. Tunisia 4 2 0 2 77— 93 4 4. Japonia 4 1 0 3 70— 83 2 5. Belgia 4 0 0 4 37—104 0 In grupa A, la Byalistok s-a ju­cat un singur meci, încheiat în mod surprinzător la egalitate : Un­garia — Bulgaria 28—28 (11—17). Pe primele două locuri în clasa­mentul acestei grupe s-au clasat in ordine : 1. Iugoslavia (30—26 cu Uniunea Sovietică in etapa precedentă) cu 6 p, golaveraj : 119—88 și 2. U.R.S.S. 6 p (10—92). Duminică, in sala Institutului de Educaţie Fizică din Varşovia se vor disputa jocurile finale. Pentru primele două locuri se vor întîlni deci, România şi Iugoslavia, în timp ce pentru locurile 3—4, se vor înfrunta U.R.S.S. şi Polonia. Horia ALEXANDRESCU ULTIMELE ZILE ÎN POIANA BRAŞOV LOTUL A DE FOTBAL ÎNCHEIE MINE PRIMMA ETAPĂ: ALTITUDINE-OXIGEN • U,i program ncn stop •Moment de virf în sala de forţă «Un supli­ment inedit, zilnic, două reprize teoretice • Calculele lui Iordănescu Lucru intens la Poiana. „Anul trecut — spune Ştefan Covaci — n-am programat această perioa­dă de lucru în comun, mizînd pe participarea conștiincioasă a jucătorilor in cadrul eforturilor cluburilor. între timp, necesita­tea acestui stagiu s-a dovedit in­dispensabilă“. Cum s-au prezentat jucătorii ? Cu pierderile inerente după cele 24—25 de zile de vacanţă, a­­ceastă vacanţă care, în fnecare an, are loc în perioada cea mai „dificilă“ a iernii noastre, pe­rioadă echivalentă cu momentul de vîrf al performanţelor culi­nare. Din fericire, se pare că „reajustarea“ jucătorilor s-a re­zolvat destul de repede. Dar să prezentăm programul zilei de vineri. Ora 8 — înviorarea, 30 de minute. Ora 8,30 — preparative pentru lucrul de dimineaţă. Ora 9,00 — micul dejun. Ora 9,30 — discuţie condusă de dr. D. To­­mescu pe tema recuperării e­­ficace şi a alimentaţiei raţionale. Ora 10 — antrenament în sala de forţă. Tempo foarte susţinut. Atelier cu şase secţii: haltere, haltere mici, sărituri laterale peste bancă în ambele sensuri, tracţiuni cu braţele şi picioarele la aparate de extensie, „podul“ luptătorilor, rulări pe spate, cu mingea între picioare. După e­­puizarea tuturor seriilor, exerci­ţii de unul singur sau cu par­tener în tempo mereu crescînd, pînă la limita maximă. Reprize de respiraţie între serii. Să notăm intensitatea deose­bită a acestui antrenament. La ora 12, geamurile autobuzului de întoarcere sînt complet aburite. Ora 13 — masa, urmată de o­­dihnă pînă la 15,30. Ora 16 — cros prelungit, „rupt“ în reprize cu joc de cap în grupuri, pen­tru apropierea de ritmul carac­teristic fotbalului. Ora 17,30 — încheierea acestui cros, un fel de „biatlon“ fotbalistic pe pan­tele de la Poiana. Ora 19 — şedinţă teoretică , problemele jocului în atac. Cele trei şedinţe din zilele premergătoare au dez­ Ioan CHIRILA (Continuare in pag. a 3-a) Un grup de „tricolori“ (Belini, portarul Windt), in plin efort in Cheran, Zamfir, D. Georgescu şi frumosul decor al Poienei Braşov. Foto : N. DRAGOŞ RELAŢIA Anon - SPORTIV ŞI MAREA PERFORMANŢĂ Potrivit indicaţiilor partidului privind stilul de muncă, condu­cerea mişcării sportive consultă, înainte de a lua o hotărîre în principalele probleme privind dezvoltarea activităţii de educa­ţie fizică şi sport, un activ tot mai larg de specialişti, de antrenori şi sportivi fruntaşi, de oameni care lucrează nemijlocit în domeniul res­pectiv. Această practică tinde să devină o realitate şi în relaţiile dintre antrenori şi elevii lor, sportivii. Şi pentru că ne aflăm într-o peri­oadă în care s-au declanşat pregătirile unui nou an competiţional, ale unui nou ciclu olimpic, am vrea să aducem în discuţie această relaţie antrenor—sportiv, cu mare pondere în atingerea ţelului co­mun — performanţe cît mai înalte, competitive pe plan mondial. Vom preciza că nu sîntem de partea celor ce stabilesc o ierarhie între cele două personaje („Cine pe cine face... mare 7 Antrenorul pe sportiv, sau invers 7“), fiind de părere că ambele au un rol ho­­tărîtor în obţinerea scopului final, că între antrenor şi sportiv tre­buie să existe, în mod normal, relaţii principiale, de strînsă colabo­rare, de sinceritate, de încredere şi respect reciproc. Ne gîndim, fi­reşte, la sportivul format, la sportivul de mare performanţă, care a ajuns la un nivel superior de înţelegere, ca şi la faptul că deci­zia finală aparţine antrenorului. Orice atingere adusă acestor rela­ţii se repercutează negativ asupra rezultatelor,­in detrimentul­ am­bilor factori. Un domeniu în care s-au făcut progrese în ultimii ani privind relaţia antrenor—sportiv este acela al planificării de perspectivă şi operative a procesului de antrenament, ca şi alegerea metodelor şi mijloacelor necesare realizării obiectivului propus. Sînt tot mai mulţi antr­enorii care îşi consultă elevii încă în faza de concepţie a programului de pregătire, cerîndu-le părerea şi expli­­cîndu-le răbdător atît parametrii ce urmează să fie atinşi,­­cî­t şi drumul — cel mai adesea greu — ce va trebui străbătut pînă la realizarea lor. Aceasta are darul să lămurească pe sportiv asupra ceea ce are de înfăptuit, îi dă perspectiva clară a muncii sale, îl convinge asupra necesităţii îndeplinirii întocmai a sarcinilor pregă­tirii, îl stimulează în sporirea eforturilor şi îl mobilizează la o muncă de calitate. Aşa procedează — luăm exemple la întîmplare — antrenorul Ion Veliciu cu elevul său, atletul Ion Floroiu, ca şi Alexandru Rizim cu suliţaşii pe care îi pregăteşte Ta­lot. Şi ca să­ dovedim că „conştientizarea procesului de antrenament“, cum o nu­mesc specialiştii, este posibilă şi la sporturile de echipă, vom adăuga exemplul antrenorului principal al secţiei de rugby de la clubul Steaua, Petre Cosmănescu, precizînd că nu e singurul care proce­dează astfel. Nu o dată sportivii înşişi propun obiective mai pretenţioase şi nu o dată, pe parcursul pregătirii, solicită să se intensifice sau să se prelungească lecţia de antrenament, pentru că „se simt bine“ şi cred că pot mai mult. Dar nu se poate afirmă că acest fel de relaţii există în fiecare secţie sau club. Mai sunt antrenori care, dintr-o greşită înţelegere a lucrurilor, fac totul singuri, fără să-şi consulte elevii, fără să le ceară părerea sau să ţină seama de propunerile lor. Ase­menea an­trenori, ignorînd că sportivul nu este un simplu „subiect“ al pro­cesului de pregătire, un soi de robot în care se beagă fişa de co­­mandă-program şi totul merge de la sine, se lipsesc de sprijinul lor cel m­­ai de preţ. „Aşa faci, pentru că aşa am stabilit eu !“ nu este o dovadă de exigenţă, de autoritate, ci tributul unor metode pedagogice învechite, în contradicţie cu realitatea obiectivă din zi­lele noastre. Iată un subiect de reflecţie pe care îl supunem atenţiei tuturor antrenorilor, de la secţiile cluburilor pînă la loturile republicane, în această perioadă de intense pregătiri, la început de an competi­ţional şi de ciclu olimpic. ANUL XXXIII - Nr. 8451 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VAJ 4 PAGINI - 30 BANI SÎMBÂTĂ 15 IANUARIE 1977 EDUCAŢIA FIZICĂ TREBUIE SĂ DEVINĂ HSM1I ŞI VERIGA FUNDAMENTALA A MIŞCĂRII NOASTRE SPORTIVE » . ASTĂZI, CÂTEVA CONCLUZII­­ LA ÎNTREBAREA „CE ÎNTRE­PRINDEŢI PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ?" CARE SUBLINIAZĂ NECESITATEA UNOR PREOCUPĂRI CRESCUTE, A UNOR MASURI ŞI ACŢIUNI PRACTICE pentru Îmbunătăţirea muncii IN ACEST IMPORTANT DOMENIU I­ntre acţiunile iniţiate după aprobarea de către Comitetul Politic­­ Executiv al C.C. al P.C.R. A PROGRAMULUI DEZVOLTĂRII MIS­­I­CARII SPORTIVE PINA IN 1980, ziarul nostru a inscris­­ in această­­ săptămînă­­ şi „ANCHETA SPORTUL", publicată in mai multe­­ numere sub titlul : CE ÎNTREPRINDEŢI PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICA? Tema, căreia Programul îi acordă o importanţă cu totul deosebită, a constituit subiectul investiga­ţiilor întreprinse in aproape 20 de judeţe, la nivelul unităţilor preşcolare, şcolare, universitare, asociaţii din întreprinderi şi instituţii ş.a. Fără îndoială, ancheta noastră este un început ; ea nu şi-a pro­pus şi nici nu putea să cuprindă complexa problematică a educa­ţiei fizice a tineretului. Intenţia re­dacţiei a fost de a oglindi o serie de preocupări şi iniţiative, de a semnala unele neajunsuri încă e­­xistente şi de a prilejui, totodată, exprimarea opi­niilor unui număr cît mai mare de cadre de specialita­te, care activează nemijlocit în a­­cest domeniu. De aceea, desigur, concluziile „Anchetei SPORTUL" se vor doar o contribuţie la adopta­rea şi orientarea măsurilor con­crete pe care şi le propun, în a­­ceste zile, organele sportive, cei­lalţi factori cu atribuţii, pentru ca, într-adevăr, aşa cum prevede Pro­gramul, educaţia fizică să consti­tuie veriga fundamentală a mişcării sportive, o componentă insepara­bilă a educaţiei comuniste. Subliniem înainte de toate con­statarea - de ordin general­­ că, aşa cum ne-au convins multe e­­xemple, în această direcţie s-au obţinut, în ultima vreme, realizări remarcabile, o substanţială creşte­re a răspunderilor pentru dezvol­tarea calităţilor fizice, morale şi de voinţă ale tineretului, pentru men­ţinerea sănătăţii poporului, forma­rea şi perfecţionarea deprinderilor de practicare sistematică a exer­­ciţiilor fizice şi sportului. A­şa cum rezultă din obiecti­vele Programului de dezvol­tare a mişcării sportive, în această direcţie mai sunt, însă, multe lucruri de făcut, astfel încît frumoasele reuşite de care amin­team trebuie să se constituie intr-o experienţă în continuă îmbogăţire şi intr-un îndemn permanent la o muncă şi mai stăruitoare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredinţate de partid. De aceea, înfăţişînd cititorilor concluziile an­chetei noastre, vom insista mai pu­ţin asupra realizărilor, consemnînd îndeosebi situaţii pe care le do­rim, grabnic şi fundamental, schim­bate. Trebuie să facem, de la început, precizarea că avem în vedere ca­drul diferit de desfăşurare a acti­vităţii de educaţie fizică, pe de o parte în unităţile de învăţămînt­­ unde acest proces are la bază reglementări precise, programe cu­­prinzînd obiectivele generale, for­mele de organizare, activităţile o­­bligatorii şi facultative, un sistem al probelor de control şi metodo­logia aprecierii şi notării elevilor­­ şi, pe de altă parte, în asocia­ţiile sportive din întreprinderi şi instituţii, de la sate, din coope­raţie etc. In raport de aceste particulari­tăţi, notăm cîteva concluzii prile­juite de constatările referitoare la educaţia fizică din unităţile de în­văţămînt. O SITUAŢIE MAI MULT DECIT ÎMBUCURĂTOARE AM IN­­TILNIT IN UNITĂŢILE PEN­TRU PREŞCOLARI. Aproape peste tot - preocupare, pasiune şi com­petenţă. Pregătirea educatoarelor prin instruiri şi cursuri organizate la nivel judeţean a contribuit, în bună măsură, la creşterea efici­enţei activităţilor iniţiate în grădi­niţe. Este adevărat că nu lipsesc nici exemplele de expediere la­ pe­­riferia preocupărilor a îndeplinirii programelor de exerciţii fizice şi jocuri de mişcare. In această di­recţie, ca şi pentru permanentiza­rea gimnasticii de înviorare zilni­că, ca şi pentru organizarea unui număr mai mare de activităţi fizice în aer liber, Ministerului Educa­ţiei şi Invăţămîntului îi revin, prin Programul aprobat de partid, sar­cini deosebit de importante. La buna lor îndeplinire o contribuţie de reală importanţă o pot aduce unităţile specializate în confecţio­narea materialelor necesare pen­tru extinderea activităţilor de edu­caţie fizică în rîndul preşcolarilor. R­ezultate bune şi foarte BUNE AM PUTUT CONSTATA ŞI IN UNITĂŢILE ŞCOLARE cuprinse în ancheta noastră. Apare evident faptul că, în general, a crescut eficienţa orelor de educa­ţie fizică, mulţi dintre profesorii de specialitate cîştigîndu-şi o bi­nemeritată preţuire din partea con­ducerilor şcolilor, a celorlalte cadre didactice. Investigaţiile noastre în aceste unităţi ne-au reliefat, înde­osebi, exemplele oferite de „das­călii de educaţie fizică" din jude­ţele Galaţi, Maramureş, Olt, Alba etc. Faţă de cerinţele actuale, ex­primate prin numeroase prevederi ale Programului de dezvoltare a mişcării sportive, îmbunătăţirea ac­tivităţii de educaţie fizică in rîndul elevilor rămîne pentru factorii de resort, inspectoratele şcolare, con­ducerile şcolilor, organizaţiilor de tineret, un obiectiv important. Se simte, mai ales, nevoia unei a­­tenţii sporite faţă de aplicarea in­dicaţiilor referitoare la organizarea lecţiilor cu prioritate în aer liber, la orientarea elevilor spre practi­carea atletismului, gimnasticii, jocurilor sportive, a altor discipline cu influenţe sporite asupra dez­voltării fizice armonioase a tinerei generaţii. Fireşte, nu mai insistăm asupra cerinţei ca activitatea de educaţie fizică să atingă parame­trii ceruţi de procesul de învăţă­­mânt şi în unităţile în care acest lucru nu se realizează, încă, satis­făcător, aşa cum este cazul multor şcoli din judeţele Vrancea, Vaslui, Tulcea, Caraş-Severin, Botoşani ş.a. In context, amintim că, în a­­fara activităţilor obligatorii (orele de educaţie fizică) va trebui a­(Continuare in pag. a 3-a) Cu schiurile, la sfîrşit de săptămînă, in splendidul decor de iarnă al Postăvarului PRIMA ETAPA A DIVIZIILOR NAŢIONALE LA SPADĂ STEAUA LIDERĂ, FARUL O REVELAŢIE! Începînd­­de azi, in întrecere echipele de sabie începută intr-o ambianţă de le­­jeritate, specifică unui concurs „de casă“, prima etapă a Diviziei na­ţionale A la spadă şi-a intrat greu în ritmul normal­ de competiţie, pentru a ajunge apoi, odată­­ cu „încălzirea“ concurenţilor, la par­tide cu suspense, la asalturi pe muchie de cuţit, intr-un cuvînt la neprevăzut. Ceea ce a conferit, în cele din urmă, o notă sporită de interes şi, ce-i mai important, o perspectivă atractivă pe planul disputei sportive, echilibrate, pen­tru obţinerea titlului de campioa­nă naţională. Cu atît mai mult cu cît, pînă acum, echipa clubului Steaua Bucureşti nu avea ca ad­versar redutabil decit pe cea a mediciniştilor din Tg. Mureş. Şi iată că pe fundalul „eroziunii“ cvartetului din Tg. Mureş (mare surpriză în finalul etapei : echipa lor pe ultimul loc în clasament !), a apărut în prim-planul întrecerii clubul constănţean Farul, care, la al doilea an în prima divizie, du­pă locul III în ediţia anterioară, atacă acum titlul. Şi Farul a fost chiar la un pas de a deveni lider după cele două zile de concurs, disputate în sala Floreasca II din Capitală, încheind la egalitate (8—8) cu marea favorită Steaua, pierzînd meciul doar la tusaveraj (raportul tuşelor date : 60—65). A fost un meci deosebit de echili­brat, început surprinzător, în trom­bă de constănţeni, care au ajuns să conducă la intrarea în ultima treime a asalturilor cu 5—2. Stu­poare în sală, dar cei care se spe­rie sunt... trăgătorii tomitani, mai puţin experimentaţi, dînd posibili­tate campionilor să-şi revină. Steaua punctează acum în serie şi întoarce rezultatul, 7—5, prin apor­tul deosebit al lui Zidaru şi e­­forturile lui Bărăgan (acesta din urmă trebuind să se acomodeze şi cu o priză nouă). înaintea ulti­mului asalt, Angelescu — Popa, la scorul de 8—7 pentru Steaua, spa­dasinii militari erau ca şi cîştigă­­tori pe baza tusaverajului superior, astfel încît victoria lui Angelescu (cel mai bun trăgător constănţean) a oferit echipei sale doar un ca­pital moral. Au punctat : Zidaru 4 v, Bărăgan 2 v, Iorgu şi Popa cîte 1 v (pentru Steaua) şi, res­pectiv, Angelescu 3 v, Dima şi Ro­tari cite 2 v, Podeanu 1 v. Dar Farul a terminat la egali­tate şi cu ultima clasată, C.S.U. Tg. Mureş ! Fortuna i-a surîs în­să, de această dată, în compensa­ţie, cîştigînd la tuşaveraj, cu 59—58, în urma unui ultim asalt, drama­tic, între liderii celor două for­maţii, Angelescu şi Pongracz, de­cis in extremis (5—4) de partea constănţeanului. Dealtfel, etapa inaugurală a di­viziei de spadă a stat sub semnul echilibrului, spre deosebire de e­­diţiile precedente marea majorita­te a partidelor încheindu-se cu scoruri strînse. Singura victorie netă a fost consemnată în întîlni-Paul SLAVESCU (Continuare în pag. a 2-a) Deşi spadasinii din Tg. Mureş nu mai sînt principalii adversari ai formaţiei militare în lupta pentru titlu, un asalt între Anton Pongracz (C.S.U. Tg. Mureş), în dreapta, şi Nicolae Iorga (Steaua) constituie oricînd un punct de atracţie Foto : V. BAGEAC „CUPA DINAMO“ LA SCHI ALPIN IOAN CAVAŞI CÎŞTIGĂTOR AL SLALOMULUI SPECIAL SINAIA, 14 (prin telefon). Lipsa zăpezii în Poiana Braşovului a determinat pe or­ganizatorii concursu­lui internaţional de schi alpin dotat cu „Cupa Dinamo“ să mute locul de desfă­şurare al acestuia în Bucegi. Ideea s-a do­vedit salutară deoare­ce joi noaptea peste platoul Bucegilor s-a cernut un strat de ză­padă gros de 40 cm. Vineri dimineaţă, la ora 10, ora startului, o ceaţă deasă a de­terminat aminarea în cîteva rînduri a star­tului oficial. Abia la ora 12 juriul a hotă­­rît pornirea în cursă a celor 55 de con­curenţi înscrişi în pro­ba de slalom special. Prima manşă, mon­tată de antrenorul di­­namovist Kurt Gohn, a avut o lungime de 500 m, cu diferenţă de nivel de 160 m şi 58 de porţi. Traseul ex­trem de dificil, cu o zăpadă grea, a triat sever concurenţii, 22 dintre ei fiind nevoiţi să abandoneze, prin­tre aceştia aflîndu-se şi marea majoritate a sportivilor austrieci şi polonezi. Schiorii români au avut în gene­ral o bună­ prestaţie. După prima coborire, in frunte se afla Dan Cristea (Dinamo) secondat de mai tinărul său coechipier Ioan Cavasi. Experienţa, tehnica şi rutina lui Cristea şi-au spus cuvintul, el a­­comodîndu-se excelent cu condiţii­le grele ale traseului, obţinind du­pă prima coborire un avans de a­­proape 2 secunde. De remarcat la această primă manşă abandonul unuia dintre favoriţi, Alexandru Manta, care a greşit chiar din ple­care. Manşa a doua a fost trasată de un alt reputat fost schior, antre­norul Cornel Tăbăraş. Avansul pe care Dan Cristea îl acumulase în prima manşă părea să-l pună la adăpost de orice surpriză. Dar... Primul a luat startul Cavasi, care a făcut o cursă bună. El a mers sigur, constant, desigur cu gîndul mai mult la consolidarea poziţiei pe care o deţinea după prima man­şă. Imediat după el a pornit prin­cipalul favorit al concursului. Pro­babil prea încrezător în victorie, Cristea a tratat cu superficialitate a doua porţiune a traseului şi cînd mai avea de trecut doar trei porţi s-a dezechilibrat, a încălecat un fanion şi a pierdut astfel o cursă ca şi cîştigată. Ratarea lui Cristea nu scade în­să nimic din meritele învingăto­rului Ioan Cavaşi, atent şi con­­­stant în ambele manşe. De remar­cat şi evoluţiile bune ale lui Con­stantin Văideanu, Gheorghe Vul­pe, Gheorghe Bucur şi Dan Fră­­ţilă, chiar dacă diferenţele între aceştia şi cîştigătorul probei sunt destul de mari. Rezultate tehnice, slalom special (2 manşe) : 1. Ioan Cavaşi (Dina­mo) 87,159, 2. Constantin Văideanu (Steagul roşu) 92,129, 3. Gheorghe Vulpe (Telefericul) 92,245,4. Gheor­ghe Bucur (A.S.A.) 92,326, 5. Dan Frăţilă (Dinamo) 94,117, 6. Ion Tî­­rea (Telefericul) 95,137. Sîmbătă dimineaţa, cu începere de la ora 10 — dacă condiţiile meteorologice nu vor impune din nou aminarea startului... — se va disputa, pe Valea lui Carp, cursa de slalom uriaş, în două manşe. Paul IOVAN Ioan Cavasi, ciştigător surprinzător, dar meri­tuos, al probei de slalom special din cadrul „Cupei Dinamo". Foto : Dragoş NEAGU

Next