Sportul, iulie 1981 (Anul 37, nr. 9820-9847)
1981-07-01 / nr. 9820
a pentru rugby, „Daciada“ a insemnat UN EXCELENT PRILEJ DE CONSOLIDARE A UNOR CENTRE TINERE Festivitatea rugbysticä s-a mentinut in actualitarte (gi la cea mai inalta... tensiune valorica !) prin intermediul marii competitii nationale .,Daciada“, acum la a II-a editie de vara. „O intrecere cu multe reugite“ — tinea sa remarce prof. Ovidiu Marcu, secretarul responsabil al federated de resort, in cuvantul sau, restart cu prilejul decernärii titlului de campioanä, a fäcurt precizarea : „Indeosebi pe planul popularizärii sportului cu balonul oval“. Cum a si fost ! Observatia vixeaza mai ales centrele noi in acest sport — Tulcea, Oradea, Alexandria si Focgani, in care fiinteaza formatii prezente in epalonul secund al rugbyului nostru si, paralel, echipe de copii juniori. Intrecerile „Daciadei" au impulsionat interesul iubitorilor de sport pentru rugby, au fäcut sä sporeascä rindurile celor care doresc sä-l cunoascä si chiar sä-l practice. S-a fäcut un nou pas cätre consolidarea centrelor tinere. Chiar dacä s-аг fi I Imitat la atit, „Daciada“ ar fi insemnat o reusitä. Dar au mai fost $i altele... Asa, de pilda, competitia a relevat marile virtuti ale campioanei, echipa Bucure$tiului, alcätuitä aproape in totalitate din Jucätorii de la Dinamo, in po- CULa unui sezon extrem de incärcat, in Divizia ,,A‘ cu multe meeciuri programate la intervale de 3 de ziile si intr-o disputä in care a fost angajatä direct in „bätalda“ pentru tartau, Dinamo Bucure$ti s-a prezentat realmente drept cel mai bun team al ,,Daciadei", care — cum remarcau multi antrenori — a reugit sä facä adevärate demonstratii de rugby atit ín tará (la Focsani si Ia$i) ctt si ín Capitala. Meciul finalá a constituit o íncínstare, sigur unele merite avínd Si partenerii de intrecere ai dinamovit? tilor (rugbyg tii de la Farul Constanta), chiar daca nu au putut prezenta, cum s-аг fi dorit, garnitura completá. Au plácut, de asemenea, rugbygtii lekend, ín speta jucatorii divizionarei „A“ Politehnica. Echipä tinärä, dar cu un bogat bagaj de cunostinte tehnice, cu o bunä Strategie de compartimentul — frumoasä surprizä — condusä de un antrenor саге a deburtat la timona unei formatii din primul etalon, prof. Emil Crisan. Speram cä numirea sa va fi de bun augur pentru rugbyul din orasul de pe Bahlui. Ne-au incintat, la fel, rugbystic din Teleorman (echipa construita pe osartura Rulmentului Alexandria, din Divizia „B“), nu numai ca trinurta sportiva ireprogaibila — conduita, echipament ingrijit — ca gi ca muscare in teren, cu unele aspiiratii de ..XV“ mare, in devenire. Inimosul dr. Leonid T amanschi, animator al rugbyului in Teleorrman, ar© merite deosebite pentru modul cum s-a prezemtat echipa. Iar faptul ca Si-a ales drept colaborator tehnic pe un fost international de mare reputatie, Paul Merghigescu, reprezinta o garantie a multor impliniri. Compeititia a creat, insa, si unele nedumeriri Le-au provocat reprezentantii imor centre cu veleitati in rugby, mai vechi (Timisoara, Hunedoara) sau mai noi (Maramureg, Arad), care s-au prezemtat sub asteptari (§tiinta Petro$ani una din fruntajele primei divizii, in fapt selectionata Hunedoarei, a pierdut la Teleorman) sau nu s-au... prezentat deloc (!), cazul judetelor Arad si Timis, cu formatii in esalonul de elita al rugbyului. Modesta a fost si prestatia Clujului, cu mult sub ceea ce se asteapta de la acest, cindva, puternic centru al sportului cu balonul oval. De buna seama pentru toti cei care raspuind de destinele rugbyului in judetele si centrele dasamintiite, un prilej de reflectie, in perspectiva de a aborda cu tertul altfei o competitie de asemenea ргорогЩ. Tiberiu STAMA INTRECERI SPECTACULOASE DE INALT NIVEL LA GIMNASTICÄ in schimburile urmätoare. Deesi la paralele Nadia Comaneci, parcä insuficient acomodatä cu ambianta de concurs, a avut o ratare in executie. I-am admirat insä puterea de concentrare, ambitia Si dirzenta cu care a evoluat la urmätoarele aparate, ambele incheiate cu notari maxime. In felul acesta, Nadia Comaneci, cu un nou program liber ales, cu multe elemente de realä spectaculozitate, a probat din plin cä rämine aceeasi mare concurentä, cu posibilitate de a aspira peste trei säptämini la titlul de cea mai buna gimnastä studentä din lume. Cu 9,90 la bârna si sol si cu 9,75 la särituri in ultimul schimb, Cristina Grigoras a probat In fata publicului bucurestean banele sale prestatii din competitiile continental si mondiale, iar daca ne gindim la evolutiile de la exercitiile impuse ne däm seama cä ea va fi o excelentä concurentä la viitoarele campionate mondiale. O pläcutä surprizä au fost pentru publicul spectator cele douä tinere gimnaste din Deva, Lavinia Agache si Ecaterina Szabó, cu exercitii extrem de bogate in elemente acrobatice de таге dificultate, gimnaste care reprezintä färä indoialä, o garantie pentru viitoarele mari examene ale gimnasticii noastre feminine. O bunä parte din concurs, ele s-au aflat printre fruntase, Ecaterina Szabó siruindu-se in final pe un valoros loc 3. Din päcate, Emilia Eberle, Dumitrita Turner si chiar Rodica Dunca au arätat, pe lirgÄ exercitii de inaltä valoare tehnicä. $i nesigurantä in unele aparitii, cu repercusiuni directe asupra pozitiei lor in clasamente. Iatä primele clasate la individual: NADIA COMANECI Si CRISTINA GRIGORAS 39,40, Ecaterina Szabó 39,00, Mihaela Stanulet 38,70, Rodica Dunca si Lavinia Agache 38,65 ; pe echipe : C.S.S. ONESTI 368 60. CJ5.S. Sibiu 365,85. C.S. Arad 384,25, C.S.S. Triumf 360.60. Azi, de la ora 17. sint progiamate fináléié pe aparate (feminin Si masculin). (Urmare din рад I) sa se afle in permanenta pe primul plan al luptei sportive si sä obtinä, in final, acelasi punctaj pe care il realizase, cu un schimb inainte. Nadia Comaneci. Astfel, pentru prima oarä in campionatul individual al maestrelor, gimnastica noasträ femininä are doua campioane absolute, aureolate in acest an deopotrivä cu titlul de campioane nationale si cu cel de campioane ale „Daciadei“. In disputa pe echipe, dupä executarea programului impus de luni dimineatä, formatia din Onesti pornea, desiffur, favoritä. Ieri, in cadrul programului liber ales, cele sase componente ale echipei de pe Trotus si-au aparat cu sträsnicie pozitia si duc astfel pentru a doua oarä titlul de campioane ale tärii in orasul Onesti, renumit in intreaga lume sportiva pentru scoala sa de gimnasticä. Pe pozitia a doua, in clasamentul final a promovat echipa Clubului sportiv scolar din Sibiu, care a devansat astfel pe cea din Arad, aceasta din urmä cu mai multe ratäri la exercitiile liber alese. Ca si la marile concursuri, grupa care avea sä desemneze campioanele a fost programatä in reuniunea de searä, astfel ca cele mai bune echipe si cele mai bune sportive individuale au evoluat in incheierea galei. Incä din primul schimb, Nadia Comaneci (9,90 la särituri), Cristina Grigoras (9,85 la paralele) si Ecaterina Szabó (9,90 la särituri) se anuntau ca principale favorite ale intrecerii. Si aceasta avea sä se continue si Gimnastele de la C.S.S. Onesti — campioane ale „Daciadei“ Foto : I. MIHAICA „DACIADA“ IN BISTRITA-NÄSÄUD: „CUPA SPORTULUI SATESC“ (Urmare din vaa- 1) sportiv. „Cupa sportului sätesc— ajunsä la a 7-a editie (infiintata in urmä cu ani, sub numele de „Cupa Nordului“), — angreneazä in fiecare varä, pe sportivii, pe iubitorii de sport mai bine zis, din satele $i comunele celor 3 judete amintire. De astä-datä, gazdä a fost Bistrita- Näsäud, care a organizat Intrecerea pe bazele sportive situate pe teritoriul a 4 comune : Telciu, Nimigea, Salva si Uriu Cxiste?ti. comune gazdä In adeväratul Inteles al cuvintului, Intrucit sportivii oaspeti au fost luati „in pensiune" de cätre localnici, care le-au asigurat tuturor cazare si masä, adicä bäietilor ?i fetelor care s-au Intrecut la atletism, handbal, fotbal, piuä, trintä, popice, sah, volei si tenis de masä. Prilej de a-?i Intäri sänätatea, de a face reusitä propaganda sportivä, dar si de a cunoaste omenia bistritenilor. Dealtfel, in aceasta a constat si „marea izbindä“ cum o numea prim-Vicepresedintele C.J.E.F.S. Bistrita-Näsäud, tov. C. Stodutä, a acestei frumoase manifestäri. Toul a pläcut in receinta competitie säteascä. Drizenta disputelor (la fotbal, chiar " surprizä" echipa din Telciu, in afarä de concurs, a Invins toate adversarele, inclusiv pe cistigätoarea competitiei !), dragostea cu care gazdele au tinut sä-s i cinsteascä oaspetii (in principal, primarul din Telcciu — Ioana Baciu), eforturile fäcute pentru reusita organizärii (o frumoasä pavoazare cu nori si covoare, pretutindeni, fanfare , terenuri amenajate in douä zile, ca de pildä cel de volei de la Salva etc.). Participantii s-au dovedit iubitori statornici ai sportului. Intre ei : Valentina Butu,eleva din Moldovita, care a urcat pe podium de 3 ori (de douä ori locul I, la greutate si lungime ; o data locul I la 100 m), Ioan Voicu (diploma de cel mai talentat fottoast), pensionarul Aurel Stellea care la 74 de m³( s-a dovedit invincibil la sah (cistigind turneul ca si la alte editii). Ш- rela Baciu din Telciu (Voleibalistä talentatä), Gh. Agrigoroai« din Vadul Moldovei (locul I la greutate) s.a. Si, alätuiri de sportivi, am intanit — nu se putea altfel — aetovi^ti Inimosi, adevärate motoare ale miscärii sportive din comunele lor. Doi dintre ei : brutarul din Teleli, — Ioan novan — antrenor al echipei de fotbal si croitorul Mircea Prunza, din Vama. Comentind rezultatele Intrecerii, trebuie sä amintim de succesul gazdelor (jud. Bistrita-Näsäud) care au cästigat 7 din cele 9 probe ale competitiei sau al tinerilor din Suceava la popice Si sah. Rezultatele obtinute au dus In final la urmätorul clasament : 1. Bistrita-Näsaud 209 p, 2. Suceava 180 p, 2. Maramures 20 p. Marele cistig al competitiei dotate cu „Cupa sportului sätesc“ , zile frumoase petrecute In compania sportului, prilej de evidentiere a capacitatii organizatorice, pe linie sportivä, a organelor locale — cu sau färä atributii — din judet. Viitoarea editie — la Suceava. CONTINUA PREGATIRILE TENISMAIMILOR NO§TRI PENTRU MECIUL DE „CUPA DAVIS“ CU ARGENTINA De citeva zile se afla din nou in tara Si-Si continua pregatirile pentru meciul cu echipa Argentinei, tinerii nostri ..daviscupmani". — Va sint dator, de la ultima noastra intilnire, citeva rezultate — ne-a spus antrenorul emerit Alexe Bardan, care i-a insotit pe tenismanii nostri in turneele peste hotare. La campionatele internationale ale Belgiei, la Bruxelles, bine s-a comportat Andrei Dirzu care i- a invins in preliminarii pe Florin Segarceanu 7—5. 6—1. pe Stcailke (S.U.A.) 6—3. 7—5 Si Pe Jacques Grandjean (Belgia) 2—6. 6—4. 6—1, iar apoi in turul 1 pe Guilermo Aubone (al cincilea iueator argentinian) 6—2, 6—7, 6—4, dupa care a pierdut in optimi (cu 2— 6. 4—6) la puternicul iueator ecuadorian Ricardo Ycaza (ajuns in sferturi, cu McEnroe la" Roland Garros, dupä ce-l eliminase pe Gerulaitis !). Apoi, durä mici turnee cistigate in Franta si la Anvers, bäietii nostri, mai putin aclimatizati cu terenurile cu iarbä, au ratat din päcate calificarea pe tabloul turneului de la Wimbledon. In calificäri, Dirzu l-a invins pe Rahman (India) 6—4 7—5, dar a pierdut la cel de al treilea junior al lumii Henri Leconte (Franta) 6—7, 6—4, 5—7, dupä ce avusese 3 mingi de meci ! Segarceanu a intrecut pe Racoul (Canada) 6—4 6—0 dar a fost eliminat de Ben McKown (S.U.A.) 0—6, 4—6. In general, apreciez cä Dirzu se prezintä din ce in ce mai bine pe toate planurile. Joacä cu mai multa maturitate, executiile sale tehnice au mai multa consistentä. Segärceanu a prins o forma ceva mai slabä, manifestata intr-o anumitä labilitate psihicä, dar el trebuie ca si ceilalti selectionabili sa valorifice acum perioada de pregatiri, pentru a ajunge, la stadiul саге i-a creat cartea de vizita prin rezultate ! In acest timp, i-am studiat si pe viitorii nostri adversari. Numarul 1 mi se pare Clere, deosebit de puternic in lovituri necrutatoare, care a avut medi-bal (ratati cu Lendl, la Roland Garros. Stingaciul Vilas mi se pare intr-o forma ceva mai slabä el multumindu-se sä lifteze permanent. Cano e un jucätor modest, iar Bengoechea — un tinär talentat care n-a pierdut set la nimeni in Culpa Galea. Avem deci toate motivele sä ne pregätim cu sirguintä pentru a face fatä unui meci de mare prestigiu ! *■ Dupa cum s-a mai anuntat, in zilele de 10, 11 si 12 iunie, pe terenurile arenei „Olimpia“ din Timisoara se va desfasura meciul de tenis dintre echipele Romaniei si Argentinei din cadrul sferturilor de finala ale „Cupei Davis“. In present, la Timisoara se fac intense pregatiri in vederea acestei partide. Tribunele arenei pot adaposti peste 3 000 de spectatori.(Agerpres). AU SOSIT CONDUCATORII ECHIPEI DE TENIS A ARGENTINEI Au sosit primii oaspeti argentinieni pentru meciul de Cupa Davis cu echipa României, de la 10—12 iulie. Ei sunt : Roberto Graetz, cunoscut jucätor argentinian din anii 1974— 77, acum cäpitan ne jucätor al echipei oaspete, si Juan Carlos Belfonte, antrenorul echipei Argentinei. Oaspetii ne-au confirmat compozitia formatiei „celeste“ : Guillermo Vilas, Jose-Luis Clere, Ricardo Cano, Eduardo Bengocchea si juniorul Carlos Castellan. Vizita timpurie a conducatorilor argentinieni ne-a fost explicata, la Bucuresti, de ei insi?i : „Tinemi sä ne aclimatizäm din vreme, venind pentru prima oarä in Romania. A rers vestea victoriei dv. impotriva altei echipe sud-ameriiane, ceea ce a fost pentru noi un semnal de alarmä, mai ales cä, de fapt, noi ne si pregätisem sä jucäm sferturile cu... Brazilia, la Buenos Aires ! Stim despre tinerii dv. jucätori cä au figurat nu de mult printre primii 10 juniori ai lumii, asa cä sintem preveniti asupra valorii lor. Fireste, vrem sä cistigäm, dar nu uitäm cä si dv. manifestati aceeasi dorintä. Si cum Cupa Davis e o competitie greu de comparat cu orice turneu, rezultatul ni se pare deschis...". Dupa 1 runde, In turneul de $doi de la Timisoara 12 JUCATORi ASPIIIA It PRIMUL IOC! TIMISOARA, 30 (prin telefon). Rar ne-a fost dart sa vedem o lupta atit de incordata ca aceea care se da in turneul international masculin de §aih organizat (impecabil) de clubul local „Modierna“. Dupa 7 runde, 12 din cei 15 participanti aspira cu $anse practice la primul loc, ceea ce — fireste — promiite un fri$ fierbinte, pasionant. In partixrele intrerupte, Ciocaltea l-a invins, dupa mari compileatii, pe Campora, inseriand si el — in sfirsirt ! — prima victorie pe tabela de concurs. Remiza a fost consemnata ''In Intanirea Windermann — Kelecevici. A ramas neterminata partida din runda a 6-a, Campora — Rajkovici in care marele maestru iugoslav are un pien in plus intr-un final de turnuri. O victoerde l-ar aduce pe primul loc. La jumatatea concursului, situatia din clasament se mentine foarte strinsä. laitä ordinea jucätorilor cu punctele cigtigate si pierdute : §uba 4—3, Rajkovici 3*/а— (1), Ungureanu, Ciocaltea, Stoica, Spiridonov 3*75—202, Messing, Negrulescu 31/г—3V2, Campora 3—3 (1), Zaraula, Kelecevici, Biriescu 3—3, Neamtu 3—4, llijin 2V2—47a, Kim dermaan 2—5. Dupä cum se vede, diferenta dintre primul clasat gi Jucätorul aflat pe locul 12 este doar de un punct. Sä vedem ce se va intimpla in continuare, mai ales cä ultimele runde programeazä aitUniri al cäror rezultat poate fi decisiv in stabilirea configuratiei finale a clasamentului. (T. NICOARA). Turneul international feminin de volei al Romaniei, dotat cu „trafeul Hebe" 4 ECHIPE VALOROASE, INVITATE LA EDITIA A 19-a Pregatire volei balistelor lotului reprezentativ al tarii noastre — in vederea apropiatelor Jocuri mondiale uniiversitare si, in perspectiva, a campiionatului european din Bulgaria — cunosc la sfirsitul acested. säptämini un moment de virf. Duminicä, la Bistrita, Incepe traditionalul. Turneu international feminin de volei al Romaniei, competitie care a ajuns la cea de a 19-a editie sa саге si-a cistigat o Ы nemeritatä popularitate.- F.R. Volei, organizatoarea turneului, impreuna cu organele sportive bistritene, a invitat La aceasta edi- tie partru echipe de recunoscutá valoare : R.D. Germana, vicecampioana olimpicá $i europeaná, Bulgaria, medaliatá cu bronz la J O. de la Moscova, Ungaria (locul 4 la J.O.) si Cehoslovacia. Patru echipe (care au si räspuns afirmativ) Tn mäsurä sä ne ofere o imagine mai clarä asupra capacity Ш jucätoarelor noastre In abordarea principalei competitii a anuliui,, ,,Universiada.“. Iatä, deci, cä si de data aceasta traditionala noasträ competitie isi dovedeste utilitatea, prin aceea cä se constituie ca important test inaintea marilor intreceri Internationale oficiale. Gazdele turneului — organizat pentru prima oarä la Bistrita — vor oderi edsfdgärtoared, un frumos trofeu care dä si numele competitiei : „Trofeul Hebe”. Cu sigurantä, amatorii de sport bistriteni vor semna, de duminicä pinä Joia cealaltä, o prezentä mimeroasä in noua gi fruimoasa lor sale de sport, pentru a asista la interesantele confruntätri voleibalistice din cadrul timicului si pentru a incuraja pe favoritele lor — de bunä seamä, voleibaliistele echipei Romaniei. Dar si pentru a se apropia mai mult de un sport care incepe sä se afirme in orasul lor, dovada fiind recenta promovere a formatiei Metalul in divizia secundä a tärii. noie mi DE ¥0 ШШЕ! In cadrul a 5 extrageri in 2 faze, cu un total de 42 numere, ORICINE JOACA POATE OBTINE : „ Autoturisme „Dacia 1300“ si „^koda 120 L“ • Castiguri in bani, sume variabile si fixe • Excursii in U.R.S.S. sau R.P. Bulgaria. BILETELE DE 15 LEI VARIANTA PARTICIPA LA TOATE EXTRAGERILE ! Consultati prospectul tragerii si preferate ! ULTIMA ZI DE PARTICIPARE BANI.AUTOTURISME EXCURSII jucari din vreme numerele — simbata 4 Iulie 1981. BASCHET ECHIPA FEMININA UNIVERSITATEN. CLUJ-NAPOCA a di (neínvinsá) turneul Internat de la Halle (71—80 cu K.P.v. Halle, 80—52 cu Spartau Plzen, 88—63 cu Wissenschaft Halle,’ 97—59 cu botul de junioare al R.D.G.). Cele mai bune jucatoare clujence : Gheorghita Bolovan, Doina Prozaru-Mate, Viorica Jurcä, Annemarie Kirr. La K.P.V. a evoluat jucätoarea Silvia Kärse, inaltä de 2,02 m. CICLISM VELODROMUL DINAMO a gäzduit timp de mai multe zile etapa municipalä a ,Tracladele la alergäri pe ovalul de beton. In general, s-au obtinut rezultata multumitoare printre care timpul cigtigätorului probei de vitezä, la juniori mari, C. Ciulel — 11,9 — cea mai bunä performantä a sezonului la aceasrtä categorie de vírstä. Agadar, C. Child! (C.S.S. Steaua) este campion al „Daciadei“ pe mimicipiul Bucuresti, la vitezä gi tot el a cucerit titlul gi In proba de 1 km cu start de pe loc (1:13,1). Tinarul nostru performer a fost ajutat sä realizeze acest lu,9 s de partenerul säu de intrecere, FI. Popescu, In finala probei pentru locurile 1—2. Popescu, domic sä obtinä el victoria, a fortat mult determinindu-l pe Chilei sä co intrebuinteze la maximum gi dupä cum s-a putut vedea nu färä fölös. In general, la aceste Intreceri pe lingä sportivii de la C.SJ3, steaua s-au evidentiat gi reprezentantii STIROM gi ai C.S.S. l. iatä acum gi ceilalti campioni ai „Daciadei“ : I. Tudorache (C.S.S. 1) — urmärire individuala 4 km (5:19,6), N. Tudorache (C.S.S. 1) — aditiune de puncte ; juniori mici : V. Nicolae (STIROM) — viteza (12,9), C. Brusturanu (CS.S. Steaua) — 500 m cu start de pe loc (38,0), STIROM 2 (Minea, Nicolae, Buduroiu, Manolache) — urmarire echipe 2 km (2:31,08), N. Manolache (STIROM) — urmarire Individuala 2 km (2:40,1). Al. Moisescu (C.S.S. 1) — actiune de puncte. POLO IN SERIA A ll-a a Divizied .,AU s-au desíágunat noi partidé : Muregul Tg. Mureg — Rapid Arad 6—11 (1—1, 2—3, 1—2, 2—6). Au marcat : Mar, Brinzei 3, Turcan 2, Segheres 2, Suhanek, Miclea 2 (Rapid), respectiv Labosi, Szabó, Ganea, Sas, Szentmartoni 2 , Muregul — Triumf Blicuresti 12—11 (4—3, 4—3, 0—2, 4—2). Au marcat : Meder S, Sas 2, Kiss 2, Ganea 2, Szabó 3 (Muregul), respectiv Ghizdaveanu 4, Sorescu 2, Budeanu 2, Pitigoi 3; Progresul Oradea — Politehnica Cluj-Napoca 6—8 (2—1, 2—3, 0—3, 2—Г). Realizatok : Vidican, Bujenaru, Hegyessi, Harabula, Mészáros, Kiss (Pr.), respectiv Marosi 2, Moldovan 2, Popod 2, Craciuneanu, Bea. (C. Albugi , Ghiga — coresp.). Sä mentionäm, din capul locului, cä eficacitatea remarcabilä a acestor douä echipe (ín cazul Craiovei nu trebuie pris spectacolul oferit ín finala Cupei) e legatá direct de tineretea celor doi antrenori, Ion Oblenaemec Mircea Lucescu, ambii ín vírstá de numai 36 de ani. Aceastá tinerete CARE PRIVE$TE INAINTE gi care gtáe — de ce s-o ascundem ? — cä fotbalul таге igi trece adeväratul examen In jumätatea din fatä a teresnutun, acolo unde gazonul are « cu totul altä temperaturä. Nu intimplätor, cei doi tineri antrenori sínt mnaimtagi, adicä proiectanti gi executanti — in egalä mäsurä — iar profilul lor, ©агеегьт diferit, se reflecrtä, aga cum vom vedea, gi nu. profilul general al echipei. (S-а spus nu о datä cä о echipa este oglimia amtrenoruhii ei , acollo unde acest lucru nu este reperabil, calitätile an-UNIV*. CRAIOVA Boldici (Lung) Ce ne sugereazä aceste rubrici paralele ? In primtd rind, faptul eft tn ambele echipe marcheazft aproape toti jucatorii (12 la Craiova, 11 la Corvinul). Daca confruntám cele douä sexterte de aitac, constatám, la prima vedere, ca linia tortái a Craiovei ar fi mai productivä (cu 40 de goluri) fata de cea a Corvinului (31 de goluri pentru „trio“-ul de atac). Dar daca facem obsetrvatia cä Gábor nu e o rezerva, el impártdnd jocurile cu Lucescu, iar Ghica este securidtd lurt Dumitrache (Cämätaru nu are contrлел³ didat la Craiova pe postul de virf), eficacitatea compartimecntului se echilibreazä. Linia de mijloc a Corvinului este, ín schimb, mai productiva, iar cheia acestei produertivitáti este Petcu, mijloc águl саге a ínsexis nu mai pu^in de 17 goluri din actiune gi саге este (ínainte de toate), opera jocului colectiv al echipei, al unod echipe саге se migca permanent, petrivit unor prinefipii bine enuntarte gi trecute prin focufl. rrracriticil, rod al exercitiului pe teren. Din acest punct de vedere, migcarea Corvinului este o etapä tn plus fatä de miscarea lui Mateianu *79, care a operat in primul rind cu scheme, ceea cea determinalt, finalmente, impasul fanteziei jucuitorului. Elementul comun — la Craiova gi la Corvinul — este VITEZA DE JOC SUPERIOARA CELORLALTE ECHIPE (Sportul gi Dinamo joaca mai metocic, iar Argegut cultivä tempoul alternativ, perioadele de acalmie fiind preponderente. In agrteptarea contraatacului). Intre Craiova si Corvinul, campionii au un plus la capitolul valoarea jucatorilor, In timp ce Corvinul are un plus de cantare la capitolul Jocului colectiv, hunedorenid excelind prin demareari insistente, care iiduc pe jucatori In situatie «tehnicii simple“, In afara virtuozitä*ii, dar, dupä cum se vede, cu o productivitate egalä, Craiova are jucätori care port tremorului pot fi puse la indoialä. §i acum, sä urmärim In deua- Uu cum au atacat gi cum au marca* cele douä echipe. Iatä echipele gi marcatori! : CORVLNUL Alexa (L Gabriel) rezolva ,,pe cont propriu" (Cripan, Balaci, Camataru), in cuplu (Crigan -f- Balaci) si, bineanteles, tolant (vezi golul lui Donose in finala). In timp ce Corvinul rezoliva, de cele mai multe ori, prin efortul collectiv (conjugat) a cel putin cinci jucatori, pentrueliberarea celui de-al saselea, exemplul cel mai sugestiv fiind Petcu. Corvinul este Lucescu, extrema de pe tot terenul de acum 10 ani, care a reugit „sa-i inve^e“ pe tinerii hunedoreni arta tehnicii simple pe tot terenul (maajoritatea hunedorenilor pot juca in orice compartiment — Nicga, Va^ug, Gabor, Rednic etc.), in t±mp ce Craiova ’81 este Oblemenco, care a asmu(it, prin setea lui de eficacitate, spiritul ofensiv al Intregii echipe, o echipä formatä, s-a spus, dar in care ^incendienea“ liniei de mijloc (prin sacrificarea piesei lenite, Berdeanu reprezintä mai mult decit un moment de maturitate tehnico-tacticä. Ne oprim aici, deci „remiza de luptä“ Oblemenco — Lucescu oferä un vast cimp de investigatii, mai ales pentru antrenorii care comtnuä sä creadä cä pa päzegte pepenii“. Ioan CHIRILA Antrenorii $i eficacitatea echipelor lor OBLEMENCO 72- LUCESCU 72 © Emplicatiile acestei „remize de luptar’“ • „Mliraculoasa“ aparitie a lui Petcu© Frica pazeste pepenii... iu Campionatul recent incheiat al prime! divizii ofera tm numitor comuni deloc previzibil : Universitatea Craiova §i Corvinul au marcat acelagi numar de goluri (72). Daca in cazul echipei campioane cifra ni se pare freascä, degi superioara celei de anul trecut, cind craiovenii nu au luptat ,pe trei fronturi“, tortarul Corvinului reprezinta o performanta demna de luat In seama, chiar ?i cu sprintul neobignuit din modul cu iegen±L Negrina 1 6 Rednic Tihoi 0 1 Gálán Steifanescu 2 2 Dubinciuc Ungureanui l 6 Bogdán 1 (Aridone) Tideanu i S Ndcsa Donose 8 17 Petcu Balaci 12 Klein (Irimescu) 1 3 (Dumitriu IV) (Berdeanuu) 1 Crigan IC 7 Liucescu Camataru 2S 1A Dumitrache drtu 7 la Váetug (Geolgäu) I 6 (Gábor) i (Ghitá) Ne afläm in perioada dintre douä editii ale campionatului divizionar, intr-un scurt ragaz iatre douä perioade competitionale incarcate de räspunderi, viitorul apropiat insemnind o toamna cu noi debuturi in cupele europene intercluburi 51 cu reluarea campaniei pentru calificarea echipei Romaniei la „Mundial ’82". Un scurt rägaz de odihnä si refacere a fortelor, deosebit de necesar intre douä etape de muncä, dar care va fi urmat, curind, de inceperea pregätirilor editiei 1981/82, care au, in contextul responsabilitätilor majore ale apropiatului sezon, o importantä deosebitä. Se simte nevoia ridicärii calitative a nivelului general al campionatului divizionar si cu deosebire al primului esalon. As a cum s-a subliniat la recenta consfätuire organizatä de federatia de specialitate cu antrenorii si conducätorii echipelor divizionare .", pe fondul imbunätätirii pregätirii fizice si combativitäfii — constatate in precedenta editie — ESTE NEVOIE ACUM DE ImbunätÄtirea этгшсттш de jocul DE MARIREA CAPACITATI! OFENSIVE. Pe bunä dreptate s-a subliniat cä printr-o exageratä defensivä in meciurile disputate in deplasare, ca si Prin retragerea in apärare si renuntarea la initiativä cind s-a obtinut un avantaj minim pe terenull propriu, nu vom putea atinge parametrii marilor performante internationale, care definesc atit calitatea jocului conceptia pozitivä, constructivä si ofensivä, cit si rezultatele concretizate in obtinerea calificärilor in competitiile europene si mondiale. Iatä de ce, tinind cont de responsabilitätile cluburilor, antrenorilor, tehnicienilor si jucätorior din prima divizie, privind momentul actual dar $i perspectiva fotbalului romanesc, ziarul nostru lanseazä in coloanele sale o amplä anchetä privind IMBUNATATIREA STRUCTURII DE JOC $1 MÄRIREA CAPACITATI OFENSIVE, cäile si mijloacele prin care se poate ridica nivelul calitätii campionatului nostru prin pregätire *1 joc. Asteptäm cu interes contributiile iubitorillor fotbalului nostru, cei din teren, dar si cei din tribune. Un imperativ al actualitatii CRESTEREA CALITATII JOCULUI OFENSIV ADHIMSTRAJIA DE STAT LUI0 PR0N0SP0RI IMORMEAlA: CINCI Ci$TIGUR! A CUE 50 000 LEI LA О TRÄGERE ! Trageriie obl$nuit© Loto replatc&c din plin perseverenta ?i inspiraUa a tot mal numerosi partiaipant. Printre cele mal recente mari succese se inserie si cea de la tragerea din 18 iunie a.c„ cind au fost atribuite СШС1 CISTIGURI А СТГЕ 50.000 LEI, obtinute de Ра»4®» Septoniu (Lneu), Maxim Alexandru (Sf. Gheorghe), Ifrim Iohana (Bucuresti), Bogos Benedict (com. Lazarea, jud. Harghita) si Scutariu Eugen (Popesti Leordeni). Datä, asadar, o nouä si elocventä confirmare a marilor avantaje oferite de ec^t traditional sistem de isK'. Participind la tragerea de vineri, 3 iulie 1981, piuteti objine dv. succesi, asemanitoare sau chiar mai mari Agentiile boto-Pronosport vä SirStau la disporitie NUMAI ASTAZI $1 MUNo Pentru a vä tncerca gi dv. sansele ! Tragerea obignuitä Fronoexpres de astäzi, 1 iulie 1981, se televizeazä in direct Intr-una din pauzele transmisiei de tenis de la Wimbledon. CISTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 28 IUNIE 1981 Categoria 1 (13 rezultate) 85.25 variante ) 1.307 lei. Categoria 2 (12 rezultate) 1.353,25 variante a 178 lei Ciștigurile de categoria 3-a (11 rezultate) fiind sub plafonul minim de 40 lei conform regulamentului fondul acestei categorii a fost atribuit celorlalte douǎ categorii. PESTE SAU SUB POSIBILITATI? 2. Dinamo 34 18 7 9 57-34 43 • Puncte realizate acasa : 28; puncte realizate in doiaeare : 15. ^ • Golgetera echipei : D. Georgescu 11 goluri, Augustina, Dragnea 9, Talhar gi Iordache — cite *, Streche э, 1. Marin si D. Zamfir — cite 2, Multescu, Vrinceanu gi Dinu — cite 1 . Nicolae (F.C. Olt) — autogol, folosit : 21 - Talhar 33 meniuri, 1. Marin 32, Dinu gi Stredie — rite 31, Custovul Augustin — rite 30, Sportatu 22, Iordache 27, Dragnea 24, D. Georgescu 22, Stanescu 20, Ghitä 17, Marginean 16, D. Zamfir 15, Multescu §i Bumbescu — cite 13, Panä 12, Eftimescu 9, Gh. Dumitrescu 8, Vrinceanu 7, Sandor 1. • Cartonage regii : medimul. • Cartonage galbene : 15 —i jucätori. C€le mai multe : Augustin 3. • A beneficiat de 6*lovituri de la 11 m : 5 transformate (D. Georgescu 4, Dragnea), una ratatä (D. Georgescu). A fost sanctionatä cu 2 penalty-uri, transformate. DINAMO a terminat campionatul pe locul 2. Un loc fruntaș, asa cum ne-a obignuit de ani și ani. De fapt, repeta un ciclu al ei, dupä „accidentul“ din edicte 1971—1972, cind s-a clasat pe um loc nepotrivit acestui club, locul 7. De atunci, „graficul“ rezultatelor sale a fost urmatorul : locul 1 (1972—73), locul 2 (1973— 74), locul 1 (1974—75), locul 2 (1975—76), locul 1 (1976—77), dupa care a In сер ut un nou ciclu, dar la cote mai joase, locul 5 (1977— 78), locul 2 (1978—79), locul 5 (1979—80) gi, acum, locul 2. Urcuguri gi coboriguri (desigur in partea superioara a clasamentului), ascensiuni pina la locul 2. In acest ultim campionat, poate mai mult ca oricind, Dinamo a tocercat, prin toate fortele, sa recSgtige titlul de campioana pe care l-a cucerit ultima oara in vara lui 1977. Dar de atunci, din mers, pentru ca Dinamo nu are alt obiectiv decit locul 1, echipa §i-a schimbat antrenorii gi, mai ales, efectivul, iar In buletineie de identitate ale lui Dinu gi Dudu Georgescu (aproape ca am uitat cind dgtiga „ghetele de aur“) s-au adaugat alte ?i alte... toamne, degi ei fac eforturi serioase sa fcinä pasul cu tineretul. $i, pe rind, la Dinamo au venit (nu conteaza ordinea exacta) Talnar, D. Zamfir, Iordache, Stredie, Stánescu, Marginean, Speriatu, Multescu (In final de carierá), Gh. Dumitrescu, Panu, Bumbescu. Cu ei si cu ceilalti, aflati sub bagheta unui nou antrenor (Valentin Stanescu), Dinamo s-a bätut pentru titlu ín acest an. Nu gi-a väzut visul ímplinit. Privind din nou lotul säu de jucätori din caseta alá túratá, ajungem la aceeagi discutatä dilemä : unii (chiar din apropierea echipei) spun cä Dinamo putea mai mult (deci locul 1), altii — cä a dat mai mult decit putea gi cä locul ocupat este superior valorii actuale a lotului säu. Unde sä fie, oare, adevärul ? Dinamo a luat jucätorii pe care i-a considerat valorogi gi utili, bar Tälnar a ajuns international „A“, Speriatu, la fel, Märginean, D. Zamfir gi Panä, internationali de tineret. Cind nationala ,,A“ a avut nevoie de inca un portar, l-a ehemat Speriatu ; cind a avut nevoie de un fundas central, l-a convocat pe Dinu ; cind a simtit lipsa unui mijlocag, un inlocuitor pentru Balaci, Iordanescu, Stoica sau Ticleanu — indisponibili, a fost adus Augustin. Deci, exista valoare ? Undeva exista, chiar daca poate fi invocat giticul de sentimentalism — in convocarile la lot — al antrenorului echipei nationale, care nu e altul decit antrenorul lui... Dinamo. „Puteau lua titlul, chiar daca Universitatea Craiova este ceea ce este la ora actualä“, ne spunea cineva din apropierea formatieri. Echipa gi conducerea acuzä Insä forma precarä a lui Speriatu, gafele sale copiläregti din anumite partide. E un adevär. Dar Speriatu a fost la lotul national ? Ceilalti 20 de jucätori folositi ce au fäcut ? Adevärul e ca la „meciurile-cfteie“ n-au trecut examemul. Din dorinta afirmarii, au ínceput acest campionat In fortä gi nouä etape au fost pe primul loc. Aceasta se íntimpla In toamna. In retur, s-au postat pe locul 2 gi au ramas acolo tot timpul. La meciurile decisive, Dinamo nu numai ca nu a obtinut un plus, dar a legit in minus. Cu Craiova a cigtigat doar un punct din patru, cu Argegul a impartit punctele (la Bucuregti, victorie discutabila), iar la formatiile bucuregtene n-a realizat decit procentul de 50 la suta din punctaj. Deci, aici, IN PARTIDELE-CHEIE, S-A DECIS POZITIA DIN CLASAMENT. Aparent Constanta, Dinamo a avut destule oscilatii, in special ín retur. Dupa ínfringerea de la Petrogani, a avut o serie de patru victorii gi doua egaluri, dar a capatat la Tg. Mureg. A venit „dugul rece“ cu Sportul studentesc, ín саге nu numai ínfringerea, dar §i jocul in sine i-au aratat posibilitatie reduse de a mai ataca titlul. Dupa aceea, egalul de la Timigoara gi victoria de la Bacau n-au mai fost utile decit pentru... locul 2. Iar jocul prestat de multe ori a purtat amprenta intimplarii gi a incomstantei, lectie gttata ráminind doar plecärile solitare gi centrärile lui Tälhar, zvicnirile lui Dudu (aflat dupä o lungä perioadä de indisponibilitate sau refacere), cursele de piston ale lui Augustin, omul de gec, de fortä ofensivä gi chiar de finalizator, travaliul, experienta gi „artagul“ lui Dinu. In lotul säu. Insä, in campionatul acesta, Dinamo a avut destui restantieri : Speriatu, Iordache, Stanescu, D. Zamfir (acesta chiar o deceptie, dupä promitätorul lui debut in Divizia „A“), Gh. Dumitrescu, Vrinceanu — ultimul mereu promisiune, azi doar bun pentru echipa de... sperante. Multescu, mai mult n-a jucat. Apropo, acolo, la mijlocul terenului (si cu un Custor in scadere), Dinamo a avut punctul cel mai nevralgic, eforturile lui Augustin, de care am vorbit, raminind izolate. La mijlocul terenului, ca o confirmare, Dinamo a fost inferioara net Universitatii Craiova in ultimul meci al sezonului, ca, dealtfel, si in intregul campionat. Constantin ALEXE , faza din meciul retur dintre Dinamo si Progresul Vulcan, de care iubitorii fotbalului ifi amintesc cu placere pentru spectacolul oferit. Foto : Drago? NEAGU Ieri, pe stadionul Autobazul: ROMANIA - POLONIA (juniori) 2-0 (0-0) Cäldura subctantä a influentat In mod vizibil desfäsurarea merriului. S-a jucat lent. Indeosebi in prima repriza, fazele de poartä au fost rare, apärärile reusind sä stoneze cu usurintä actiunile ofensive Initiate de mijlocasi si atacanti. 2—1 a fost raportul martor ocazii in primele 40 de minute. Echipa noasträ a ratat prin Balán (min. 10) si Chifu (min. 18), ambii jucätori aflindu-se fatä-n fatä doar cu portarul Dygas. O foarte bunä situatie de a marca au avut si oaspetii. in min. Ш, cind Kemenez scäpat In careul de 16 m a sutat putemnic, dar portarul Cirlan a apärat. Dupä pauzä s-a jucat ceva mai iute. In aceastä parte a meciului, tinerii nostri tricolori (antrenor Alexandru Lazar) au atacat mai mult, cu o mare ambitie si dirzenie exemplarä gi, dupä о imensa ocazie irositä de Hagi (min. 44), ei au reugit sä deschidä scorul (min. 60) . Bondoc a centrat de pe partea dreaptä, portarul Dygas n-a reugit sä retinä si a aflat pe fazä. Costin a impins balonul in plasä. Oaspetii s-au sträduit. In continuare, sä obtinä egalarea, dar, la un contraatac al echipei noastre, derulat in min. 77. Hagi a fost faultat in marginea careului, Chifu a trimis rapid pína la acelagi Costin care a gutat precis si puternic sub transversala , 2—0, scor cu care se va incheia meciul, cons fintind o victorie absolut meritatä de echipa noasträ de juniori. .Arbitrul R. Stinoan a condus foarte bine formatiile : ROMANIA : Cirlan — Turcu, Tone, Gheorghiii. -Drälan — Floares (min. 30 Bondoc). Chifu. Buliga (min. 55 Cosiin) — Soare (min. 41 Hagi). Bálán, Boghean. POLONIA : Dygas — piotrowicz. Kunikzuk (min. 75 Nowak), Wasniewski, Modrzejewski — Stroinski, Kemenez. Dobrovolski — Wieteska (min. 61 Trawinski). Wraga, Olsenzki (min. 35 Szczepanski). Laurentiu DUMITRESCU