Sportul, august 1981 (Anul 37, nr. 9848-9872)
1981-08-01 / nr. 9848
Maroti Janos, conducätorul delegajiel dio Ungarla: „FELICITARI PENTRU FELUL CUM A FOST ORGANIZAT TOTUL Ieri, la plecarea lotului Ungariei, care a participat la Universiada, i-am solicitat conducatorul delegatiei ungare. Maroti Janos — vicepresedinte al Oficiului national pentru cultura fizica si sport din Ungaria, un scurt interviu la care interlocutorul nostru ne-a räspuns cu amabilitate. — Ce pärere avefi despre organizarea acestei competifii de шаге amploare? — Pot spune cä gazdele noastre muritä felicitäri, pentru felul cum au pus totul la punct pinä la ultimul amänunt. Nu este u.?or sä dirijezi atitea competitii si sä multumesti pe toatä lumea. Dar si noi, ca si celelalte delegatii, nu putem face vreo observatie criticä. Sträduintele organizatorice au dat cele mai bune roade. — Ce ne puteti spune despre valoarea si nivelul intrecerilor? — Numeroasele recorduri mondiale universitare sint elocvente in aceastä directie. Mä refer bineinteles la atletism sanatatie, in care confruntarea in majoritatea probelor dintre sportivii sovietici si americani a ridicat stacheta intrecerilor Si nivelul unor rezultate de valoare mondialä. Dar, apreciabile au fost si meciurile finale la celelalte discipline pe echipe in frunte cu baschetul, voleiul §i scrima. — Carul fapt credeti ca se datoresc aceste frumoase aprecieri ale dv. ? — In primul rind, faptului ca Universiada a fost, dupa Olimpiada de la Moscova din 1980, cea mai mare competitie din ultimii doi ani. Prin urmare, miile de studenti sportivi prezenti aici s-au pregätit cu cea mai mare atentie, si nu färä ecoul dorit. — V-as ruga sä caracterizati prezenta sportivilor romiini. — Romänii s-au prezentat excelent In toate disciplined sportive. Dovadä — numärul mare de medalii cucerite — cred si poate nu gresesc — cä gazdale noastre au obtinut cel mai bun rezultat al lor din istoria Universiadelor. — In incheiere as vrea sä vä intreb cum apreciati ambianta generalä a Universiadei? — Fireste, prietenia legalä aici intre miile de participanti a fost träsätura caracteristicä a Universiadei. Si acest aspect l-am remarcat de la deschiderea splendida din 19 iulie si pinä la urmä, in noaptea de 30 iulie, la Carnavalul Universiadei. Ion OCHSENFELD „AM APRECIAT DEPLINA REUSITA A COMPETITIEI DE BASCHET“ •• ч 4 declara dr. R. Shaper, pre$cúintel€ Comisiei tehnice internationale a f.l.B.A. Personalitate proeminenta э baschetului international, dr. Kadomir Shaper Iugoslavia), presedintele Comisiei tehnice internationale a F.l.B.A. (Federatia internationalä de baschet amator), a tinut sä precizeze din primul moment al convorbirii purtate: „ X Prin numärul si valoarea echipelor participante, intrecerile de baschet ale Universiadei au constituit pentru acest joc sportiv cea mai importantä competitie a anului. Nu au lipsit echipele U.R S.S., S.U.A., Iugosevici, Canadei, Braziliei, Cubei, din care au facut parte si consacrati, dar si baschetbalisti mai tineri care vor reprezenta acesteuri la viitoarele Jocuri Olimpice. Ce impresie v-au facut selectionatele Romaniei si pe perspective le intrevedeti ? — Fetele toi spera si la alte succese, poate chiar la campionatul european care va avea loc in luna septembrie, in Italia, desi fac parte dintr-o grupa preliminary foarte grea (n.r.: alaturi de formatiile Bulgariei Cehoslovaciei, Suediei, Ungariei si U.R.S.S.). La bäieti vor trebui pregätiti mai multi jucätori tineri inaiti, cu gabarit si cu mai multä tehnicitate. Pentru ca la virsta maturitätii sä aibä o valoare realä, pe plan international, este necesarä o selectie in rindul baschetbalistilor de 12—13 ani care, incä de la aceastä virstä, trebuie pregätiti in special din punct de vedere fizic $i tehnic. Universiada a demonstrat cä nu „uriasii“ de peste 2,10 m hotäräsc rezultatul unei partide, ci acei sportivi care, printr-o pregätre excelentä, pot contracara pe cei avantajafi prin talie $i gabarit. — Sinteti un oaspete mai vechi si destul de frecvent al tarii noastre, de aceea, in mod cert aveti o opinie mai cuprinzatoare asupra Bucurestiului, in general, §i activitate baschetului in special. Vä rugam sä exprimati — In Romania am prieteni multi si apropiati, unii dintre ei bine cunoscuti in baschetul international. In cele 12 zile petrecute la dumneavoasträ m-am simtit minunat, iar in cursul intrecerilor am apreciat deplina reusitä a competitiei, din toate punctele de vedere. Plec cu cele mai placute impresii. Dumitru STANCULESCU La beschet, echipele feminine au demonstrat, deseori, cä meciurile lor pot fi la fel de spectaculoase ca cele ale boiefilor. In imagine, faza dintr-o astfel de partidd — Romania — S.U.A. , Magdalena Pall, incadratä de Trudl Lacey (nr. 4) si Denise Curry (nr. 23), va pätrunde, totusi, spre cod. Foto : Drago? NEAGU BUCURIA NU E DOAR A INIORULUI Mads Mangor, cel mai trnic locuitor al „Satului“, e de-acum binecunoscut. Au mai avut insä domicilil temporar in „Regie" s i alti timeri posibili participanti la Universiadele de peste 8, 10 sau 12 ani. Unul dintre ei, Sein Skarsbaug, a venit la Bucuresti, cu tatäl säu, cetätean american, antrenor al baschetbalistilor... mexicand. Cum ti se pare lumea la 12 ani ?, 1-am iiitrebat._ „Veselä §i la mine, in Texas, si aici, in Romania“. Ne aratä colectia sa de insigne, privindu-ne cu superioritate. Are cu ce se mimdri, intr-adevär... Profesorul Charles Skarshaug tine sä spumä cä a rämas, pur si simplu, uimit tat de mult si ci de bine se vorbeste engleza in Bucuresti. Dacä 1-ar fi auzit, marele — numai la figurat — baschetbalist sovietic Ghenadi Kapustin ar fi sustinut acela$i lucru $i vizavi de limba rusä, dupä cum celebrii Sara Simeon sau Thiery Vigneron au märturisit cä s-au inteles bine, in italiamä sau francezä, cu destui romani. Pe Kapustin l-am privit Indelung dupä fantastica finalä a baschetbalistdor. Blondul student din Leningrad gäsea puterea de a zimbi, intelegätor, väzind fericirea pe chipurile lui Sid Lowe sau Kevin McGee, care se purtau de-a dreptul ca niste copii in clipele de dupä marea victorie. Ne-am amintit atuneci de un alt moment semnificativ. Am reväzuit explozia de bucurie a atletului grec Sotirios Moutsanas. El nu cistigase, el sosise al doilea. Dar fericirea nu e doar apanajul invingätorilor. §i Sotirios si-a prelungit momentul de bucurie, arätind tuturor, pe aleile Satului, o zi intreagä, medalia de argimt care-i innobila pieptul. Véronique Brisy nu a cistigat vreo medalie. Inotätoarea belgianä nu stä insä posomoritä. Dimptrivä. „Sint bucuroasä pentru cä am putut ä aici, la Bucuresti, ora$ul päcal. Pentru cä am uitat de räzboaie. Pentru cä am descoperit tara cu cer senin. Am fost si la Bra?ov, si am inteles de ce romänii sint atit de mindri de patria li. Pentru tot ce am väzut si am simfit aici, fie-mi permis sä mä bucur“. Are dreptate Veronique : bucuria de a träi si a fi tinára este, In fond, cea mai frumoasä dintre toate... Geo RAETCHI Timur Asalaimov (U.R.S.s.): „AM ÍNTÍLNIT LA BUCURESTl OAMENI РЫЕТЕЩ1, BESCHÍSI...“ Una dintre echipele care au impresionat In concursul de inot, atit prin valoarea rezultatelor, cit mai ales prin numarul mare al performantelor obtinute, este cea a Uniunii Sovietice. Cum, In ultimii ani, inotul sovietic a fäcut pasi mari inainte, am incercat sä afläm citeva amänunte Interesante despre „secretele“ асезtui remarcabil progres chiar de la o persoanä avizatä in aceastä directie, adicä de la antrenorul-sef al echipei la Jocurile Mondiale JUniversitare, dr. Timur Absalaimov. — Ati fäcut o pregätire specialä pentru Universiadä ? — Da. Am pregätit in paralel douä mari obiective competitionale : Universiada de la Bucuresti fi „triunghiularul“ U.R.S.S. — R.F.G. — Canada. Lotul a fost, apoi, impärfit in douä, studentiin general. trebuie sä spun cä ei formeazä grupul celor mai valorofi inotätori la noi) luind drumul Bucurestiului. — Cum explicati marele progres al inotului sovietic? — Cauzele sint diverse : metodice (aici a? vorbi mult de tot si insistent despre crefierea rolului pregätirii fizice pe uscat ?i despre amplificarea, pinä la dublare, a volumului de muncä in apä), organizatorice fas dori sä precizez cä la noi toamna fiecare sportiv isi poate spune pärerea intr-un larg cadru al schimburilor de idei, dar apoi — dupä ce linia metodicä a fost stabiliti — nu mai existä „discufiici un singur cuvint de ordine : disciplina) si educative (nu stiu, de pilda, daca sintem cea mai bund formafie, dar sint convins ca formam o ECHIPA, in care fiecare se simte dator sa-ji sprijine permanent colegul fi, foarte important, fiecare jtie ?i este convins ca are responsabilitati). — Ce alte obiective, competitionale mari aveti anul acesta ? — Mult asteptatul, mai ales de dv. cronicarii sportiul, meci dintre selecfionatele Uniunii Sovietice si Statelor Unite ale America, care va avea loc la Kiev intre 20 si 22 august. — СЩ dintre sportivii sovietici prezenti la Bucuresti vor face parte din echipa tärii dv.? — Cred cä 12—14, dacä nu si mai mulfi, pentru cä rezultatele de act sint foarte bune, peste afteptärile noastre. — Ce pronostic dati pentru acest meci ? — Oaspefii sint favorifi. Cred cä noi vom ciftiga 7—8 locuri intii. Acest lucru va insemna un mare pas inainte in programul nostru, care urmärefte о deplinä afirmare а Inotului sovietic la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Acolo sä obfinem iaräfi 7—8 locuri intii ji com fi si mai тиЦитЩ... — Cu ce impresii plecati de la Bucuresti ? — De?i programul concursului de inot nu mi-a läsat prea mult timp ca sä pot vizita capitala Romaniei, vreau sä vä spun cä am intilnit, in scurtele rägazuri pe care mi le-a läsat intrecerea, oameni prietenofi, deschifi, amabili de care m-am simfit legat de la primul contact. Duc cu mine acasä impresii dintre cele mai frumoase... Calin ANTONESCU P. PANAGAKOS (Grecia): „O NOUÄ IERÄRHIE ÍN LUMEA POLO-ULUr Spre surprinderea multora dintre cei prezenti zilele acestea In jurul piscine! Dinamo la partidele turneului de polo, victoria finala a revenit selecjionatei cubaneze, aflata la primul sau succes intr-o competifie de asemenea amploare. I-am solicitat primele impresii despre Intrecerile urmarite lui Panagiotis Panagakos (Grecia), unul dintre cei doi arbitri internationali de categoria ,,A“, neutri, care au oficiat la acest turneu. „Färä indoiala — ne-a spus P. Panagakos — faptul ca pe primele douä locuri ale clasamentului s-au situat douä echipe de peste Ocean, inaintea „marilor puteri“ (U.R.S.S., Iugoslavia, Ungaria ?i chiar Romania) de pe continentul nostru, reprezinta o mare surprizä. Ierarhiile cunoscute au fost complet rasturnate : poloistii din Ungaria, cu atitea titluri olimpice, mondiale si europene la activ, nu au reusit sa obtina nici un punct In turneul final , poloistii sovietici, campioni olimpici si detinatori ai „Cupei mondiale“, se situeaza doar pe locul 4, inaintea Iugoslaviei. Cine ar fi putut da un asemenea pronostic la inceperea turneului ? Si totusi, iatä, a fost posibil. Toatä lumea a?tepta succesul reprezentativei S.U.A., care a cistig.11 Si la Ciudad de Mexico, in 1979, dar nord-americanii s-au poticnit chiar in ultima lor intilnire, cind au fost Intrecufi färä drept de apel de formare a Romäniei jucind cum nu am väzut-o niciodatä". — Totusi, cum explicati succesul cubanezilor ? — Echipa lor a crescut foarte mult. Aici, la Bucuresti, ei au aliniat practic formala lor reprezentativä, cam tot ce are mai bun pole-ul cubanez la aceastä orä : jucätori rapizi, care minuiesc baronul cu usurintä si suteazä necrutätor. Este adevärat, ei dovedesc uneori exces de zei in faza de apärare. Oricum, aceasta nu scade din meritele unei echipe care confirmä, astäzi, justetea prezentei ei in ultimul turneu final olimpic. — Ce v-a mai impresionat la acest turneu ? — Poate vi se va parea curios, dar revelata competijei de la Bucuresti a fost selecjonata R.p. Chineze, pe саге o vad pentru prima oara intr-o competije de amploare. A jucat admirabil in citeva partide, intrecind printre altele si pe actuala dematoare a titlului mondial universitar ! Cred cä pinä la viitoarea edifie a Jocurilor Olimpice, echipa R.P. Chineze va deveni forja si 1° rimea polo-ului mondial. — Impresia dvs. despre echipa Romäniei... — Cred cä bäie(ii lui Grintescu au meritat din plin medalia de bronz. Pe mulfi dintre ei ii väd pentru prima oarä la un turneu , totusi, m-au impresionat prin puterea lor de luptä, prin dorinta iesitä din comun de a ajunge pe podiumul de premiere. Portarul Doru Spinu, Adrian Schervan si acest tinär de mare viitor, Vlad Hagiu au fost, dupä pärerea mea, cei mai buni. Dupä ce vor juca mai mult si vor mai acumula experienta — echipa dvs. a ratat inadmisibil de multe situajii de „om in plus“ — cred ca romanii vor reveni puternic in plutonul de frunte al poloului. — Ce parere avei despre orgaganizarea competitiei ? — Excelenta. Un bazin minunat, oameni priceputi in intreg angrenajul organizatoric. Nici la un turneu olimpic sau la un campionat mondial nu poate fi mai bine. Sincere felicitari tuturor celor саге ne-au ajutat sa incheiem cu bine una dintre cele mai frumoase competitii de polo din ultimii ani. Adrian VASIUU Carlo in (Halta) INTRECERI DE TENIS DESTINSE Despre concursul de tenis, jucätoarea italianica , Carla Mel a declarat : „Am gäsit la Bucuresti o atmosferä deosebit de pläcutä, iar sub aspect competitional apreciez Intrecerile de tenis care sint mult mai destinse decit cele profesioniste, dar cu nimic mai prejos in ceea ce priveste calitatea meciurilor. Noi am intilnit aici multe jucätoare din täri , cu care nu am avut prilejul sä nu intilnim pinä acum in turneele de la noi. Publicul roman este foarte amabil si bun cunoscätor al jocului de tenis. Imi doresc sä particip si la viitoarea Universiada“.