Sportul, martie 1977 (Anul 33, nr. 8489-8514)

1977-03-01 / nr. 8489

V­A IN SAPTAMINA RELUĂRII CAMPIONATULUI Pe marginea recentei şedinţe a Biroului federal Am intrat in săptărrfîna reluării campionatului şi ritmul pregăti­rilor — pe toate planurile — se accelerează. Evenimentului de duminică 6 martie i-a fost consacrată, de alt­fel, şi o mare parte din ordinea de zi a şedinţei Biroului federal, întrunit la sfirşitul săptăminii tre­cute. Cu acest prilej, secretariatul F.R.F. a prezentat o informare cuprinzînd unele măsuri luate sau în curs de aplicare, in vederea în­ceperii campionatului, ca de exem­plu : consfătuirea de lucru cu toţi antrenorii divizionari A şi B, ţi­nută în ianuarie ; urmărirea de către Colegiul central al antreno­rilor a procesului de instruire des­făşurat la cluburi ; organizarea şi urmărirea trecerii normelor de control al pregătirii fizice ; efec­tuarea unui „recensămînt“ în toate judeţele pentru stabilirea exactă a numărului secţiilor afiliate, al echipelor participante la toate competiţiile, al jucătorilor legiti­maţi, al antrenorilor şi arbitrilor, al terenurilor omologate ; reorga­nizarea Colegiului divizionar A ; stabilirea programului meciurilor de Divizia A din Bucureşti pentru tot returul ; organizarea consfătu­irilor cu arbitrii divizionari la Sibiu, Craiova, Bacău, Bucureşti ; fixarea principiilor de televizare a jocurilor etc. In aceeaşi ordine de idei, a mă­surilor federaţiei pentru începerea returului, notăm şi cele două con­sfătuiri care s-au ţinut alaltăieri în Capitală, una cu preşedinţii co­legiilor judeţene de arbitri şi alta cu observatorii de arbitraj din provincie. In legătură cu trecerea norme­lor de control pentru verificarea pregătirii fizice s-a relevat succe­sul acţiunii, evidenţiindu-se în in­formare interesul manifestat de jucătorii echipelor Steaua, Dina­mo, Universitatea Craiova, F. C. Bihor. Biroul federal a aprobat propunerea Colegiului central al antrenorilor ca jucătorii care nu-şi vor trece haremurile stabilite nici în „corigenţa“ care se dă azi, marţi 1 martie, să nu aibă drept de joc în campionat în legătură cu reorganizarea Co­legiului central al arbitrilor, s-a aprobat numirea lui Nicolae Lă­­zărescu ca preşedinte şi a lui George Gherghe ca vicepreşedinte al acestui organism al federaţiei, care cuprinde 17 membri, dintre care 8 din provincie. Totodată, a fost alcătuită o comisie centrală de delegări, compusă din 7 membri şi avîndu-l ca preşedinte pe C. Ghemigean. . In şedinţa de vineri seara a Bi­roului federal au mai fost discu­tate : planul de creştere a numărului de jucători legitimaţi, pe judeţe, pînă în 1980 ; normele de pregă­tire, privind volumul de lucru, pentru componenţii loturilor re­prezentative, divizionare, judeţene şi şcolare ; normele de control pentru verificarea periodică a pre­gătirii fizice şi tehnico-tactice a jucătorilor de Divizia A şi B ; concepţia de joc ; normele de se­lecţie a copiilor şi juniorilor pen­tru fotbalul de performanţă ; nor­mele de promovare în loturile re­prezentative ; cerinţele de bază materială pentru cluburile şi aso­ciaţiile care participă la sistemul divizionar, precum şi alte norma­tive de activitate ale F­RF. In ultima vreme, o serie de cluburi cu echipe în Diviziile na­ţionale A, B şi C au luat măsuri de sancţionare cu suspendarea pe diverse termene a unor jucători care s-au făcut vinovaţi de aba­teri disciplinare (viaţă nesportivă, neparticipare la programul stabilit de antrenorii echipelor, neseriozi­tate în pregătire etc.). De regulă, aceste sancţiuni erau trimise pentru ratificare Biroului federal care, în acest fel, devenea părtaş — direct şi oficial — la a­­cordarea sancţiunii pentru nişte abateri pe care, de fapt, nu le cunoștea decât din informarea tri­misă de cluburi. Exemplele din ultima vreme au arătat­ însă că, după un timp, cluburile reveneau asupra deci­ziilor lor și pentru ridicarea sus­pendărilor se adresau... Biroului federal ! Acest lucru reprezenta însă o anomalie, pentru că acest for nu cunoştea, în fapt, din con­statări proprii, nici motivele reale ale suspendării, nici măsura în care jucătorii respectivi au dat dovezi de îndreptare, care să jus­tifice ridicarea sancţiunii. De aceea s-a decis ca, de la 1 martie a.c., sancţiunile acordate de cluburi jucătorilor lor să poată fi ridicate sau reduse tot de către cluburi, ele urmînd doar a fi co­municate Comisiei de competiţii şi disciplină a F.R.F. pentru echi­pele divizionare şi la comisiile teritoriale, pentru celelalte cate­gorii. (Evident, această măsură nu are nici o legătură cu acele sanc­ţiuni dictate de federaţie pentru abaterile comise de jucători şi pe care le constată însăşi F.R.F., prin organele sale, fie că se produc în teren, fie în alte împrejurări­. Apreciem că această măsură, menită să ducă la creşterea au­torităţii cluburilor, implică şi un plus de responsabilitate din partea acestora. Sancţiunile acordate vor trebui bine cîntărite, date pe ter­mene rezonabile, fără a se da loc abuzurilor. Faptul că, de acum înainte, sancţiunile de acest gen devin o treabă internă a clubu­rilor invită la multă luciditate, la grija faţă de educaţia jucătorilor şi faţă de propriul prestigiu al e­­chipelor, care nu trebuie să în­ceapă o „joacă de-a suspendările“. SPORTUL ŞCOLAR (Urmare din pag. 1) cere într-o veritabilă „Cîntare a României“, transpusă de pe plan artistic pe cei sportivi , care­ să­­ înglobeze întregul tineret şcolar, în primul rind. Misiunea socială a profesorului de educaţie fizică este deosebit de importantă. El are menirea de a aduce la izvoarele sănătăţii fizice şi spirituale, copiii, proaspeţii membri ai Organizaţiei „Şoimii patriei“, pionierii, tineretul studios în genere. Aceasta presupune să fim prezenţi zilnic în mijlocul co­piilor şi tineretului, îndrumîndu-le joaca, activitatea sportivă în aer liber, amplificind-o, diversificind-o. Semnatarul acestor rînduri se «* străduieşte­* I cîţiva altfr* să ’­fear- 'a­lizeze acest lucru, pe de o parte în municipiul Galaţi, cu elevii li­ceului în care sânt încadrat, pe de altă parte într-o comună din judeţ, la Firţăneşti, acolo unde am pus bazele unei adevărate mişcări rugbystice de masă cu co­piii din şcolile generale şi chiar din grădiniţe. Satisfacţiile pe care le trăiesc sunt greu de redat ! Un experiment a! Agenţiei B. T. T. nliu 3 ■ 31 ««Mt .ii'Dnirt. Bucureşti PRIMUL CERC D£ CICLOTURISM! Un experiment, îl iniţiază Agen­ţia B.T.T. Bucureşti. Un cerc de cicloturism. Va funcţiona pe lingă Ateneul tineretului din sectorul 1, care va primi în dotare un număr de biciclete. Scopul experimentului­­ de a angrena tineretul, cel şcolar cu precădere, în practicarea sistema­tică, organizată a turismului pe bi­cicletă şi legat de aceasta cunoaş­terea şi popularizarea zonelor de agrement din împrejurimile Bucu­­reştiului. In secundar, cunoaşterea normelor de circulaţie şi asimila­rea unor cunoştinţe privind repa­rarea şi întreţinerea bicicletei. Cercul de cicloturism de la Ate­neul tineretului îşi va desfăşura activitatea pe două planuri, unul teoretic, prin predarea unor lecţii vizînd cunoaşterea bicicletei (in­clusiv repararea şi întreţinerea ei), a normelor de circulaţie şi altul practic, sub forma excursiilor ciclo­turistice, organizate cu precădere la sfirşit de săptămină sau în vacanţele şcolare. Experimentul va fi lansat odată cu vacanţa de primăvară şi el tinde să realizeze un proiect mai vechi, cel al relansării activităţii cicloturistice de masă. Aşadar, din luna aprilie, prime­le acţiuni ale cercului de ciclotu­rism iniţiat de B.T.T. Pe această temă, ne propunem să revenim... ! ÎN FIECARE ŞCOALĂ DIN MEDIUL SĂTESC, CEL PUŢIN O BAZĂ SPORTIVĂ SIMPLĂ Harghita se situează printre ju­deţele în care sportul îşi are, prin­tre elevi, cei mai mulţi şi mai statornici prieteni. Că este aşa ne-o demonstrează, în mod con­vingător, şi salba de baze sportive simple existente in toate satele şi comunele acestui judeţ. Amena­jări pentru atletism, terenuri de baschet şi handbal, patinoare na­turale sau pîrtii pentru schi şi săniuţe, iată un inventar sportiv pentru realizarea căruia se pre­ocupă, în mod permanent, fiecare director de şcoală din mediul rural. Constatarea ne-a fost subliniată şi de dialogul purtat cu prof. La­­dislau Cenyes, inspectorul general al Inspectoratului şcolar al jude­ţului Harghita, ale cărui recoman­dări le-am folosit pentru a cunoaş­te nemijlocit realităţile din cite­­va aşezări rurale. Am vizitat, astfel, excelente baze sportive pentru sporturile de iar­nă, cu precădere in comunele Ciu­­mani, Mădăraş, Dăneşti, Sincrăeni, Joseni sau Lăzarea. Ne-au reţinut atenţia în mod deosebit patinoare­le naturale, prevăzute nu numai cu mantinele regulamentare, d­­e fapt mai puţin obişnuit pentru baze sportive situate în zone ru­rale­­ şi cu ceasuri electronice pentru evidenţa scorului... In total, în judeţul Harghita există 20 de patinoare naturale, dintre care 9 dispun de instalaţii care ar putea face faţă chiar şi unor competiţii peste nivelul celor judeţene. Ceea ce trebuie remarcat, de a­­semenea, este faptul că tot ce se realizează în domeniul amenajări­lor sportive şcolare este rodul colaborării factorilor locali şi con­secinţa sprijinului acordat activită­ţii sportive a tineretului studios de către toate consiliile populare. Exemplele sunt numeroase. Am sublinia, însă, pentru promptitudi­nea cu care primarii răspund la nevoile micilor sportivi școlari, exemplul oferit de Alexandru Király din Ciuman, Ion Sava (Jo­seni) și Iosif Olla (Remetea). Fără îndoială că sporturile din sezonul alb (hochei, patinaj, schi şi săniuţe) rămîn prioritare în sa­tele şi comunele judeţului Harghi­ta în care, în mod obişnuit zăpada şi, în general, valorile termice scă­zute stăruie o mare parte din an, peste lunile propriu-zise de iarnă. Nu înseamnă, însă, că elevii har­­ghiteni se limitează doar la aceste discipline. Dimpotrivă, în atenţia lor se află multe altele. Intre a­­cestea drumeţiile, turismul de masă constituie o permanentă in­vitaţie. Hăşmaşul Mare, Ciuc şi Harghita precum şi alţi masivi montani îndeamnă la plăcuţe şi utile excursii, atît iarna cit şi vara. Elevii din acest judeţ­­? caută, le doresc, îndrăgindu-le, fapt care asigură — indiferent de anotimp — o prezenţă permanentă a tine­retului studios în diferite forme de activitate sportivă desfăşurată in aer liber. • „Cupa Indepen­dentei" la atletism organizată de Liceul „Nicolae Bălcescu“ din municipiul Cluj-Na­poca a reunit la start selecţionate a 15 şcoli, asociaţii şi cluburi sportive din localitate şi din oraşele Deva, Baia Mare, Alba Iu­­lia, Mediaş, Satu Mare. Pe locul I for­maţia Şcolii sportive din Cluj-Napoca (Nuşa Demian) . Pe aleile parcului 23 August din Capitală a fost organizat „Crosul a­­nilor I“ cu participa­rea elevilor Liceului industrial Electroapa­­rataj. Au luat parte BREVIAR 93 de băieţi şi 65 de fete. Cîştigători: Ro­­dica Vasilescu (I L III) şi Emil Soroceanu (I L III). Iniţiativa aparţine prof. M. Bin­­dea şi comitetului U.T.C. pe liceu (N. Tokacek, coresp.) . Pe dealul Ceţii din comuna Dăneşti (Har­ghita) a fost amena­jată o pîrtie pe care, săptămînal, elevii din localitate sunt pre­zenţi în întreceri de schi şi săniuţe • Ac­tivitatea sportivă a liceului din com. Ho­­tarele-Ilfov se desfă­şoară non-stop. Iarna, cînd vremea îngăduie, au loc concursuri de schi şi săniuţe, în ce­lelalte sezoane fiind organizate campionate de fotbal, handbal şi volei, întreceri de atletism. Formaţiile reprezentative ale li­ceului sunt prezente la toate acţiunile or­ganizate de C.J.E.F.S. Ilfov (prof. M. Io­nescu, coresp.) . Li­ceul nr. 3 din Satu Mare reprezintă una din principalele pe­piniere ale secției de scrimă a C.S. Satu Mare. In perspectivă organizarea de cam­pionate pe clase. LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ LA 6 MARTIE 1977, O NOUA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES Şi această tragere extraordinară Pronoexpres oferă participanţilor o bogată şi atrăgătoare listă de ciştiguri. Astfel, se atribuie : AU­TOTURISME „Dacia 1300“ şi „Sko­da S 100“, EXCURSII în U.R.S.S. Bulgaria — Grecia, R.D. Germană, Paris — Valea Loirei şi Turcia, precum şi numeroase CIŞTIGURI în BANI — fixe şi variabile. Tragerea se efectuează pe 3 faze care cuprind 10 extrageri, fiecare de cite 5 numere diferite din 45. SE EXTRAG IN TOTAL 50 NU­MERE. Pentru a se spori şansele parti­cipanţilor, contravaloarea cîştigu­­rilor de la faza a IlI-a se suportă din FONDUL SPECIAL AL SIS­TEMULUI PRONOEXPRES. Participarea se face pe bilete de 6 și 15 lei varianta simplă, cu menţiunea că numai BILETELE DE 15 LEI PARTICIPA LA TOA­TE EXTRAGERILE. Tragerea extraordinară LOTO a Mărţişorului de astăzi va avea loc la Clubul Finanţe-Bănci din str. Doamnei nr. 2, cu începere de la ora 17,45. CIŞTIGURILE TRAGERII PRO­NOEXPRES DIN 23 FEBRUARIE 1977. Extragerea I : Cat. 1 : 1 va­riantă — autoturism „Dacia 1300“; Cat. 2 : 1 variantă 50% a 24.239 lei ; 4 variante 25% a 12.120 lei si 2 variante 10% a 4.848­ lei ; Cat. 3 : 12,95 a 4.297 lei ; Cat. 4 : 49,40 a 1.126 lei ; Cat. 5 : 150,20 a 529 lei ; Cat. 6 : 4.251,50 a 40 lei. RE­PORT CATEGORIA 1 : 184.075 lei. Extragerea a II-a : Cat. B : 12,10 variante a 5.038 lei ; Cat. C : 38,10 a 1.600 lei ; Cat. D : 2.038,50 a 60 lei ; Cat. E : 144,35 a 200 lei ; Cat. F : 2.712,45 a 40 lei. REPORT CATEGORIA A : 60 964 lei. Auto­turismul­­ „Dacia 1300” a fost câști­­gat de LUCIA IRIMIA, din Su­ceava. ACTUALITĂŢI • ACTUALITĂŢI • OBSERVATORI ROMÂNI LA MECIURILE SPANIA — UNGARIA ŞI IUGOSLAVIA — R.F. GERMANIA. In cursul acestei luni, partenerele echipei noastre naţionale din grupa a 8-a preliminară la C.M. vor sus­ţine jocuri amicale. Duminică 27 martie, reprezentativa Spaniei va în­­tîlni, la Madrid, echipa Ungariei, iar miercuri 30 martie selecţionata Iu­goslaviei va evolua, la Belgrad, în compania reprezentativei R.F. Ger­mania. După toate probabilităţile, a­­ceste două partide vor fi urmărite de către antrenorii formaţiei noastre reprezentative. A COMPLETAREA LOTULUI DI­VIZIONAR A DE ARBITRI. In ședin­ţa sa de săptămîna trecută, Biroul F.R.I. a aprobat completarea lotului de arbitri divizionari A cu: I. Urdea (Bucuresti), v. Ciocîlteu (Craiova), Flo cenea (Caracal) si Gh. Racz (Brasov). * REORGANIZAREA COLEGIULUI DIVIZIONAR A. Ca preşedinte al a­­cestui organism a fost desemnat Ho­­ria Cosma (F.C. Bihor), ca vicepreşe­dinte Gh. Turtureanu (Dinamo), iar ca secretar Viorel Kraus (Sportul studenţesc). Colegiul divizionar îşi propune să devină un organism ac­tiv, care să sprijine eficient munca Biroului federal, colaborarea sa cu cluburile. A PROGRAMUL JOCURILOR DIN CAPITALA ALE PRIMEI ETAPE A RETURULUI. Duminică, în Capitală, jocurile se vor desfăşura astfel : Sportul studenţesc — Corvinul Hu­nedoara, pe stadionul Republicii, de la ora 11 ; Dinamo — Politehnica Ti­mişoara, pe stadionul Dinamo, de la ora 16. A MÎINE, UN MECI AMICAL, E­­LECTRONICA — RAPID. Divizionara C Electronica Bucureşti susţine mîi­­ne, un joc amical în compania echi­pei Rapid, de­ la ora 15.30, pe stadio­nul Electronica. A PLENARA ARBITRILOR BUCU­­REŞTENI. Joi după-amiază, cu în­cepere de la ora 18, în sala I.S.B. din str. Berzei, va avea loc plenara arbitrilor din Colegiul municipal Bu­cureşti. A ARBITRII MECIURILOR ROM­NIA — IUGOSLAVIA (JUNIORI). Au fost fixaţi arbitrii care vor conduce meciurile România — Iugoslavia din cadrul preliminariilor Turneului de juniori U.E.F.A. La 20 martie, me­ciul pe care-l găzduiește, țara noastră va fi condus de I. Nagy (Ungaria). Returul, de la 3 aprilie, în Iugosla­via, va fi arbitrat de H. Kirschen (R.D.G.). DUPĂ „OPTIMILE“ CUPEI ROMÂNIEI (Urmare din pag. 1) sunt prea uşor trecute cu vede­rea , acolo unde se dovedeşte severitate şi atitudine fermă, e­­gală, faţă de asemenea cazuri, şi rezultatele se văd din însuşi mo­dul cum evoluează echipele în teren. Vorbind despre echipele din treptele superioare (A şi B) nu trebuie să le uităm, însă, pe cele mai „mici“ concurente ale opti­milor, divizionarele C, Autome­­canica Bucureşti şi Progresul Corabia, care s-au înfruntat cu multă ambiţie şi elan, oferind o pasionantă întrecere spectatori­lor din Roşiori ; formaţia bucu­­reşteană se afirmă ca veritabilă revelaţie a actualei ediţii de cupă, ea fiind singura echipă, dintre cele 191 de divizionare C, care ajunge în sferturi ! După cum fosta finalistă, C.S.U. Galaţi, a ieşit cu fruntea sus din com­petiţie, învinsă la loviturile de la 11 metri de către S.C. Bacău. Ca să rămînem la aspectele frumoase, încurajatoare ale rein­­tîlnirii cu fotbalul, ocazionată de „optimile“ Cupei, să sperăm că unele dintre tendinţele , spre un joc modern, de mişcare, de adap­tare a apărării la preceptele fot­balului modern, de combativita­te, de apariţie a jucătorilor din linia mediană la finalizare, vă­­zute­ pe stadioanele din Bucu­reşti, Piteşti şi Deva — mai cu seamă prin reuşitele învingătoa­relor — le vom revedea, în ca­zuri mult mai numeroase şi mai perfecţionate, odată cu intrarea în arenă — duminică — a cam­pionatului. JOCURI AMICALE GAZ METAN MEDIAŞ — DACIA ORAŞTIE 3—0 (2—0). Au marcat : Moraru (min. 18), Pascu (min. 25) şi Tatu (min. 75 — din 11 m.). VOINŢA BUCUREŞTI — UNIREA BOLINTINUL DIN VALE 0—1 (0—0). Surprinzător, victoria a re­venit formaţiei oaspe, care activea­ză in campionatul judeţean, cu scorul de 1—0. Unicul gol al parti­dei a fost înscris de N. Gheorghe din penalti. BELONUL SAVINESTI — C.S.M. BORZESTI 1—0 (1—0). A marcat : Apetrei (min. 25). C.S.M. SUCEAVA — AVIN­TUL FRASIN 1—0 (1—0). A în­scris Ene (min. 16). MINERUL LUPENI — MINE­RUL VULCAN 3—2 (3—1). Au înscris: Leca (2) și Mavruşca, pentru Lupeni, respectiv Popes­­cu şi Iacob. C.S. TÎRGOVIŞTE — META­LUL PLOPENI 1—0 (0—0). A marcat Neagu (min. 80, din 11 m). CEAHLĂUL P. NEAMŢ — AURUL BRAD 0—9. LAMINORUL ROMAN — CONSTRUCTORUL IAŞI 2—4 (2—2). 1. METALUL AIUD — INTER I SIBIU 0—1 (0—1). A înscris rudele (min. 22),I CUPROM BAIA MARE — MINERUL MOLDOVA NOUA 4—1 (3—1). Au înscris: pentru Cuprom — Bledea (2), Cecan şi Mădăraş, respectiv, Sturza I pentru Minerul.I FLACĂRA AUTOMECANICA MOEENI — GLORIA BISTRI­­­ŢA 4—1 (Q—11. Au înscris: Bai­cu (mini .48), i P etrescu “(tfiin. 68) şi Ciobanu (min. 73 şi 88), res­pectiv, Ferentz (min. 26). 1 STIINTA PETROSANI — VIC­TORIA CALAN 1—1 (0—0). I­I I­NERA BOZOVICI, echipă nou promovată în Divizia C (seria a VIII-a) s-a pregătit intens iarna aceasta (un scurt stagiu şi la Buş­teni) sub îndrumarea profesorului de educaţie fizică Lazăr Pirvu, fost jucător la Dinamo Bucureşti, U.T.A., „Poli“ şi U. M. Timişoara. Tînărul antrenor, care pregăteşte echipa împreună cu O. Verendeanu (cel care a promovat formaţia în Divizia C), speră să îmbine cut mai armonios experienţa celor mai vîrstnici cu ambiţiile „noului val“ şi să termine acest campionat în primele 6 echipe. „La anul, Nera Bozovici va lupta pentru promo­varea în Divizia B ! Acesta e o­­biectivul meu !“ ne-a declarat La­zăr Pirvu. • METALUL AIUD, una dintre echipele plutonului fruntaş al se­riei a X-a din Divizia C, are un nou antrenor, pe fostul internaţio­nal rapidist Constantin Năstu­­rescu. Tînărul şi entuziastul an­trenor — care speră ca formaţia de care se ocupă să participe şi mai activ la lupta pentru primele locuri ale clasamentului final a procedat la promovarea a trei ju­niori (Vlad, Sasu şi Man) şi a realizat un intens program de pre­gătire şi de jocuri de verificare (printre adversari, Minerul Bălan, F.O.B. Balş, Cetatea Tg. Neamţ etc.). „La Metalul Aiud, ne spu­nea antrenorul Năsturescu, există o bună atmosferă de lucru, con­ducători care se interesează în­deaproape de activitatea noastră aşa că am încrederea că şi o serie de deficienţe organizatorice — cum ar fi îmbunătăţirea terenului de joc şi completarea echipamentului — se vor remedia“. • FLACARA roşie bucu­reşti ABORDEAZĂ RETURUL CU UN LOT ÎNTINERIT. Divi­zionara C Flacăra roşie Bucu­reşti se pregăteşte susţinut sub conducerea prof. Victor Dinuţ. Faţă de turul campionatului lotul echipei a fost completat cu ju­niorii Mihalache şi Iorgu. In plus alţi doi jucători care au fost ac­cidentaţi o perioadă îndelungată de timp şi anume Marinescu şi Ilie sunt acum restabiliţi şi parti­cipă la antrenamente. Media de virstă a lotului nu depăşeşte acum 22 de ani. Ca o măsură discipli­nară analizîndu-se comportarea ne­satisfăcătoare şi repetatele acte de indisciplină jucătorii Rădulescu şi Bucanu au fost scoşi din lot. O­­biectivul principal al jucătorilor de la Flacăra roşie este acela de a avea o comportare superioară în returul campionatului. (N. TOKACEK, coresp.). • SANCŢIUNI SEVERE LA AZOTUL SLOBOZIA. Conducerea A. S. Azotul Slobozia, a cărei e­­chipă activează în Divizia C — seria a V-a — a analizat, recent, abaterile de la conduita sportivă a unor jucători şi a dat sancţiuni dintre cele mai severe. Astfel, ju­cătorul I. Stoenescu — care a pă­răsit şi echipa — a fost scos din viaţa sportivă, iar D. Gheorghiu şi I. Fardaş au fost suspendaţi pe cite un an. Echipa se pregăteşte pentru retur sub conducerea ace­luiaşi antrenor, Ion Merlan, şi a susţinut pînă acum mai multe jocuri de verificare. (I. MATEI, coresp). • C.S.M. DROBETA TR. SEVE­RIN, fruntaşa seriei a Vil-a a Di­viziei C, singura echipă din întreg campionatul care în tur n-a cu­noscut înfrîngerea, se pregăteşte asiduu pentru reluarea competiţiei. Antrenorul Iulică Popa a pus ac­centul la antrenamente în mod egal şi pe pregătirea tehnică şi pe cea fizică. Pînă acum, formaţia se­verineana a susţinut 8 jocuri de verificare. Au fost promovaţi în lot juniorii Calotescu, Că­­ţan şi Paveloiu — din pepinie­ra proprie. (Gh. MANAFU — co­resp.) • OLIMPIA GIURGIU, ultima clasată în seria a V-a, care apar­ţine de clubul de fotbal din loca­litate, va avea, se pare, în retur mai mult sprijin din partea, con­ducerii. Echipa are acum ca an­trenor pe Marin Anastasovici, iar lotul a fost completat cu patru ju­cători tineri din localitate. (Tr. BARBALATA — coresp.) • PROGRESUL ODORHEIUL SECUIESC, una dintre formaţiile bi­ne cotate în seria a XI-a (locul doi, la 3 puncte de liderul seriei, I.C.I.M. Braşov), şi-a propus ca obiectiv pentru primăvară menţi­nerea acestui loc fruntaş. Prof. Peter Iosif este de părere, însă, că formaţia pe care o antrenează poa­te da mai mult, adică să... atace primul loc în retur. Pînă acum, Progresul a susţinut cîteva parti­de amicale (2—0 cu Minerul Bălan, 0—2 cu Viitorul Gheorghieni) şi are perfectate alte întilniri cu Ol­tul Sf. Gheorghe, Chimica Tirnă­­veni şi Gaz metan Mediaş. (A. PIALOGA — coresp.) . CIMENTUL FIENI, din seria a Vl-a, va beneficia în retur de avantajele terenului propriu, nu va mai fi nevoită să joace, aproa­pe tot timpul, în deplasare. In me­ciurile de pregătire de pînă acum, Cimentul a obţinut următoarele re­zultate : 2—1 cu Petrolistul Bol­deşti, 1—1 si 0—0 cu Poiana Cîm­­pina şi 4—2 cu Tricolorul Breaza — toate în deplasare. (M. AVAMU — coresp.) • I.R.A. CÎMPINA, lidera seriei a IlI-a, se antrenează zilnic cu asiduitate. Preşedintele secţiei, ing. Ion Aldescu şi instructorul echipei, Alexandru Banu, ca şi întreaga echi­pă, de altfel, speră să se menţină pe primul loc în această puternică serie. La lotul care a jucat în toamnă s-au mai adăugat Rădu­­can, Savu şi Nicorescu din cam­pionatul judeţean. (C. VÎRJOGHIE — coresp.) PREGĂTIRILE DIVIZIONARELOR C Cu : Stuart Whitman Radu Bel igán Tony Kendall Jean Constantin Gordon Mitchell ROMÂNIAFILM prezintă CUIBUL SALAMANDRELOR coproducţie româno-italiană între Casa de filme 5 şi Spectacular Film Productions Dick Randall Mircea Diaconu Paola Senatore Ioana Dragan Gheorghe Dinied Woody Strode Florin Piersic William Berger Valentin Plătăreanu Roberto Messina Mihai Vasile Boghiță Constantin Dinulescu și Ray Milland­ i*^fvvyvw^rtrravvv,wvvvvvwvvvvwvvw"yvvv*MVvv,ídvvw,wv^ Scenariul : Ioan Grigorescu ; regia : Mircea Dragan ; ima­ginea : George Cristea ; muzi­ca : Gino Peguri ; cintecele : Ion Cristinoiu ; decoruri : Mihai Beciu ; costume : Nicolae Edu­­lescu ; coloana sonora : ing. Camil Silviu, ing. Bogdan Ca­­vadia ; montajul : Lucia Anton. Film realizat in studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti SPORTUL - marți 1 martie 1977 - PAGINA a 3-a La centrul de copil $1 juniori Unirea Focşani CONDIŢII BUNE ŞI TALENTE SUNCIENTE, LIPSEŞTE ÎNSĂ PASIUNEA §I PREOCUPAREA In vecinătatea frumosului car­tier de pe platforma sudică a oraşului Focşani, unde locuiesc aproximativ 10 000 de familii, se află complexul sportiv al clubului Unirea. Aici îşi desfă­şoară activitatea şi un centru de juniori şi copii finanţat de fe­deraţia de specialitate. Dotare excelentă, material şi echipa­ment sportiv din belşug, teren de joc (şi posibilităţi largi de amenajare a altora la dimensi­uni reduse), două săli de sport, un bazin de recuperare şi... mulţi, foarte mulţi şcolari ama­tori de a învăţa şi practica fot­balul. Anul trecut, centrul amintit a primit 125 000 lei de la F.R.F. Anul acesta are o repartiţie de 100 000. Dar, din păcate, facto­rii de răspundere ai clubului şi ai C.J.E.F.S Vrancea nu se in­teresează de soarta acestui nu­cleu fotbalistic, care trebuie să lanseze elemente localnice aş­teptate de mulţi ani de prima echipă a oraşului. Lipsa de pre­ocupare, cu consecinţele ei ne­dorite, este evidentă : echipele de juniori înscrise în campiona­tul republican şi cel judeţean se zbat în anonimat, evoluţia şi realizările lor situîndu-se la co­tele cele mai nemulţumitoare. Instruirea copiilor şi juniorilor a suferit şi suferă foarte mult, mai ales din toamnă, de cînd fostul antrenor Emil Feillinger a­ ieşit la pensie. De altfel, pos­tul este vacant în continuare... Această situaţie întîlnită la centrul de juniori şi copii din Focşani reclamă măsuri urgen­te. Dar nu din acelea de a opri sau limita finanţarea lui. Ar fi calea cea mai simplă şi mai u­­şoară. Aici, la Focşani, cum ară­tam mai sus, există largi posi­bilităţi pe care chiar şi cluburi de Divizia A le-ar invidia (de exemplu, Rapid şi U.T.A., ca să numim doar cîteva), există des­tui copii cu o frumoasă dezvol­tare somatică. Trebuie numai ca cineva să pună piciorul în prag pentru a încadra centrul cu an­trenori pasionaţi, răbdători, competenţi — mai ales — şi dornici să ridice in viitorul a­­apropiat jucători care să facă faţă performanţei sportive. De aproape 10 ani, de la Tolea în­coace, oraşul Focşani n-a mai dat măcar un singur fotbalist de aceeaşi valoare. Păcat! Copiii oraşului şi cei din localităţile învecinate aşteaptă semnalul unor serioase selecţii, iar noi aşteptăm momentul în care la acest centru se va face ordine, pentru ca într-adevăr aici să se desfăşoare o muncă responsa­bilă şi eficientă. Stelian TRANDAFIRESCU Cinci minute cu fostul internaţional ŞTEFAN DOBAY ASTĂZI, PREA PUŢINĂ DĂRUIRE !N ..." Ştefan Dobay este o figură foarte cunoscută în fotbalul nos­tru. Nume greu de uitat, deşi ce­lebrul extrem strngă al Ripensiei Timişoara şi al echipei naţionale dinainte de război (de patru ori golgeter al campionatului ( jucă­torul care îşi complexa adversarii direcţi prin viteza alergării şi îi intimida pe toţi portarii cu şutul său năpraznic, expediat din colţul careului de 16 metri) s-a retras de mult din activitatea competi­­ţională, din motive de sănătate. Stabilit la Tg. Mureş, încă din 1960, Dobay continuă să păstreze, la cei aproape 68 de ani ai săi, o ţinută de adevărat sportiv, in ciuda unei artroze coxo-femurale care-l supără tot mai mult în ul­timul timp. De trei ori pe săptă­­mînă — luni, joi şi simbătă — în­tre orele 11 şi 12, el poate fi vă­zut la una din mesele cofetăriei „Lido“, în tovărăşia altor foşti jucători şi actuali antrenori, Csiki, A. Kiss, Erdögh, discutând, bi­ne­imteldsy, despre fotbal. Dusplat fett-­­ balul de ieri şi despre cel de azi. — Nu mai sunt jucători, aşa cum eram noi altădată, spune cu tris­teţe, dar şi cu un uşor reproş in glas, Dobay. Pe vremea mea con­sideram fotbalul un joc pe care-l iubeam din toată inima şi eram în stare să facem pentru el orice sacrificiu. Azi, fotbalul a devenit exagerat de teoretizat şi practicat fără pasiunea care a făcut din a­­cest sport „regele sporturilor“. — E mai greu, totuşi, azi... — Nu zic nu. Jocul s-a schim­bat mult prin orientarea echipelor către betonarea apărărilor şi re­nunţarea adeseori deliberată, la spiritul ofensiv, motiv pentru care şi spectacolul a pierdut din cali­tate. Pe de altă parte, şi sarci­nile au crescut, sînt mult mai mari acum. Mai corect spus, astăzi nimeni nu mai vrea să piardă şi cînd se întîmplă, totuşi, aşa ceva — lucru firesc într-o întrecere sportivă — puţini ştiu să primeas­că, cum trebuie, înfrîngerea. — E mai bun fotbalul actual ? I 9fi If9lâ _) OOP ;iOi —. Greu de­ spus. Cert este ca a crescut, mult tehnicitatea ,jocu-,, lui, dar ce folos dacă fotbalului de azi îi lipseşte SUFLETUL? La Ripensia, de pildă, făceam patru antrenamente săptămînal în pe­rioada pregătitoare, trei în timpul campionatului şi jucam apoi, în fiecare duminică, de se speriau toţi adversarii, mai ales în ultime­le 15 minute, pe care cronicarii le-au numit, atunci, „sfertul de oră“­, al Ripensiei. Astăzi, jucătorii se pregătesc mai mult, lucrează mai intens în­ antrenamente, dar în joc se dăruiesc atît de puţin, incit flacăra fotbalului adevărat abia pîlpîie. Mihai IONESCU

Next