Sportul, februarie 1985 (Anul 41, nr. 10927-10950)

1985-02-01 / nr. 10927

• LA SFIRȘITUL SĂPTĂMÎNII, FINALELE „DACIADEI“ LA SANIE , SCHIUL ALPIN , ÎNCĂ O DISCIPLINĂ IN CARE FETELE SUNT MAI BUNE DECÎT... BĂIEŢII P­A HARNICII PROFESORI DE LA „PIONIERUL“ BRAŞOV • LOTURILE SCHIORILOR „NORDICI“ PENTRU „CON­­ CURSUL PRIETENIA“ La sfîrșitul acestei săptămîni, pe pîrtia de la Sinaia, se vor desfăşura întrecerile finalei pe ţară a „Daciadei“ la sanie. In program, sanie simplu şi du­blu pentru băieţi şi sanie sim­plu pentru fete. Participă cei mai buni sănieri ai momentu­lui Linia februarie se anunţă, de altfel, bogată în finale ale „Daciadei“ la sporturile de iarnă. Iată datele şi locurile SCHI FOND • SECŢIA DE SCHI FOND „Pionierul“ Braşov se remarcă descoperind, iniţiind şi promo­­vtad sportivi cu calităţi la marile cluburi. După ce, In anii trecuţi, fuseseră oferiţi Radu Luţea şi Marian Cioacă la AS­A Braşov, In acest se­zon, au plecat Liliana Enescu (XI ani locul 7 la recentele „naţionale“ ale senioarelor în rfificilă probă de 20 de kilo­metri) la Dinamo Braşov şi Stelian Ţeposu, la Steagul roşu. Principalul resort al a­­cestor realizări ii constituie pasiunea pentru schiul fond şi priceperea remarcabilă pe care le dovedeşte tinărul profesor Gheorghe Cioacă, originar din Şirnea (jud. Braşov), îşi mai dau concursul la obţinerea a­­cestor succese directorul Ca­sei pionierilor şi şoimilor pa­triei din Braşov, Virgil Lăs­­leanu, şi, în mod voluntar, un alt profesor, Nicolae Gîrbacea, cu specializare atletism (!), dar iubitor — şi el — al alergării pe zăpadă, pe care şi-o do­reşte ca a doua specializare. Meritul acestor oameni este cu atît mai mare cu cit posi­bilităţile materiale ale secţiei sînt mult mai reduse ca ale altor unităţi cu rezultate mai slabe. II«. SLALOM ! 1 • In premieră, un cuplu de I antrenori cum ar trebui să ■ mai existe în biatlonul româ­­ nesc : Nicolae Bărbăşescu (pen- I tru tir) — Ion Olteanu (pentru * fond, un specialist harnic şi _ priceput), apărut la Începutul I sezonului, la C.S.S. Braşovia 5 , aşteptăm rezultatele muncii a­cestui tandem pe pîrtiile din ■ ţară şi, mai cu seamă, în con- I cursurile de peste hotare— 9 ■ A fost alcătuit lotul juniorilor români care va participa, în-I tre 7 şi 10 februarie, la între- I cerile Concursului Prietenia, găzduite in judeţul Harghita : I sărituri speciale : A. Mezei I (Dinamo Braşov), R. Roman şi Gh. Băilă (ambii Braşovia) . I combinată nordică : G. Naghi,­­ W. Gross şi D. Băiaşu (toţi AS­A Braşov) ; antrenor : • Gheorghe Gerea. Să le urăm I succes „nordicilor“ noştri, cu atît mai mult cu cit ei in­■ cearcă să readucă pe linia de I plutire, după mulţi ani, două * sporturi spectaculoase. • Iată c­âţiva dintre inimoşii oficiali I (arbitri) braşoveni ai concursu- I rilor de schi alpin şi de fond care, din umbră, fac posibilă I (ce mai adesea pe vînt şi I frig) buna desfăşurare a nu­meroase întreceri : Nicolae ■ Bidu (mecanic de locomotivă), I­­oan Giuvercă (tehnician auto), ■ Ştefan Stoichiţ (şef bază spor­de desfăşurare stabilite pînă în momentul de faţă : schi al­pin, senioare : 9—11 februarie, la Poiana Braşov ; sărituri şi combinată nordică (seniori şi juniori mari), sărituri (juniori mici şi copii) : 11—13 februa­rie, la Valea Strîmbă ; schi alpin, juniori : 12—14 februa­rie, la Poiana Braşov. Finalele „Daciadei“ la patinaj viteză şi artistic vor fi programate in funcţie de starea gheţii pe patinoarele din Miercurea Ciuc. Aceeaşi situaţie şi in cazul fi­nalelor la bob, a căror desfă­şurare depinde de calitatea gheţii pîrtiei de la Sinaia. SCHI ALPIN • O COMPETIŢIE ORIGI­NALA a fost, de curind, or­ganizată în Poiana Braşov de către Federaţia română de schi-biatlon. Aproape 30 de foarte tineri schiori alpini (copii „mari“ şi „mici“) au fost invitaţi la un trial desfăşurat într-o formulă aparte , ei au trebuit să parcurgă, în doar 4 zile, 6 manşe de slalom uriaş şi 4 de slalom. Întrucît băieţii au concurat pe aceleaşi trasee cu fetele, s-a putut constata că schioarele sunt mai bune decit schiorii : toate cele 10 manşe din program au revenit — nota bene ! — fetelor ! La slalom uriaş, Claudia Posto­lache a cîştigat 2 manşe, iar Mihaela Fera — 4 ; la slalom, Postolache s-a impus de 3 ori, iar Fera o dată. In majorita­tea cazurilor şi cea de a doua fată s-a clasat înaintea băie­ţilor, uneori la o diferenţă de o secundă şi mai bine... Cum insă scopul principal al tria­lului a fost de a depista ele­mentele bine pregătite, în perspectiva participării la can­tiră), Anca Drăghici (asistentă medicală), Nicolae Tiu (şef complex sportiv), Constantin Butnaru (pensionar), Ion Stă­­nilă (funcţionar), Gheorghe Luca (maistru). 9 Temperaturi de pină la plus 10 grade i-au pricinuit lui Nicolae Neagoe, responsabilul pîrtiei din Sinaia, şi oamenilor săi multe bătăi de cap , graţie unor mari e­­forturi, jgheabul de gheaţă se prezintă, în preajma începerii finalelor „Daciadei" la sanie, in condiţii bune. 9 La con­cursul de schi fond al copii­lor (Vatra Dornei, 7—8 fe­bruarie), pot fi înscrise şi e­­chipe pentru probele de şta­fetă 3X5 km — sintem­ anun­ţaţi de la Federaţia română de schi-biatlon, cursurile internaţionale din lu­nile februarie şi martie, in a­­fara celor două sportive şi-au mai cucerit dreptul de a re­prezenta ţara : Iudith Görög (C.S.Ş. Baia Mare, antrenor A. Görög), Doris Bonfert şi Şte­fana Palada (C.S.Ş. Şoimii Si­biu, antrenor M. Ungureanu), Cristina Radu (Dinamo Braşov, antrenori : Gh. Roşculeţ şi D. Cristea), Sorana Văleanu şi Codruţa Căpitan (Pionierul Cluj-Napoca, antrenor D. Că­pitan), Kinga Fleishman (Bra­­şovia, antrenori : P. Cureu şi Maria Cristea), la fete : C. Be­­nasic (C.S.Ş. Sinaia, antrenor I. Bogdan), V. Nichifor şi I. Pogan (C.S.Ş. Predeal, antre­nor C. Cişmaşu), A. Boniş (C.S.Ş. Miercurea Ciuc, antre­nor F. Boniş), I. Manu (Di­namo) şi I. Racoviceanu (Bra­­şovia), ,la băieţi. Ceea ce era de demonstrat ■ eficacitatea muncii acestor antrenori şi profesori, în comparaţie cu cea a colegilor de breaslă, ai căror elevi n-au „absolvit“ triajul. Copilăria, acest nesecat izvor al performanţei... Fotografii de AUREL NEAGU Cele trei speranţe ale schiului alpin : Claudia Postolache, De­lia Parate şi Mihaela Fera Prin amabilitatea serviciului prevederilor de scurtă durată din cadrul Institutului meteo­rologic şi hidrologic, aflăm gro­simea stratului de zăpadă din unele zone montane ale ţării (meteorolog de serviciu — Ioan Stăncescu) : Sinaia — Cota 1500 91 cm, Babele 60 cm, Predeal 65 cm, Cheia 54 cm, Vîrful O­mu 25 cm, Fundata 42 cm, Bîlea-Lac 29 cm, Cumpăna 59 cm, Cozia 126 cm, Obîrşia Lo­trului 48 cm, Voineasa 41 cm, Paring 32 cm, Semenic 16 cm, Ţarcu 30 cm, Băişoara 20 cm, Stîna de Vale 35 cm, Vîrful Ie­zerul 10 cm, Rarău 55 cm, Ceahlăul-Toaca 40 cm, Lăcăuţi 38 cm, Braşov-oraş 10 cm. Ieri, în munţii Bucegi, ningea slab. Rubrică realizată de Radu TIMOFTE PROFIL IOAN FRAţIlA pare a fi cel mai bun produs din ul­timii ani al Predealului In arta schiului alpin. Acum, In ultimul an de juniorat (s-a născut la 13 octombrie 1967 ; a fost pregătit la C.S.Ş. din localitate de antrenorul Liviu Predeleanu), Frăţilă alcătu­ieşte, împreună cu Peter Krisztaly (C.S.Ş. Miercurea Ciuc) şi cu Aurel Foiciuc (Dinamo Braşov), eşalonul de la care se aşteaptă umplerea golurilor existente, de mai mulţi ani, în schiul nostru alpin la nivel de seniori. Printre performanţele tînăru­­lui schior se numără 5 tit­luri de campion de copil, 3 de juniori mici, unul de ju­niori mari, un loc 7 la con­cursul internaţional de la Sfeofla Loka şi un loc 5 la „Concursul Prietenia“ de a­­nul trecut, din Polonia. Ma­rea problemă de depăşit, chiar in sezonul viitor , tre­cerea la seniori, examen pe care, din păcate, nu prea mulţi schiori reuşesc să-l treacă cu brio. Ar fi de dorit deci ca secţiile la care vor activa Ioan Frăţilă şi colegii săi de generaţie să le acorde credit deplin, să-l sprijine moral să-i încurajeze şi să le pună la dispoziţie materia­le de calitate pentru concurs şi pregătire. Să fie, cu alte cuvinte, ajutaţi pe măsura pretenţiilor pe care Ie avem de la ei ! 1 I 1 I I I I 1 ŞTIRI DIN VOLEI 9 Turneele cu numărul 3 ale campionatului masculin al pri­mei divizii de volei se vor des­făşura in Capitală (prima gru­pă valorică, locurile 1—6), intre 3 şi 7 februarie, şi la Baia Mare (grupa secundă, locurile 7—12) intre 6 şi 10 februarie. Organizatoarea turneului frun­taşelor este de data aceasta fi­nalista „Cupei cupelor“, Steaua. Partidele vor fi găzduite de sala Floreasca, în ultima zi (joi) fiind de aşteptat o mare afluen­ţă de public la noul şi foarte interesantul — acum — derby Steaua — Dinamo. I­n Dinamo, lidera clasamen­tului, are dificultăţi in pregă­tirea apropiatelor meciuri : Günther Enescu are mina in ghips, iar Mihai Slabu este ac­cidentat la picior. Aproape si­­n­gur, ambii nu vor putea juca.­­ La cîteva zile după tur­neul de la Bucureşti, Steaua va pleca in Franţa, la Saint-Na­­zaire, pentru a lua parte la turneul final al „Cupei cupe­lor“, programat in zilele de 15, 16 şi 17 februarie. 9 Doi arbitri români vor oficia la turnee finale ale cu­pelor europene : R. Farmuş, la „Cupa cupelor“ (f) la Ankara, şi V. Dumitru, la „Cupa con­federaţiei (f) la Augsburg. 9 La 11 februarie, la sediul C.M.B.E.F.S., începe un nou curs de arbitri, organizat de comisia de specialitate bucu­­reșteană. Aviz amatorilor care vor să devină „cavaleri în alb“. In Divizia „A" de hochei III—lin «■■’Mill mii’-tggnT' mnm.mtmm — LUPTA PENTRU TITLU A DEVENIT MAI INTERESANTA Recent, la Galaţi, s-a dispu­tat al 4-lea „act“ (au mai ră­mas doar 2) al celei mai im­portante competiţii interne a hocheiului, campionatul primei serii valorice a Diviziei „A“. Fără să se ridice la un nivel tehnic şi tactic superior, între­cerea, după cum opina şi se­cretarul federaţiei, Constantin Nicolae, a fost totuşi foarte animată, cu multe şi spectacu­loase răsturnări de scor, cu unele surprize, totul determi­­nînd ca, de la o reuniune la alta, numărul de spectatori să crească. Dintre surprize am nota în primul rînd faptul că turneul de la Galaţi a fost cel in care lidera clasamentului, Steaua, a suferit cea dinţii înfrîngere din acest campionat , 2-4 cu S. C. Miercurea Ciuc. Sigur, un ast­fel de rezultat nu poate fi pri­vit chiar ca o mare surpriză. Hocheiştii din Miercurea Ciuc au fost in acest sezon aproape de a-i obliga pe valoroşii ju­cători de la Steaua să se re­cunoască învinşi, dar — iată — nu au realizat acest lucru pe propria lor ... gheaţă (1—1), aşa cum doresc înfocaţii lor suporteri, ci La Galaţi- Cum s-au petrecut lucrurile ? Se pare că echipa din Miercurea Ciuc (antrenori Z. Czaka şi I­­Başa) şi-a organizat mai bine jocul in apărare, reuşind în partea a doua a meciului, după ce a condus cu 4-1 la începu­tul reprizei secunde, să rezis­te presiunii intense a hocheiş­­tilor bucureşteni şi să păstreze, pînă in final, un avans de două goluri, făcând mai interesantă lupta pentru titlul de campioa­nă! Steaua a jucat la nivelul tehnic şi tactic obişnuit, dar cu mai puţin aplomb, fără vigoa­rea obişnuită atunci cînd este condusă. In alt meci, tot la Galaţi, cu Dinamo, după pri­mele două reprize scorul era de 3—2 pentru Dinamo şi în fi­nal Steaua a cîştigat cu 7—4. De data aceasta povestea­­ nu s-a mai repetat, pentru că aşa cum arătam — S. C. Miercurea Ciuc s-a apărat bine, organizat şi foarte agresiv. Surprind, de asemenea, pro­porţiile victoriei echipei Du­nărea Galaţi în meciul cu Pro­gresul Miercurea Ciuc : 9—1­1 Tinerii hocheişti gălăţeni, de la care aşteptăm de mult un progres notabil, au prins o zi bună. Ei au reuşit ca în nu­mai 4 minute şi jumătate să înscrie 5 (!) goluri echipei din Miercurea Ciuc, care a acuzat astfel un adevărat... k.o., re­­venindu-şi greu, abia spre fi­nalul jocului. O observaţie interesantă şi de bun augur pentru hocheiul nostru, despre care ne-a vor­bit delegatul federal Nicolae Turceanu, este aceea a unei nete îmbunătăţiri a spiritului de disciplină, fapt care a de­terminat ca numărul de elimi­nări să fie mai mic decit în turneele precedente. Deci se poate juca bine şi corect, fără a trece dincolo de limitele re­gulamentului cu „scuza“ unui hochei zis modern, foarte as­pru. In acest sens este de no­tat şi faptul — Pe care l-am mai subliniat şi după turneul de la București — că arbitra­jele, in majoritatea lor, au fost de bună calitate, contribuind la normala desfăşurare a acestor jocuri. Noi nu dorim in acest sens decît să... repetăm aceas­tă observaţie şi la următoarele turnee...­­ c. a.­­ CLASAMENT 1. Steaua . 20 17 2 1 168- 51 36 2. S.C. M. Ciuc 20 15 3 2 139- 55 33 3. Dinamo Buc. 20 12 3 5 123- 83 27 4. Viit. Ghe. 20 6 0 14 77-156 12 5. Prog. M. C. 20 4 0 16 54-156 8 6. Dunărea 20 2 0 18 55-125 4 In campionat mal sínt de jucat doar două turnee, ambele fiind programate în luna aprilie, după disputarea competiţiilor oficiale pe plan internaţional. Aflăm cu tristeţe vestea încetării fulgerătoare din viaţă a ing. Gh. Lungu, ar­bitru internaţional de hand­bal, activist al sportului braşovean. Toţi cei care l-au cunoscut îi vor păstra o frumoasă amintire. în rală sau în... EXCURSIE? ! Dezvoltat O a­ltă cu Industria românească de utoturisme — al cărei prestigiu nternaţional este Indiscutabil — portul automobi­listic se bucuri de o tot mai largă popularity Firesc, Intru­­cît are un rol important In edu­caţia­ tehnică , tineretului şi, prin participaţi , la competiţii Internaţionale, t­ebuie să contri­buie la cunoaştr­ea, în alte ţări, a unor produs ale Industriei noastre, ce sît realmente, de calitate, comp­titive. „ARO“, „Dacia“, „Oitcii sunt mărci de care se interesei­ză tot mai mulţi importatori, cât ■ în ţări cu tra­diţie în constru­ia de autoturis­me. Aşadar, să vedem cum s-au achitat echipele noastre, partici­pante la compţ­ii internaţionale în anul 1984, fjă de suporterii din ce în ce tăi numeroşi, dar şi faţă de nestigiul maşinii „Dacia", folosiţi cu precădere în concursuri d ,­­juri şi circuite de viteză. In ceea ce priveşte raliurile, statistica arată r­ar că din 57 de concurenţi ruşini aliniaţi la starturile compaţiilor internaţio­nale s-au clash 33, adică 58 la sută. Restul, Am­ sută, au a­­bandonat. Am putea admite că rezultatul este corăbii, dacă am avea în vedere doar media de clasare per total concurenţi : din 714 sportivi afflaţi la starturi, s-au clasat 349, dică 48 la sută. Deci, sportivii nştri au mai pu­ţine abandonuri ca alţii. Şi to­tuşi, o altă statifică ne arată că o concluzie ,.ro,­ nu este posi­bilă : din cei 3­ de sportivi ro­mâni clasaţi, doi 12, adică 36 la sută, au ocupat locuri In prima Jumătate a claamentului, ceea ce pledează petru calificativul „mediocru“, dar chiar „subme­diocru“. Dacă analizăm clasa­mentul pe natinl al fiecăreia din cele 10 comptiţii la care au participat sporfii noştri, con­statăm că la jumătate din aces­tea tricolorii mi s-au clasat, din cauza ABANDgajRILOR. Legat de acestea, se pAivine făcută o precizare : auzii, nu de puţine ori, scuze de girul „dacă nu se rupea cablul d acceleraţie, sau diafragma plăi de presiune etc., veneam b­­locul....“, de regulă fruntaş. Afirmaţii de a­­cest fel nu au valoare, întrucît un automobilist cine nu pregă­teşte minuţios răşină, cine crede că este suficietă numai price­perea lui ca pilot, nu poate sconta pe rezitate bune. Iată un exemplu de participare sol­dată mai mult cu abandonuri : echipajul Cos­tean — Barbu a participat la 7 competiţii inter­naţionale, a abaponat la 4 din­tre ele, printre care şi la „Ra­liul Dunării — Dacia“ şi s-a cla­sat, este drept, o dată, pe locul 4, în „Raliul Gu­naydîn" — com­petiţie relativ uşoară —, dar în raliurile Baltica şi, apoi, Sach­senring, a ocupat locurile 44 si 32 In clasamentul general 1 Sin­gurele echipaje care au­ achitat o parte din datoria lor faţă de culorile pe care le-au reprezen­tat au fost L. Balint — C. Zăr­­nescu şi St. Vasile — O. Scobai, de la I.A.P., restul de datorie neachitată fiind abandonuri şi clasarea, cu o excepţie (Balint­­ Zărnescu, un loc 2), pe poziţii de la 7 în... jos. Aflăm de la F.R.A.R., în urma unei discuţii purtată cu D. Ru­­sănescu, secretar adjunct al fe­deraţiei, că in acest an există un bogat calendar de participări internaţionale ale automobilişti­­lor noştri. „Este bine, dacă avem In vedere că în concursuri se cîştigă experienţă“, ni s-a spus. Se poate... Dar dacă avem In vedere că în acest calendar sunt cuprinse şi două etape de cam­pionat mondial — competiţii In care nu s-a obţinut pină acum nici un rezultat meritoriu, dar s-au înregistrat abandonuri — este firesc să punem cîteva în­trebări : 9 S-au elaborat criterii de se­lecţie, altele decît cele care au adunat in lotul nostru campioni al... abandonului 7 9 Au fost analizate competiţi­ile la care există şanse de cla­sificare, majoritară, către jumă­tatea de sus a clasamentului ge­neral T 9 Cit de utile sint deplasările la competiţiile care se desfăşoa­ră la mari distanţe, avînd In ve­dere că, oricum, nu ne putem clasa In campionatul mondial din moment ce se preconizează par­ticiparea la numai 2 etape, din peste 10 7 In One, participarea la circui­tele de viteză, deşi nu identică din punctul de vedere al rezul­tatelor, este mult asemănătoare : din 27 de concurenţi, cu „Dacia- 1300“, doar 13 s-au clasat, iar dintre aceştia doar 4 pe locuri în prima jumătate a clasamentului, dar nici unul pe primele 3 locuri. Cu excepţia sportivului Nicu Grigoraş (I.A.P.), ocupant al u­­nui loc 4 într-una din etape, cei­lalţi 6 componenţi ai lotului re­prezentativ nu au reuşit să con­vingă. Concluzia 7 Costă cam mult concursurile internaţionale la care sportivii noştri automobilişti privesc cu calm către... jumătatea de jos a clasamentului. Modesto FERRARIN! Alexandru SOLOMONESCU Convingătoare pledoarie prin film amii ————^a—— 1 1 ——— „SPORTUL PENTRU TOŢI“ re, de convingere şi instruire a oamenilor. De curind, Secţia de pro­pagandă a C.N.E.F.S., îm­preună cu studioul „Alexandru Sahia“, au realizat o nouă pe­liculă remarcabilă, intitulată „Sportul pentru toți“, frumoa­să pledoarie pentru binefacerile mişcării, exerciţiului fizic, spor­tului şi turismului. Pe cei pes­­te 500 de metri de peliculă co­lor se derulează imagini suges­tive şi instructive pentru ama­torii de sport de toate vîrstele, conduşi cu dibăcie şi talent în atmosfera atît de seducătoare, în secretele şi frumuseţea mai multor discipline sportive, spe­cifice tuturor anotimpurilor, la îndemîna oricui. Filmul — ai cărui consultanţi ştiinţifici au fost profesorii Teoharie Bozianu şi Vasile Lupan — beneficiază de un comentariu pertinent, semnat de Victor Bănciulescu. Un film cu o splendidă imagis­tică, îmbogăţind galeria de mij­loace metodico-propagandistice. Un film convingător, o Invita­ţie la mişcare, la sănătate şi bună dispoziţie.­ ­ Intre mijloace eficiente de propagare a spatului în rîndu­­rile maselor la$,­ filmul şi-a cucerit un loc^distinct prin capacităţile sale­ de influența­re DIVIZIA „X“DE „OREÎO­UPANE" (Urmare din pag 1) pută întîietatea Aluminiu Sla­tina, Steagul roşu Braşov, Pro­gresul şi Turbomecanica Bucu­reşti (Seria a II-a), iar la Di­namo vor concura Muscelul Cimpulung, Dinamo şi Metalul Bucureşti. Iată şi celelalte partide. Se­ria I, la Cluj-Napoca : Simo­­red Baia Mare — C.S. Satu Mare — A.S.A. Cluj-Napoca ; Lugoj : Electromureş Tg. Mu­reş — C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Timişoara — Metalul LU.R.T. Lugoj ; Seria a II-a, la Rm. Vîlcea : L.C. Dacia Piteşti — Cimentul Tg. Jiu — Chimistul Rm. Vîlcea ; Craiova : Meta­lurgistul Băileşti — Electropu­­tere Craiova — C.S.M. Cra­iova ; Seria a IlI-a, la Buzău : Carpaţi Sinaia — Progresul Brăila — A.S.A. Buzău ; Med­gidia : Delta Tulcea — Farul Constanţa — Oţelul Călăraşi — I.M.U. Medgidia ; Seria a IV-a, la Rădăuţi : C.S.M. Su­ceava — C.S. Botoşani — C.S.M. Rădăuţi ; Iaşi : Ceah­lăul Piatra Neu( S.C. Ba­cău — Nicolin­ Iaşi , Buzău — Dunărea Galaţii Rapid Bucu­reşti — Industri sârmei Buzău — Construcţia Bucureşti. Debutează la Divizia „A Turbo mecanica bucureşti, Ore­­lul Călăraşi “ , Construcţia Bucureşti. Reununile încep la ora 10. 9 Conform oilor instrucţi­uni şi precizări ale federaţiei privind Divizia, „A . ediţia 1985 pot partic­ia în echipe numai luptătorii avînd vtreta de 18—28 de »’, cu obligaţia prezentării a lunior la una dintre caloriile 48—68 kg şi a altuia* una dintre categoriile 74"^ kg. Se per­mite folosirea Ta,^mn^r SDOî' tivi care au dt vîrsta de 28 de ani daci aceştia s-au clasat pe locuri ‘—6 la J.O. 1984? C M. 1985 ,au C.E. 1984- 1985’; mai Particde asemenea, concura luptat® clasaţi pe locurile 1—3 la libernationale­­le“ României *1 la finalele „individuale“ d­in» 1984 si 1985. ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFOrţIAZĂ 9 Tragerea obişnuită LOTO de astăzi, 1 februarie a.c., va avea loc în sala clubului sportiv Pro­gresul din Bucureşti, str. Dr. Staicovici nr. 42, cu Începere de la ora 17,15. Numerele ciştigă­­toare vor fi radiodifuzate la ora 19 pe programul II şi la ora 23 pe programul I, precum şi sîm­­bătă dimineaţa la ora 8,55 tot pe programul L 9 ATI JUCAT LA TRAGEREA MULTIPLA LOTO 7 ASTAZI şi MÎINE ultimele zile pentru procurarea biletelor la această atractivă tragere, la care se atribuie ciştiguri în auto­turisme „DACIA 1300“, mari sume de bani şi excursii în R. P. Polonă. Dacă încă nu aţi consultat prospectul tragerii, re­venim spre a vă informa asupra cîtorva dintre cele mai impor­tante elemente, printre care : e­­fectuarea a 8 extrageri în două faze, cu un total de 72 de nu­mere, extrageri „legate“, două cîte două, cu cîştiguri pentru 3 numere din 18 extrase ; varian­tele de 25 lei participă la toate extragerile şi pot obţine cîştiguri cumulate la ambele faze ; în ab­senţa celor întregi, variantele sfert pot obţine cîştiguri cu va­lori de pînă la plafonul maxim inclusiv. Nu pierdeţi prilejul şi jucaţi neîntîrziat la această in­teresantă tragere care va avea loc duminică 3 februarie a.c. _ rtSTlGUR­E TRAGERII I­OTO DIN 75 ^TJARIE s cat. t î 1 variantă 1° ~ autoturism Dacia 1300 Ol . a.ria?te 23% a ÎVmn im • cat. • 9 variante 100%° a 7.325 ie A 15 variante 25»/„ a 1.831 lei­ k 2 . 24,75 va­­riante a 4.513 î cat. 4 : 39 a 2.86Í V; Cat. 5: 211,50 variante a &« j «0 25 variante a e I(d i£at- x • 2.532,75 variante lei. Report la cat< >rla 1 : 251.308 lei. Autoturismul a«a 1800­ de la categoria K ^vTMit parti­cipantului fî0 iboia din Lugoj. 3 FEBRUARIE 1985. Tragere multiplă f AUTOTURISWIE. T BANI Sl EXCURSII ÎN R.PIDLOKa Formulă tehnică avantajoasă 8 extrageri In doua faze cu un total de 72 de numere. Se atribuie : • AUTOTURISME „DACIA 1300“ 9 CÎȘTIGURI IN NUMERAR 9 EXCURSII IN R. P. POLONA Variantele de 25 lei participă la toate extragerile şi pot obţine cîşti­guri cumulate la ambele faze. SIMBATA 2 fe­bruarie, ULTIMA ZI DE PARTICIPA­RE. o VICTORII CARE SII11I1IFAZĂ (Urmare din pag­e­­turi (cite 4 la fiecare poartă), s-a încheiat cu un avantaj mi­nim pentru echipa Portugaliei. După pauză, jocul a avut o cu totul altă culoare și o va­loare mult mai ridicată dato­rită schimbărilor produse în ambele formații. José Torres a trimis în teren patru oameni noi, chiar din min. 46 : porta­rul Damas (38 de ani, 25 de selecţii), fundaşul central Ocea­­no (22 de ani, debutant), mijlo­caşul Quim (25 de ani, debu­tant) şi vechiul atacant Jordao (31 de ani, 38 de selecţii). Me­ciul a avut alt ritm, viteza de joc a crescut şi apărarea noas­tră a fost luată prin surprin­dere în min. 48, clnd șutul lui Jordan a fost respins de Lung la marginea careului de 16 m, de unde CARLOS MANUEL a trimis mingea în plasă : 0—2. Două goluri primite din tot atîtea mari greșeli de apărare, primul dintr-o lipsă de concen­trare la trimiterea pasei, coro­borată cu o neatenţie colectivă a flancului drept al defensivei noastre, celălalt dintr-o gre­şeală individuală a lui Lung. Şi totuşi se vedea că echipa noastră nu joacă rău, dimpo­trivă, ea combina bine la mij­locul terenului, dar ca şi altă­dată ratările făceau ca „ba­lanţa“ să nu se Încline de par­tea noastră. Antrenorul Mircea Lucescu a făcut şi el cîteva schimbări care s-au dovedit deosebit de Inspirate. Mai lntîi (min. 53) a fost Înlocuit Ne­­grilă, fundaş dreapta devenind Rednic, care pînă atunci fuse­se mijlocaş cu sarcini ofensive, locul lui lu­în­du-l Coras (deo­sebit de activ şi pînă atunci), atacant fiind introdus Lăcătuş (20 de ani, 6 selecţii). Şi ast­fel, mişcările de pe linia lui Jordan au avut corespondent în echipa noastră în viteza, dri­blingul, spontaneitatea şi ru­perile de ritm ale lui Lăcătuş, care avea să fie cel mai bun jucător de pe teren, marcind şi două goluri, ambele de pe poziţie de atacant central. La numai patru minute după in­troducerea sa, LĂCĂTUŞ, pri­mind mingea de la Bölöni, l-a driblat şi pe Oceano şi pe portarul Damas şi a înscris nestingherit , pentru ca în min. 77, la o altă acţiune perpendi­culară pe poartă, angajat tot de Bölöni, LACATUŞ a trecut din nou de Oceano şi a înscris golul egalizator : 2—2. Asta după ce în min. 67, la două centrări ale lui Coraş şi Bölöni, tot Lăcătuş să treacă pe lingă gol, aşa cum avea să o facă, in min- 77, şi Jordan. Echipa noas­tră joacă mai bine ca forma­ţia gazdă, domină cea mai mare parte a reprizei a doua­, acţionînd tot mai incisiv, dato­rită şi jocului bun al noilor intraţi, Bozeşan (25 de ani, o selecţie) şi Hagi (20 de ani, 15 selecţii), „singe proaspăt“ în echipa naţională. Ultimul, adică HAGI, deşi gripat, a prins un LISABONA, SI (prin telefon). La cîteva minute după fluierul final al acestui meci încheiat cu victoria echipei României şi ca­racterizat de deplina sportivitate a jucătorilor (arbitrul nu a scos niciodată cartonaşele), cei doi antrenori, Mircea Lucescu şi Jose Torres, au luat parte la o conferinţă de presă. Desigur, sub tirul întrebărilor s-a aflat mai ales Torres, căruia i s-au reproşat unele schimbări efec­tuate, considerate ca neinspirate. El se apăra joi dimineaţă în „A Boia“ : „A fost un joc căruia nu i se putea prevedea desfăşurarea finală. România s-a arătat o e­­chipă foarte bine pregătită şi a terminat prin a câştiga. Cit des­pre înlocuiri, vreau să spun că acest meci ne-a servit excelent pentru viitoarele noastre, foarte apropiate, intilniri oficiale, cele cu Malta şi R. F. Germania. Nu pot să închei decît felicitîndu-l pe Lucescu“. Cit despre acesta din urmă, iată ce ne-a declarat: „A fost un foarte bun meci de pregătire, încheiat cu un rezul­tat excelent. Miza partidei, re­vanşă după înfrîngerea din vară, în Franţa, a întrecut cu mult ca­racterul unui joc amical. Victo­ria a fost obţinută după o peri­oadă de pregătire generală de care aveam neapărată nevoie dacă vrem ca naţionala să ob­ţină rezultate bune. Dacă aveam timpul necesar pentru o astfel de pregătire la Euro ’84 alte re­zultate am fi obţinut atunci. Re­zultatul a fost obţinut in partea a doua a partidei, cu băieţi ti­neri, „programaţi“ pentru a ajunge aici. Oamenii noi Intro­duşi In repriza a doua arată că fotbalul nostru are viitorul In faţă, că munca dusă In perspec­tivă reuşeşte să dea roade“. LĂCĂTUŞ : „Mircea Lucescu mi-a spus că voi juca In repriza a doua, ceea ce m-a pregătit pentru un start bun. Cred că şi In viitor voi da satisfacţie la e­­chipa naţională“. BOLONI : „Foarte bun examt , după o perioadă de pregătire dusă la bun sfîrşit. Meciul a fost spectaculos, cu faze frumoase, cu o interesantă evoluţie a sco­rului, s-au marcat 5 goluri. In general, sunt mulţumit de jocul nostru, mai puţin de greşelile care au dus la primirea celor două goluri. Trebuie să fim mai atenţi“. ŞTEFANESCU : „Prin dinamica şi ambiţia cu care s-a jucat, partida de miercuri noaptea a depăşit caracterul amical. Şi cred că puteam cîştiga la o diferenţă şi mai mare dacă n-am fi ratat trei ocazii rarisime. Victoria se datoreşte condiţiei noastre fizice excelente, peste cea a adversa­rului". In tribună a fost prezent şi directorul tehnic al echipei R. F. Germania, Franz Beckenbauer . Ki ACL „Am venit să văd echipa Portu­galiei, cu care vom juca in scurtă vreme, în preliminariile campio­natului din Mexic, dar am văzut o bună echipă a României, că­reia i-a aparţinut a doua jumă­tate a meciului“. Remarcindu-l pe Lăcătuş, Beckenbauer nu a uitat să adauge că echipa noas­tră are o pregătire fizică foarte bună şi că de la ea te poţi aş­tepta oricînd la surprize. Şi acum, cîteva spicuiri din ziarele apărute la Lisabona dimineaţa. Sub titlul „Ce faca acum, Torres T" publicaţia Jor­­nal de Noticias îi reproşează se­lecţionerului portughez schimbă­rile făcute remarcînd jocul bun al echipei României. Un alt ziar, Diario de Noticias, titrează : „Un ocean de greşeli şi un atac care a trăit doar prin Futre“. Refe­rirea este la... Oceano, jucătorul lui Sporting, care i-a luat locul lui Eurico, şi a făcut destule greşeli de plasament în ultimele 45 de minute. După ce arată că : „Românii şi-au luat promisa re­vanşă după campionatul euro­pean din 1984“ aceeaşi publica­ţie notează . ..Selecţionata por­tugheză de fotbal fuge de trecut, încasind încă o înfrîngere. După ce a condus cu 2-0, a primit trei goluri consecutive de la echipa României, estompînd unele mo­mente bune“, în­­ sfîrşit, „A Bola“ publică două pagini despre joc. Iată citeva titluri : „Fotbaliştii noştri (n.n. cei portughezii au existat pe teren doar o repriză“; „Ştefă­­nescu, Bölöni şi Ungureanu — vedetele unei selecţionate fără stele“ ; „Hagi a lansat de la mai bine de 30 m o „petardă“ care a „explodat“ In plasa lui Damas aducind victoria României“. - m­­. -șut năpraznic (la o pasă de la același Bölöni), cu strngul, de la circa 30 m, care a catapultat mingea în poarta lui Damas, spectator la un gol superb. Finalul i-a arătat pe tricolori stăpînind terenul. Ei au înche­iat jocul in atac . Bozeşan (min. 90) şi-a creat un bun culoar de şut, dar a alunecat şi a căzut în careu. Pe scurt, o frumoasă victorie a reprezentativei noastre, care a demonstrat o pregătire fizică şi morală superioară gazdelor pregătite care i-a dat posibili­tatea să revină de la 0—2 şi să cîştige cu 3—2. O victorie meritată, care aminteşte de partida de pe Wembley, jucată în ianuarie 1969, şi a cărei li­nie de legătură a fost Lucescu, antrenorul de acum, căpitanul de atunci. Acest 3—2, reuşit cu destule nume noi în echipă, poate duce la crearea unui „11“ care să atace cu succes califi­carea la C.M. din Mexic, carea la C.M. din Mexic. LĂCĂTUŞ DIARIO DE NOTICIAS: „ROMÂNII ŞI-AU LUAT REVANŞA PROMISĂ DUPĂ C.E. 1984“ Alte comentarii şi declaraţii ŞTIRI 9 ŞTIRI 9 POLITEHNICA TIMIŞOARA — GLORIA REŞIŢA I—1 (1—0). Me­ciul a fost urmărit de peste 5 oot spectatori. Au marcat Şunda (min. 6 şi 78), Mureşan (min. 51 — din penalty). Politehnica : Moise — Şunda, Ionuţ, Cîrciuma­­ru, pascu — Manea, Deac, Du­mitru — VUcănescu, Botha, Ro­tari­u. Au mai jucat Leu, Mure­şan, Vuşcan, Crăciun, Andrieş, nici, Dumitrescu,­­ Lehman. (C. CREŢU — coresp.) Antrenorii divizionari „A“ la ora pregătirilor Traian Ionescu : „IN LOTULUI SI De la 1 ianuarie 1985, an­trenorul principal al lui F.C. Olt este Traian Ionescu. Teh­nician recunoscut pentru com­petenţa sa profesională, iată, Tr. Ionescu se angajează acum să lucreze cu o formaţie pen­tru care sezonul de primăvară va trebui să însemne o cursă de 17 etape pentru evitarea zonei retrogradării în care se află la jumătatea întrecerii (lo­cul 17). In această perioadă de pre­gătiri, l-am întîlnit pe Tr. Io­nescu alături de noua sa for­maţie, prilej pentru realizarea interviului ce urmează. — In general, aţi lucrat cu echipe fruntaşe din campiona­tul nostru. F.C. Olt are insă o situaţie cu care nu prea sînteţi obişnuit — Am mai avut şi alte o­­ferte de a prelua conducerea tehnică a unor divizionare „A". Am ales F.C. Olt De fapt, la orice echipă, obiectivele an­trenorului sunt dificile. Ori ţi se spune să iei campionatul, ori să scapi de retrogradare. Singura deosebire e că în pri­mul caz echipele (fruntaşe) au loturi omogene, sunt mai bine organizate şi n-au probleme deosebite. Dezavantajul la cele care se află in zona retrogra­dării mai e şi acela că o pe­rioadă de timp lucrezi în gol, cauţi noi soluţii, încerci să refaci un lot care trebuie să depună mari eforturi pentru a ajunge la performanţă. — Deşi înclinăm să credem că lotul lui F.C. Olt este su­perior locului din clasament — cităm cîteva nume, ca Donose, Niţu, M. Zamfir, Căţoi, Efti­­mie, Katlu, Turcu, Minea —, înţelegem că vor fi multe „mu­taţii“ in echipă. — F.C. Olt are un lot ete­rogen, determinat de plecările unora sau de ce s-a putut găsi, între cei rămaşi şi cei găsiţi, nu toţi satisfac nevoile per­formanţei. — I-am văzut la pregătiri pe fostul internaţional Crişan şi pe Cervenschi, fundaşul cen­tral de la Bistriţa. — Şi, totuşi, mai sînt pos­turi de rezolvat. — Cum decurg pregătirile ? — Nu pot reproşa nimic pînă acum, toţi jucătorii au răs­puns conştiincios la solicitările mele. — Am văzut insă prea mulţi jucători care acuzau trauma­tisme in această perioadă fun­damentală de pregătiri. — Aşa i-am găsit şi căutăm să refacem terenul pierdut. — Dar Bălăci ? Ce e cu Iile Bălăci, este antrenor secund sau jucător ? — Eu fac tot ce e posibil ca Bălăci să fie întîi jucător şi apoi îl voi ajuta să fie, mai bine zis să se facă, şi antre­nor. Ilie are însă nevoie de o mare doză de ambiţie, de voinţă, să se subordoneze a­­cestui obiectiv. — Dar Bălăci ne-a arătat genunchiul umflat şi cu lichid după cîteva antrenamente. — E un caz mai complex. Mai mulţi factori au datoria să contribuie la recuperarea lui. Lucescu a făcut ceva, dar nu suficient, trebuie să se se­sizeze şi federaţia. — Ce noutăţi sunt în lot ? — Cei doi de care aţi amin­tit, Soroban, de la Craiova. Poate vor fi şi altele, dar, in­diferent de acestea, obiectivele mele sunt următoarele : 1) e­­chipa să evite retrogradarea; 2) să formez un nucleu de jucători apţi pentru perfor­manţele viitoare. Mai doresc ca, in viitorul apropiat, F.C. Olt să dea jucători la lotul naţional. Trebuie urmăriţi ju­cătorii tineri, formaţi în ideea fotbalului de performanţă, tre­buie realizat un centru pro­priu de copii şi juniori şi si se închidă robinetele de trans­ferare a acestora. — De pe locul 17, deci, F.C. Olt trebuie să privească retu­rul numai în... sus şi să nu uite că in toamnă, cu doar 5 victorii şi două egaluri, doar cu 10 goluri marcate, dar cu 28 primite, s-a situat cu mult sub posibilităţile sale reale. _ — De aici trebuie să pornim, de la o pregătire fără filan, fără rabaturi, cu îmbunătăţiri la toate capitolele jocului, la toate compartimentele echipei. Eu zic că vom găsi răspunsul şi soluţiile necesare. Constantin ALEX, PRIM-PLAN, OMOGENIZAREA EVITAREA RETROGRADĂRII“

Next