Sportul, martie 1978 (Anul 34, nr. 8797-8823)
1978-03-15 / nr. 8809
.0 MEDALIE LA „CUPA EUROPEI“, DATORIA DE OMOARE A PENTATLONULUI NOSTRU MODERN Una dintre importantele competiţii organizate anual de Uniunea Internaţională de Pentatlon Modern şi Biatlon va avea loc — aşa cum s-a stabilit la Congresul U.I.P.M.B. de la San Antonio — la Bucureşti, la începutul lunii iulie. Este vorba de „CUPA EUROPEI“, întrecere pe echipe, echivalentă cu un veritabil campionat european, dacă avem în vedere faptul că această competiţie reuneşte echipele campioane naţionale de pe continentul nostru, identice deseori cu echipele reprezentaive ale ţărilor respective. Iată, aşadar, un motiv in plus ca pentatloniştii noştri fruntaşi să abordeze cu toată responsabilitatea pregătirile pentru anul competiţional 1978, cu dorinţa de a obţine rezultate pe măsura talentului lor, a investiţiilor făcute de un numeros grup de tehnicieni, preocupat de relansarea pentatlonului modern românesc în arena internaţională. Că se acţionează in acest spirit ne-o dovedeşte însăşi activitatea pe care o desfăşoară totul alcătuit la finele sezonului competiţional trecut si care lucrează sub conducerea antrenorului coordonator Gheorghe Tomiuc. De fapt nu greşim cu nimic dacă afirmăm că anul 1978 a început pentru pentatlonişti la... 15 noiembrie 1977. Atunci a avut loc o şedinţă de analiză a comportării fiecărui sportiv, au fost stabilite obiectivele individuale şi de echipă pentru 1978 IL., s-a pornit la treabă. Dumitru Spîrîea, Constantin Călina, Iuliu Galovici, Ştefan Cozma, Eugen Pop, Cezar Răducanu, Sorin Crăciuneanu şi Tamaş Halasz, selecţionaţi în lotul republican lărgit, au abordat prima etapă de pregătire. Timp de trei săptămîni au fost efectuate mai bine de 40 de antrenamente de readaptare a organismului la efort — trecîndu -se prin toate probele —, antrenamente desfăşurate insă cu un volum si cu o intensitate mult sporite fată de perioadele corespunzătoare din anii trecuţi. In continuare, o perioada de lucru — aproape 50 de antrenamente — in condiţii de altitudine, accentul fiind pus, de data aceasta, pe cros, scrimă si înot, probe deseori deficitare in sezonul competitional trecut, care au afectat poziţia în clasamente a sportivilor noştri. In sfîrşit, ultima etapă precompetitională, efectuată in lunile ianuarie si februarie in condiţii, excelente, bazinul, sala de scrimă, poligonul de tir si terenuil de cros fiind situate pe un perimetru restrîns si facilitind astfel folosirea la maximum a timpului pentru pregătire si. In egală măsură, pentru recuperare si odihnă activă. Despre eficienta muncii depuse vorbesc, între altele, rezultatele probelor de control efectuate in această perioadă. Astfel, in zilele de 25—25 ianuarie, toţi componenţii lotului au obtinut rezultate foarte bune, pe fiecare probă, la nivelul performanțelor maxime, din sezonul competițional trecut ! Testul a fost apoi repetat la 15 februarie, soldîndu-se cu numeroase recorduri personale. „Este firesc să fie așa — ne spune Gheorghe Tomiuc — deoarece avem astfel proba participării conştiente a celor mai buni pentatlonişti ai noştri la programul de pregătire stabilit şi putem spera că ne vom îndeplini obiectivele pe care ni le-am propus pentru marile competiţii din acest an. Avem o datorie de onoare de a confirma rezultatele bune obţinute în ultimii ani de pentatlonul nostru modern, iar pentru „Cupa Europei“ de la Bucureşti ne-am propus un loc pe podium şi ne antrenăm cu maximă seriozitate pentru a ne îndeplini obiectivele. Ne dăm seama cu toţii, că numai printr-o dăruire totală, prin eforturi deosebite se poate realiza o asemenea performanţă“. C.M. La debutul său ca antrenor de lot ALEXANDRU POP VREA SA FACA SI MAI MULT PENTRU RUGBY! „Soluţia Alexandru Pop la conducerea unui lot national este continuarea unui drum jalonat, acum caţiva an Putini, dar semnificativi in istoria rugbyului românesc , odata cu „experimentul Valeriu Irimescu“. Altfel spus, s-a ales un jucător reprezentativ pentru o anume generaţie (capitan al e Sfed nationale), jucător care nu a pus bine ghetele în cui (pentru care, deci, trecutul o conjugă foarte aproape de prezent) şi, mizindu-se pe marea şi... proaspăta sa experienţa (neomijindu-se nici amănuntul carnetului de antrenor din buzunarul lui), a fost numit, pentru „rodaj“, ca unul dintre responsabilii lotului secund. Poate că unii vor contesta capacitatea de conducător tehnic a lui Alexandru Pop pentru simplul motiv că binecunoscutul internațional nu a prea stat pe banca antrenorilor, exceptînd scurtul stagiu, de anul trecut.* ca secund — neoficial — la echipa naţională de tineret. Ineditul numirii lui Pop e însă altul. Şi aceasta pentru că, în viaţa... de toate zilele, fostul conducător al înaintării este şef de atelier intr-o mare citadelă muncitorească — „Griviţa Roşie“. Pentru că tot el este şi coordonatorul activităţii de juniori la primul club de rugby din România, întrebarea : „Nu cumva e prea mult ?“ îşi face, in modul cel mai firesc, loc... — Nu-mi va fi uşor ! Ştiu însă că spiritul liceului nn XV, odată ce a pus stăpînire pe tine, nu te mai părăseşte. Şi atunci cînd ai ieşit din teren, laşi acolo o parte din tine. Nu poţi pleca de lingă spaţiul dintre buturi decit pentru a merge la cabină şi a-ţi lăsa — într-un ultim gest — echipamentul, nicidecum pentru a sta departe de rugby, de amintiri, de prezent, de viitorul lui. Am primit mult de la sport. Şi condiţii pentru a-i face, şi o anume educaţie, şi aplauze, şi onoruri. Iar acum — îmi spun — trebuie să-i dau, după puteri, la rîndul meu. Nu ar fi oare incorect să duc cu mine numai în amintire — să zicem — deosebita experienţă din Noua Zeelandă . Mai ales că mă aflu in permanentă corespondenţă cu specialişti din acest colţ de lume. — E frumos şi logic. Dar, practic, cum vei proceda ? — După cum se ştie, in prima jumătate a anului rugbyul nostru va fi prezent pe toate fronturile, la toate nivelurile. Cum multe acţiuni se suprapun, antrenorul federal Valeria Irimescu se va ocupa în mod deosebit de programul oficial (al reprezentativelor A şi de juniori). La lotul secund (care va susţine partide cu Italia-tineret la 26 martie, cu Polonia-tineret la 15 aprilie şi cu Selecţionata engleză la 7 mai, în cadrul turneului întreprins de aceasta la noi), va lucra un colectiv mai larg, din care voi face parte. Colegiul de antrenori va alege selecţionaţjilii, urmînd ca noi să lucrăm cu ei pe o linie de joc pe care o dorim identică cu cea a echipei naţionale. Avem avantajul că nu suntem presaţi de cerinţa unor rezultate excelente imediate. Putem lucra deci în perspectivă, pentru ca, intr-un viitor cit mai apropiat, să dăm primei reprezentative rugbyşti de nădejde... Personal, nu voi putea urmări multe meciuri de campionat. Dar am avantajul să Cunosc mai toată floarea rugbyului nostru din... întîlnirile directe, din teren, ca jucător. Voi vedea pe viu care e situația „schimbului de mîine". — Prima confruntare a lotului B-tineret va avea loc, prin urmare, chiar in această lună. înseamnă că aţi şi întocmit o formulă de echipă. — Bineînțeles ! Ne-am oprit asupra unor tineri ca Stroe, Podărăscu, Al. Marin, Voicu, Ungureanu, Zafiescu II, Ordea, Corneliu. Am insistat, în același timp, în a oferi o nouă posibilitate de afirmare câtorva jucători care au mai trecut pe la loturi : Marghescu, Suciu, Tudose, Bucan, Vlad. Anul trecut „insistenţa” aceasta (înaintea turneului din Bulgaria) a dus la reintegrarea fructuoasă în echipa naţională a lui Dumitru. Sunt convins că nu va rămîne o experienţă singulară ! Geo RAETCH1 CIND ROADELE DIN GRADINA VECINULUI SINT MAI TENTANTE. In urmă cu cîţiva ani voleibaliştii de la C.S.U. Galaţi alătuuiau o echipă puternică, in permanentă luptă pentru locurile fruntaşe in ierarhia naţională. Rind pe rind. Insă, cei mai buni componenţi ai lui CJ S.U. fie că au renunţat la activitatea de performanţă, fie că nu transferat la alte cluburi, fapt care a dus spre un declin (dealtfel, previzibil) tot mai accentuat, formaţia gălăţeană retrogradind in Divizia B. De ce afirmăm că era vorba de un declin previzibil? Pentru că o mai atentă analiză a voleiului gălăţean masculin (care are o tradiţie de peste două decenii) duce la concluzia că intr-un procentaj de aproape 90 la sută componenţii loturilor nu au provenit din pepiniera sportului gălăţean, ci din „grădini străine“. Situaţia nu este cu mult diferită nici în ceea ce priveşte echipa feminină, la care doar o mică parte din jucătoare provin din „şcoala gălăţeană“ de volei. Care ar fi cauza principală ? O discuţie cu cunoscătorii voleiului de aici indică drept cauză a cauzelor : insuficienta preocupare la nivelul şcolilor (unele cu bune condiţii) pentru depistarea şi îndrumarea elementelor talentate în această disciplină, ceea ce i-a determinat pe antrenorii echipelor divizionare să „apeleze la grădina vecinilor“ după cum afirma I. Muşat, directorul Clubului sportiv şcolar nr. 1. Dar la aceasta s-a mai adăugat şi lipsa unui sistem organizat, care să conducă spre asigurarea unui eşalon de rezervă, capabil să furnizeze jucătorii necesari. Abia în urmă cu 7 ani la C.S.Şc. a fost înfiinţată secţia de volei, dar care, din lipsă de antrenor, a fost desfiinţată, fiind repusă în drepturi după doi ani cu o grupă de fete. Un an mai tirziu a apărut și o grupă de băieţi. Pînă atunci, însă, nimic sau aproape nimic... In plus, afirmă I. Muşat, „nu am putut da randament deoarece nu s-a acordat răgazul necesar pentru a-i creşte pe tineri cu răbdare, umblind după rezultate imediate“. Poate de aceea o serie de jucătoare talentate (Rodica Palade, Carmen Otilia, Marcela Ghinea, Lenuţa Tudose etc.) şi utile echipei gălățene au dispărut din activitatea de performanţă. De asemenea, ar fi fost necesar ca și Clubul sportiv universitar să aibă propriile sale echipe de juniori (opinie împărtăşită şi de conf. univ. FL Balais, antrenorul formaţiei de seniori). E drept, a avut una, dar nu a supravieţuit multă vreme. . Iată doar patru dintre cauzele care au frmnat permanent voleiul gălăţean (să mai adăugăm şi indiferenţa faţă de această disciplină a organelor sportive locale care şi-au îndreptat atenţia cu deosebire spre alte discipline), obligîndu-i pe antrenori să folosească jucători crescuţi şi formaţi în altă parte. Care este situaţia actuală ? . După o lungă perioadă, în care specialiştii gălăţeni nu au dat mai nimic, au început să apară primele semne de înseninare. Aceasta deoarece din pepi-* niera C.S.S. s-au afirmat, in ultima vreme, Maria Obreja, Crina Georgescu, Carmen Kadar, Iulia Moldoveanu, in timp ce la băieţi promit Mirel Zaharescu, Eugen Cojocaru, Dan Manolache, Florin Modiga, Dan Cristea ş.a. Desigur, este doar un prim pas spre consolidarea bazei de performanţă a voleiului gălăţean. Pentru continua sa dezvoltare mai este însă nevoie de multă muncă la nivelul şcolilor („Dacă nu se lucrează la acest nivel nici cei de la C.S.Ş. şi nici cei de la C.S.U. nu pot avea cadre“, ne spunea Scorpan, antrenor la C.S.U., de o mai bună organizare a campionatului școlar local, deoarece acum prezenta celor mai multe echipe este pur formală, precum și de o mai strinsă conlucrare între C.S.U. și C.S.U. pentru promovarea elementelor valoroase. Discutînd cu factorii de răspundere ai C.J.E.F.S., aceştia au recunoscut situaţia deloc favorabilă a voleiului, afirmind că in cel mai scurt timp vor analiza şi vor adopta măsurile necesare, astfel ca şi la această disciplină să se producă mult aşteptatul reviriment. „Omul sfinţeşte locul“ — o veche zicală, care a revenit ca un laitmotiv în timpul discuţiilor cu specialiştii gălăţeni. O zicală, care, din păcate, este ignorată tocmai de majoritatea celor care ar trebui să o transpună în fante. Emamuiel FÂNTÂNEANU ROMANIAFILM prezintă CHEAMĂ-MĂ ÎN DEPĂRTAREA LUMINOASĂ producţie a studiourilor „Mosfilm cu : Lidia Fedoseeva-Şukşina, Stanislav Liubşin, Mihail Ulianov, regia : Gherman Lavrov, Stanislav Liubşin FILM DISTINS CU MARELE PREMIU AL FESTIVALULUI DE LA MANNHEIM 1977 I SELECŢIE LA 4 ANI! ! In conferinţa de presă organizată la Eleien, in mai 1975, la puţin timp după ce Nadia Comăneci era încoronată ca nouă campioană absolută a Europei, ziariştii şi comentatorii din întreagalume, dornici de cit mai multe noutăţi despre cea mai tinără multiplă campioană a continentului, aflau cu surprindere că gimnasta de ani şi jumătate, care uimise pe tehnicieni cu înalta ei măiestrie, avea deja o „bătrineţe" de şapte ani in acest sport ! Era, de fapt, cel mai bun răspuns pe care viaţa, realitatea concretă a muncii il dădea unei probleme de real interes şi de mare actualitate in gimnastică — selecţia timpurie, spre care se orientase forul nostru de specialitate. Aşadar, Nadia a început sportul de performanţă la virsta de 7 ani şi in tot mai multe ţări din lume experienţa şcolii româneşti de gimnastică a început să fie studiată cu mare atenţie şi a fost acceptată unanim ideea că gimnastica, asemenea altor sporturi, este accesibilă şi oferă perspectiva unor mari performanţe la virste foarte fragede. Iată însă că ne este dat să vedem că în această atît de discutată problemă a virstei optime a selecţiei viaţa ne oferă mereu alte şi alte noutăţi. La Baia Mare, de pildă, antrenorii secţiei de gimnastică de la C.S.M., pe baza unei depline conl*PecialuUt cad medicale de educatitatî *»P“ Personalul aflu din vităţile respecting ? lansol 0 largă acrit, jelei e cu caracter -_n,jmasâ. in căminele de ani 1’ p^mn,ci tite de Patru * ,achc, ste vorba de Sn[nPUI 9i *i iul Pe care de spor le pune la dispoziţia fetilor din cămine, prin rotite, pentru o Perioadă de mp variabilă, — activităţile lor obişnuite de mişcare et'tuate de re- Oula adăugii u-se de data aceasta şi mirări noi, care permit speciştilor cluburi sa depiste, cu mai multă uşurinţă , cele mai talentate. Prin cara,irul continuu al acestei Gc se speră ca, in scurt , np, secţia de gimnastică a jibului băimărean va dismne de noi şi talentate tive, gata să înceapă luniuri greul drum al instruirii entru marea performantă, ar asemenea încercări se g şi in alte secţii din ţare facem 'să, cu acea prevedere a rgulamentului, care admite articiparea in concursuri offiale abia in anul calendaristic in care împlineşte u ani . A sosit momentul, iapa părerea noastră, ca şi regulamentele in acest sens să ţină cont de noile realităţi. Pentru ca să nu avem in gimnastică numai campioant... „bătrîne" . Constant MACOVEI TURNEUL INTERNAŢIONAL DE ŞAH Cu 10 minuute Înaintea încheierii timpului regulamentar de joc, 5 din cele 8 paratide ale rundei a 7-a din cadrul turneului Internaţional şah al României continuau şi încă sub semnul linei lupte grele ! In general, reuniunea de luni seara a fost una dintre cele mai disputate de pînă acum. Foarte încordată a fost întîlnirea dintre Ghindă şi Ungureanu, ambii aspiranţi la a doua notă de maestru internaţional. Intr-o variantă teoretică tăioasă, Ghindă (cu albele) a sacrificat un pion, atacînd vehement regele advers rămas în centru. El a refuzat nu numai propunerea de remiză a partenerului, dar a respins şi încercările acestuia de a simplifica poziţia. De ambele părţi s-au făct mutări bune, poate chiar aice, şi negrul a reuşit să menţiă echilibrul, înapoind avantaju material. La întrerupere, acestă partidă deosebit de Inter« antă, se află într-o poziţie de muchie de cuţit. Regele negrul« asediat In centru, este in mar primejdie, deşi — la o primă an liză — nu se văd căi directe dej cîştig pentru alb, grevat şi el de contraşansele adversarului. Fratnik l-a luminat pe marele maestru Aburt care, cu un pion in minus, întrun final de nebuni de acelefei culori, trebuie să se apere. In schimb Ulmann a intimpirat o rezistenți slabă din partea lui Bellon, arup repede In dezavantaj și Investrind a treia înfrîngere conseativă. Remiza s-a consemnat la htrerupere in întîlnirile Adamtfi — Podevski şi Minev — Vaisnan. Acelaşi rezultat, dar mult mai repede, a fost înregistrat in pradele Stoica — Ciocâltea şi Milanovici — Şubă, partenerii ezidici să-şi asume riscuri, Biriesci are un final mai bun la Lukacs. Aseară in ruitia a 8-a : Lukacs _ Uhlmann 0-1, Ungureanu — Ciocâltea, ■ Şubă — Stoica, Păderaki — Fratnik şi Ghindă — Miner s-au teminat remiză. Partidele Albus)----- Marjanovici, Bellon — Adaiski şi Vaisman — Biriescu s-au itrerupt. In clasament conduce Ciocâltea cu 5 p (1), urmat de Alburt 41, p (S), Uhlmann, Marianovici şi Ungureanu 4 și P Bla Stoica 4*/jp etc. Astăzi este ti liberă. Turneul continuă inline cu runda a 9-a. Valeriu CHIOSE L ROMÂNIEI Turneul final al Diviziei 11 de volei [feminin] FARUL A PRODUS O MARE SOINNĂ: 3-1 CU BISAIKO! BRAŞOV, 14 (prin telefon). Ziua a doua a întrecerilor din cadrul turneului final al campionatului feminin de volei care se desfășoară in Sala sporturilor din localitate a fost marcată de cea mai mare surpriză din actuala ediţie : după 23 de victorii consecutive, Dinamo a suferit prima înfrîngere ! Autoarea acestei performanţe, formaţia Farul Constanţa. Evoluînd cu ambiţie exemplară, apărîndu-se excelent (blocajul a funcţionat fără greşeală) şi atacînd decis, elevele antrenorului Dorin Jitaru s-au aflat aproape tot timpul la conducerea jocului : 5—2, 11—5, 13—7, (setul I), 6—2, 6-4, 10—5 (setul II), 9—5, 13—9, 14—10 (setul IV). Doar In setul al doilea, câștigat de dinamoviste (după ce au recuperat de la 4—7 la 7—7), constănţencele au avut o scurtă perioadă în care au cedat iniţiativa. Rezultat: Farul — Dinamo 3—1 .(7, -9, 9, 11). O victorie nescontatâ, dar perfect meritată. Iată formaţiile folosite : FARUL — Iuliana Sâbădeanu, Carmen Marinescu, Ana Mihu, Maria Enache, Renata Stelescu, Graniza Gelil (au mai fost folosite : Luiza Malezian, Maria Stadnic, Mariana Pircălăbescu şi Ştefania Idu) ; DINAMO — Mariana Ionescu, Victoria Banciu, Emilia Stodan, Irina Petculeţ, Helga Bogdan, Alexandrina Constantinescu (a mai fost folosită Carmen Puiu). Bun arbitrajul prestat de bucureştenii A. Dinicu Şi V. Ranghel. In deschidere, s-au întîlnit Penicilina Iaşi şi Chimpex Constanţa. Deşi au condus in fiecare început de set, constănţencele s-au „stins“ incet-incet şi au cedat iniţiativa. Chimpex a mai avut o zvîcnire In setul trei, cînd a recuperat 6 puncte (2—0, 2—8, 8—8), dar Penicilina a revenit la conducerea jocului şi a cîştigat cu S—o (3, 7, 8). Formaţiile : PENICILINA — Doina Stoian, Mariana Zamfir, Ana Chiriţescu, Aurelia Ichim, Carolina Hatură, Nadia Sava (au mai fost folosite : Cristina Drăguş şi Gabriela Coman) ; CHIMPEX — Marta Székely, Viorica Lutsch, Doina Savoiu, Eugenia Blebea, Mihaela Hoanţă, Adriana Ghimeş (au mai jucat : Tatiana Prisăcaru, Eugenia Florian şi Angela Moroianu). Corect arbitrajul cuplului C. Armăşescu din Bucureşti — V. Arhire din Braşov. Programul de miercuri (ultima zi), de la ora 17: Dinamo — Penicilina (meci televizat, incepînd de la ora 17,30) si Chimpex — Farul. Marian GHIOLDUȘ In discuţia f.r.f. SLĂBICIUNILE ŞI LIPSURILE DIN ACTIVITATEA UNOR CLUBURI In ultimele zile au avut loc discuţii ale Biroului federal cu conducerile cluburilor F.C. Argeş şi Steaua. Ele au fost determinate de comportarea echipelor respective, de problemele ridicate de o conducere ineficientă, de o pregătire necorespunzătoare a loturilor de jucători. Din discuţiile la obiect, purtate cu toată seriozitatea şi simţul răspunderii, au rezultat că există neajunsuri grave in felul în care conducerile echipelor, în special antrenorii principali, se ocupă atît de pregătirea tehnico-tactică cit și de cea morală a sportivilor. Constatînd lipsa de răspundere a celor două conduceri tehnice, spiritul analitic şi autocritic scăzut, dovedit de ele, Biroul F.R.F. a hotărît sancţionarea lor cu AVERTISMENT, cerîndu-se o analiză temeinică, exigentă a comportării fiecărui jucător şi luarea celor mai potrivite şi eficiente măsuri, inclusiv eliminarea din loturi a celor vinovaţi pentru grave abateri în comportare. Biroul F.R.F. atrage atenţia că este anormal ca pentru probleme de ordin intern, ţinînd de atribuţiile cluburilor şi asociaţiilor, să intervină conducerea forului de specialitate. Din analizarea multor stări de lucruri, se constată că pentru interese de moment se sacrifică, la cluburi, obiectivele primordiale, de perspectivă. S-a constatat că nu se fac eforturile care se impun pentru acea creştere absolut necesară sub raportul pregătirii, că ideile noi, eficiente in această direcţie, apar foarte rar. Biroul F.R.F. e atrage atenţia tuturor factorilor responsabili asupra îndatoririlor ce le revin, subliniind că va interveni cu toată hotărîrea pentru înlăturarea stărilor de lucruri dăunătoare. I „CERŞETORII DE CARTONAŞE“ ! De data aceasta, In „rol" Kun II I S I I !I 8 Înaintea partidei de duminică, cu F.C.M. Reşiţa, căpitanul formaţiei bihorene, Kun II, avea două cartonaşe galbene. Era logic, deci, ca el să evite pe cit posibil acel al treilea cartonaş galben care duce automat la o etapă suspendare. Contrar firescului insă Kun II a căutat prin toate mijloacele să obţină al treilea cartonaş. Mai intîi a „cerfit* in teren arbitrului I. Igna un cartonaş galben. I. Igna i-a răspuns printr-o... lovitură liberă indirectă. Kun II n-a cedat insă. Văzînd că Atodtresei a primit un cartonaş galben pentru trimiterea balonului în tribună in mod ostentativ, in semn de dezaprobare a unei decizii a arbitrului, căpitanul lui F. C. Bihor a regizat o asemenea nemulţumire şi a şutat nervos in minge după ce focul fusese oprit. „Regulamentul m-a obligat să-i arăt cartonaşul galben I spunea după meci 1. Igna. Deşi tare l-aş mai fi întrebat pe Kunn de ce nu şi-a propus să nu mai obţină I pînă la sfîrşitul sezonului un al treilea cartonaş galben. In călitătatea lui de căpitan de echipă, aşa trebuia să procedeze, nu să ■ forţeze suspendarea pe o etapă !“... Această preocupare a lui KUN II DE A NU JUCA ETAPA VIIITOARE îşi are... raţiunea sa nu tocmai suficientă şi, mai ales, nu tocmai morală. Talentatul jucă-t tor bihorean s-a gindit că e mai bine să acumuleze trei cartonaşe înaintea unui meci în declasare, cum e cel de mîine, de la Ploieşti. Nu s-a glndit însă la echipă, la faptul că Mircea Marian şi Georgescu erau accidentaţi, şi că în meciul cu F.CJM. Reşiţa au devenit indisponibili I Florescu şi Lupău, condiţii in care F. C. Bihor are serioase probleme de lot pentru focul cu Petrolul. Kunn, apreciat pentru calităţile lui tehnico-tactice, a dat dovadă de laşitate, gîndind numai la el, nu şi la interesele echipei, care, prin prezenţa lui, capătă altă valoare- Tocmai de aceea ne întrebăm dacă nu s-ar putea găsi o măsură şi pentru „cerşetorii de cartonaşe* ? Mircea M. IONESCU I ACTUALITĂŢII ACTUALITĂŢI I MECIUL ROMÂNIA — TURCIA (tineret) CONTRAMANDAT ? La începutul acestei săptămîni, forul nostru de specialitate a primit din partea forului similar al Turciei o telegramă în care se solicită amînarea partidei de la 22 martie — de la Bucureşti — dintre reprezentativele de tineret ale celor două ţări, contînd pentru campionatul balcanic. F.R.Fi a răspuns că nu dispune în calendarul său de o dată liberă, astfel că s-a cerut federaţiei turce să facăă tot posibilul pentru a respecta programarea iniţială. • • STOICA ŞI ECONOMII, SUSPENDAŢI. In şedinţa care a avut loc ieri la amiază, la sediul F.RJ„ ••comisia de disciplină i-a sancţionat pe Jucătorii Stoica (Jiul) şi Economu (F.C. Corvinul) cu cite trei etape suspendate, cei doi fiind eliminaţi de pe teren şi meciul F.C. Corvinul — Jiul. A NOU ANTRENOR LA DINAMO SLATINA. Echipa de Divizia B Dinamo Slatina are de curînd la conducerea tehnică un nu antrenor , Sebastian Taciuc ; el este secondat de Nicolae Ivan. A SCHIMBARE DE ANTRENOR LA CORVINUL HUNEDOARA. La începutul acestei săptămîni, conducerea clubului Corvinul Hunedoara a hotărît eliberarea din funcţia de antrenor principal a antrenorului Ştefan Coldum. De pregătirea echipei se va ocupa temporar fostul Jucător Remus Vlad, care funcţionează ca antrenor secund de la începutul returului. El va fi asistat de Mircea Lucescu, care îşi menţine ş calitatea de jucător. AL. GHICEA: CALM, ECHILIBRAT, APROAPE DE FAZA... FIERBINTE A fost un final dramatic la Jocul de la Satu Mare. Doar trei minute au despărţit echipa ploieşteană de realizare a scopului propus : un egal, un punctde aur pentru evitarea zonei periculoase. Starea de spirit a jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor ploieşteni de la sfîrşitul partidei, nu e greu de bănuit. Aceasta însă nu trebuie să ne facă să ocolim adevărul şi să găsim vinovăţi... fără vină. Pentru un joi (ploieştenii au avut o conduită ireproşabilă şi nu e vorba de ei), vinovat ar putea fi arbitrul. Ştiţi, minutul 87, 11 metri pentru gazde, 10 0 in extremis, toate acestea ar putea lăsa dubii. Dar nu este aşa. Arbitrul Alexandru Ghigea a condus bine tot jocul, a fost pe fază, ca şi la dictarea penalty-ului (se afla în apropierea careu- ului). A apreciat mereu corect dueluri dintre apărătorii ploieşteni şi atacanţii din Satu Mare, dueluri prelungite, demonstrate şi de raportul de cornere noi. Au fost şi momente cînd unii jucători sătmăreni — Mathe, Both I* Kaiser — au mai căzut prin careu sau au CERUT lovituri libere, dar arbitrul nu s-a lăsat influenţat. El a apreciat bine şi iregularităţile comise de cîteva ori asupra portarului Constantin. Poate că ar fi trebuit să fie mai exigent cu Kaiser, care merita un cartonaş galben pentru, nejustificatele proteste din min. 66. Arbitrul băcăuan Al. Ghigea nu e la prima tinereţe (are 43 de ani). Este un arbitru venit mai de curînd în lotul A. Are însă calităţile necesare, în primul rînd stăpînirea de sine, calmul, ştie să interpreteze corect regulamentul. Trebuie să insiste în desăvârşirea pregătirii fizice, să fie mereu aproape de faze, ca la Satu Mare. Atunci va presta numai arbitraje bune. Constantin ALEXE N. RAAB: NU A ŢINUT CONT NICI MĂCAR DE PROPRIILE HOTARIRI! Arbitrul N. Raab, care a condus meciul F. C. Corvinul — Jiul, a primit cea mai mică notă a etapei : 5. De ce nota 5 ? Deoarece a înlesnit jocul dur, nesancţionînd la timp primele atacuri gro PRIN CONSFĂTUIRE PE ŢARĂ A CADRELOR DIDACTICE DE SPECIALITATE DIN LICEELE PEDAGOGICE (Urmare ''din pag. 1) petenţa, tactul pedagogic şi spiritul de creatitate al celor care le-au cadus, de unde a rezultat o impesie pozitivă vizind acurateţa execuţiilor, preocupare Petru armonizarea pregătirii Kizi'- cea ipotodică pe fondul unei remarcabile densităţi, varităţi şi atractivităţi şi, fapt n‘a putut scăpa atenţiei, iccondiţii excelente de lucru, ftt'° *sala de sport modernă, spapasă, bine dotată. Dezbaterile au scos insa în relief faptul c nu s-a ajuns încă la un sistem unitar de predare (ce ar trebui să primeze : pregătirea fizică dezvoltarea motricitatii, cea metodică ?), protricitaiu, „lari oferind doar o sumară ^orieB^r.® generală. De aidi singa** modalitate “spre aci ’..„nare metodică unică în d,rect‘ (nn, punct de vedere Prefa,.t si dentarul nostru, in- _ tr-o'nanchetâ publicată recent).' .. - Pel,ru ° $ mai buna „„re 5*! interpretare de ‘"^o'devin conținutului leccatre rCcomandă conexiunea on aUe disciP^e de invățămint Siatomie, biologie EPslh 'nuculei?' o mai accen»5 „reocutăre de a asigura toată P ]atedră o converî^u-male pr^k*. Prin iniţiative hb'ld» Viriuau şi fost preval”r°* , trust cu materiale dizentate ,dactice (Braşov, Cluj-Napoca, Caransebeş), caiete cu culegeri de exerciţii tematice (Galaţi, Sighet, P. Neamţ). Se acţionează prea puţin pentru lărgirea cadrului de lucru, profesorii limitîndu-se de regulă la o oră pe săptămînă, valorificind izolat orele de consultaţii sau cele de pregătire pentru apărarea patriei (N. Ghidu — Ploieşti ; M. Popescu — Deva). Relaţia profesor de educaţie fizică—ceilalţi profesori (diriginţii mai filos) apare mai mult simbolică. Tocmai de aceea exemplul de rodnică activitate şi colaborare oferit de liceul-gazdă, prin prof. Ioana Mateescu, specialistă in pedagogie, îndrumătoare a muncii practice, a însemnat o bună direcţie orientativă. VIITORUL ÎNVĂŢĂTOR NU POATE RAMINE IN AFARA ACTIVITĂŢII SPORTIVE • în jurul acestei teme s-au angajat multe discuţii. In final a apărut limpede necesitatea ca viitorul învăţător să nu ocolească activitatea sportivă de masă şi chiar de performanţă, „ceea ce ar contribui mult la îndeplinirea rolului formativ al invăţămintului de educaţie fizică“, cum sublinia prof. Stelian Coandă, inspectorul metodist al judeţului Bihor. Participarea elevilor de la „pedagogie“ la concursurile şi competiţiile organizate pe plan local, la cele din cadrul „Daciadei“, la campionatele pentru calificare indiviziile şcolare şi de juniori reprezintă o realitate, din păcate limitată la unele licee (Ploieşti, Sighet, Cîmpulung, Cluj-Napoca). Apare încurajatoare propunerea organizării unui campionat republican al liceelor pedagogice, care a găsit un larg ecou. Dar prezenţa elevilor din aceste unităţi in sfera activităţii sportive nu poate să anuleze unele atribute specifice viitorilor învăţători, in condiţiile în care, cei mai mulţi vor lucra în mediul rural. Deprinderea mersului pe bicicletă, cunoaşterea înotului, a unor jocuri sportive tradiţionale zonei geografice în care vor fi numiţi (cum se experimentează la Cîmpulung, Buzău şi Suceava) apar obligatorii, la fel ca şi posibilitatea de a organiza cît mai multe şi mai diverse activităţi de mişcare cu copiii. „N-AM SA MA POT COMPARA NICIODATĂ CU COLEGI MEI DIN LICEUL GAZDĂ...” Afirmaţia, rostită cu vădită amărăciune de prof. Florica Constantinescu (Sibiu), viza condiţiile vitrege în care ea lucrează : săliţe improvizate, o curte improprie. Chiar dacă există o discrepanţă, deocamdată, intre aceste unităţi, soluţia nu o reprezintă... blazarea. Iar experienţa unui dascăl de sport, care nici nu mai este chiar atit de tânăr, ca prof. Lörinczi din Sighet (care a amenajat cu elevii, dovedind stăruinţă, un veritabil complex sportiv, pornind de la nimic) poate avea rolul unui apel la iniţiativă şi spirit gospodăresc. Ca şi la lecţie, în activităţile sportive, şi în direcţia înzestrării şcolilor cu spaţii pentru lucru (şi chiar cu aparatură şi material didactic) nu pot exista limite metodice. Totul depinde de om, de harul său pentru profesiune, de conştiinţa sa de pedagog, de dragostea pentru copii, pentru educarea lor multilaterală. Punctul de vedere exprimat în concluziile consfătuirii de către tovarăşul Corneliu Băjenaru, director in Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului a reliefat în esenţă nevoia unei şi mai mari angajări in muncă a cadrelor didactice din aceste licee (chiar şi ale acelora care nejustificat au absentat, reprezentanţii judeţelor Covasna, Dolj, Mehedinţi şi Vaslui), obligaţia de a pune permanent accentul pe calitate, singura cale de a asigura succesul acestor unităţi de invăţămint pe linia formării unor generaţii de învăţători şi educatoare temeinic pregătite, integrate trup şi suflet unei activităţi sociale de o deosebită importanţă. DOBRIN NU ESTE O JUCĂRIE STRICATĂ... Acum 17 ani debuta In Divizia A un copil pe nume Dobrin. Avea 14 ani. Aşi, copilul lui Dobrin are, ei, 12 ani. Cresc ţi fotbaliştii, ajung şi ei pârinţi, încărunţesc şi ei. Ca şi noi. Sînt şi ei oameni. Pe Dobrin îl vom mai vedea, poate, 3-4 ani. Apoi se va duce şi ei, cum s-a dus Ozon, cum s-a dus Constantin. Şi vom rămîne cu memoria unui foarte mare fotbalist care a fost mereu nedreptăţit. Pe vremea lui Angelo Miculescu, cînd Dobrin s-a dovedit foarte bun în preliminariile C.M., dar n-a mai fost bun tocmai la turneul final din Mexic... Pe vremea lui Valentin Stânescu... Acum, pe vremea lui Ştefan Covaci... Motivele au fost şi au rămas aceleaşi. Dobrin e încet, Dobrin nu are condiţie fizică, Dobrin joacă pentru el, nu pentru echipă etc, etc. Dar motivele acestea au fost de zeci de ori doborie tocmai de Dobrin. Mingea jucată de Dobrin este cea mai rapidă , în meciuri oficiale memorabile, cu Portugalia (în preliminariile C.M.), cu Cehoslovacia (şi Campionatul european) etc., Dobrin a fost pe tot terenul, a luptat admirabil şi golurile hii ne-au adus tuturor mari satisfacţii şi... calificări. Cît despre „egoismul" lul Dobrin, rtu există gogoriță mai mare. Lingă Dobrin a apărut Troi (fără Dobrin, a dispărut Trai) ; lîngă Dobrin — Dumitrache juca de două ori mai bine ; lîngă Dobrin — Radu Nilovănescu, Doru Nicolae ni se par uneori Irezistibili. Cu toate acestea, Dobrin n-a jucat ki Guadalajara alături de Dumitrache, nici alături de Rudu Georgescu la Madrid, sat la Bucureşti, in meciul cu Iugoslavia. Ni s-a spus, cam „aforistic", — ulterior — că Dobrin nu ar fi făcut faţă... Dar noi ne îndoim. Noi am fi vrut să vedem, măcar o dată, cu ochii noştri, că Dobrin nu face faţă. Dar nu ni s-a dat această ocazie. Nici lui Dobrin nu i s-a dat această ocazie. Din păcate... Noi credem că atît împotriva Angliei, a Braziliei (la Guadalajara), cît şi a Spaniei şi a echipei lui Surjak, Dobrin ar fi reprezentat un puternic atunt echipa de fotbal a României. Un jucător care, duminică, la 7 metri de poarta adversă, îl driblează pe fundaşul naţionalei aşa cum a făcut-o el - uluitor, pentru a da apoi acea superbă pasă de gol, un jucător care şi azi poate să-ţi pună mingea unde vrei, pe frunte, pe voleul sting, pe voleul drept (exact ceea ce-şi doreşte Dudu), un asemenea jucător e departe de a fi o (minunată) jucărie stricată, aşa cum „filozofează", dăunător, unulsau altul. Ştefan Covaci vrea să-l retheme la lot. Foarte bine face ! Daţi-i, măcar acum, posibilitatea lui Dobrin să joace acolo unde venerabilul nostru tehnician Cibi Braun Bogdan spune că i-a fost întotdeauna locui, în echipa reprezentativă. Orice iubitor de fotbal nu va zice decît că lui Dobrin i se face, în sfîrșit, dreptate. Maî avem nevoie de Dobrin. Marius POPESCU „EXTREMELE ETAPEI“ solane şi favorizînd penibilele scene care s-au petrecut pe terenul din Hunedoara. încurajaţi de indulgenţa arbitrului faţă de intrările dure, jucătorii celor două echipe au schimbat caracterul sportiv al întîlnirii intr-o dispută pentru „a-şi plăti unele poliţe“. Culmea, pe acest fond de durităţi, arbitrul a arătat primul car- * tonaş galben pentru... vociferări (Ciupitu), iar pe cel de-al doilea pentru... un nevinovat gest de nemulţumire (Mulţescu), în timp ce Miculescu, Petcu, Dumitriu IV, Rusu, Bădin, Stoica (i-am numit pe cei mairepre- zentativi“) îşi vedeau în continuare’ „de treabă“, întrecîndu-se în a comite faulturi din ce în ce mai grosolane. In aceste condiţii, se pune fireasca întrebare : Ce a făcut arbitrul ? Nu a făcut nimic, fiind depăşit de evenimente, mai cu seamă in min. 42, cînd s-au produs mai multe altercaţii, iar pe teren a intrat cine a vrut (antrenori, conducători). După alte cîteva schimburi de „amabilităţi“, conducătorul jocului s-a decis, in sfîrşit, să arate şi cartonaşul roşu, eliminînd cîte un jucător din fiecare ■formaţie. Acestor slăbiciuni de la activul arbitrului N. Raab li se mai adaugă şi desele decizii neconforme cu realitatea, care au dezavantajat ambele echipe, ca să nu mai vorbim că nu a ţinut cont de propriile hotărîri, el neluind în considerare minutele de prelungiri pe care le-a arătat. Adrian VASILESCU RADU ŞERBAN, PREA ÎNGĂDUITOR ŞI SURPRINS DE MINUTUL 65 Craioveanul Radu Şerban ne obişnuise cu arbitraje bune, anipiţîndu-se printre veritabilele speranţe ale „cavalerilor fluierului“, în jocul de la Piteşti (F. C. Argeş — Steaua), el nu a mai reuşit din păcate să repete prestaţiile anterioare. Este drept că a avut şi un meci cu destule, unele chiar neobişnuite, probleme. Să începem cu cele mai simple. El a lăsat jocul mult prea liber, fără să curme unele intrări dure, unele faulturi clare care cereau sancţionarea imediată. N-a făcut-o şi, din aceste motive, în repriza a doua unii jucători şi-au permis abateri de la sportivitate. Ne referim mai cu seamă la altercaţia dintre portarul gazdelor — Speriatu — şi fundaşul bucureştean Agiu, care s-a încheiat cu lovirea piteşteanului, cu pumnul, situaţie în care se impunea, conform regulamentului, eliminarea lui Agiu ! Arbitrul R. Şerban l-a avertizat însă numai pe Speriatu, trecînd cu vederea gestul nesportiv al stelistului. Se cerea, de asemenea, sancţionată şi atitudinea lui C. Zamfir, care a degajat balonul in tribune (în momentul în care jocul era oprit), în semn de nemulţumire la o decizie a arbitrului. , In fine cea mai dificilă şi rar întîlnită situaţie a avut-o conducătorul jocului la părăsirea, cu de la sine putere, a terenului de către portarul Iordache (minutul 65). El a făcut bine nereluind jocul atâta timp cît în poarta echipei Steaua nu intrase nimeni , dar a greșit că nu a cerut — îndată după plecarea lui Iordache la vestiare — desemnarea unui jucător dintre cei de cimp pentru înlocuirea acestuia. Ulterior, intrarea lui Moraru se putea face prin trecerea acestuia în postul ocupat ad-hoc de un jucător de cimp. In fine, conform regulamentului, el trebuia să treacă în foaia de arbitraj, anunţînd con-educerea formaţiei Steaua, un avertisment (cartonaş galben) faţă de gestul lui Iordache. Gheorghe NERTEA LOTO - PRONOSPORTP INFORMEAZĂ Participaţi şi dv. la TRAGEREA EXCEPŢIONALĂ PRONOEXPRES BOXEXPSE5 din 19 martie 1978, organizată cu prilejul celei de a VII-a ediţiI a competiţiei internaţionale de box „Centura de aur" . Biletele pentru această tragere s-au pus în viruzare la toate agenţiile Loto-Pronosport, unde puteţi solicita şi prospectele respective. Continuăm să vă prezentăm cîţiva dintre cei mai recenţi ciştigători , autoturisme „Dacia 1300" şi premii în bani la LOZ IN PLIC — unul dintre cele mai apreciate şi populare sisteme de joc. Apăteanu Teodor dift com. Cărpiniş, jud. Timiş - autoturism Dragomir I. Ion din com. Malu cu Flori, jud Dâmboviţa — autoturism Gâlbează Constantin din com. Stăniţa, jud. Neamţ — 20.000 lei Ion V. Petre din com. Bolta Doamnei, jud. Prahova — 20.000 lei Dragomir Constantin din Craiova — 20.000 lei Buga Viorel din com. Dingeni, jud. Botoşani — 20.000 lei Marca Dragu din Buzău — 10.000 ki Marton Ileana din Reghin — 10.000 Iei Pahonţu Nicolae din com. Lereşti, jud. Argeş — 10.000 lei Păpănău Hie din com. Bîlteni, jud. Gorj — 10.000 Iei Moisescu Petre dn Călăraşi — 10.000 Iei _ Nu uitaţi ! Oriunde vă aflaţi, jucaţi la LOZ IN PLIC ! Numai astfel va veţi putea număra şi dv. printre marii ciştigători ! Tragerea Pronoexpres de astăzi va fi transmisă la televiziune la ora 17:05. Rezultatele vor fi transmise şi la radio în cursul serii. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 12 MARTIE 1878 Categoria 1 : (13 rezultate) 307,75 variante a 744 Iei Categoria 2 : (12 rezultate) 4.140,25 variante a 107 lei. Întrucât valoarea unitară a câștigurilor de la categoria 5 este sub plafonul minim de 40 lei, fondul acestei categorii a fost repartizat, conform regulamentului, celorlalte două categorii.