Sportul, martie 1978 (Anul 34, nr. 8797-8823)

1978-03-15 / nr. 8809

.0 MEDALIE LA „CUPA EUROPEI“, DATORIA DE OMOARE A PENTATLONULUI NOSTRU MODERN Una dintre importantele com­petiţii organizate anual de Uni­unea Internaţională de Penta­tlon Modern şi Biatlon va avea loc — aşa cum s-a stabilit la Congresul U.I.P.M.B. de la San Antonio — la Bucureşti, la în­ceputul­­ lunii iulie. Este vorba de „CUPA EUROPEI“, întrece­re pe echipe, echivalentă cu un veritabil campionat european, dacă avem în vedere faptul că această competiţie reuneşte e­­chipele campioane naţionale de pe continentul nostru, identice deseori cu echipele reprezenta­­­­­ive ale ţărilor respective. Iată, aşadar, un motiv in plus ca pentatloniştii noştri fruntaşi să abordeze­ cu toată responsabilitatea pregătirile pen­­tru anul competiţional 1978, cu dorinţa de a obţine rezultate pe măsura talentului lor, a inves­tiţiilor făcute de un numeros grup de tehnicieni, preocupat de relansarea pentatlonului mo­dern românesc în arena inter­naţională. Că se acţionează in acest spirit ne-o dovedeşte în­săşi activitatea pe care o des­făşoară totul alcătuit la finele sezonului competiţional trecut si care lucrează sub conducerea antrenorului coordonator Gheor­­ghe Tomiuc. De fapt nu greşim cu nimic dacă afirmăm că anul 1978 a început pentru pentatlonişti la... 15 noiembrie 1977. Atunci a a­­vu­t loc o şedinţă de analiză a comportării fiecărui sportiv, au fost stabilite obiectivele indivi­duale şi de echipă pentru 1978 IL., s-a pornit la treabă. Du­mitru Spîrîea, Constantin Căli­na, Iuliu Galovici, Ştefan Coz­­ma, Eugen Pop, Cezar Rădu­­canu, Sorin Crăciuneanu şi Ta­­maş Halasz, selecţionaţi în lo­tul republican lărgit, au abor­dat prima etapă de pregătire. Timp de trei săptămîni au fost efectuate mai bine de 40 de antrenamente de readaptare a organismului la efort — trecîn­­du -se prin toate probele —, an­trenamente desfăşurate insă cu un volum si cu o intensitate mult sporite fată de perioadele corespunzătoare din anii tre­cuţi. In continuare, o perioada de lucru — aproape 50 de an­trenamente — in condiţii de altitudine, accentul fiind pus, de data aceasta, pe cros, scrimă si înot, probe deseori deficitare in sezonul competitional trecut, ca­re au afectat poziţia în clasa­mente a sportivilor noştri. In sfîrşit, ultima etapă precompe­­titională, efectuată in lunile ia­nuarie si februarie in condiţii, excelente, bazinul, sala de scri­mă, poligonul de tir si terenuil de cros fiind situate pe un pe­rimetru restrîns si facilitind astfel folosirea la maximum a timpului pentru pregătire si. In egală măsură, pentru recupera­re si odihnă activă. Despre eficienta muncii de­puse vorbesc, între altele, re­zultatele probelor de control efectuate in această perioadă. Astfel, in zilele de 25—25 ia­nuarie, toţi componenţii lotului au obtinut rezultate foarte bu­ne, pe fiecare probă, la nivelul performanțelor maxime, din se­zonul competițional trecut ! Tes­tul a fost apoi repetat la 15 februarie, soldîndu-se cu nume­roase recorduri personale. „Este firesc să fie așa — ne spune Gheorghe Tomiuc — de­oarece avem astfel proba parti­cipării conştiente a celor mai buni pentatlonişti ai noştri la programul de pregătire stabilit şi putem spera că ne vom în­deplini obiectivele pe care ni le-am propus pentru marile competiţii din acest an. Avem o datorie de onoare de a confir­ma rezultatele bune obţinute în ultimii ani de pentatlonul nos­tru modern, iar pentru „Cupa Europei“ de la Bucureşti ne-am propus un loc pe podium şi ne antrenăm cu maximă seriozita­te pentru a ne îndeplini obiec­tivele. Ne­ dăm seama cu toţii, că numai printr-o dăruire tota­lă, prin eforturi deosebite se poate realiza o asemenea per­formanţă“. C.­M. La debutul său ca antrenor de lot ALEXANDRU POP VREA SA FACA SI MAI MULT PENTRU RUGBY! „Soluţia Alexandru Pop la conducerea unui lot national este continuarea unui drum jalonat, acum caţiva an Pu­tini, dar semnificativi in istoria rugbyului românesc , odata cu „experimentul Valeriu Iri­mescu“. Altfel spus, s-a ales un jucător reprezentativ pentru o anume generaţie (capitan al e Sfed nationale), jucător care nu a pus bine ghetele în cui (pentru care, deci, trecutul o conjugă foarte aproape de pre­zent) şi, mizindu-se pe marea şi... proaspăta sa experienţa (neomijindu-se nici amănuntul carnetului de antrenor din bu­zunarul lui), a fost numit, pen­tru „rodaj“, ca unul dintre res­ponsabilii lotului secund. Poate că unii vor contesta capacitatea de conducător tehnic a lui A­­lexandru Pop pentru simplul motiv că binecunoscutul inter­național nu a prea stat pe ban­ca antrenorilor, exceptînd scurtul stagiu, de anul trecut.* ca secund — neoficial — la e­­chipa naţională de tineret. Ineditul numirii lui Pop e însă altul. Şi aceasta pentru că, în viaţa... de toate zilele, fostul conducător al înaintării este şef de atelier intr-o mare citadelă muncitorească — „Griviţa Ro­şie“. Pentru că tot el este şi coordonatorul activităţii de ju­niori la primul club de rugby din România, întrebarea : „Nu cumva e prea mult ?“ îşi face, in modul cel mai firesc, loc... — Nu-mi va fi uşor ! Ştiu însă că spiritul liceului nn XV, odată ce a pus stăpînire pe tine, nu te mai părăseşte. Şi a­­tunci cînd ai ieşit din teren, laşi acolo o parte din tine. Nu poţi pleca de lingă spaţiul dintre bu­turi decit pentru a merge la ca­bină şi a-ţi lăsa — într-un ultim gest — echipamentul, nicidecum pentru a sta departe de rugby, de amintiri, de prezent, de vii­torul lui. Am primit mult de la sport. Şi condiţii pentru a-i face, şi o anume educaţie, şi aplauze, şi onoruri. Iar acum — îmi spun — trebuie să-i dau, după puteri, la rîndul meu. Nu ar fi oare incorect să duc cu mine numai în amintire — să zicem — deosebita experienţă din Noua Zeelandă . Mai ales că mă aflu in permanentă co­respondenţă cu specialişti din acest colţ de lume. — E frumos şi logic. Dar, practic, cum vei proceda ? — După cum se ştie, in pri­ma jumătate a anului rugbyul nostru va fi prezent pe toate fronturile, la toate nivelurile. Cum multe acţiuni se suprapun, antrenorul federal Valeria Iri­­mescu se va ocupa în mod deo­sebit de programul oficial (al reprezentativelor A şi de ju­niori). La lotul secund (care va susţine partide cu Italia-tineret la 26 martie, cu Polonia-tineret la 15 aprilie şi cu Selecţionata engleză la 7 mai, în cadrul tur­neului întreprins de aceasta la noi), va lucra un colectiv mai larg, din care voi face parte. Colegiul de antrenori va alege selecţionaţjilii, urmînd ca noi să lucrăm cu ei pe o linie de joc pe care o dorim identică cu cea a echipei naţionale. Avem avan­tajul că nu suntem­ presaţi de ce­rinţa unor rezultate excelente imediate. Putem lucra deci în perspectivă, pentru ca, intr-un viitor cit mai apropiat, să dăm primei reprezentative rugbyşti de nădejde... Personal, nu voi putea urmări multe meciuri de cam­pionat. Dar am avantajul să Cu­nosc mai toată floarea rugbyului nostru din... întîlnirile directe, din teren, ca jucător. Voi vedea pe viu care e situația „schimbu­lui de mîine". — Prima confruntare a lotu­lui B-tineret va avea loc, prin urmare, chiar in această lună. înseamnă că aţi şi întocmit o formulă de echipă. — Bineînțeles ! Ne-am oprit asupra unor tineri ca Stroe, Po­­dărăscu, Al. Marin, Voi­cu, Un­­gureanu, Zafiescu II, Ordea, Corneliu. Am insistat, în ace­lași timp, în a oferi o nouă po­sibilitate de afirmare câtorva jucători care au mai trecut pe la loturi : Marghescu, Suciu, Tudose, Bucan, Vlad. A­­nul trecut „insistenţa” aceasta (înaintea turneului din Bulga­ria) a dus la reintegrarea fruc­tuoasă în echipa naţională a lui Dumitru. Sunt convins că nu va rămîne o experienţă sin­gulară ! Geo RAETCH1 CIND ROADELE DIN GRADINA VECINULUI SINT MAI TENTANTE.­­ In urmă cu cîţiva ani volei­baliştii de la C.S.U. Galaţi al­­­ătuuiau o echipă puternică, in permanentă luptă pentru locu­rile fruntaşe in ierarhia naţio­nală. Rind pe rind. Insă, cei mai buni componenţi ai lui CJ S.U. fie că au renunţat la ac­tivitatea de performanţă, fie că nu transferat la alte cluburi, fapt care a dus spre un declin (dealtfel, previzibil) tot mai ac­centuat, formaţia gălăţeană re­­trogradind in Divizia B. De ce afirmăm că era vorba de un declin previzibil? Pentru că o mai atentă analiză a voleiului gălăţean masculin (care are o tradiţie de peste două decenii) duce la concluzia că intr-un procentaj de aproape 90 la sută componenţii loturilor nu au pro­venit din pepiniera sportului gălăţean, ci din „grădini stră­ine“. Situaţia nu este cu mult diferită nici în ceea ce pri­veşte echipa feminină, la care doar o mică parte din jucă­toare provin din „şcoala gălă­ţeană“ de volei. Care ar fi cauza principală ? O discuţie cu cunoscătorii vo­leiului de aici indică drept cauză a cauzelor : insuficienta preocupare la nivelul şcolilor (unele cu bune condiţii) pentru depistarea şi îndrumarea ele­mentelor talentate în această disciplină, ceea ce i-a determi­nat pe antrenorii echipelor di­vizionare să „apeleze la gră­dina vecinilor“ după cum afir­ma I. Muşat, directorul Clubu­lui sportiv şcolar nr. 1. Dar la aceasta s-a mai adăugat şi lip­sa unui sistem organizat, care să conducă spre asigurarea u­­nui eşalon de rezervă, capabil să furnizeze jucătorii necesari. Abia în urmă cu 7 ani la C.S.Şc. a fost înfiinţată secţia de vo­lei, dar care, din lipsă de an­­­­trenor, a fost desfiinţată, fiind repusă în drepturi după doi ani cu o grupă de fete. Un an mai tirziu a apărut și o grupă de băieţi. Pînă atunci, însă, nimic sau aproape nimic... In plus, a­­firmă I. Muşat, „nu am putut da randament deoarece nu s-a acordat răgazul necesar pentru a-i creşte pe tineri cu răbdare, umblind după rezultate imedia­te“. Poate de aceea o serie de jucătoare talentate (Rodica­ Pa­­lade, Carmen Otilia, Marcela Ghinea, Lenuţa Tudose etc.) şi utile echipei gălățene au dispă­rut din activitatea de perfor­manţă. De asemenea, ar fi fost ne­cesar ca și Clubul sportiv uni­versitar să aibă propriile sale echipe de juniori (opinie împăr­tăşită şi de conf. univ. FL Ba­­lais, antrenorul formaţiei de se­niori). E drept, a avut una, dar­­ nu a supravieţuit multă vreme. . Iată doar patru dintre cauzele care au frmnat permanent vo­leiul gălăţean (să mai adăugăm şi indiferenţa faţă de această disciplină a organelor sportive locale care şi-au îndreptat aten­ţia cu deosebire spre alte dis­cipline), obligîndu-i pe antre­nori să folosească jucători cres­cuţi şi formaţi în altă parte. Care este situaţia actuală ? . După o lungă perioadă, în care specialiştii gălăţeni nu au dat mai nimic, au început să apa­ră primele semne de însenina­re. Aceasta deoarece din pepi-* niera C.S.S. s-au afirmat, in ultima vreme, Maria Obreja, Crina Georgescu, Carmen Ka­dar, Iulia Moldoveanu, in timp ce la băieţi promit Mirel Za­­harescu, Eugen Cojocaru, Dan Manolache, Florin Modiga, Dan Cristea ş.a. Desigur, este doar un prim pas spre consolidarea bazei de performanţă a voleiului gălă­­ţean. Pentru continua sa dez­voltare mai este însă nevoie de multă muncă la nivelul şcolilor („Dacă nu se lucrează la acest nivel nici cei de la C.S.Ş. şi nici cei de la C.S.U. nu pot avea cadre“, ne spunea­­ Scor­­pan, antrenor la C.S.U.­, de o mai bună organizare a cam­pionatului școlar local, deoarece acum prezenta celor mai multe echipe este pur formală, pre­cum și de o mai strinsă conlu­crare între C.S.U. și C.S.U. pen­tru promovarea elementelor va­loroase. Discutînd cu factorii de răs­pundere ai C.J.E.F.S., aceştia au recunoscut situaţia deloc fa­vorabilă a voleiului, afirmind că in cel mai scurt timp vor analiza şi vor adopta măsurile necesare, astfel ca şi la această disciplină să se producă mult aşteptatul reviriment. „Omul sfinţeşte locul“ — o veche zicală, care a revenit ca un laitmotiv în timpul discuţi­ilor cu specialiştii gălăţeni. O zicală, care, din păcate, este ig­norată tocmai de majoritatea celor care ar trebui să o trans­pună în fante. Emamuiel FÂNTÂNEANU ROMANIAFILM prezintă CHEAMĂ-MĂ ÎN DEPĂRTAREA LUMINOASĂ producţie a studiourilor „Mosfilm­ cu : Lidia Fedoseeva-Şukşina, Stanislav Liubşin, Mihail Ulianov, regia : Gherman Lavrov, Stanislav Liubşin FILM DISTINS CU MARELE PRE­MIU AL FESTIVALULUI DE LA MANNHEIM 1977 I SELECŢIE LA 4 ANI! ! In conferinţa de presă or­ganizată la Eleien, in mai 1975, la puţin timp după ce Nadia Comăneci era încoro­nată ca nouă campioană ab­solută a Europei, ziariştii şi comentatorii din întreaga­­lu­me, dornici de cit mai mu­lte noutăţi despre cea mai tinără multiplă campioană a conti­nentului, aflau cu surprinde­re că gimnasta de ani şi jumătate, care uimise pe teh­nicieni cu înalta ei măies­trie, avea deja o „bătrineţe" de şapte ani in acest sport ! Era, de fapt, cel mai bun răspuns pe care viaţa, reali­tatea concretă a muncii il dădea unei probleme de real interes şi de mare actualitate in gimnastică­ — selecţia tim­purie, spre care se orientase forul nostru de specialitate. Aşadar, Nadia a început sportul de performanţă la virsta de 7 ani şi in tot mai multe ţări din lume expe­rienţa şcolii româneşti de gimnastică a început să fie studiată cu mare atenţie şi a fost acceptată unanim ideea că gimnastica, aseme­nea altor sporturi, este acce­sibilă şi oferă perspectiva unor mari performanţe la virste foarte fragede. Iată însă că ne este dat să vedem că în această atît de discutată problemă a virstei optime a selecţiei viaţa ne oferă mereu alte şi alte noutăţi. La Baia Mare, de pildă, antrenorii secţiei de gimnastică de la C.S.M., pe baza unei depline con­l*PecialuUt cad medicale de educatitatî *»P“ Personalul aflu din vităţile respec­ting ? lansol 0 largă ac­rit, jelei e cu caracter -_n,jmasâ. in căminele de ani 1’ p^mn,ci tite de Patru * ,achc, ste vorba de Sn[nPUI 9i *i iul Pe care de spor le pune la dispoziţia feti­lor din cămi­ne, prin rotite, pentru o Perioadă de mp variabilă, — activităţile lor obişnuite de mişcare et'tuate de re- Oula adăugii u-se de data aceasta şi mirări noi, care permit speci­ştilor clubu­­ri sa depiste, cu mai mul­tă uşurinţă , cele mai ta­lentate. Prin cara,irul continuu al acestei Gc se speră ca, in scurt , np, secţia de gimnastică a j­ibului băimă­­rean va dismne de noi şi talentate tive, gata să înceapă luniuri greul drum al instruirii entru marea performantă, ar asemenea încercări se g şi in alte secţii din ţar­­e facem '­să, cu acea prevedere a rgulamentului, care admite articiparea in concursuri offiale abia in anul calendaristic in care împlineşte u ani . A sosit momentul, iapa părerea noastră, ca şi regulamentele in acest sens să ţină cont de noile realităţi. Pentru ca să nu avem in gimnastică nu­mai campioant... „bătrîne" . Constan­t MACOVEI TURNEUL INTERNAŢIONAL DE ŞAH Cu 10 minuute Înaintea încheie­rii timpului regulamentar de joc, 5 din cele 8 paratide ale rundei a 7-a din cadrul turneului In­ternaţional şah al României continuau şi încă sub semnul li­nei lupte grele ! In general, reu­niunea de luni seara a fost una dintre cele mai disputate de pînă acum. Foarte încordată a fost întîl­­nirea dintre Ghindă şi Ungurea­­nu, ambii aspiranţi la a doua notă de maestru internaţional. Intr-o variantă teoretică tăioasă, Ghindă (cu albele) a sacrificat un pion, atacînd vehement rege­le advers rămas în centru. El a refuzat nu numai propunerea de remiză a partenerului, dar a res­pins şi încercările acestuia de a simplifica poziţia. De ambele părţi s-au făc­t mutări bune, poate chiar aice, şi negrul a reuşit să menţiă echilibrul, îna­­poind avantaju material. La în­trerupere, ace­stă partidă deo­sebit de Inter« antă, se află în­­tr-o poziţie de muchie de cuţit. Regele negrul« asediat In cen­tru, este in mar primejdie, deşi — la o primă an liză — nu se văd căi directe dej cîştig pentru alb, grevat şi el de contraşansele ad­versarului. Fratnik l-a luminat pe marele maestru Aburt care, cu un pion in minus, întrun final de ne­buni de acelefei culori, trebuie să se apere. In schimb Ulmann a intim­pi­rat o rezistenți slabă din partea lui Bellon, arup repede In dez­avantaj și Inve­strind a treia în­­­frîngere conseativă. Remiza s-a consemnat la htrerupere in în­tîlnirile Adamtfi — Podevski şi Minev — Vaisnan. Acelaşi rezul­tat, dar mult mai repede, a fost înregistrat in pradele Stoica — Ciocâltea şi Milanovici — Şubă, partenerii ezid­ici să-şi asume riscuri, Biriesci are un final mai bun la Lukacs. Aseară in ruitia a 8-a : Lukacs _ Uhlmann 0-1, Ungureanu — Ciocâltea, ■ Şubă — Stoica, Păder­­aki — Fratnik şi Ghindă — Mi­ner s-au teminat remiză. Par­tidele Albus)----- Marjanovici, Bellon — Adaiski şi Vaisman — Biriescu s-au itrerupt. In clasa­ment conduce Ciocâltea cu 5 p (1), urmat de Alburt 41­, p (S), Uhlmann, Marianovici şi Ungu­reanu 4 și P Bl­a Stoica 4*/j­­p etc. Astăzi este ti liberă. Turneul continuă inline cu runda a 9-a. Valeriu CHIOSE­ L ROMÂNIEI Turneul final al Diviziei 11 de volei [feminin] FARUL A PRODUS O MARE SOINN­Ă: 3-1 CU BISAIKO! BRAŞOV, 14 (prin telefon). Ziua a doua a întrecerilor din cadrul turneului final al campionatului feminin de volei care se desfă­șoară in Sala sporturilor din lo­calitate a fost marcată de cea mai mare surpriză din actuala ediţie : după 23 de victorii con­secutive, Dinamo a suferit prima înfrîngere ! Autoarea acestei per­formanţe, formaţia Farul Con­stanţa. Evoluînd cu ambiţie e­­xemplară, apărîndu-se excelent (blocajul a funcţionat fără gre­şeală) şi atacînd decis, elevele antrenorului Dorin Jitaru s-au a­­flat aproape tot timpul la con­ducerea jocului : 5—2, 11—5, 13—7, (setul I), 6—2, 6-4, 10—5 (setul II), 9—5, 13—9, 14—10 (setul IV). Doar In setul al doilea, câștigat de dinamoviste (după ce au re­cuperat de la 4—7 la 7—7), con­­stănţencele au avut o scurtă pe­rioadă în care au cedat iniţiati­va. Rezultat­: Farul — Dinamo 3—1 .(7, -9, 9, 11). O­ victorie ne­­scontatâ, dar perfect meritată. Iată­­ formaţiile folosite : FARUL — Iuliana Sâbădeanu, Carmen Marinescu, Ana Mihu, Maria E­­nache, Renata Stelescu, Graniza Gelil (au mai fost folosite : Lui­za Malezian, Maria Stadnic, Ma­riana Pircălăbescu şi Ştefania Idu) ; DINAMO — Mariana Io­­nescu, Victoria Banciu, Emilia Stodan, Irina Petculeţ, Helga Bog­dan, Alexandrina Constantinescu (a mai fost folosită Carmen Pu­iu). Bun arbitrajul prestat de bucureştenii A. Dinicu Şi V. Ran­­ghel. In deschidere, s-au întîl­nit Penicilina Iaşi şi Chimpex Con­stanţa. Deşi au condus in fiecare început de set, constănţencele s-au „stins“ incet-incet şi au cedat iniţiativa. Chimpex a mai avut o zvîcnire In setul trei, cînd a recuperat 6 puncte (2—0, 2—8, 8—8), dar Penicilina a re­venit la conducerea jocului şi a cîştigat cu S—o (3, 7, 8). For­maţiile : PENICILINA — Doina Stoian, Mariana Zamfir, Ana Chi­­riţescu, Aurelia Ichim, Carolina Hatură, Nadia Sava (au mai fost folosite : Cristina Drăguş şi Ga­briela Coman) ; CHIMPEX — Marta Székely, Viorica Lutsch, Doina Savoiu, Eugenia­ Blebea, Mihaela Hoanţă, Adriana Ghimeş (au mai jucat : Tatiana Prisă­­caru, Eugenia Florian şi Angela Moroianu). Corect arbitrajul cu­plului C. Armăşescu din Bucu­reşti — V. Arhire din Braşov. Programul de miercuri (ultima zi), de la ora 17: Dinamo — Peni­cilina (meci televizat, incepînd de la ora 17,30) si Chimpex — Farul. Marian GHIOLDUȘ In discuţia f.r.f. SLĂBICIUNILE ŞI LIPSURILE DIN ACTIVITATEA UNOR CLUBURI In ultimele zile au avut loc discuţii ale Biroului federal cu conducerile cluburilor F.C. Ar­geş şi Steaua. Ele au fost deter­minate de comportarea echipe­lor respective, de problemele ridicate de o conducere inefi­cientă, de o pregătire necores­punzătoare a loturilor de jucă­tori. Din discuţiile la obiect, purtate cu toată seriozitatea şi simţul răspunderii, au rezultat că există neajunsuri grave in felul în care conducerile echi­pelor, în special antrenorii prin­cipali, se ocupă atît de pregăti­rea tehnico-tactică cit și de cea morală a sportivilor. Constatînd lipsa de răspun­dere a celor două conduceri tehnice, spiritul analitic şi auto­critic scăzut, dovedit de ele, Biroul F.R.F. a hotărît sancţio­narea lor cu AVERTISMENT, cerîndu-se o analiză temeinică, exigentă a comportării fiecărui jucător şi luarea celor mai po­trivite şi eficiente măsuri, in­clusiv eliminarea din loturi a celor vinovaţi pentru grave a­­bateri în comportare. Biroul F.R.F. atrage atenţia că este anormal ca­ pentru pro­bleme de ordin intern, ţinînd de atribuţiile cluburilor şi asocia­ţiilor, să intervină conducerea forului de specialitate. Din a­­nalizarea multor stări de lucruri, se constată că pentru interese de moment se sacrifică, la clu­buri, obiectivele primordiale, de perspectivă. S-a constatat că nu se fac eforturile care se impun pentru acea creştere absolut ne­cesară sub raportul pregătirii, că ideile noi, eficiente in această direcţie, apar foarte rar. Biroul F.R.F. e atrage atenţia tuturor factorilor responsabili asupra îndatoririlor ce le revin, subliniind că va interveni cu toată hotărîrea pentru înlătura­rea stărilor de lucruri dăună­toare. I „CERŞETORII­­ DE CARTONAŞE“ ! De data aceasta, In „rol" Kun II I S I I !­I 8 Înaintea partidei de duminică, cu F.C.M. Reşiţa, căpitanul for­maţiei bihorene, Kun II, avea două cartonaşe galbene. Era lo­gic, deci, ca el să evite pe cit posibil acel al treilea cartonaş galben care duce automat la o etapă suspendare. Contrar fires­cului insă Kun II a căutat prin toate mijloacele să obţină al treilea cartonaş. Mai intîi a „cer­­fit* in teren arbitrului I. Igna un cartonaş galben. I. Igna i-a răspuns printr-o... lovitură libe­ră indirectă. Kun II n-a cedat insă. Văzînd că Atodtresei a pri­mit un cartonaş galben pentru trimiterea balonului în tribună in mod ostentativ, in semn de de­zaprobare a unei­ decizii­­ a arbi­trului, căpitanul lui F. C. Bihor a regizat o asemenea nemulţu­mire şi a şutat nervos in minge după ce focul fusese oprit. „Re­gulamentul m-a obligat să-i arăt cartona­şul galben I spunea după meci 1. Igna. Deşi tare l-aş mai fi întrebat pe Kun­n de ce nu şi-a propus să nu mai obţină I pînă la sfîrşitul sezonului un al­­ treilea cartonaş galben. In căli­tă­ta­tea lui de căpitan de echipă, aşa trebuia să procedeze, nu să ■ forţeze suspendarea pe o eta­pă !“... Această preocupare a lui KUN II DE A NU JUCA ETAPA VII­I­TOARE îşi are... raţiunea sa nu tocmai suficientă şi, mai ales, nu tocmai morală. Talentatul jucă-t tor bihorean s-a gindit că e mai bine să acumuleze trei car­tonaşe înaintea unui meci în de­clasare, cum e cel de mîine, de la Ploieşti. Nu s-a glndit însă­­ la echipă, la faptul că Mircea Marian şi Georgescu erau acci­dentaţi, şi că în meciul cu F.CJM. Reşiţa au devenit indisponibili I Florescu şi Lupău, condiţii in care F. C. Bihor are serioase probleme de lot pentru focul cu Petrolul. Kun­n, apreciat pentru­ calităţile lui tehnico-tactice, a dat dovadă de laşitate, gîndind nu­mai la el, nu şi la interesele e­­chipei, care, prin prezenţa lui, capătă altă valoare- Tocmai de aceea ne întrebăm dacă nu s-ar putea găsi o măsură şi pentru „cerşetorii de cartonaşe* ? Mircea M. IONESCU I A­CTUALITĂŢI­I ACTUALITĂŢI­ I MECIUL ROMÂNIA — TUR­CIA (tineret) CONTRAM­AN­DAT ? La începutul acestei săptămîni, forul nostru de specialitate a primit din partea forului similar al Turciei o telegramă în care se solicită amînarea partidei de la 22 martie — de la Bucureşti — dintre reprezentativele de tineret ale celor două ţări, contînd pen­tru campionatul balcanic. F.R.Fi a răspuns că nu dispune în ca­lendarul său de o dată liberă, ast­fel că s-a cerut federaţiei turce să facăă tot posibilul pentru a respecta programarea iniţială. • • STOICA ŞI ECONOMII, SUS­PENDAŢI. In şedinţa care a avut loc ieri la amiază, la sediul F.RJ„ ••comisia de disciplină i-a sanc­ţionat pe Jucătorii Stoica (Jiul) şi Economu (F.C. Corvinul) cu cite trei etape suspendate, cei doi fiind eliminaţi de pe teren şi meciul F.C. Corvinul — Jiul. A NOU ANTRENOR LA DINA­MO SLATINA. Echipa de Divizia B Dinamo Slatina are de curînd la conducerea tehnică un n­­u an­trenor , Sebastian Taciuc ; el este secondat de Nicolae Ivan. A SCHIMBARE DE ANTRENOR LA CORVINUL HUNEDOARA. La începutul acestei săptămîni, con­­ducerea clubului Corvinul Hune­doara a hotărît eliberarea din funcţia de antrenor principal a antrenorului Ştefan Coldum. De pregătirea echipei se va ocupa temporar fostul Jucător Remus Vlad, care funcţionează ca an­trenor secund de la începutul re­turului. El va fi asistat de Mir­cea Lucescu, care îşi menţine ş­ calitatea de jucător. AL. GHICEA: CALM, ECHILIBRAT, APROAPE DE FAZA... FIERBINTE A fost un final dramatic la Jo­cul de la Satu Mare. Doar trei minute au despărţit echipa plo­­ieşteană de realizare a scopului propus : un egal, un punct­­de aur­ pentru evitarea zonei peri­culoase. Starea de spirit a ju­cătorilor, antrenorilor şi condu­cătorilor ploieşteni de la sfîrşitul partidei, nu e greu de bănuit. Aceasta însă nu trebuie să ne facă să ocolim adevărul şi să gă­sim vinovăţi... fără vină. Pentru un joi (ploieşte­nii au avut o conduită ireproşabilă şi nu e vorba de ei), vinovat ar putea fi arbitrul. Ştiţi, minutul 87, 11 metri pentru gazde, 10 0 in extremis, toate acestea ar putea lăsa dubii. Dar nu este aşa. Ar­bitrul Alexandru Ghigea a con­dus bine tot jocul, a fost pe fa­ză, ca şi la dictarea penalty-u­­lui (se afla în apropierea careu- u­lui). A apreciat mereu corect dueluri dintre apărătorii ploieş­teni şi atacanţii din Satu Mare, dueluri prelungite, demonstrate şi de raportul de corn­ere­­ n­oi. Au fost şi momente cînd unii ju­cători sătmăreni — Mathe, Both I* Kaiser — au mai căzut prin careu sau au CERUT lovituri li­bere, dar arbitrul nu s-a lăsat in­fluenţat. El a apreciat bine şi ire­gularităţile comise de cîteva ori asupra portarului Constantin. Poate că ar fi trebuit să fie mai exigent cu Kaiser, care merita un cartonaş galben pentru, nejusti­ficatele proteste din min. 66. Ar­bitrul băcăuan Al. Ghigea nu e la prima tinereţe (are 43 de ani). Este un arbitru venit mai de curînd în lotul A. Are însă cali­tăţile necesare, în primul rînd stăpînirea de sine, calmul, ştie să interpreteze­ corect regula­mentul. Trebuie să insiste în de­săvârşirea pregătirii fizice, să fie mereu aproape de faze, ca la Satu Mare. Atunci va presta nu­mai arbitraje bune. Constantin ALEXE N. RAAB: NU A ŢINUT CONT NICI MĂCAR DE PROPRIILE HOTARIRI! Arbitrul N. Raab, care a condus meciul F. C. Corvinul — Jiul, a primit cea mai mică notă a eta­pei : 5. De ce nota 5 ? Deoare­ce a înlesnit jocul dur, nesancţio­­nînd la timp primele atacuri gro­ PRIN CONSFĂTUIRE PE ŢARĂ A CADRELOR DIDACTICE DE SPECIALITATE DIN LICEELE PEDAGOGICE (Urmare ''din pag. 1) petenţa, tactul pedagogic şi spi­ritul de creat­itate al celor care le-au cadus, de unde a rezultat o impesie pozitivă vi­­zind acurateţa execuţiilor, pre­ocupare Petru armonizarea pregătirii Kizi'- cea ipotodi­­că pe fondul unei remarcabile densităţi, varităţi şi atractivi­­tăţi şi, fapt n‘a putut scă­pa atenţiei, iccondiţii excelente de lucru, ftt'° *sala de sport modernă, spapasă, bine dotată. Dezbaterile au scos insa în relief faptul c nu s-a ajuns încă la un sistem unitar de predare (ce ar trebui să primeze : pre­gătirea fizică dezvoltarea mo­tricitatii, cea metodică ?), pro­tricitaiu, „lari oferind doar o sumară ^orieB^r.® generală. De aidi singa** modalitate “spre aci ’..„nare metodică unică în d,rect‘ (nn, punct de vedere Prefa,.t si dentarul nostru, in- _ tr-o'nanchetâ publicată recent).' .. - Pel,ru ° $­ mai buna „„re 5*! interpretare de ‘"^o'd­evi­n conținutului lec­catre rCcomandă conexiunea on aUe disciP^e de invățămint Siatomie, biologie EPslh 'nuculei?' o mai accen­­»5 „reocutăre de a asigura toată P ]­­atedră o conver­î^u-male pr^k*. Prin iniţiative hb'ld» Viriuau şi fost pre­­val”r°* , trust cu materiale di­zentate ,­dactice (Braşov, Cluj-Napoca, Caransebeş), caiete cu culegeri de exerciţii tematice (Galaţi, Sighet, P. Neamţ). Se acţionea­ză prea puţin pentru lărgirea cadrului de lucru, profesorii li­­mitîndu-se de regulă la o oră pe săptămînă, valorificind izo­lat orele de consultaţii sau cele de pregătire pentru apărarea patriei (N. Ghidu — Ploieşti ; M. Popescu — Deva). Relaţia profesor de educaţie fizică—cei­lalţi profesori (diriginţii mai fi­los) apare mai mult simbolică. Tocmai de aceea exemplul de rodnică activitate şi colaborare oferit de liceul-gazdă, prin prof. Ioana Mateescu, specialistă in pedagogie, îndrumătoare a mun­cii practice, a însemnat o bună direcţie orientativă. VIITORUL ÎNVĂŢĂTOR NU POATE RAMINE IN AFARA ACTIVITĂŢII SPORTIVE • în jurul acestei teme s-au angajat multe discuţii. In final a apărut limpede necesitatea ca viitorul învăţător să nu ocoleas­că activitatea sportivă de masă şi chiar de performanţă, „ceea ce ar contribui mult la înde­plinirea rolului formativ al in­­văţămintului de educaţie fizică“, cum sublinia prof. Stelian Coan­­dă, inspectorul metodist al ju­deţului Bihor. Participarea ele­vilor de la „pedagogie“ la con­cursurile şi competiţiile organi­zate pe plan local, la cele din cadrul „Daciadei“, la campiona­tele pentru calificare in­diviziile şcolare şi de juniori reprezintă o realitate, din păcate limitată la unele licee (Ploieşti, Sighet, Cîmpulung, Cluj-Napoca). Apa­re încurajatoare propunerea or­ganizării unui campionat repu­blican al liceelor pedagogice, care a găsit un larg ecou. Dar prezenţa elevilor din a­­ceste unităţi in sfera activităţii sportive nu poate să­ anuleze unele atribute specifice viitori­lor învăţători, in condiţiile în care, cei mai mulţi vor lucra în mediul rural. Deprinderea mersului pe bicicletă, cunoaşte­rea înotului, a unor jocuri spor­tive tradiţionale zonei geografi­ce în care vor fi numiţi (cum se experimentează la Cîmpu­lung, Buzău şi Suceava) apar obligatorii, la fel ca şi posibi­litatea de a organiza cît mai multe şi mai diverse activităţi de mişcare cu copiii. „N-AM SA MA POT COMPA­RA NICIODATĂ CU COLEGI MEI DIN LICEUL GAZDĂ...” Afirmaţia, rostită cu vădită amărăciune de prof. Florica Constantinescu (Sibiu), viza con­diţiile vitrege în care ea lucrea­ză : săliţe improvizate, o curte improprie. Chiar dacă există o discrepanţă, deocamdată, intre aceste unităţi, soluţia nu o re­prezintă... blazarea. Iar expe­rienţa unui dascăl de sport, care nici nu mai este chiar atit de tânăr, ca prof. Lörinczi din Sighet (care a amenajat cu ele­vii, dovedind stăruinţă, un ve­ritabil complex sportiv, pornind de la nimic) poate avea­ rolul unui apel la iniţiativă şi­ spirit gospodăresc. Ca şi la lecţie, în­­ activităţile sportive, şi în direc­ţia înzestrării şcolilor cu spaţii pentru lucru (şi chiar cu apa­ratură şi material didactic) nu pot exista limite metodice. To­tul depinde de om, de harul său pentru profesiune, de con­ştiinţa sa de pedagog, de dra­gostea pentru copii, pentru e­­ducarea lor multilaterală. Punctul de vedere exprimat în concluziile consfătuirii de către tovarăşul Corneliu Băje­­naru, director in Ministerul E­­ducaţiei şi Invăţămîntului a re­liefat în esenţă nevoia unei şi mai mari angajări in muncă a cadrelor didactice­ din aceste licee (chiar şi ale acelora care nejustificat au absentat, repre­zentanţii judeţelor Covasna, Dolj, Mehedinţi şi Vaslui), o­­bligaţia de a pune permanent accentul pe calitate, singura cale de a asigura succesul a­­cestor unităţi de invăţămint pe linia formării unor generaţii de învăţători şi educatoare temei­nic pregătite, integrate trup şi suflet unei activităţi sociale de o deosebită importanţă. DOBRIN NU ESTE O JUCĂRIE STRICATĂ... Acum 17 ani debuta In Divizia A un copil pe nume Dob­rin. A­­vea 14 ani. Aşi, copilul lui Do­­brin are, ei, 12 ani. Cresc ţi fotbaliştii, ajung şi ei pârinţi, în­cărunţesc şi ei. Ca şi noi. Sînt şi ei oameni. Pe Dobrin îl vom mai vedea, poate, 3-4 ani. Apoi se va duce şi ei, cum s-a dus Ozon, cum s-a dus Constantin. Şi vom rămîne cu memoria unui foarte mare fotbalist care a fost­­ mereu­­ nedreptăţit. Pe vre­mea lui Angelo Mi­cul­escu, cînd Dobrin s-a dovedit foarte bun în preliminariile C.M., dar n-a mai fost bun tocmai la turneul final din Mexic... Pe vremea lui Va­lentin Stânescu... Acum, pe vre­mea lui Ştefan Covaci... Motivele au fost şi au rămas aceleaşi. Dobrin e încet, Dobrin nu are condiţie fizică, Dobrin joacă pentru el, nu pentru echi­pă etc, etc. Dar motivele acestea au fost de zeci de ori doborie tocmai de Dobrin. Mingea jucată de Dobrin este cea mai rapidă , în meciuri oficiale memorabile, cu Portugalia (în preliminariile C.M.), cu Cehoslovacia (şi Cam­pionatul european) etc., Dobrin a fost pe tot terenul, a luptat admirabil şi golurile hii ne-au adus tuturor mari satisfacţii şi... calificări. Cît despre „egoismul" lul Dobrin, rtu există gogoriță mai mare. Lingă Dobrin a apă­rut Troi (fără Dobrin, a dispărut Trai) ; lîngă Dobrin — Dumitra­­che juca de două ori mai bine ; lîngă Dobrin — Radu Ni­lovănes­­cu, Doru Nicolae ni se par une­ori Irezistibili. Cu toate acestea, Dobrin n-a jucat ki Guadalajara alături de Dumitrache, nici alături de Rudu Georgescu la Madrid, sat­ la Bucureşti, in meciul cu Iugosla­via. Ni s-a spus, cam „aforistic", — ulterior — că Dobrin nu ar fi făcut faţă... Dar noi ne îndoim. Noi am fi vrut să vedem, măcar o dată, cu ochii noştri, că Do­­bri­n nu face faţă. Dar nu ni s-a dat această ocazie. Nici lui Do­brin nu i s-a dat această ocazie. Din păcate... Noi credem că atît împotriva Angliei, a Braziliei (la Guadalajara), cît şi a Spaniei şi a echi­pei lui Surjak, Dobrin ar fi reprezentat un puternic atu­nt echipa de fotbal a României. Un jucător care, duminică, la 7 metri de poarta adversă, îl driblează pe fundaşul naţionalei aşa cum a făcut-o el - uluitor­, pentru a da apoi acea superbă pasă de gol, un jucător care şi azi poate să-ţi pună mingea unde vrei, pe frunte, pe voleul sting, pe voleul drept (exact ceea ce-şi doreşte Dudu), un asemenea ju­cător e departe de a fi o (mi­nunată) jucărie stricată, aşa cum „filozofează", dăunător, unul­­sau altul. Ştefan Covaci vrea să-l re­­theme la lot. Foarte bine face ! Daţi-i, măcar acum, posibilitatea lui Dobrin să joace acolo unde venerabilul nostru tehnician Cibi Braun Bogdan spune că i-a fost întotdeauna locui, în echipa re­prezentativă. Orice iubitor de fotbal nu va zice decît că lui Dobrin i se face, în sfîrșit, dreptate. Maî avem nevoie de Dobrin. Marius POPESCU „EXTREMELE ETAPEI“ solane şi favorizînd penibilele scene care s-au petrecut pe tere­nul din Hunedoara. încurajaţi de indulgenţa arbitrului faţă de in­trările dure, jucătorii celor două echipe au schimbat caracterul sportiv al întîlnirii intr-o dispută pentru „a-şi plăti unele poliţe“. Culmea, pe acest fond de duri­tăţi, arbitrul a arătat primul car- * tonaş galben pentru... vociferări (Ciupitu), iar pe cel de-al doilea pentru... un nevinovat gest de nemulţumire (Mulţescu), în timp ce Miculescu, Petcu, Dumitriu IV, Rusu, Bădin, Stoica (i-am numit pe cei mai­­repre-­­ zentativi“) îşi vedeau în con­tinuare’ „de treabă“, între­­cîndu-se în a comite faulturi din ce în ce mai grosolane. In aces­te condiţii, se pune fireasca în­trebare : Ce a făcut arbitrul ? Nu a făcut nimic, fiind depăşit de evenimente, mai cu seamă in min. 42, cînd s-au produs mai multe altercaţii, iar pe teren a intrat cine a vrut (antrenori, con­­­ducători). După alte cîteva schim­buri de „amabilităţi“, conducăto­rul jocului s-a decis, in sfîrşit, să arate şi cartonaşul roşu, elimi­­nînd cîte un jucător din fiecare ■formaţie. Acestor slăbiciuni de la activul arbitrului N. Raab li se mai adaugă şi desele decizii neconforme cu realitatea, care au dezavantajat ambele echipe, ca să nu mai vorbim că nu a ţinut cont de propriile hotărîri, el ne­­luind în considerare minutele de prelungiri pe care le-a arătat. Adrian VASILESCU RADU ŞERB­AN, PREA ÎNGĂDUITOR ŞI SURPRINS DE MINUTUL 65 Craioveanul Radu Şerban ne o­­bişnuise cu arbitraje bune, anipi­­ţîndu-se printre veritabilele spe­ranţe ale „cavalerilor fluierului“, în jocul de la Piteşti (F. C. Ar­geş — Steaua), el nu a mai reu­şit din păcate să repete­­ prestaţi­ile anterioare. Este drept că a avut şi un meci cu destule, u­­nele chiar neobişnuite, probleme. Să începem cu cele mai simple. El a lăsat jocul mult prea liber, fără să curme unele intrări dure,­ unele faulturi clare care cereau sancţionarea imediată. N-a fă­cut-o şi, din aceste motive, în repriza a doua unii jucători şi-au permis abateri de la sportivitate. Ne referim mai cu seamă la al­tercaţia dintre portarul gazdelor — Speriatu — şi fundaşul bucu­­reştean Agiu, care s-a încheiat cu lovirea piteşteanului, cu pumnul, situaţie în care se impunea, con­form regulamentului, eliminarea lui Agiu ! Arbitrul R. Şerban l-a avertizat însă numai pe Speriatu, trecînd cu vederea gestul nespor­tiv al stelistului. Se cerea, de a­semenea, sancţionată şi atitudi­nea lui C. Zamfir, care a degajat balonul in tribune (în momentul în care jocul era oprit), în semn­­ de nemulţumire la o decizie a arbitrului. , In fine cea mai dificilă şi rar întîlnită situaţie a avut-o condu­cătorul jocului la părăsirea, cu de la sine putere, a terenului de către portarul Iordache (minu­tul 65). El a făcut bine nereluind jocul atâta timp cît în poarta e­­chipei Steaua nu intrase nimeni , dar a­ greșit că nu a cerut — în­dată după plecarea lui Iordache la vestiare — desemnarea unui jucător dintre cei de cimp pentru înlocuirea acestuia. Ulterior, in­trarea lui Moraru se putea face prin trecerea acestuia în postul ocupat ad-hoc de un jucător de cimp. In fine, conform regula­mentului, el trebuia să treacă în foaia de arbitraj, anunţînd con-e­ducerea formaţiei Steaua, un a­­vertisment (cartonaş galben) faţă de gestul lui Iordache. Gheorghe NERTEA LOTO - PRONOSPORTP INFORMEAZĂ Participaţi şi dv. la TRAGEREA EX­CEPŢIONALĂ PRONOEXPRES BOX­­EXPSE5 din 19 martie 1978, organiza­tă cu prilejul celei de a VII-a ediţiI a competiţiei internaţionale de box „Centura de aur" . Biletele pentru această tragere s-au pus în viruzare la toate agenţiile Lo­to-Pronosport, unde puteţi solicita şi prospectel­e respective. Continuăm să vă prezentăm cîţiva dintre cei mai recenţi ciştigători , autoturisme „Dacia 1300" şi premii în bani la LOZ IN PLIC — unul din­tre cele mai apreciate şi populare sisteme de joc. Apăteanu Teodor dift com. Cărpi­­niş, jud. Timiş - autoturism Dragomir I. Ion din com­. Malu cu Flori, jud Dâmboviţa — autoturism Gâlbează Constantin din com. Stă­­niţa, jud. Neamţ — 20.000 lei Ion V. Petre din com. Bolta Doam­nei, jud. Prahova — 20.000 lei Dragomir Constantin din Craiova — 20.000 lei Buga Viorel din com. Dingeni, jud. Botoşani — 20.000 lei Marca Dragu din Buzău — 10.000 ki Marton Ileana din Reghin — 10.000 Iei Pahonţu Nicolae din com­. Lereşti, jud. Argeş — 10.000 lei Păpănău Hie din com. B­îlteni, jud. Gorj — 10.000 Iei Moisescu Petre dn Călăraşi — 10.000 Iei _ Nu uitaţi ! Oriunde vă aflaţi, ju­caţi la LOZ IN PLIC ! Numai astfel va­ veţi putea număra şi dv. printre marii ciştigători ! Tragerea Pronoexpres de astăzi va fi transmisă la televiziune la ora 17:05. Rezultatele vor fi transmise şi la radio în cursul serii. CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 12 MARTIE 1878 Categoria 1 : (13 rezultate) 307,75 variante a 744 Iei­­ Categoria 2 : (12 rezultate) 4.140,25 variante a 107 lei. Întrucât valoarea unitară a câș­tigurilor de la categoria 5 este sub plafonul minim de 40 lei, fondul acestei categorii a fost re­partizat, conform regulamentului, celorlalte două categorii.

Next