Sportul, februarie 1982 (Anul 38, nr. 10002-10024)
1982-02-02 / nr. 10002
FEBRUARIE -LUNA DE VÎRF A „DACIADEI“ DE IARNĂ Februarie a însemnat, de la Început, luna de virf a „Daciadei“ de iarnă. Și aceasta pentru că luna Iui Făurar a reprezentat, totdeauna, un fel de „toamnă in care se numără bobocii“ pentru sezonul sportului hivernal, o lună a marilor examene, pentru care tineri şi vîrstnici s-au pregătit încă din noiembrie, de la primele ninsori. Nici în acest an tradiţia nu va fi infirmată, chiar dacă, pină acum, covorul de zăpadă care se aşterne în fiecare an peste ţară s-a restrîns către munte, lăsînd dealurile şi cîmpiile neacoperite. Astfel, la 23—24 februarie Predealul va găzdui Dinamoviada la schi fond şi alpin — o competiţie care nu mai are nevoie de prezentare, datorită frumoaselor ei tradiţii. Mai devreme, între 19 şi 21 februarie, Vatra Dornei va fi gazdă ospitalieră pentru finalele pe ţară ale „Cupei pionierului“ la sanie, în timp ce, nu departe de Miercurea Ciuc, în apropierea cabanei Brădet, un sport al tuturor vîrstelor — am numit orientarea turistică — îşi va desfăşura finalele pe schiuri. în acest an, in mod deosebit, judeţul Suceava va avea cinstea de a găzdui o mare sărbătoare sportivă a tineretului : „Cupa a 60-a aniversare a U.T.C.“. Timp de două zile (20 şi 21 februarie) vor avea loc finalele pe fată la sanie şi schi, la patinaj şi biatlon, precedate, fireşte, de o amplă participare a tinerilor sportivi la etapele pe asociaţii şi cluburi, pe localităţi şi judeţe, care se vor înşira pină la 17 ale lunii. Va fi o splendidă sărbătoare sportivă a tinerei generaţii. In ultimele zile ale lunii, la 27 şi 28 februarie, Vatra Dornei va fi iarăşi teatrul unor ample dispute sportive : reprezentanţii fiecărui judeţ îşi vor măsura forţele pentru cîştigarea „Cupei U.G.S.R.“ la schi fond şi alpin. Dar februarie nu cuprinde doar aceste finale pe ţară, precedate de nenumărate concursuri de masă, la toate nivelurile, ci va avea, pe răbojul său, festivaluri ale gheţii şi zăpezii, cunoscute de-acum în cadrul „Daciadei" de iarnă. Astfel, la Lacul Roşu şi pe Grinţieş, sportivii din judeţul Neamţ vor participa la între(Continuare in pag 2-3) Excursiile pe munte, în luna lui Făurar, pe zăpadă mare, au un farmec aparte... Foto : Emilian CRISTEA PROIETARI PW TOATE TARII. UMITWIM ZIAR AL CONSILIULUI NAțIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA S SPOOT ANUL XXXVill - Nr. 10.002 |4 PAGINI - 30 BANI | Marți 2 februarie 1982"" Victoria handbaliştilor noştri la „Trofeul Spaniei** ne-a bucurat la* SĂ NU UITĂM NICI O CLIPĂ: OBIECTIVUL PRIORITAR ESTE CAMPIONATUL MONDIAL! Remarcabila victorie a selecţionatei masculine de handbal a României în „Trofeul Spaniei“ reprezintă din contextul pregătirilor pentru turneul final al celui de al X-lea campionat al lumii — nu numai un succes de palmares, ci — îndeosebi — concluzia pozitivă a unei verificări in condiţii de competiţie, efectuată în compania unor echipe de valoare, animate şi ele de năzuinţa unei comportări superioare la C.M. Selecţionata noastră, condusă în competiţie de antrenorii Lascăr Pană şi Cezar Nica, a reuşit in întrecerile din localitatea Jerez de la Frontera să treacă peste o ştachetă valorică înaltă, să dovedească temeinicia preparativelor de pină acum, talentul unora dintre componenţii ei, omogenitatea in creştere a întregii echipe. Depăşind prima formaţie a Uniunii Sovietice, confruntindu-şi nivelul valoric in compania uneia dintre echipele care vor evolua In grupa noastră (Cuba) şi a alteia pe care o va intîlni în turneul semifinal (Spania), selecţionata României a obţinut şi un important atu moral, un stimulent pe care antrenorii Nicolae Nedef, Lascăr Pană şi Cezar Nica, întregul colectiv tehnic, trebuie să-l folosească în aşa fel incit să se asigure „tricolorilor“ o permanentă creştere a formei sportive, un potenţial general superior, o ambiţie şi mai mare — totul pe fundamentul unei activităţi de pregătire şi mai indirjite, al unei dăruiri nedrămuite. Greşeala săvîrşită înaintea Jocurilor Olimpice de la Moscova, cind tot în Spania şi cam cu tot atîta vreme înainte se atinsese punctul maximal al formei sportive, dar nu s-au găsit mijloacele adecvate pentru augmentarea sau măcar menţinerea ei pină la ora desfăşurării competiţiei olimpice, trebuie evitată acum, folosită doar prin prisma învăţămintelor pe care le-a oferit. S-a muncit bine şi cu evident sportină acum, dar Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a) VALOAREA OBLIGĂ! Am crezut că entuzia amanta, fabuloasa victorie a handbaliştilor noştri in partida cu U.R.S.S. de la J.O. din 1980 va rămine un moment unic prin caracterul său dramatic, prin răsturnarea înregistrată — incredibil şi totuşi,„ real — intr-un final in care luaserăm foc şi noi, privitorii, în faţa televizoarelor. Nu am fost tancrez de la Frontera, dar „piesa“ de la J.O. s-a repetat, cu aceiaşi actori, sîmbătă, în Spania, jucătorii noştri invingînd din nou puternica echipă sovietică, după ce au fost conduşi, intr-un final electrizant ! La asemenea sportivi, speranţele şi dorinţele noastre sunt — „din vina lor“ — mari. Le cerem băieţilor noştri un nou „bis”, pe măsura barului lor excepţional şi a muncii lor exemplare. Un „bis" la finala C.M. ! De ce nu ? Marius POPESCU MIS««» «»SMIL „RECORDURILE N AU VIAŢĂ LUNGĂ. ŞI EU VREAU SĂ LE SCURTEZ ZILELE !“ Anişoara Cuşmir a încheiat sezonul 1981 cu măgulitorul calificativ — acordat de publicaţiile internaţionale de atletism — de „marea revelaţie a săriturii în lungime“. Nimic mai firesc, dacă ne gindim că în citeva luni ea a progresat da la 6,33 m la 6,91 m, aşezîndu-se, înainte de a împlini 20 de ani, în fruntea săritoarelor in lungime de pe continent... ...Anişoara Cuşmir începe sezonul 1982 hotărîtă să dovedească că nu mai este „o mare speranţă“ a săriturii în lungime, ci de pe acum „o mare vedetă“. Are aerul unei vedete, „respiră clasă“, fără a avea gesturi de vedetă. La primul start, sîmbătă, la „Cupa Steaua“, eleva lui Ion Moroiu a sărit 6,67 m, record personal de sală şi al doilea rezultat românesc indoar dintotdeauna. A avut patru sărituri depăşite, una din ele foarte aproape de cubul pe care scrie 7 m. A doua zi, Anişoara spulbera recordul naţional la 50 m, ducîndu-l la 6,1 sec., la o zecime de recordul european. Şi, totuşi, e supărată... — Pentru a fi sinceră, vă spun că speram săsar mai mult. Măcar peste recordul naţional de sală (n.n. 6,75 m, Vali Ionescu în 1981). Deși nu făcusem nici o săritură la antrenamente în toată săptămîna dinaintea concursului... — De ce ? — Am periostită. In sala „23 August“ coritanul este mai dur decit în ceilalţi ani. Am vrut totuşi să sar, am nevoie de concursuri, sezonul de sală este Vladimír MORARU (Continuare in vag 2-3) Anişoara Cuşmir este felicitată de antrenorul său Ion Moroiu după evoluţia din cadrul „Cupei Steaua“. Foto : Dragoş NEAGU Turneele nr. 2 ale Diviziei „A“ feminine de volei DINAMO SE MENŢINE NEÎNVINSĂ In sălile Grupului şcolar M.I.U. şi Rapid din Capitală şi in Sala sporturilor din Constanţa au continuat turneele cu nr. 2 ale campionatului primei divizii feminine de volei, lupta pentru titlu — Farul Constanţa şi C.S.U. Oţelul Galaţi — şi de la care era de aşteptat, de data aceasta, să facă o concurenţă mai serioasă dinamovistelor, campioane de vreo şapte ani. Ambele echipe au evoluat însă la un nivel mediocru, cu uimitoare sinuozităţi. Studentele gălăţene In frunte cu Maria Muscă, Georgeta Busuioc Zaharia şi Elena Sander au intrat in teren mai decise şi, după două seturi, păreau că au depăşit impasul în care se află, în timp ce Farul conta numai pe două jucătoare, Maria Enache şi Gumiza Geli. Din setul al treilea situaţia s-a inversat total : gălăţencele au căzut fizic şi moral, comiţînd greşeli de Începătoare. Farul a renăscut (alături de cele două jucătoare menţionate devenind mai active Marinda Turlea şi Maria Stadnic) şi a cîştigat cu 3—2 (—10, —12, 9; 7, 7). Au arbitrat foarte bine : V. Dumitru (Bucureşti) — N. Georgescu (Ploieşti). In schimb cea de a doua partidă dintre Dinamo şi Flacăra roşie Bucureşti s-a ridicat la nivelul pretenţiilor faţă de divizionarele „A“ aflate în plutonul fruntaş. In derbyul turneului al doilea şi care st-a în ziua a doua, competiţia fruntaşelor (locurile 1—4) a fost deschisă de întîlnirea dintre două echipe prezente consecvent la ultimele ediţii nu meritat numele au cîştigat dinamovistele cu 3—0 (12, 9, 6) dar felicitări merită ambele formaţii conduse de Doina Ivănescu şi S. Chiriţă, din rîndul cărora am remarcat jocul prestat de : Mariana Ionescu, Victoria Niculescu și Victoria Banciu (D), Daniela Drăghici, Lucia Ettz, Simona Enache (F). Bun arbitrajul prestat de : Gh. Modesto FERRARINI! (Continuare In pag. a 4-a) MIRCEA LUCESCU LA TELEX... ...Luni, puţin după ora prînzului la Bucureşti. Chemăm, la telex 30104, hotelul „Siesta“ din San Salvador. Este devreme acolo, nu este nici ora 6 dimineaţa, dar încercăm, totuşi : „Por favor, senor Lucescu, allenador de la seleccion rumana“. „Momentito“ — ni se răspunde de la celălalt capăt, apoi, după scurt timp, atit de aşteptatul „suntem aici“. Aflăm că selecţionata noastră divizionară şi-a început turneul în America Centrală în San Salvador, jucînd, duminică, în compania formaţiei ţării gazdă, calificată (Continuare in pag 23) Să tot fie 3 ani de când mi-am întâlnit un vechi coleg de liceu. Inginerul L.P. Lucrează la o întreprindere bucureşteană. Tocmai trecuse de a doua cumpănă a vieţii — cum i-a zis Goga semicentenarului de virată. — Nu mă simt bine, mi-a spus el atunci. M-am cam îngrăşat (era rotofei de-a binelea, cel- --------------------------lalţi colegi o luau peste picior din pricina asta), de la o vreme sunt palid la faţă, mă cam dor picioarele, merg greoi şi, --------------------------auzi tu, doctorul mi-a găsit 21. — 24 de ce ! — Tensiune, măi ! Şi fac tratament, uite ici, a continuat el scoţind un pumn de pastile din buzunar. Iau cu nemiluita, sint mereu ameţit, nu mai am putere şi, ce mai, simt că imbătrînesc. Mi-am întîlnit colegul zilele trecute. Să nu-1 recunosc ! Mai întîi, pentru că nu mai avea burtă ! Apoi fiindcă in obraji 11 stăruiau roşcaţi sănătoasă, se mişcauM— — Măi băiete, nu mai tensiune, mi-a spus el vesel. Am 13 cu 7. Ca un cosmonaut. Nu mă mai dor picioarele, mă simt excelent. — Ce mare vrăjitor te-a transformat ? l-am întrebat eu. — Chiar așa, un mare vrăjitor . MERSUL PE JOS ! Nu te uita nu -------------------------• știu cum La mine, că ăsta-i adevărul. Merg pe jos la serviciu şi vin acasă pe jos. Dimineaţa fac gimnastică 10 minute şi mai .............. ■■■ fac şi peste zi. După-amiaza merg iarăşi pe jos, doi-trei kilometri. (Înainte vreme, îmi făceam siesta... dormind). Acum, uite, am dat burta jos, măninc cumpătat. Ascultămă : lasă naibii mașina, mergi pe jos, fă mișcare că altfel te mănîncă rugina ! Zicind acestea, s-a uitat compătimitor la mine... Sever NORAN DE LA 24 LA 13...