Sportul, ianuarie 1980 (Anul 36, nr. 9363-9386)
1980-01-04 / nr. 9363
PROIECTELE ŞI SPERANŢELE UNEI ASOCIAŢII SPORTIVE PENTRU ANUL 1980 Inginerul Pîrlea Mihai este preşedintele asociaţiei sportive C.M.C.I.B. (Centrala de mecanizare pentru construcţii industriale Bucureşti), fost T.U.G., fost ceea ce iubitorii de fotbal, cel puţin, traduc imediat că asociaţia sportivă respectivă conduce o divizionara C din seria a V-a, din rîndul căreia au răsărit cîndva un Dumitrache, un Ivan (Universitatea Craiova) sau un Berceanu (Gloria Bistriţa). Inginerul Pîrlea a jucat el însuşi fotbal în această echipă. La cei 31 de ani, pe care îi are, şi-a păstrat neştirbite supleţea şi pasiunea pentru sport. Pe plan strict profesional, conduce atelierul de autopompe, de la înălţimea unei încăperi suspendate pur şi simplu, ca o punte de comandă, de unde vede ca-n palmă atelierul în subordine. Sub cristalul biroului, două diplome recente, caligrafiate cu grijă . „Evidenţiat in munca . Şi, ca orice preşedinte de asociaţie sportivă, la sfîrşitul unui an, Mihai Pîrlea şi-a făcut un bilanţ al realizărilor sportului de masă. Ce a „inventariat“ el ? 1200 oameni ai muncii angrenaţi în întrecerile pe ateliere, secţie şi întreprindere, la fotbal, şah, tenis de masă, handbal. Participări la „Cupa Congresului al Xll-lea“, cele mai fructuoase la cros unde lăcătuşul Marcel Florea a ocupat locul 5 în ierarhia municipiului şi la handbal, unde echipa pregătită de motoristul Andrei Mihai s-a situat pe locul 3 în faza pe sector. Intensificarea activităţii cercului de turism, coordonat de comitetul sindical şi de comitetul U.T.C., care a atras la finele fiecărei săptămîni sute de oameni (recordul este de 1.600) pe cărări de munte sau în preajma vestigiilor istorice ale patriei. „Fasonarea“, prin muncă patriotică a bazei sportive , un stadion pentru fotbal, gazdă deopotrivă pentru meciurile „divizionarei C“ dar şi pentru aprigele partide ale celor 14 formaţii angrenate în campionatul asociaţiei. Cele mai recente roade ale acestor campionate , tinerii lăcătuşi Constantin Scarlat şi Ion Pîslaru, promovaţi la echipa „mare“, adică pe traseul sport de masă-sport de performanţă, de fapt unul dintre obiectivele declarate ale „Daciadei“. Ce mai cuprinde această bază sportiva ? Un teren de handbal, un teren de zgură pentru minifotbal, 2 piste de popice, club cu două mese de ping-pong şi 8 de şah, sala de sport a Liceului industrial 24, patronat de întreprindere. Permanentizarea gimnasticii de înviorare la căminele de nefamilişti, ai cărei promotori sunt economista Lucia Răileanu, lăcătuşul Ioan Popa şi Ion Birsan, secretarul Comitetului U.T.C. înflorirea unui „colţ sportiv“ la gazeta de perete. Mihai Pîrlea a pus punct la capitolul „realizări“. Nu pare decepţionat, dar nici entuziasmat. Ştie că este loc pentru mai mult şi pentru mai bine. Ce dorinţe are el pentru 1930-sportiv ? — Introducerea baschetului în „nomenclatorul Daciadei“. — Acoperirea popicăriei, pentru a putea fi folosită şi pe vreme neprielnică. — Atragerea mai susţinută a elementului feminin, insuficient reprezentat anul trecut în fenomenul sportiv. Dovedindu-se dificilă ruperea unei inerţii „tradiţionale“, prin simple invitaţii şi îndemnuri, se gîndeşte la organizarea unor întâlniri cu sportive de marcă (Maria Alexandru, Fiţa Lovin etc.), care să sensibilizeze, într-un cadru de sinceritate şi căldură, dorinţa de a face sport a celor 500 de tinere nefamiliste. — Descoperirea de talente de mare gabarit şi forţă pentru îndrumarea lor expresă spre sfera performanţei. Poate că în regulamentul „Daciadei“ să nu fie prevăzut mot à mot depistarea unui tînăr de 1,90 m şi 90 kg, cu perimetrul toracic de „atît“ şi circumferinţa bicepşilor de „atît“. Dar este precis, in spiritul „Daciadei“, şi ing. Mihai Pîrlea, preşedintele asociaţiei sportive C.M.C.I.R., ştie acest lucru, care îi şi impune. Ion CUPEN GÎNDURI ŞI ANGAJAMENTE ÎNFLĂCĂRATE PENTRU NOI ÎMPLINIRI IN ANUL 1980 \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\\m\\\\\\m (Urmare din pap. I) mai tinără reprezentativă trebuie să ţintească din nou poziţiile de frunte în Campionatul european. Este o datorie a tuturor tehnicienilor noştri de la cluburi, pentru împlinirea căreia aceştia sunt chemaţi să descopere şi să cizeleze noi şi noi talente. Pentru că resurse există ! Ne propunem să acordăm o şi mai mare atenţie muncii de instruire, conştienţi că şi în sportul nostru este necesară o nouă calitate, superioară, ca în toate domeniile activităţii din societatea noastră, adevăr Pentru întregul colectiv al Clubului sportiv şcolar „Triumf“ din Capitală, anul 1979 a fost marcat de unele realizări in afirmarea sportivilor noştri, atît pe plan naţional, cit şi pe plan internaţional. Este o constatare cu atît mai îmbucurătoare, cu cit aceste împliniri au fost — ca să spun aşa — planificate, şi deci întregul colectiv de tehnicieni, sportivii înşişi, au urmărit zi de zi îndeplinirea obiectivelor. In esenţă, ne-am orientat energiile in direcţia pregătirii optime a sportivilor noştri care sint incluşi in loturile reprezentative. Poloistul Horia Niţă, săritoarea în apă Isabela Berbecaru şi alţi tineri se află în atenţia selecţionerilor pentru Olimpiadă. Paralel, am început pregătirile pentru J.O. din 1984. Astfel, trecînd la capitolul ginduri ce ne animă în 1980, suntem hotărîţi să răssubliniat în Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU întregului popor cu prilejul Anului Nou. De asemenea, nu vom face nici un rabat de la disciplină, fiind decişi ca pe toate terenurile să domnească fair-playul atît de caracteristic sportului cu balonul oval. Rugbyştii s-au aflat mai mereu în primele rinduri ale sportivilor noştri, gata să înfrunte orice adversar, să se autodepăşească, îmi exprim speranţa că şi in 1980 ei vor aduce noi bucurii suporterilor lor, vor înregistra noi succese pentru sportul românesc pundem prin fapte îndemnurilor reieşite din Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, şi să instruim noi generaţii de performeri care să reprezinte cu demnitate sportul românesc în arena internaţională. In această privinţă, ne punem mari speranţe in gimnastul Emilian Nicula, recent campion la Balcaniada de la Focşani, in Sorin Diaconu şi Gabriela Vlădău, şi aceştia tot reprezentanţi ai gimnasticii. Avem un colectiv de tehnicieni de profesionalitate fără reproş, dorinţa lor fiind ca in 1980 să facă pasul hotărîtor în a deveni ceea ce se cheamă antrenori totali, adică preocuparea lor să cuprindă instruirea şi educarea completă a sportivilor. TEODOR BOLEA preşedintele Clubului sportiv şcolar „Triumf“ Bucureşti competiţia europeană „Cupa cupelor“. Trecintr un tur, ştim că ne aşteaptă meciuri din ce in ce mai grele. De aceea ne pregătim cu intensitate. Pentru anul 1980 — aşa cum se arată în Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — ne propunem ca, in contextul dezvoltării întregii noastre societăţi, să Pentru mine, anul 1979 a fost rodnic şi primele realizări pe ţărimul sportului m-au stimulat în pregătire, ajutîndu-mă să obţin alte noi victorii. După medalia de bronz cucerită la campionatele europene de la Köln — la debutul meu într-o competiţie de acest nivel — am cîştigat încrederea antrenorilor devenind astfel titularul categoriei semigrea in echipa naţională. Un nou start într-o întrecere dificilă, turneul T.S.C. Berlin, a însemnat pentru mine un nou succes, specialiştii apreciindumă ca pe un boxer redutabil, cu posibilităţi de afirmare. Şi în dubla intilnire cu reprezentativa R. D. Germane am obţinut două victorii înainte de limită. Deci, pot spune că am încheiat nesperat de bine anul debutului meu în prima garniridicăm pe o treaptă superioară activitatea sportivă de masă şi de performanţă, astfel ca asociaţia noastră să devină cu adevărat o verigă care să contribuie la formarea unor tinere sănătoase, capabile să muncească cu randament sporit. TUDOR CONŢU preşedintele asociaţiei sportive „Confecţia“ — Bucureşti tură a ţării. Fireşte, aceste succese mă bucură, îmi întăresc moralul, constituind totodată un nou imbold in pregătire. Cu ce ginduri păşesc în noul an ? Să devin şi mai puternic, să-mi perfecţionez loviturile decisive, şi, mai cu seamă, să-mi îmbunătăţesc simţitor tehnica de luptă pentru a mă putea întrece de la egal cu cei mai buni boxeri amatori din lume. Sper ca anul 1980 să însemne pentru mine momentul afirmării depline. Mă străduiesc să fac parte din echipa care va participa la Jocurile Olimpice de la Moscova, şi, odată ajuns acolo, voi face tot ce-mi va sta în puteri pentru a mă întoarce la Galaţi cu o medalie. GEORGICA DONICI maestru al sportului la box SPORTIVI TEMEINIC PREGĂTIŢI LOTURILOR REPREZENTATIVE MOMENTUL AFIRMĂRII DEPLINE SĂ ÎMPLETIM ŞI MAI EFICIENT SPORTUL DE MASĂ CU CEL DE PERFORMANŢĂ! Ne desfăşurăm activitatea într-una din cele mai mari unităţi bucureştene ale industriei uşoare, întreprinderea de confecţii şi tricotaje, care are o asociaţie sportivă de la care pretenţiile sunt deosebit de mari, avind in vedere faptul că sîntem datori să găsim cele mai eficiente forme de petrecere plăcută a timpului liber de către muncitoarele noastre. In această direcţie activitatea de masă, înglobată in programul competiţiei sportive naţionale „Daciada“, cuprinde organizarea cu regularitate de excursii şi drumeţii (în care sunt angrenate peste 6 000 de muncitoare), instituirea unei competiţii de handbal între secţii (cu 17 echipe de fete), practicarea gimnasticii la locul de muncă (peste 1 000 de muncitoare). Fireşte, o asociaţie sportivă atât de mare nu poate neglija activitatea de performanţă. Echipa noastră de handbal — „Confecţia“ — este deţinătoarea „Cupei României" şi, în această postură, participă la O realizare importantă MINGI IEFTINE ŞI BUNE, LA ÎNDEMÂNA TUTUROR Discuţie cu ing. ANTONIE MUGUR, director tehnic al fabricii „Victoria" Bucureşti De curind, colectivul tehnic al întreprinderii „Victoria“ din Bucureşti a realizat confecţionarea unor mingi de fotbal şi handbal din material plastic care au calităţi identice cu ale celor de piele. Mingile de dimensiuni şi greutate absolut regulamentară sunt de o calitate superioară şi la preţuri reduse, ele asigurînd într-o mare măsură nevoile mereu crescînde ale competiţiei naţionale „Daciada“. Amănunte despre această „frumoasă performanţă" a întreprinderii „Victoria“ ne-au fost furnizate de directorul tehnic, ing. Antonie Mugur. — Vă rugăm să ne explicaţi principalele caracteristici ale mingilor pe care le-aţi fabricat de curind. — Testele făcute de noi au dat rezultate excelente. Mingile sînt foarte rezistente, pe orice teren. Ele înlocuiesc pielea din import și au preț de cost foarte scăzut, sub 40 de lei bucata, datorită utilizării în procesul de fabricare a unor materii prime și materiale indigene. — Pe cînd primele livrări spre magaziile cluburilor ? — Am şi livrat pînă acum aproximativ 5 000 de mingi — loturi prototip — în toate judeţele, prin C.J.E.F.S.-uri şi cluburi şcolare. De exemplu, judeţul Alba ne-a solicitat 1 300 de mingi. Suntem bucuroşi că de peste tot am primit aprecieri favorabile, mingile noastre fiind excelent cotate. La fel de satisfăcuţi de calitate şi rezistenţa mingilor s-au arătat şi antrenorul emerit de handbal Nicolae Nedef, secretarul F.R.F. Ion Alexandrescu, preşedintele clubului S. C. Bacău, Corneliu Costinescu, şeful sectorului sport al M.C.I., Teodor Bădic, sau Constantin Pătrulescu de la serviciul de omologări al C.N.E.F.S. Cert e că pe zi ce trece comenzile sunt din ce în ce mai numeroase. — Să înţelegem că din primele zile ale anului 1980 veţi putea onora comenzile primite ? — Da ! Fabrica noastră asigură o producţie zilnică de peste 1500 de mingi, ceea ce, făcînd un mic calcul, ar însemna 36 000 de bucăţi lunar, cantitate suficientă pentru absolut toate unităţile sportive din ţară. — Vă veţi rezuma producţia numai la mingi de fotbal şi handbal ? — Sîntem în măsură să vă comunicăm că în curind vor intra în producţia de serie şi mingile de baschet şi volei. Aşadar, o frumoasă realizare a colectivului tehnic de la Intreprinderea „Victoria“ din Capitală, care va asigura încă din primele zile ale noului an necesarul în această direcţie. Contribuind astfel la satisfacerea cererilor sporite ale unităţilor şcolare şi de pionieri, ale centrelor de copii şi juniori şi chiar ale cluburilor de performanţă. Pentru această excelentă realizare, felicitări membrilor colectivului tehnic al întreprinderii „Victoria“ I Gheorghe NERTEA Dupa primele intreceri (de patinaj viteză SEMNE BUNE, DAR... MAI SUNT MULTE DE FĂCUT Vremea a fost prielnică patinatorilor de viteză. La Miercurea Ciuc, orașul care va găzdui anul acesta toate concursurile în această iisciplină, temperatura a fost în continuă scădere. Printr-un efort colectiv — al antrenorilor, arbitrilor şi activului federaţiei de resort — pista naturală, de dimensiuni olimpice, a putut fi pregătită în timp util, astfel că întrecerile campionatului naţional de sprint, rezervat seniorilor (reprogramat din sezonul trecut cînd a fost amînat din cauza dezgheţului), s-au desfăşurat în condiţii bune. Cei aproape 40 de concurenţi (majoritatea juniori, care şi-au cucerit dreptul de participare la categoria seniorilor) s-au prezentat în evident progres, ceea ce denotă că s-a muncit cu mai multă sirguinţă in vederea noului sezon competiţional. Titlurile de campioni se află in posesia cunoscuţilor patinatori Agnes Rusz şi Mircea Vrînceanu (ambii de la I.E.F.S. Bucurati ’maire . s.au impus un nii „.1*1 turcilor lor parte- i ' P intr-un plus de tehnică pv ' (P^'^Hă. De asemenea, niifoN ,*®W (Voinţa Miercurea Civic) şi Nicolae Jenei (I.E.F.S. ,au apărut mult schimbaţi în bine, anunţîndu-se ca principali animatori ai concursurilor seniorilor. Dornici (re afirmare) reprezentanţii „noului val“ (printre care şi vitezişti aflaţi încă la virsta categoriei copii) au crescut văzind cu ochii. ,Tu- TM Teodor Faraoneanu (I.E.F.S. Bucureşti) şi Ion Op‘nearu (Tractorul Braşov) au obţinut rezultate mai mult decit promiţătoare pe o gheaţă moale cu coeficient redus de alunecare, continuînd să ,cu insistenţă la poarta lotului republican. Maria Pardi Şi micuţele ei colege de club Simona Todoruţ şi Mihaela Timiş (Viitorul Cluj-NaPoca), în vîrstă de 14 şi, respectiv, 13 ani, confirmă speranţele puse in ele. La fel, tinerii Sorin Anghel (Viitorul Cluj-Napoca), Adalbert Lakatos (C.S.M. Cluj-Napoca), Árpád Szekelyi (Mureşul Tg. Mureş) şi Tibor Copacz (S.C. Miercurea Ciuc) au luptat în unele probe de la egal cu mai experimentaţii lor adversari, sosind chiar înaintea unor seniori. Dacă mai adăugăm că la „Cupa federaţiei“, competiţie care începe astăzi pe pista de la Miercurea Ciuc şi este deschisă copiilor de toate categoriile, s-au înscris peste 200 de mici vitezişti, cifră care reprezintă un record de participare, se poate afirma că noul sezon are semne bune. Dar, din păcate, cadrele tehnice continuă să fie deficitare la capitolul depistării şi formării unui număr corespunzător de patinatoare, existind, la ora actuală, o acută lipsă de concurente la probele rezervate sportivelor fruntaşe , doar două senioare și o singură junioară de categoria I, ceea ce pune sub semnul întrebării acordarea titlurilor respective la următoarele campionate. De asemenea, la primele întreceri ale sezonului s-au înregistrat neaşteptat de multe starturi greşite, chiar din partea unor alergători consacraţi, care au fost la un pas de descalificare. S-a mai observat şi o insuficientă preocupare din partea antrenorilor şi a instructorilor pentru educaţia sportivilor, patinatori — mai mari sau mai mici — manifestind acte de indisciplină, incepînd cu respectarea ordinei în hotel şi terminind cu încălcarea programului de antrenament pe pistă, stabilit de F.R.P. Sunt deficienţe care trebuie remediate grabnic dacă se doreşte ca bilanţul viitoarelor concursuri să fie pozitiv. Traian IOANIŢESCU Concluzia meciului amical de tenis de la Tirgovişte UN EXAMEN NEPROMOVAT ! Doar 6 zile mai sunt pînă la debutul reprezentativei de tenis a României in sezonul internaţional oficial de sală. Pentru abordarea cu succes a suitei de intîlniri „indoor“, responsabilii echipei noastre au întocmit un program de meciuri amicale în compania unor jucători cu bune cărţi de vizită in tenisul european. Formaţia Ungariei a venit la Tirgovişte într-o alcătuire puternică (din care lipsea doar campionul naţional Balázs Taroczy). Rezultatele cu care s-au încheiat cele două zile de tenis sunt cunoscute. Cum au evoluat tenismanii români, pregătiţi, după cum se ştie, de antrenorii emeriţi Gheorghe Viziru şi Alexe Bardan ? Comportarea cea mai încurajatoare a avut-o tânărul campion al ţării Florin Segărceanu. După începuturi de meci mai greoaie, el a reuşit de fiecare dată să pună stăpînire pe joc şi să ciştige ambele intîlniri de simplu (cu János Benyik şi Péter Szőke). In ciuda fluctuaţiilor care au marcat perioada de după cucerirea titlului de campion al României, Florin Segărceanu a demonstrat că posedă calităţile care pot face din el un tenisman de elită. Dar, cum s-a văzut şi de această dată, tinărul dinamovist mai are de muncit pentru îmbunătăţirea serviciului, armă indispensabilă în orice împrejurare, dar cu atit mai eficace in jocul pe suprafeţe rapide, cu precădere in sală, unde fără o lovitură iniţială puternică şi bine plasată nu se poate izbîndi ! Andrei Dirzu (care, din vina sa, a lipsit aproape o lună de la pregătirile lotului) a dat oarecare satisfacţie, învingînd pe Péter Szőke. Dar a pierdut meciul de simplu cu Robert Machan, pe care îl putea ciştiga dacă îşi punea mai bine în valoare calităţile native şi dacă, în anumite momente, ar fi jucat cu mai multă convingere şi mai multă ambiţie. Referindu-se la confruntarea de la Târgovişte, Gheorghe Viziru, antrenorul de lot, ne spunea : „Pentru mine, surpriza cea mai neplăcută a venit din partea lui Dumitru Hărădău. El s-a comportat neaşteptat de slab, nu numai pentru că a pierdut cele două intîlniri de simplu (cu Machán şi Kuhárszky), dar şi pentru că, in linii mari, a arătat o scădere îngrijorătoare de formă. In ceea ce priveşte formula pentru meciurile de dublu, întrucit încercările făcute nu au dat randament, mă voi opri probabil din nou, la perechea Florin Segărceanu — Andrei Dirzu. In general trebuie spus că tenismanii români continuă să manifeste o nepermisă lipsă de pregătire fizică, ceea ce oferă condiţii pentru adversari să profite de slaba lor rezistență“. Ion GAVRILESCU ...CĂ SPORTUL SĂ ÎNFLOREASCĂ PE MELEAGURILE MARAMUREŞENE Dezvoltîndu-se in continuare pe linia sarcinilor trasate de către cel de-al Xll-lea Congres al Partidului, judeţul Maramureş va fi în 1980 şi mai puternic din punct de vedere economic, şi mai frumos. In primele zile ale anului care a început, gindurile noastre, ale celor care lucrăm în domeniul educaţiei fizice şi sportului, se îndreaptă spre îndeplinirea integrală a prevederilor Planului de dezvoltare a activităţii sportive pe anul 1980 şi, în mod special, spre realizarea obiectivelor secţiilor de performanţă existente în această parte a ţării. Ne gîndim, de pildă, la cucerirea titlului de campioană la handbal (masculin), la pregătirea sportivilor care ne vor reprezenta la Jocurile Olimpice de la Moscova, „olimpicii maramureşeni" fiind handbalişti, gimnaste şi trăgători la tir. „Noul an în care intrăm este hotăritor pentru îndeplinirea cu succes a întregului cincinal“ — a spus tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în Mesajul adresat de Anul Nou întregului popor. Dorim — şi vom face totul ca aceasta să se îndeplinească — ca indicaţiile date de partid pentru dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului în acest cincinal să fie îndeplinite şi in judeţul nostru. Ne vom strădui ca „miracolul băimărean“, cum l-au numit, flatîndu-ne, unii, să continue. Vom face aşa cum ne cere partidul, ca sportul de masă şi de performanţă să înflorească şi mai puternic pe meleagurile maramureşene. OVIDIU TODOR secretar al C.J.E.F.S. Maramureş SPORTUL TÂRGOVIŞTEAN IN CASĂ NOUA... (Urmare din pag. 1) bal, tenis de cimp, lupte etc. Da, chiar şi atletism... Tribunele au o capacitate de peste 2000 de locuri. Una dintre consecinţele directe va fi şi contribuţia noastră cu elemente mai multe şi mai temeinic pregătite la diverse loturi reprezentative. Mai cu seamă că prin darea in folosinţă a apolivalenţei“, vor fi descongestionate sălile de pe lingă unităţile şcolare, unde elevii vor dispune de un timp mai îndelungat de pregătire. Casa cea nouă, în care se mută o bună parte a sportului tirgoviştean, pare să degaje o notă originală de construcţie. Este doar o simplă impresie . — Proiectantul, I.P.J. Dîmboviţa (şef de proiect Gh. Pintea), a vizitat mai multe alte construcţii similare din ţară, dar a optat, pînă la urmă, pentru o variantă cu o serie de elemente originale, care să se încadreze specificului tîrgoviştean... ...Sala polivalentă din Tîrgovişte — care în cele cîteva zile de funcţionare a avut ca oaspeţi sportivi de elită, cum au fost handbaliştii şi voleibaliştii loturilor olimpice ale ţării noastre, ansamblul de gimnastică ritmică al I.E.F.S., precum şi sportivi de peste hotare — ansamblul „Wushu“ din R. P. Chineză, tenismani unguri, voleibaliştii de la Cernomore Varna — reprezintă un nou şi important obiectiv pe harta sportivă a ţării, care se adaugă la atitea altele înălţate in ultimii ani prin grija constantă pe care partidul şi statul nostru o manifestă față de dezvoltarea necontenită a bazei materiale a sportului românesc. CRAIOVA - O PEPINIERĂ A HANDBALULUI NOSTRU (Urmare din pag. 1) Paul Stuparu, sunt permanent in căutare de copii apţi să devină performeri. Campionatele şcolare care au loc, de cîţiva ani, asistate din punct de vedere tehnic de C.S.Ş. Craiova (28 de echipe în campionatul claselor I—IV, 28 de formaţii în campionatul claselor V—VIII, 16 echipe în campionatul liceelor) au oferit loturilor cîţiva jucători şi jucătoare de perspectivă : Ileana Bălăci şi Maria Buzdugeanu (componente ale lotului naţional de junioare), Victor Cornea şi Gheorghe Dumitru (componenţi ai lotului de seniori al ţării). Dacă mai adăugăm faptul că la C.S.Ş. Craiova a început handbalul Ştefan Tudosie (al cărui prim antrenor a fost profesorul Nicolae Drăgănoiu), iar Cornel Durau a plecat de la Bechet , avem o imagine şi mai completă a preocupărilor craiovenilor pentru dezvoltarea handbalului. „CUPA DE IARNĂ“ LA TIR REDUS Un nou concurs pentru arme cu aer comprimat se va desfăşura, în organizarea F. R. Tir şi a clubului Dinamo, in sala din şos. Ştefan cel Mare. „Cupa de iarnă“ va reuni pe standuri trăgători din toate categoriile de vîrstă, aparţinînd principalelor cluburi şi asociaţii sportive din ţară, întrecerile vor avea loc sâmbătă şi duminică. DlirilNICĂ, C IANUARIE 1980, TRAGEREA EXTRAORDINARĂ BRONDEXPRES A NOULEI AN ! Oricine joacă poate obţine : 0 AUTOTURISME „Dacia 13°0 S*da 120 L“ © MARI CÎŞTIGURI ÎN BANI de valori variabile şi fixe ® Excursii în R P Bulgaria — Turciasau R. P. Ungară — R. S. Cehoslovaca _ j.' D. Germană — Austria. Se efectuează 13 extrageri cu un total de 72 numere ! ELIScipl LA TOATEEXTRAGERILE ! PROCURAŢI DIN VREME BILETE CU NUMERELE PREFERATE ! Ultima zi de participare : sîmbătă 5 ianuarie 1980 t. ŞTEFANEStI: NFSPRF FI SI NFSPRF Albit Dialog cu „argintul“ anchetei „SPORTUL“ Costică Ştefănescu, omul nr. 2 al anchetei noastre, are satisfacţia de a fi cîştigat sufragiile conducătorilor de club şi pe cele ale cronicarilor. Incontestabila lui clasă de joc n-a primit însă adeziunea antrenorilor, influenţaţi, poate, de duelul Steaua — Universitatea Craiova, soldat cu victoria netă a lui Sameş şi M. Răducanu, cei doi jucători care il încadrează în clasament pe valorosul libero craiovean. — Ce a intervenit nou in jocul lui Ştefănescu ? — Cred că am jucat la valoarea anului trecut. Dacă vreţi, totuşi, o diferenţiere, să zicem că am încercat să fiu ceva mai simplu în joc. — Mulţi susţin că, datorită calităţilor tehnice ale fostului înaintaş şi mijlocaş, ai putea participa mai constant la acţiunile de atac ale echipei. Se fac referiri la jocul mai activ al lui Beckenbauer in faza ofensivă. — Este adevărat, un libero ar trebui să creeze superiorităţi numerice locale in toate zonele terenului, dar eu nu-mi asum încă această răspundere, deoarece în cadrul echipei noastre nu avem încă un Roth, mijlocaşul de acoperire de la Bayern de pe vremea lui Beckenbauer, care asigura sută la sută, din punct de vedere defensiv, plecările lui Beckenbauer. Sper să ajung la un acord cu Boldeanu, in acest sens. — Meciurile cu Borussia au trecut. Se poate vorbi de o şansă ratată ? Se cunosc condiţiile neregulamentare in care a fost înscris primul gol la Mönchengladbach. Ce ne poţi spune in ansamblu ? — Am pierdut calificarea pentru că ne-am lăsat surprinși de startul foarte rapid al adversarilor in deplasare. E o meteahnă mai veche a echipelor noastre. Abia după pauză am văzut că am supraapreciat valoarea echipei adverse. Dar era tîrziu. In meciul de la Craiova am ştiut că vor miza pe apărare şi am contat pe faptul că linia iei de fund este mai slabă decit restul echipei. Dar, Borussia ne-a oferit o lecţie de joc colectiv, suplinind prin jucători consacraţi ca Del Kaye şi Lienen presupusele goluri in apărare. Dăruirea cu care aceşti doi jucători, şi nu numai ei, au luptat în apărare este o lecţie pentru toţi fotbaliştii noştri. — Care ar fi plusul înregistrat de Craiova in acest an ? — Mă gîndesc la saltul spectaculos al liniei de mijloc Ţicleanu — Beldeanu — Geolgău. Ca întotdeauna, în fotbal, linia de mijloc e cea care decide. — Cum explici absența lui Cămătaru de pe tabelul anchetei ? — Penalty-ul ratat cu Borussia, în primul rînd, și jocul mai slab. in general. Cămătaru joacă prea mult cu spatele la poarta adversă. La întoarcerile lui nu prea iuţi, acesta este un defect capital. — Care ar fi meciurile cele mai bune ale Craiovei in acest an ? — 4—2 cu F.C. Argeş, 3—3 cu Baia Mare, ambele cu Leeds. — Ce părere ai despre „coborirea“ lui Cirţu ? — Tratează cam fiecare fază în glumă. Cîteodată reuşeşti şi glumind, dar fotbalul e un joc mai aspru. — Două vorbe despre apariţia tinerilor la Craiova. — Se lucrează bine la copii şi juniori. Din păcate, generaţia nouă n-are decit un teren de zgură şi e nevoită să joace in tenişi. Cînd pune gheaţa pentru prima oară, abia trebuie să se adapteze la noua tehnică a gazonului. Ţicleanu a intrat direct in joc pentru că a venit de la Hunedoara şi a jucat pe gazon. — Ce părere ai despre alegerea lui Keegan ? — Dat fiind faptul că este vorba de o realegere, cred că viitorul în fotbal aparţine jucătorilor care se bat pe tot terenul. Omul nr. 2, Rummenigge, „ară“ și el terenul „din 16 în 16“. — Ce zici de turneul în care pleci ? — Dacă vom avea adversari puternici, va fi bine. Ioan CHIRILĂ SĂ NE ÎNTOARCEM LA CRITERII Tinzind de ani de zile să ajungă competitiv pe plan internaţional, fotbalul nostru a făcut, în sfîrşit, în toamna trecută dovada unor reale capacităţi, „scoase la lumină“ şi puse în valoare în cupele europene. Universitatea Craiova — în primul rînd, Steaua, Dinamo și F. C. Argeș — în al doilea rînd ne-au arătat că pot da mult mai mult decit dau un campionat. Dar nu numai atît, toate cele patru echipefanion au demonstrat că au resurse evident mai mari chiar decit cele prezentate în meciurile din cupele europene. Firește, problema nr. 1 este valorificarea inteligentă, reală, totală a capacităţilor care există în fotbalul nostru şi care... ruginesc adeseori de pomană (ca şi utilajele nefolosite), iar băieţi de talent, cu mari resurse, îmbătrînesc şi se scurg prin fotbal fără să fi dat, unii dintre ei, nici jumătate din ceea ce puteau da. Evident, nu facem mai nimic doar recunoscind necesitatea valorificării... valorilor fotbalului nostru, care din fericire ţîşnesc uneori în sus ca ţiţeiul din zăcămînt (cazul unui Marcel Răducanu, unui Ştefănescu, unui Terheş, unui Cămătaru, unui Nicolae etc.) şi îi vede toată lumea că au stofă, că ar putea ajunge de clasă europeană. Problema este CUM SA FIE VALORIFICATE CAPACITĂŢILE umane, de jucători în fotbalul nostru ? Se spune că înţelept este să înveţi din înfrîngeri. După cum se ştie, fotbalul nostru a avut prea des acest nedorit prilej şi de învăţat, după cum s-a văzut, n-a prea învăţat mult... Poate că şi mai înţelept este să înveţi din victorii, din succese, chiar dacă nu sunt ale tale şi sunt ale altora. De asemenea, poate că nu trebuie sau nu poţi să repeţi exact „reţeta de fabricaţie" a performanţei campionilor mondiali sau europeni, dar măcar o parte din experienţa lor trebuie avută în vedere, pentru că eficienţa ei s-a confirmat. La noi, se vorbeşte, de pildă, de ani şi ani despre criteriile formării echipelor reprezentative. Unii dintre antrenorii noştri au acordat , mai mult sau mai puţin indiferenţi la alte criterii — prioritate valorii fotbalistului, alţii — formei la timpul potrivit, în sfîrşit. in ultima vreme, s-a ajuns la o formulă mai realistă valoare -f formă. Dar este oare acest binom o limită superioară de concepţie in vitala problemă (de alcătuire a oricărei echipe puternice) care este SELECŢIA ? Iată, bunăoară, ce i-a răspuns de curind Menotti, antrenorul echipei Argentinei, unui ziarist căruia i-a prezentat criteriile de selecţie cu care a operat încă din 1975 pentru a ajunge la echipa cu care a cîştigat campionatul mondial în 1978. Am ales jucătorii ţinind seama de următorii factori : INTELIGENTA — CULTURA — APLICATIA LA PREGĂTIRE, LA LUCRU — COMPORTAMENTUL IN GRUP — SPIRITUL DE ECHIPA — ECHILIBRUL EMOTIONAL — DORINŢA DE (AUTO) DEPĂŞIRE — PERSONALITATEA — TEMPERAMENTUL — SIMŢUL RESPONSABILITĂŢII — SIMŢUL EXACTITUDINII. Aşadar, 11 factori, 11 criterii. Urmărindu-i TREI ANI la nenumărate antrenamente şi meciuri, şi notînd fiecare jucător la toate cele 11 criterii, Menotti şi-a construit o echipă de mare clasă, recomandată şi MOTIVATA ŞTIINŢIFIC — da, acesta este, de fapt, termenul ştiinţific — de un punctaj fotbalistic şi omenesc foarte mare. Suma ridicată a valorilor echipei, a ansamblului, era dată de faptul că fiecare jucător reprezenta o sumă importantă de calităţi. Nu credeţi că judecata lui Menotti merită atenţie şi interes din destule puncte de vedere, nu numai din acela că acest antrenor a cîştigat cu echipa sa primul loc în lume ? Marius POPESCU PUNCTE DE VEDERE DIVIZIONARELE „A" SUB TRANSFOCATOR „ANEMIA“ OLIMPIEI ŞI CAUZELE El mai mulţi spectatori sătmăreni veniţi să asiste în acest tur de campionat la evoluţia echipei favorite s-au înregistrat la partida cu F. C. Baia Mare : 14 000. De ce atunci ? Pentru că suporterii sperau ca după patru înfrîngeri consecutive, echipa antrenată de Gh. Staicu să se regăsească — cel puţin pe teren propriu ! — ştiut fiind faptul că in vechea rivalitate cu formaţia băimăreană fotbaliştii sătmăreni nu mai cedaseră de mulţi ani acasă. Iată Insă că Olimpia a pierdut din nou, rămînînd singura echipă care nu realizase nici un punct, înscriind doar un singur gol şi primind cele mai multe pînă la acea oră : 14. A fost, după părerea noastră, momentul de criză care a reliefat cel mai fidel „anemia“ Olimpiei din actuala ediţie a campionatului, stare punctată chiar de dezastruosul debut (0—6 cu F. C. Scorniceşti). După meciul pierdut în etapa a 4-a, la Bucureşti, cu Dinamo, o notă apărută în ziarul nostru avea ca titlu „Smarandache s-a autoexclus !“, întrebînd, însă, în subtitlu dacă „Îl va ierta Olimpia pentru a nu ştim cita oară ?“. Şi la mai puţin de două săptămîni, înaintea meciului cu Jiul (penultima clasată), susţinut la Satu Mare, recidivistul fundaş central (pentru a cita oară certat cu viaţa sportivă ?) a fost din nou iertat şi introdus în echipă. Drept „recompensă“, Smarandache a ratat momentul psihologic al meciului (un penalty, la scorul de 0—0), şi, în final, echipa gazdă a pierdut din nou. Avantajul terenului propriu — cindva singurul atu al Olimpiei — rămînea o amintire... Explicaţii au fost şi au venit din toate sursele clubului, incriminaţi fiind, pe rînd sau laolaltă, conducerea, antrenorul, jucătorii, programul, suporterii. Cert era, însă, un fapt : echipa era nepregătită, nu putea răspunde la comenzi, la aceasta adâugindu-se şi atmosfera de la Olimpia, departe de a contribui atunci la relansarea formaţiei. Şi, la puţine zile după acest nou eşec pe teren propriu, măsurile organizatorice anunţate se refereau la schimbarea conducerii clubului şi a antrenorului principal, de pregătirile echipei urmând a se ocupa „secundul“ ştefan Czako. Cel care a preluat echipa sătmăreană într-un moment deosebit de critic („lanternă roşie“, distanţată mult de pluton) a reuşit imediat un încurajator draw (1—1) pe terenul echipei campioane, apoi un nou „duş“ rece (meciul acasă, cu S. C. Bacău, după ce la pauză era condusă...) şi, în sfîrşit, prima victorie din acest campionat, în etapa a 11-a, la Satu Mare, cu Sportul studenţesc (120). Atunci, Olimpia abia agonisise 5 puncte, în timp ce fosta sa vecină din coada clasamentului, fiul, ajunsese deja doar la două puncte de lider (13 p) ! O comparaţie grăitoare, credem noi, care arată precara forţă de joc a Olimpiei, zbaterea pentru a ieşi dintr-un impas care părea fără soluţie. 17. OLIMPIA SATU MARE • Puncte realitate : 14 (9 acasă *i 5 în deplasare) ; procentaj : 36,8 • Golgeterii echipei : Matei 3, Demarcek, Bathori II, Both I, Marcu îi Pinter - cite 2, Smarandache, Bolba şi V. Mureşan - cîte 1, Alexandru (C. S. Tirgovişte) — autogol. 0 Jucători folosiţi : 20 — Feher, Matei, Bathori II, Both I şi V. Mureşan - cîte 19 meciuri, Kaizer 17, Demarcek, Haţeganu şi Pinter - cite 16, Helvei 15, Marcu 14, Sabou şi Balogh - cite 9, Smarandache 7, Pataki şi Bolba - cîte 6, Pop şi Ghencean - cite 5, Steţka 4, Ritzman 1. . 0 Media notelor echipei : 6,14 (6,03 acasă - 6,25 in deplasare). • Jucători eliminaţi : Kaizer (etapa a 18-a). • Cartonaşe galbene : 26 (12 jucători) ; cele mai multe : Haţeganu şi Marcu - cîte 4. . 0 A expediat 211 şuturi la poartă (127 acasă + 84 in deplasare), dintre care 96 pe spaţiul porţii (60 acasă + 36 în deplasare) şi a executat 115 cornere (81 acasă -1* 34 în deplasare). • A beneficiat de 3 lovituri de la 11 m : 2 transformate (ambele Both I), una ratată (Smarandache) ; a fost sancţionată cu 2 penalty-uri, ambele transformate. • La meciurile susţinute acasă au asistat 67 000 de spectatori, cei mai mulţi - 14 000 - in etapa a 5-a, la partida cu F. C. Baia Mare. Impasul părea fără ieşire, dar iată că formaţia lui Kaizer — cel care reprofilat pe un post nou, de libero, a devenit stilpul apărării şi, totodată, liderul echipei — termină sezonul printr-un surprinzător 1—1 obţinut pe Ghencea, în fieful liderului. Steaua, acolo unde Universitatea Craiova pierduse cu 4—0 ! Mai bună Olimpia in finalul sezonului decit invingătoarea lui Leeds ? „Clasamentul adevărului“ dă măsura exactă, sătmărenii abordind reluarea campionatului cu un pasiv serios (—4), la care se adaugă şi o grijă in plus, golaverajul negativ (—12). Ieşirea din impas (cu alte cuvinte, evitarea retrogradării) nu poate veni decit prin valorificarea deplină a şanselor pe teren propriu (cele 9 puncte obţinute în prima parte a campionatului au fost mult sub barem), conjugată cu alte „surprize“ pentru adversari in deplasare (la acest capitol, cele 5 puncte acumulate pînă acum constituie un bun punct de plecare). Aceasta presupune insă ca randamentul ofensiv al Olimpiei să ajungă la un nivel net superior celui actual, cele 17 goluri înscrise în 19 etape dovedindu-se un total necorespunzător. Cînd golgeterul formaţiei este un fundaş central (Matei), cu o cifră ridicolă (3 goluri), alte comentarii pe această temă sunt de prisos... Paul SLAVESCU LOTO-PROMOSPORT INFORMEAZĂ © SURPRIZE PLĂCUTE..." în aceste zile, agenţiile Loto-Promosport şi vînzătorii volanţi continuă să ofere participanţilor o plăcută surpriză de sezon — Lozul Anului Nou, emisiune specială limitată, care beneficiază de cîştiguri suplimentare în valoare de 1.700.000 lei, încercaţi-vă şi dv. şansa de a obţine autoturisme ,,Dacia 1300“ şi ,,Skoda 105 S“, cîştiguri de 50.000, 10.000, 5.000, 2.000 lei etc. • AŢI ALES PRONOSTICUL ? Pentru participanţii la concursul Pronosport de duminică 6 ianuarie 1979, redăm ca sursă suplimentară de inspiraţie — pronosticurile lui Ion Ghiţulescu, şef de secţie la Radiodifuziunea română : 1. Ascoli — Inter X ; 2. Florentina — Juventus 1, X, 2; 3. Milan — Lazio 1 ; 4. Napoli — Catanzaro 1 ; 5. Perugia — Cagliari 1, X ; 6. Roma — Avellino 1 ; 7. Torino — Bologna l : 8. Udinese — Pescara 1 ; 9. Atalanta — Spăl 1 ; 10. Brescia — Verona 1, 2 ; 11. Cesena — Monza 1 ; 12. Palermo — Como 1, X ; 13. Parma — Genoa 1, X. © TRAGEREA LOTO DE ASTAzi, 4 ianuarie 1980, se televizează în direct incepînd de la ora 18,25. O CISTIGURILE TRAGERII PRONOEXPRES DIN 26 DECEMBRIE 1979. Categoria 1 : 2 variante 25% autoturisme „DACIA 1300“ ; cat. 2 : 3,25 variante a 15.454 lei ; cat. 3 : 9,75 a 5.151 lei; cat. 4 : 55,50 a 905 lei ; cat. 5 : 175,50 a 286 lei ; cat. 6: 5.262,25 a 40 lei ; cat. 7 : 154,25 a 200 lei ; cat. 1 : 2.678,75 a 40 lei. REPORT LA CATEGORIA 1 : 30.474 lei. Câştigul de categoria 1 a fost obținut de TUDOR CIOLAC din ARAD. e ORIUNDE SI ORICÎND JUCAH LA...