Sportul, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 9259-9283)

1979-09-15 / nr. 9271

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI MAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ PRETUTINDENI, ACEEAŞI PRIMIRE PLINA DE CĂLDURĂ - EXPRESIE A SENTIMENTELOR DE DRAGOSTE ŞI PREŢUIRE PE CARE OAMENII MUNCII LE NUTRESC PENTRU SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, vineri, o vin­ta de lucru in unităţi industriale şi agri­cole din judeţul Timiş. Secretarul general al parti­dului a fost insoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Gheorghe Oprea, Mihai Gere, Ilie Rădulescu. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dia­logului permanent, direct şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esen­ţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării, ale con­strucţiei socialiste. I­eintilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitorii Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi re­cunoştinţă pentru grija perma­nentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu ca­re acţionează în vederea pro­gresului neîntrerupt al patriei, bunăstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului ş­i rolului României socialiste in lume. ...Ora 9,30. Aeronava prezi­denţială aterizează pe aeropor­tul municipiului. La coborîrea din avion, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat sunt salu­taţi cu căldură de tovarăşul P­etre Bănilă, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al I­.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Este intonat imnul de stat al Repu­blicii Socialiste România. In intimpinare au venit mii de timişoreni care scandează cu însufleţire „Ceauşescu— P.C.R.“, „Ceauşescu şi po­porul“. Răsună vibrant cînte­­cul „Partidul, Ceauşescu, Ro­mânia“, trei nume alii de scumpe tuturor, trei nume cu valoare de simbol, ca profun­de rezonanţe în sufletul şi con­ştiinţa naţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o ma­şină deschisă, îndreptindu-se spre Timişoara. Aceeaşi am­bianţă caldă, sărbătorească o regăsim la intrarea in oraş. Mulţimea aplaudă şi ovaţio­nează îndelung. In aclamaţiile celor de faţă, coloana oficială de maşini se îndreaptă, apoi, spre primul obiectiv al vizitei — întreprinderea mecanică Ti­mişoara (IMT) din zona indus­trială de nord-est a Timişoarei. Mliile de muncitori — români, germ­ani, maghiari, sirbi — işi exprimă prin îndelungi aplauze şi ovaţii deosebita bucurie de a se reintîlni la locurile lor de muncă cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a-1 avea din nou in mijlocul lor. L­a intrarea in întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de Ion Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii, ai oamenilor muncii. Dialogul pe care secretarul general al partidului il poartă cu conducerea ministerului de resort şi a întreprinderii, cu muncitori şi specialişti aflaţi de faţă este axat îndeosebi pe modul in care se înfăptuieşte acţiunea de transformare, trep­tată, a acestei unităţi intr-un modern combinat de utilaj greu de ridicat şi transport uzinal. Secretarul general al partidu­lui este invitat să viziteze apoi Fabrica de maşini de ridicat. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă, in cadrul unei expoziţii, o ga­mă foarte largă de maşini şi utilaje realizate recent. L­a sfirşitul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, felicitind colectivul întreprinderii timişo­rene, pe toţi muncitorii, tehni­cienii şi inginerii pentru rezul­tatele bune, le-a recomandat să facă totul pentru ridicarea con­tinuă a gradului de tehnicitate, de organizare a muncii, pentru a produce utilaje mai multe şi pentru ca întreprinderea să de­vină o unitate model. Vizita de lucru a continuat la Întreprinderea industria linii Timişoara — unitate reprezen­tativă a industriei uşoare. Lucrătorii de aici, din care peste 81 la sută sunt femei, au intimpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi d l de stat, cu cele mai alese senti­mente de dragoste şi recunoş­tinţă. In timpul vizitării unor sec­toare de producţie a fost exa­minat, impreună cu ministrul industriei uşoare, tovarăşa Lina Ciobanu, cu reprezentanţi ai (Continuare în pag. a I-a) moieta’h d'n to.vt; tf-ip. uniti vai ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT ______[ Simbate 15 septembrie 1979 | ÎNCHEIEREA MARII COMPETIŢII MONDIALE STUDENŢEŞTI SPORTIVII ROMANI AU FĂCUT IMPRESIE LA UNIVERSIADA • In ultima zi, Ilie Floroiu a cucerit me­dalia de aur şi la 5 000 m • Fiţa Lovin, medalie de bronz la 600 m • Reprezen­tativa universitară română clasată pe lo­cul III, cu un remarcabil bilanţ : 31 de medalii, dintre care 13 de aur CIUDAD DE MEXICO, 11 (prin telefon). Mult au dorit sportivii români prezenţi aici, la Universiada mexicană, să termine această mare întrecere aşa cum au început-o, aşa cum s-au comportat de-a lungul în­tregii ei desfăşurări, adică la un nivel superior competiţional, în chip de protagonişti ai con­cursului. Cu toţii ţineau ca şi ultima impresie lăsată genero­sului şi pasionatului public me­xican, precum şi numeroşilor specialişti prezenţi să fie o im­presie frumoasă, care să le facă cinste. Ei bine, şi acest ultim obiectiv a fost atins. In ultima zi a celei de a X-a ediţii a Jocurilor Mondia­le Universitare, sportivul român de excepţie care se numeşte Iile F­loroiu a cucerit cea de a doua medalie de aur a sa, la 5 009 m, după o cursă foarte grea, foarte dramatică şi foarte spectaculoasă. S-a alergat in­tr-un ritm sufocant pentru al­titudinea neobişnuită a capita­lei mexicane (aproape jumăta­te din cei 20 de participanţi au abandonat pe parcurs, intre care şi Paul Copa, trei dintre ei fiind luaţi pe targă pentru a primi o cit mai, rapidă asisten­ţă medicală), trena fiind dusă pe rind — intr-o morişcă in­fernală — de mexicanii Gomez şi Aquino, de kenyenii Nyariki şi Tuwei. Tuturor accelerărilor din plutonul de frunte, Ilie Flo­roiu le-a răspuns cu vitalitatea sa debordantă, răminind per­manent in poziţia a doua sau a treia. Cînd din cursă mai ră­măseseră doar 300 de metri, în timp ce tribunele scandau ca un torent „Mexico ! Mexico !“, incurajindu-i nemaipomenit pe cei doi alergători ai ţării gazdă, intr-o atmosferă Încinsă ca un cazan, micul nostru atlet şi-a luat... zborul, pur şi simplu, distanţindu-1 cu vreo 10 metri pe al doilea clasat. Mare victo­rie românească ! La citeva mi­nute după Încheierea cursei, am încercat să vorbesc cu Die Floroiu. Nu putea scoate un ________Mânu» POPESCU (Continuare la pag. a 2-a) O PUTERNICĂ DIN MEXIC IU E FLOROIU Astăzi, etapa a 7-a in Divizia A de fotbal VA RĂMlNE STEAUA NEÎNVINSĂ? • La Iași, două echipe din a doua jumătate a clasa­mentului sunt datoare să se reabiliteze • Chimia, slab clasată, înfruntă acasă lidera, singura echipă neînvinsă a S.C. Bacău — Universitatea Craiova sau cursa „mîn­­jilor" din campionat • „Derbyul" codaşelor, pe malul Someşului • F.C.M. Galaţi încearcă să sară peste un obstacol mereu dificil • Campionii vor da o nouă probă pe pretenţiosul gazon din Dealul Spirii • Ambiţii studenţeşti declanşate sub Feleac • Va găsi „Viitorul* antidotul „schemelor” lui Mateianu . • Pentru Di­namo va fi o repetiţie cu public înaintea premierei din Cupa U.E.F.A. ? CLASAMENTUL LA ZI PROGRAMUL MECIURILOR Iaşi : POLITEHNICA - GLORIA BUZĂU Rm. Vilcea : CHIMIA - STEAUA Bacău : SPORT CLUB - UNIVERSITATEA CRAIOVA Satu Mare : OLIMPIA - JIUL Galaţi! F.C.M. - C.S. TÎRGOVIŞTE Bucureşti : SPORTUL STUD. - F.C. ARGEŞ (Stadionul Republicii) Cluj-Napoca : UNIVERSITATEA­­ POLITEHNICA TIMIŞOARA Baia Mare : FOTBAL CLUB - VIITORUL SCORNICEŞTI (ora ÎS, partidă televizată) Bucureşti : DINAMO - A.S.A. TG. MUREŞ (Stadionul Dinamo) Cu excepția partidei de la Baia Mare­, toate celelalte vor înce pe la ora 17. 1. STEAUA « 4 2 0 14— 4 1» 2. Univ. Cv. «411 11— S S 3. C.S. T­viste «321 10— 4 8 4. F.C. B. M. « 4 0 2 12— 7 $ 5. „U“ Cf.­.V. 6 4 0 2 6- 4 1 6. S.C. Bacău 6 4 0 2 «— S t 7-8. A.S.A. «312 »— 6 T Viitorul 6 8 12 11— 8 T 9. Dinamo 6 2 3 1 6—3 V 10. Polit. Iasi 6 3 0 3 7— 6 5 11. „Poli“ Tim­. 6 3 0 3 11—10 9 12. Sportul st* 6 2 1 3 5— 5 5 13. F.C. Arges 6 2 1 3 8—11 8 14. Gloria Bz. 6 2 0 4 4—9 5 15. Ch. Bra. V. 6 1 1 4 2—7 S 16­ 17. F.C.M. Gr. 6 114 6—13 S Jiul 6 114 1-8 3 18. Olimpia 6 0 1 5 3-16 1 SANDA TOMA-O „NADIE“ A CANOTAJULUI! Capacităţile motrice ale tineretului nostru, adevărat tezaur pentru sportul românesc Cum fotbalul, atletismul sau gimnastica sunt mai aproape de inimile noastre, am văzut-o pen­tru prima oară pe Sanda Toma tirziu In concurs, pe canalul Krilatsk­oe de lingă Moscova, la Spartachiada U.R.S.S. din luna iulie a acestui an. Se dăduse startul in finala de 1 000 m visle. Noi, spectatorii, ne aflam in tri­bună aproape de linia de sosire. Din depărtare, canotoarele pă­reau niște mogîldeţe pe apă. Se apropiau secundă de secundă. Una era In frunte. Număram culoarele. Conform tabelei de a­­fişaj trebuia să fie Sanda Toma. Mogîldeţele prind contur, se a­­fla la 300 m, la 200 ... Este în­­tr-adevăr Sanda noastră . Plu­teşte pe apă ca o rindunică. Parcă vrea să justifice numele canalului : Canalul cu aripi, în traducere românească. Numărăm avansul ei : o barcă, două, trei şi Sanda trece lejer linia de so­sire, cu o victorie care a im­presionat pe toţi cei prezenţi. Intr-adevăr, uşurinţa cu care şi-a învins adversarele reputate a fost uimitoare. Am aflat pe Ioc scurtul istoric al unei cariere fulgerătoare şi glndul ne-a dus spre Nadia. Am vrut să scriem despre „Nadiile“ de pe canalul Krîlats­­koe, pentru că şi Olga (Homeghi) şi Valeria (Răc­ă-Roş­­ca), la dublu, sunt pe aproape de talia Sandei, dar ne-a re­ţinut teama de a nu oferi un motiv In plus tinerei ca­notoare pentru a fi ademenită de peri­colul vedetismului. Am amînat compa­raţia pentru „după mondiale*1 şi acum, cînd sanda Toma a devenit campioană mondială după un Incredibil termen de 18 luni de practi­care a canotajului, ne permitem să scriem că Sanda este o „Nadie« a canotajului, ch­iar dacă acest sport nu are audienţa la public a gimnasticii, zilele trecute, Sanda Toma ne-a vizitat la redacţie. O faţă înaltă de 176 cm, cu o greutate de 72 kg armonios dezvoltată, cu un zimbet liniştit dar cuceritor, cu un calm şi un echilibru care ne fac din nou să ne gindim la „răceala de concurs“ a Nadiei Comăneci. — Cum te simţi campioană mondială ? — Bine, chiar foarte bine. Mă ştiam capabilă să cuceresc meda- Aurel NEAGU (Continuare în pag. a 7-a) în campionatul masculin de handbal H. C MIN­AUR BAIA MARE CONFIRMĂ POZIŢIA DE LIDER C­ONVINGÂND ŞI PE DINAMO BUCUREŞTI (21-20) IAŞI, 14 (prin telefon). Al doilea turneu al campionatului masculin de handbal a progra­mat vineri, în Sala sporturi­lor din localitate, jocurile eta­pei a IV-a în cadrul căreia H.C. Minaur Baia Mare a reu­şit o frumoasă victorie asupra formaţiei Dinamo Bucureşti. Dar iată amănunte de la aceste meciuri. H. C. MINAUR BAIA MARE — DINAMO BUCUREŞTI 21—20 (10—9). Un meci foarte viu dis­putat, cu spectaculoase răsturnări de scor, în care băimărenii — confirmind forma bună manifes­tată in primele etape şi poziţia de lideri ai clasamentului — au învins pe merit. începutul aces­tui dinamic şi echilibrat joc le-a aparţinut, el conducînd tn pri­mele minute (3—1 în min. 6 ; 5—2 în min. 9) pe fondul unui joc foarte ofensiv, variat, în care au aplicat inteligent clteva sche­me tactice. Dinamovişt­l, cu un joc mai modest, puţin stereotip. Ion GAVRILESCU (Continuare in pag. a 7-a)

Next