Sportul, noiembrie 1984 (Anul 40, nr. 10849-10874)
1984-11-01 / nr. 10849
IN LUNA NOIEMBRIE, START IN ETAPA DE IARNĂ A MARII COMPETIŢII NATIONALE NOUA EDIŢIE „DACIADEI“ - O EDIŢIE A CALIAT» ! O dată cu ultimele finale ale etapei de vară, desfăşurate zilele trecute, s-a încheiat ediţia a 3-a a ..Daciadei“. Analizind activitatea şi rezultatele obţinute in acest an, Comisia centrală de organizare a marii competiţii naţionale a evidenţiat succesele realizate, in toate judeţele ţării, în îndeplinirea la un nivel superior a preţioaselor indicaţii şi orientări cuprinse în Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, Conferinţei pe ţară a mişcării sportive din 1982. Ieri, în cadrul Conferinţei de presă care a avut loc la sediul C.N.E.F.S., s-a anunţat că în luna noiembrie, in raport de condiţiile specifice fiecărui judeţ, va fi inaugurată ediţia a 4-a a „Daciadei“, toate întrecerile etapei de iarnă, la sportul de masă şi de performanţă, fiind dedicate celui de al XllI-lea Congres al partidului. Noua ediţie a „Dáciádéi“ va programa şi un mare număr de finale pe ţară : 39 in etapa de iarnă şi 140 în etapa de vară. Sub genericul „Dáciádéi“ se vor mai desfăşura ample Întreceri — cu 18 finale — cu prilejul „săptămânii mondiale a condiţiei fizice“, la care vor participa peste 5 000 de sportivi. De asemenea, în programul manifestărilor sunt înscrise, printre altele : „Serile Dáciadei“, o amplă ştafetă omagială, simpozionul naţional pe tema „Perfecţionarea organizării şi desfăşurării competiţiei sportive naţionale Daciada şi creşterea contribuţiei acesteia la dezvoltarea armonioasă şi păstrarea sănătţii populaţiei“ etc. Aşadar, de astăzi — primele întreceri in etapa de iarnă a „Daciadei“ — ediţia a 4-a ! SUCCES ! ASCENSIUNEA SPORTULUI ROMÂNESC (Urmare din vag) gimnastică, tir şi lupte, box şi fotbal ş.a. şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie unanim apreciată la creşterea nivelului valoric al unui mare număr de ramuri sportive. Cel mai recent exemplu ni-l oferă antrenorii emeriţi prof. univ. Ioan Kunst-Ghermănescu şi prof. Ion Corneanu care au condus, la Timişoara şi — respectiv — Ciudad de Mexico, cursuri de perfecţionare a tehnicienilor de handbal şi lupte, din diferite ţări ale lumii, în cadrul acţiunii patronate de C.I.O. sub numele de „solidaritate olimpică“. Fireşte, toate forţele, întreaga lor capacitate de muncă şi creaţie este îndreptată spre dezvoltarea continuă a sportului românesc. Provenind din I.E.F.S. sau — în cazul performerilor — din cursurile postliceale de doi ani, de pe lingă I.E.F.S., antrenorii noştri au la Indomînă o reţea anume creată pentru a învăţa toată viaţa. De la cabinetele metodice ale cluburilor, multe dintre ele dotate cu o documentare bogată şi multidisciplinară, cu aparataj ultra-modern, pină la cursurile de perfecţionare ale C.N.E.F.S., Centrul de cercetări şi Centrul de medicină sportivă — totul a fost creat pentru ca tehnicianul implicat direct în procesul instructiv-educativ să fie în pas (sau chiar înaintea lor !) cu noutăţile survenite în lumea performanţei maxime. Aşa se face că şcoala sportului românesc poate crea continuu sportivi de excepţie, că după Nadia Comăneei au apărut pe marea scenă olimpică Ecaterina Szabó şi Simona Păuca, după canotoarea Sanda Toma o avem astăzi pe Valeria Racilă, după Gh. Berceanu şi Nicolae Martinescu au venit, în sportul luptelor, Ştefan Rusu şi Ion Draica, după Iolanda Balaş şi Viorica Viscopoleanu strălucesc astăzi in arena olimpică Maricica Puică, Doina Melinte şi Anişoara Cuşmir-Stanciu, după Cornel Penu, Cristian Gaţu, Ştefan Birtalan şi Cornel Oţelea handbalul nostru promovează jucători socotiţi mari vedete internaţionale, aşa cum sunt Vasile Stingă, Marian Dumitru sau Nicolae Munteanu, că — in general — „tricolorii“ schimbă ştafeta la momentul oportun, fiecare nouă generaţie ducînd-o şi mai sus, ridicînd totodată nivelul valoric nu numai în sportul românesc, ci şi în cel mondial. Pregătirea excelentă, pasiunea pilduitoare, dragostea de patrie, dorinţa de a aduce Partidului prinos de recunoştinţă pentru minunatele condiţii de care se bucură pentru desăvîrşirea lor — iată resorturile care i-au ajutat pe tehnicienii sportului românesc să-şi aducă o contribuţie de seamă la succesele repurtate de „tricolori“ la marile competiţii mondiale şi să devină — ei înşişi — personalităţi de seamă ale sportului internaţional, aşa cum sunt Ion Puică, Ion Moroiu, Nicolae Mărăşescu, Ion Popa, Radu Huţan, Maria Simionescu, Ioan Kunst- Ghermănescu, Oprea Vlase, Nicolae Nedef, Lascăr Pană, Eugen Trofin, Victor Mociani, Anatol Grinţescu, Ion Corneanu şi atîţia alţii. Lingă ei, alţi şi alţi tehnicieni cresc frumos şi drept, pregătindu-se să preia — şi ei — ştafeta succeselor sportului românesc. Comunişti, convinşi de justeţea drumului trasat de Partid, tehnicienii se află in fruntea marilor bătălii pentru cucerirea celor mai înalte onoruri în sportul mondial, în numele și pentru gloria Tricolorului. „CUPA U.T.C. LA BADMINTON" Frumoasa sală din Tg. Mureş a găzduit, la sfirşitul săptămiii trecute, finala de ţară a „Cupei U.T.C. la badminton“ Ediţia a 6-a, competiţie organizată de C.C. al U.T.C. în întimpinarea Congresului al XIII- lea al partidului. La startul acestor atrăgătoare finale au fost prezenţi 82 de competitori, cîştigătorii etapei de judet si municipiul Bucureşti. întrecerile au prilejuit dispute interesante, de un bun nivel tehnic si spectacular, inregistrîndu-se un îmbucurător salt calitativ. Primii clasaţi : categoria 14— 19 ani, FETE — Erika Stich (Mureş, de două ori consecutiv ciştigătoare a acestei cupe). Ea a fost urmată de Daniela Timofte (Caraş-Severin). Liliana Soveja (Bacău). Cristina Ionescu (Bucureşti) . BAIETI — Florin Banu (Timiş). Florin Balaban (Bacău). Eduard Kreiling (Caraş-Severin). Ioan Dan (Mureş). Clasament general : 1. Mureş 10 p. 2—4. Bacău, Timiş, Caraş-Severin 9 p. 5. Bucureşti 5 p. 6. Harghita 4 p. (C. ALBU). CITIJI NUMĂRUL 10 AL REVISTEI ILUSTRATE In sumar : FOTBAL @ Comentarii asupra participării echipelor noastre in Cupele europene © La jumătatea turului campionatului Diviziei A _ © Prezentarea echipei F.C.M. Brașov. — Reportaje cu doi campioni olimpici : gimnasta Simona Păuni și luptătorul Vasile Andrei. — Marginalii la campionatul mondial de pentatlon modern (juniori). —. — Boxul nostru, în căutarea... „campionilor pentru mulţi ani“. — Baschetul românesc în elita europeană. — Două pagini de fotografii originale din sportul Internaţional. — „Viaţa sportivă“ (imagini din activitatea internă). — Orizont extern : © Meciul Karpov — Kasparov © Caleidoscop fotbalistic © Pe meridianele sportului © Rugbystli reiau întrecerea pentru Cupa F.I.R.A. — Cutia cu scrisori. Cuvinte Încrucișate. UN NUMĂR IN 24 DE PAGINI, BOGAT ILUSTRAT. Un festival reuşit ca spectacol şi invâtamente SERBĂRI CARE APROPIE SPORTUL DE INIMA INIRIIOR Privind marea masă de tineri, cele citeva mii de participanţi la „Festivalul sportiv şcolar de toamnă al Sectorului 1“ şi tribunele pline de alţi elevi şi părinţi, duminică pe „Tineretului“, un vechi — acum pensionar — dar mereu tînăr dascăl bucureştean, Victor Tibacu, n-a putut să-şi reprime emoţia. Era pur şi simplu impresionat de frumoasa şi ampla manifestare ce i se desfăşura in faţa ochilor, de entuziasmul şi prospeţimea celor angajaţi pe gazonul „centralului“ în atrăgătoare şi sincrone exerciţii de gimnastică, de graţia fetiţelor de la „Triumf“ in execuţiile acrobatice sau ritmice, de spectaculozitatea salturilor de la trambulina elastică şi alegoria concomitentă oferită de tinerii scrimeri ai aceluiaşi club, de tabloul gimnic în care s-au înscris, pe tot gazonul, reprezerntanţi ai mai multor şcoli generale (nr. 17, 181, 192, 184, 1 şi 5) intr-un vast ansamblu şi intr-o surprinzătoare armonie, dar mai ales de splendida reprezentaţie a liceenilor de la „I. L. Caragiale“, „D. Petrescu“, „Griva Roşie“, nr. 1, nr. 12 şi nr. 32 oferind o sugestivă şi estetică suită de scene de muncă şi sport, încheiată printr-un imens înscris de trupuri tinere Mustrînd evenimentul politic major al acestui an, Congresul al XIV-lea al partidului. Chipul venerabilului dascăl, înconjurat ca întotdeauna cu drag şi respect de mai tinerii colegi, s-a luminat de o bucurie intensă şi, cind spectacolul de pe central se încheia în aplauzele fierbinţi ale tribunelor, ochii i s-au umezit de-a binelea. „Este emoţionant să vezi atît de mulţi tineri la un loc, atît de frumoşi şi de entuziaşti... Este minunat ceea ce au reuşit să facă aceşti pasionaţi profesori, intr-un timp aşa de scurt, cu elevii lor... Nu pot să nu te impresioneze nişte ansambluri realizate cu elevi din mai multe unităţi şi aşa bine vînduite... Sportul are nevoie şi de astfel de serbări care îl apropie de inimile tinerilor şi mai mult...“ Spusele acestui decan al profesorilor de educaţie fizică le-a mers la inimă celor ce au pregătit festivalul, minunatul spectacol de pe gazonul „centralului“, unii dintre ei foşti elevi ai lui V. Tibacu. Ele exprimau cea mai preţioasă apreciere a unei trebi bine făcute, a unei conlucrări frumoase înjghebate de activiştii C.E.F.S. al Sectorului 1. Ştefan Iamandi, Natalia Alexandrescu, la care au răspuns cu promptitudine şi profesionalism profesori ca Doina Firică, Marcela Cîmpineanu, Elisabeta Vîlsan, Aurelia Rădăcină, Gh. Predescu, I. Ssabău, Tr. Penea, O. Chiru, Gh. Matei, Em. Lázár, M. Lisovschi şi iuulţi alţii. Dar a fost o laudă şi la adresa celorlalţi profesori care au prezentat, in cadrul festivalului, echipe bine pregătite de fotbal (mai ales cea a Şcolii generale nr. 178, Instruită de inimosul Paul Popescu, echipă în care se întrevăd citeva speranţe că Lucian Gheorghieş, Mircea Gheorghe, Radu Ilie, Constantin Munteanu şi Cătălin Savu, de handbal şi rugby... De bună seamă, festivalul şcolarilor din Sectorul 1 a făcut noi prieteni ai sportului în rindul acelor numeroşi tineri care duminică au fost doar oaspeţii tribunei. Mulţi dintre ei coborind spre prinz de acolo au rămas pe terenurile libere să se mişte la rândul lor, să facă sport. Este unul din marile ciştiguri ale acţiunii de pe „Tineretului“, care probabil îşi va prelungi efectul şi pe bazele unităţilor şcolare respective, la fiecare sfîrşit de săptămână, in fiecare zi, cu toţi şcolarii, atraşi de frumuseţea şi utilitatea sportului. Dovedindu-se astfel că festivalul şi-a îndeplinit menirea. Aureliat BREŞEANU Intilnirile de handbal din cadrul festivalului şcolar al Sectorului 1 au captat interesul oaspeţilor Stadionului tineretului Foto : A. NEAGU ___ •- —— VREJI Si DfVEdlfl CICLIST ? Dacă aveţi între 13 şl ÎS ani şi doriţi să-l luaţi locul lui Mircea Romaşcanu In plutonul cicliştilor de elită, adresaţi-vă clubului sportiv Olimpia (telefon 53.40.31). Acolo vă aşteaptă Marin Nicu Jescu, Vasile Selejan şi Ion Ardeleanu, foşti rutieri de cursă lungă, acum antrenori, pentru a vă destăinui secretele marii performanţe şi pentru a vă pregăti să deveniţi aşi al sportului cu pedale. PRIETENI AI SPORTULUI (Urmare din pag. 1) caţia pentru cel mai popular dintre sporturi“ ne spune maistrul mecanic Vasile Comşa, organizatorul activităţii fotbalistice de masă de aici. „Prin Daciadă, continuă inimosul maistru, am creat simpatizanţi pentru fotbal, peste tot. Avem acum opt echipe în campionatul municipal şi o formaţie, ca să zic aşa, etalon la Divizia C. Locul I în serie, fără nici o înfrîngere. Ia un dus de promovarea în B, performantă în care credem cu toţii...“ Vremea frumoasă care stăruie de meleagurile călărăşene face ca, alături de fotbal, muncitorii de aici să îndrăgească, aproape în aceeaşi măsură, şi cicloturismul, drumeţiile de bicicletă. Nimic mai simplu şi mai firesc, de vreme ce mii de angajaţi sunt posesori de biciclete, cu ele vin la lucru şi tot cu ele fac popas în cele mai pitoreşti puncte turistice din judeţ, la Chiciu si Ostrov cu predilecţie, dar şi mai departe, de firul Dunării, spre Borcea. Este o activitate sportivă care place, care antrenează şi familiile muncitorilor. Caravane întregi brăzdează căile rutiere. „Este o plăcere şi o bucurie să le vezi la drum“ ne dă de înţeles Petrică Toma secretar al Clubului sportiv muncitoresc, el Insusi prezent la multe asemenea acţiuni sportive de masă în folosul oamenilor, pentru sănătatea si recreerea lor. Este greu să te desprinzide muncitorii din ,,Cetate“, pentru că toti vor să-ţi vorbească, să demonstreze cu fante, cu foi de concurs, pasiunea lor pentru un sport sau altul. Pentru şah, de pildă, sport în care normatorul Aurelian Voinea (categoria I, de clasificare) are ambiţia de a cuprinde mii de tineri, la concurenţă cu fotbalul şi cicloturismul sau chiar cu atletismul, cu crosul, pentru care un alt sufletist, oţelarul Marian Stanciu, fost alergător de fond, realizează acolo, în unitatea sa de muncă, o popularizare permanentă, prin concursuri şi competiţii. Această toamnă lungă şi însorită reprezintă o invitaţie pe aleile parcului din municipiu sau pe cele ale zonelor de agrement din zona Ștrandului Tineretului, de la pădurea Dumbrava și pe care tinerii muncitori călărășeni și familiile lor o primesc cu toată inima. „Fiindcă — aşa cum încerca să anticipeze otelarul Marian Stanciu — cine știe dacă nu și de la noi, de aici, nu se va ridica un mare atlet care să ne facă cunoscuţi, prin«Daciadă», peste hotarele oraşului şi judeţului...“ Minunaţi, oamenii în această mîndră cetate a industriei româneşti ! Pasiunea lor pentru muncă, efectuată cu simţ de răspundere, cu angajare fermă, muncitorească se împletește cu aceea pentru mișcare, pentru sport, activitate care intră în pas cu ritmul trepidant al prefacerilor acestui colt de ţară. SUSPENDĂM.^ SUSPENDAREA !?! (sau jocul de-a principialitatea) ®Prei sfîrşitul sezonului 1983—'84, o serie de taoche- işti de la C.S. Dunărea Galaţi au fost suspendaţi temporar pentru grave abateri disciplinare. Era Erica de Rădulescu. Mocanul Antohi. Bineaţă şi alţi diţiva, în locul lor fiind promovaţi cu curaj,- juniori din pepiniera proprie, care au dat deplină satisfacţie. Din păcate, măsura luată " de conducerea clubului galăţean n-a fost decit ..de ochii lumii“ pentru că, iată sportivii menţionaţi joacă... bine mersi la Dunărea Galaţi ! La primul turneu al campionatului, desfăşurat nu de mult la Gheorgheni, majoritatea celor sanctircati, dar care au fost lăsati să joace in continuare, au furnizat noi motive de nemulţumire, dovedind o clasă indiferentă faţă de interesele echipei prin prestaţii foarte slabe. Mai mult chiar, Mocanu si Bineată au refuzat, după terminarea turneului, să se întoarcă acasă cu echipa și au rămas la Gheorgheni. întrebată de ce nu este consecventă cu măsurile disciplinare luate conducerea clubului gălățean ne-a răspuns că s-a simtit obligată să revină, deoarece echipa n-ar mai fi avut cu cine juca. Nu sintem de acord cu acest punct de __________ vedere pentru că, aşa cum s-a dovedit, atît clubul Dunărea, cit şi Clubul sportiv şcolar nr. 2 dispun de juniori valoroşi care, chiar dacă nu au experienţa competiţională a... vedetelor, pot suplini acest handicap prin dăruire si prin dorința de afirmare. Si nu mai departe de sîmbătă, conducerea clubului Dunărea a fost nevoită să scoată din lot pe Rădulescu si pe Mocanu, de data aceasta — se pare — definitiv. Dacă nu cumva îi se va suspenda din nou... suspendarea. Telemac SIRIOPOL De azi, pina duminică, la Arad , FINALELE DE GIMNASTICĂ PENTRU JUNIORI Oraşul Arad va deveni, pentru citeva săptămîni, centrul competiţional al sezoniului de toamnă în gimnastica noastră. Intr-adevăr, nu mai puţin de trei competiţii de însemnătate majoră sunt programate in Sala sporturilor din Arad , Campionatele republicane individuale ale juniorilor, „Cina României“ și Campionatele balcanice de seniori. Prima dintre acestea, finala Campionatului republican individual de juniori, va avea loc, începînd de astăzi și vună duminică, reunind — în urma unor întreceri de selecţie din lunile precedente — cele mai bune junioare si cei mai buni juniori ai ţării. Este vorba, în fapt, de sportivele si sportivii care vor trebui să completeze loturile reprezentative nationale, să poarte mai daparu prenumele scolii româneşti de gimnastică. Concursul de la Arad, programînd numai exerciţii liber alese, se va desfăşura atît la nivelul juniorilor I cit si juniorilor II, la toate categoriile de clasificare. In competiţia feminină, la categoria maestre Dana Dunai- Itru. Mirela Barbălată. Tania Bo- Itea. Lenuţa Rus, Camelia Voinea. Angela Sandu par cele mai I îndreptăţite la locurile frun- taşe, în timp ce la băieţi Marian Rizan, Marius Gherman, Ma- | rius Tobă, Adrian Sandu şi Dan I Bigică aspiră cu îndreptăţire la * podiumul campionatului. -------- Aîncepînd de astăzi, In întreaga ţară __^_L Ml II iing.nu im i „..-crren* -Ij-mCrgp „COŞUL DE AUR“ • O ampla acţiune de depistare a tinerelor talente in baschet • Cine va înscrie cele mai multe puncte din 25 de aruncări libere ? • Finala va avea loc în Capitală, cu prilejul derbyului Steaua - Dinamo In intenţia de a impulsiona depistarea elevilor si elevelor din şcolile generale (nelegitimaţi în sportul respectiv) cu aptitudini de a practica baschetul de performanţă, federaţia de specialistaie si C.N.O.P., au iniţiat organizarea unei ample acţiuni de rasă dedicată celui de al XIII-lea Congres al P.C.R., şi care este inclusă în calendarul ,,Daciadei“. Concursul intitulat „Coşul de aur“, constă în executarea a 25 de aruncări libere consecutive, cîştigător fiind sportivul care va avea cele mai multe aruncări reuşite. „Coşul de aur“ are loc în etape pe scoli, comune si oraşe, judete si o fază finală. Termenele de disputare sunt următoarele : 1—15 noiembrie : faza pe clase si pe scoli ; 15—30 noiembrie : faza pe localităţi ; 1—15 decembrie : faza pe judeţe ; vină la 1 februarie finala pe tară. Fiecare judeţ va prezenta la finala De ţară cite un băiat şi cite o fată. Finala va avea loc la Bucureşti cu prilejul derbyului Steaua — Dinamo, din cadrul Diviziei ...“. Avem speranţe că această frumoasă şi necesară acţiune se va bucura dea largă audienţă în rindu profesorilor de educaţie fizică din şcolile generale, care au fost întotdeauna fructuoase pepiniere pentru baschetul de performanţă. Totodată, adresăm un apel antrenorilor de baschet pentru a sprijini efectiv organizarea concursurilor pentru ,,Coşul de aur“, pentru a urmări evolutia tinerilor competitori, dintre care mulţi pot oferi bază de selecţie pentru secţiile cluburilor sportive şcolare, ale cluburilor şi asociaţiilor sportive. ADmisisnm de stat loto pronosport . Agenţiile de vînzare şi vînzatorii volanţi din întreaga ţară stau la dispoziţia participanţilor NUMAI ASTAZI pentru procurarea biletelor la tragerea obişnuită LOTO de miine, vineri 2 noiembrie a.c. @ Vă mai informăm că se află ln vînzare bilete şi pentru tragerea LOTO 2 de duminică 4 noiembrie, prima din această lună, care oferă ciştiguri in autoturisme „Dacia 1300“ şi importante sume de bani. Folosiţi prilejul ce vi-l oferă această tragere din finalul săptămînii şi nu scăpaţi ocazia de a vă număra şi dv. printre marii beneficiari de ciştiguri mari la sistemele Loto — Pronosport, fucind numerele alese neîntîrziat. Unităţile de vînzare vă aşteaptă! O Continuă seria marilor ciştiguri la LOZ IN PLIC . Printre cei care au obţinut în luna octombrie autoturisme „DACIA 1000“ la acest sistem se numără: Soare Nicolae din Constanţa, Popa Margareta din Sibiu, Marila Edit din Vulcan, Anca Bujor din Baia Mare, Mitrache Florian, Neagu Grigore şi Tilvan Floarea, ultimii din Bucureşa. Aşadar, perseverenţa este cheia succesului ! NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA PRONOEXPRES DIN 31 OCTOMBRIE Extragerea I : 2 33 16 39 8 30 Extragerea a H'a '• 10 4 44 45 36 3. n1no Fond de cistiguri : 919 814 Iei, din care 71.099 lei report la categoria 1. ULTIMA ETAPĂ DE KARTING ! In ultima etapă a campionate- | lor republicane de karting — viteză pe circuit şi anduranţă - desfăşurate pe kaxtodromul din Galaţi (timp de două zile) s-au înregistrat rezultatele : VITEZA PE CIRCUIT, 50 cmc, juniori , mici — I. B. Tarcea (Automobi- | lul Drobeta Tr. Severin), 2. J. Tatu (I.P.A. Sibiu), 3. V. Vlad (Danubius Galaţi) ; juniori mari — 1. B. Miclăuş (I.I.R.U.C.), 2. C. Caraivan (ACHIRA Tecuci), 3 St. stamatin (T.T.B.) ; seniori — 1. C. Pop (I.T.B.), 2. A. Tănase (Danubius), 3. N. Grecan (II.R.U.C.) ; 125 OM — 1. A. Niculescu (Unirea Tricolor Bucu- • reşti), 2. M. Lungu (Unirea Tri- color), 3. M. Roşea (Automobila Galaţi) ; 175 cmc — 1. T. Podaşcă (Danubius Galaţi), 2. C. Min- ■ ciu (I.T.B.), 3. N. Munteanu (Hi- I drotehnica Constanţa) ; 250 cmc I — 1. D. Toma (I.T.B.), 2. C. Herăscu (T.I.R.U.C.), 3. R. Grozea I (T.T.B.) ; echipe — 1. I.T.B.. î. g I.I.R.U.C , 3. Danubius Galaţi. 8 ANDURANTA : 1. A. Tănase — D. Ichim (Danubius Galaţi), 2. I O. Badea — A. Minciu (I.T.B.), g 3. O. Mocanu — C. Caraivan ■ (ACHIRA Tecuci) ; echipe — 1. Danubius Galaţi, 2. ACHIRA Te- I cuci, 3 I.I.R.U.C. (Telemac SI- RIOPOL — coresp.). B ÎNTR-UN SINGUR SENS O partidă care s-a desfăşurat, in marea majoritate a timpului, intr-un singur sens : spre poarta bravului portar Popa, autorul unor intervenţii excelente care au limitat scorul la o diferenţă de doar două goluri. Gazdele au încercat — şi au reuşit in bună măsură — să efectueze o ultimă verificare a forţelor înaintea grelei partide din C.C.E. de miercurea viitoare. La capitolul de marcare, mişcare în teren, elevii lui C. Dinu şi Gh. Mulţescu au arătat preocuparea permanentă de a ieşi de sub supravegherea adversarului direct, băcăuanii reprezentând, în această privinţă, un adversar incomod. Seria atacurilor „alb-roşilor“ va începe chiar din min. 1 cind Ţăinar şutează puternic şi Popa acordă corner. Două minute mai tîrziu, AUGUSTIN reia cu capul, pe lingă portarul oaspeţilor, mingea trimisă dintr-o lovitură de colţ şi deschide scorul, lăsînd impresia că formaţia-gazdă va realiza un scor fluviu. Ea domină copios, în continuare, şi va avea, în min. 16, o mare ocazie de a-şi mări avantajul, dar Dragnea trimite peste bară o minge ideală primită de la Ţăinar. In tain. 19 înregistrăm prima lovitură la poarta lui Moraru, un șut puternic expediat de Avădamedi, dar mingea se duce peste poartă. In min. 32, Popa se va remarca din nou : Marin trimite o minge precisă in mijlocul careului advers, Suciu reia „dintr-o bucată“, dar portarul băcăuan respinge (ca la hochei) cu pitiorul. Tot aşa va interveni „nr. 1“ din unsprezecele oaspeţilor şi în min. 45 la balonul şutat de Rednic. Aceeaşi fizionomie a partidei şi după pauză. Linia de mijloc, animată de Rednic, apare mai activă şi mai inventivă şi atacurile dinamoviştilor se înmulţesc : min. 49 — lovitură liberă executată de Augustin, mingea trece pe lingă poartă ; min. 51 — intervenţie Popa la şutul lui Augustin ; min. 58, voleu Dragnea, la pasa lui Rednic, intervenţie de mare efect Popa ; min. 64 — Sucim „foarfecă“, balonul se duce pe lingă stîlpul sting al porţii adverse. Oaspeţii încearcă unele contraatacuri şi DINAMO 2 (1) S.C. BACAU 0 Stadion Dinamo : teren foarte bun; timp insolit, da, friguros; spectatori - circa 12 000. Şuturi : 22-5 (pe poartă : 11—1). Cornere : 7—3. Au marcat : AUGUSTIN (min. 31 şi MOVILA (min. 89). DINAMO : Moraru - REDNIC, NICOLAE, Marin, Stănescu — SUCIU, Dragnea, Andone (min. 46 Movilă) - TÂLNAR, Augustin (min. 66 Turbo), ORAC. S. C. BACAU : POPA - Andrieş, CARPUCI, Arteni, Elisei — Adolf, Avădanei, C. Solomon, VISCREANU - Şoiman (min. 55 Mihuţ), Penoff (min. 78 Ioncu). A arbitrat bine : D. Buciuman , la linie, cu greşeli, I. Ferenczi (ambii din Timişoara) şi bine I. Crâciunescu (Rm. Vîlcea). Trofeul Petschovschi : 10. La speranţe : 1-2 (0-0). Marin intervine la timp (min. 67), iar Movilă dăemoţii suporterilor bucureşteni (min. 70) trimiţind, riscant, o minge care ajunge până la urmă în braţele lui Moraru. După ce Popa se face iarăşi remarcat (mirt. 79 — sut Tulba, portarul băcăuan boxează în ultimă instanţă) iar lanca (min. 80) şutează imprecis dintr-o poziţie foarte bună, mai notăm situaţiile din mim. 81 (sunt Rednic, boxează Popa, Oxiac trimite peste poartă) şi din mim. 85 (Moraru boxează un corner balonul şutat, din lovitură liberă, de Avădanei). Ca un minut înaintea fluierului final, MOVILA înscrie al doilea gol al dinamoviştilor, trimiţind balonul în plasă, la o lovitură liberă, astfel că tabela de marcaj înregistrează, mai aproape de realitate, raportul de forte din teren. Eftimie IONESCU In urma rezultatului de ieri, CLASAMENTUL Diviziei „A“ se prezintă astfel : „ DINAMO I 7 4 0 22-12 18 18. Polit. Iasi » 1 4 5 13-22 6 Momentul deschiderii scorului în partida de ieri de pe stadionul Dinamo , Augustin a reluat balonul, cu capul, in plasă. Foto : Aurel NEAGU 2. Steaua 10 6 4 0 20- 3 16 3. Sportul stud. 10 6 2 2 25-10 14 4. A.S.A. Tg. M. 10 4 3 2 9- 6 11 5. Gloria Buzău 10 4 3 3-18 11 8. Corvinul 10 5 0 5 16-12 10 7. F.C. Argeș 10 4 2 4 14-11 10 8. Rapid 10 3 3 4 13- 9 9 9. F.C.M. Brasov 10 4 1 5 12-12 9 10. Univ. Craiova 9 3 3 3 14-15 9 11. F.C. Olt 9 4 1 4 10-12 9 11. Chimia Rm. V. 10 3 3 4 9-12 9 13. F.C. Bihor 10 3 2 5 11-16 8 14. „Poli“ Tim. 10 2 4 4 9-14 8 16. F.C. Baia Mare 10 3 2 5 10-16 8 18. S.C. Bacău 11 3 2 6 11-17 8 17. Jiul 10 3 1 6 7-21 7 GIMNASTICA LA LOCUL DE MUNCĂ (Urmare din pag. 1) ani în această întreprindere — ne-am organizat pentru a face ceva împotriva sedentarismului. Şi exerciţiul fizic a apărut ca o stringentă necesitate. La început mai timid, apoi din ce in ce mai convinşi, am dat acestei forme de gimnastică toată atenţia cuvenită, iar astăzi ea a devenit o obişnuinţă. Se ştie, în pauza de dimineaţă, cinci minute sunt ale mişcării. Avem instructoare formate chiar din mijlocul muncitoarelor care, competent, conduc exerciţiile. Jana Stoica, Minio flora Trandafirescu, Niculina Preda — ca să amintesc numai de citeva — sunt instructoare de foarte mulţi ani. In majoritatea secţiilor gimnastica sepractică cu regularitate. La secţia aceeîrlig, la atelierul platine şi în multe altele... Privată din punct de vedere al conducerii, la noi, la întreprinderea de ace Bucureşti, gimnastica la locul de muncă este apreciată ca un mare ajutor ce se acordă oamenilor şi producţiei. Ea se constituie ca un „colaborator important“ de care nu se poate să nu ţinem seamă. Este motivul pentru care o susţinem, o recomandăm cu toată căldura celor cei din diverse motive, mai mult sau mai puţin obiective — au ignorat-o pină acum“ Ing. Andrei Popescu, directorul întreprinderii Adesgo : „Voi Începe prin a spune — nu fără oarecare mîndrie — că întreprinderea noastră s-a numărat printre primele unităţi economice bucureştene care au introdus şi organizat practicarea sistematică a gimnasticii la locul de muncă. Avem, aşadar, o tradiţie, o experienţă în acest domeniu, in acest binevenit „time-out“, ca să folosesc o expresie din sport, cerut la mijlocul unei zile de lucru, pentru relaxare, pentru reîmprospătarea forţelor. Nimic, deci, mai bun, mai firesc astăzi- cind trebuie să ţinem pasul cu tempo-ul vieţii moderne, cind lucrul cere concentrare maximă, efort susţinut. Dar, cum se întâmplă din păcate şi în alte părţi, această pauză afectată gimnasticii la locul de muncă se micşorează cu timpul, scade din intensitate, ori pur şi simplu se întrerupe din diferite motive. Vreau să spun că şi în întreprinderea Adesgo au existat asemenea situaţii, că deprinderea zilnică de mişcare nu a cucerit locul dorit în unele secţii. Poate exemplul personal — şi la acest capitol — ar fi de natură să connvingă mai mult. Mă refer la maiştri, la cei din conducerea secţiilor, parte dintre ei — deocamdată — pe „banca rezervelor“ în această intîlnire cu exerciţiul fizic, cu sănătatea. Cum se ştie, întreprinderea Adesgo lucrează, în mare măsură ca şi pentru femei. Aşadar, specificul ne obligă, ne trimite la menţinerea ţinutei, a frumuseţii, la practicarea — şi la locul de muncă — a_ gimnasticii. Voi ■ înscrie, fără îndoială, în agenda mea de lucru, revigorarea gimnasticii la locul de muncă în întreprinderea noastră, convins că e în beneficiul tuturor. Al oamenilor muncii, al randamentului în producţie, al calităţii şi eficienţei“. Ing. Ştefan Mureşan, director general adjunct In Centrala industrială de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri, ne vorbeşte despre întreprinderea de medicamente Bucureşti, unde gimnastica la locul de muncă se practică cu regularitate de aproape 2000 de oameni ai muncii . „La întreprinderea de medicamente se lucrează la mese, la benzi transportoare in flux continuu și astfel ajungem la ceea ce se cheamă muncă sedentară. Apare deci ca o necesitate, la noi, ca omul, care efectuează o perioadă de timp aceleaşi mişcări, să simtă nevoia de a face ceva care să-l refacă să revină la potenţialul fizic iniţial. Acesta este motivul pentru care, in urmă cu circa cinci ani, la această unitate industrială s-a introdus gimnastica la locul de muncă. O activitate căreia ii acordăm toată atenţia, sprijinind-o atît conducerea administrativă, cit şi comitetul de partid, comitetul de sindicat. Iar oamenii au acceptat-o fără nici o reţinere fiindcă i-au simţit repede utilitatea. Ce să vă mai spun in susţinerea acestor afirmaţii decit că la una din secţii — control macroscopic — se fac exerciţii de înviorare chiar de mai multe ori pe zi. Bineînţeles, însă, că nu facem această gimnastică fără a pregăti oamenii, că nu trecem la acţiune decit cu avizul competent al medicilor, ai profesorilor de educaţie fizică. Au fost pregătiţi instructori competenţi şi acum, în secţii, se lucrează ţinindu-se seama de specificul muncii. La secţiile de condiţionare uscată şi umedă, la atelierele dextran şi perfuzabile, peste tot unde este posibil, gimnastica este prezentă între cei ce produc. Iată şi o cifră aproximativă : sunt cuprinşi în această activitate, in diferitele secţii, circa 2000 de persoane. Suntem convinşi de utilitatea ei şi din acest motiv o vom sprijini şi mai mult, folosind experienţa cîştigată. Este o necesitato..“ Omnii consemnate de Modito FERRARIM.’Vasile TOFAN Sugestii pentru consfătuirea de miine 119 — 4! Sau cum se „joacă“ fotbal la „B“ și „C“ Fotbalul, se spune, are două momente : cel al atacului si cel al apărării. Dar această axiomă se află, din păcate, doar de hîrtie. in numeroase cazuri. Echipele noastre — și sînt destule — OPTEAZĂ pentru unul din momente, ceea ce face ca JOCUL să capete un anume profil. Pe teren propriu echipa gazdă atacă, deseori cu înverşunare, şi înverşunarea... creşte pe măsură ce divizia coboară de la „A“ la „C“. Duminica următoare, însă, rolurile se inversează. Echipa care atacase acasă, cu toate forţele, mai mult sau mai puţin regulamentar, se cantonează în apărare, stimulată de faptul că rezultatul din minutul 1 o avantajează şi — cine ştie? — poate să reziste... că aşa e la fotbal... Acest mod de a privi fotbalul scade mult din capacitatea de perfecţionare a jocului. Fără luptă de ambele părţi, jocul stagnează, iar rolul campionatului coboară pină la anulare. Etapa de duminică a diviziilor „B“ si „C“ este deosebit de grăitoare în sprijinul celor afirmate. In cele 123 de meciuri ale diviziilor „3“ si „C“, doar patru echipe au cîstigat în deplasare ! Iată un scor care pune la îndoială — ca să folosim un eufemism — valoarea disputei şi, mai ales, capacitatea ei de a asigura progresul în fotbal. O defalcare a acestui scor scoate la iveală situaţia dejoc pozitivă din Divizia ...“, în cele 27 de meciuri ale etapei trecute. O SINGURĂ ECHIPĂ A REUŞIT SA CIŞTIGE IN DEPLASARE ! Este vorba de Progresul Vulcan, care a învins cu 2—1 la Mediaş. Iar dacă adăugăm că în seria I s-a înregistrat un singur meci egal (Prahova — Otelul 1—1), atunci comentariile le puteţi face dv., cu mare uşurinţă. Care să fie cauza acestei supremaţii a terenului propriu ? Numeroşi conducători de club şi antrenori sunt de părere că la baza acestei situaţii se află îngăduinţa arbitrilor faţă de echipa gazdă. Acesta este şi motivul pentru care numeroşi conducători ai echipelor în deplasare solicită un observator federal în timp ce echipa gazdă vede negru cind constată apariţia unui astfel de martor pe terenul ei. Sigur că, aşa cum susţin unii antrenori cu o doză de cinism, „pină la urmă totul se echilibrează, azi cîştigăm noi, miine cîştigă ei“, ceea ce e adevărat, dar fotbalul suferă, bate pasul, gazdele te iau pe sus, oaspeţii sar la coardă, ca să-şi ferească picioarele, jucătorii de talent întîrzie să se afirme și de pe urma acestui mod de a privi jocul suferă în primul rînd fotbalul. Ce e de făcut ? Poate că această problemă-cheie în fotbalul nostru ar trebui discutată pe larg în cadrul consfătuirii de miine a fotbalului. Ioan CHIRILĂ IERI, ÎN ETAPA INTIRMIDIARĂ A DIViliEI „C“ în seriile a V-a şi a XH-a din campionatul Diviziei ,„C“ serii in care activează cite 17 echipe — s-a disputat ieri etapa a XI-a (intermediară) în care s-au obţinut următoarele rezultate: SERIA A V-a MECON Bucureşti — Flacăra roşie Bucureşti 3—0 (2—0), Avicola Crevedia — Sportul „30 Decembrie" 1—1 (1—0), ICSIM Bucureşti — Tehnometal Bucureşti 3—0 (1—0), Abatorul Bucureşti — Danubiana Bucureşti 3—0 (2—0) — două goluri din lovituri de la 11 m, Chimia Brazi- Floreşti — TUPS Chitila 1—0 (0—0), Luceafărul Bucureşti — Carpaţi Sinaia 2—0 (1—0), Petrolul Băicoi — Minerul Filipeştii de Pădure 2—1 (1—1), Viscofil Bucureşti — Aversa Bucureşti 2—1 (2—0). Poiana Cîmpina nu a jucat. Pe primele locuri în clasament (după H etape): LICSIM BUCUREŞTI 15 p (29—9), 2. Danubiana Bucureşti 14 p (17 15), 3. Carpaţi Sinaia 12 p (15—11), 4. Petrolul Băicoi 12 p (11 15)... pe ultimele locuri: 15. Tehnometal București 8 p (14—15), 16. Viscofil București 8 p (11—17), 17. Aversa București 4 p (8—14). SERIA Anna Progresul Odorheiu Secuiesc — Textila Prejmer 2—0 (1—0). Metalul Tg. Secuiesc — Minerul Baraolt 3—0 1—0), Precizia Săcele — Mureşul Topliţa 1—0 (1—0), Nitramonia Făgăraş — ICIM Braşov (0—1), Unirea Cristuru Secuiesc — Cimentul Hoghiz 0—0, Electro Sf. Gheorghe — Minerul Bălan 2—0 (1—0), Viitorul Gheorgheni — Utilajul Făgăraş 2—0 (1—0), Mobila-Măgura Codlea — Celuloza Zărneşti 2—1 (1—0). Metrom Braşov nu a jucat. Pe primele locuri: 1. PROGRESUL ODORHEI 18 p (17—6), 2. Metalul Tg. Secuiesc 15 p (22—7), 3. ICIM Braşov _ 13 P (13—8)... pe ultimele locuri: 15. Metrom Braşov 8 p (15—19), 16. Unirea Cristur 8 p (8—13), 17. Textila Prejmer 4 p (2—15). • STIRI 0 STIRI @ • FLACARA morem — TRACTORUL BRAȘOV 0—0. Meciul s-a disputat ieri și a constituit o restanță din etapa a 9-a a Diviziei „B“ — Seria a Il-a. (Gh. Ilinca, coresp.). • A. S. MIZIL — STEAUA 1—3 (1—2). In partida amicală disputată la Mizil golul gazdelor a fost marcat de Cozarec (min. 29) iar cele ale oaspeţilor de Puşcaş (min. 31 şi 52) şi Radu II (min. 34) (R. Alexandrescu-coresp.).