Sportul, februarie 1985 (Anul 41, nr. 10927-10950)
1985-02-01 / nr. 10927
• LA SFIRȘITUL SĂPTĂMÎNII, FINALELE „DACIADEI“ LA SANIE , SCHIUL ALPIN , ÎNCĂ O DISCIPLINĂ IN CARE FETELE SUNT MAI BUNE DECÎT... BĂIEŢII PA HARNICII PROFESORI DE LA „PIONIERUL“ BRAŞOV • LOTURILE SCHIORILOR „NORDICI“ PENTRU „CON CURSUL PRIETENIA“ La sfîrșitul acestei săptămîni, pe pîrtia de la Sinaia, se vor desfăşura întrecerile finalei pe ţară a „Daciadei“ la sanie. In program, sanie simplu şi dublu pentru băieţi şi sanie simplu pentru fete. Participă cei mai buni sănieri ai momentului Linia februarie se anunţă, de altfel, bogată în finale ale „Daciadei“ la sporturile de iarnă. Iată datele şi locurile SCHI FOND • SECŢIA DE SCHI FOND „Pionierul“ Braşov se remarcă descoperind, iniţiind şi promovtad sportivi cu calităţi la marile cluburi. După ce, In anii trecuţi, fuseseră oferiţi Radu Luţea şi Marian Cioacă la ASA Braşov, In acest sezon, au plecat Liliana Enescu (XI ani locul 7 la recentele „naţionale“ ale senioarelor în rfificilă probă de 20 de kilometri) la Dinamo Braşov şi Stelian Ţeposu, la Steagul roşu. Principalul resort al acestor realizări ii constituie pasiunea pentru schiul fond şi priceperea remarcabilă pe care le dovedeşte tinărul profesor Gheorghe Cioacă, originar din Şirnea (jud. Braşov), îşi mai dau concursul la obţinerea acestor succese directorul Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Braşov, Virgil Lăsleanu, şi, în mod voluntar, un alt profesor, Nicolae Gîrbacea, cu specializare atletism (!), dar iubitor — şi el — al alergării pe zăpadă, pe care şi-o doreşte ca a doua specializare. Meritul acestor oameni este cu atît mai mare cu cit posibilităţile materiale ale secţiei sînt mult mai reduse ca ale altor unităţi cu rezultate mai slabe. II«. SLALOM ! 1 • In premieră, un cuplu de I antrenori cum ar trebui să ■ mai existe în biatlonul româ nesc : Nicolae Bărbăşescu (pen- I tru tir) — Ion Olteanu (pentru * fond, un specialist harnic şi _ priceput), apărut la Începutul I sezonului, la C.S.S. Braşovia 5 , aşteptăm rezultatele muncii acestui tandem pe pîrtiile din ■ ţară şi, mai cu seamă, în con- I cursurile de peste hotare— 9 ■ A fost alcătuit lotul juniorilor români care va participa, în-I tre 7 şi 10 februarie, la între- I cerile Concursului Prietenia, găzduite in judeţul Harghita : I sărituri speciale : A. Mezei I (Dinamo Braşov), R. Roman şi Gh. Băilă (ambii Braşovia) . I combinată nordică : G. Naghi, W. Gross şi D. Băiaşu (toţi ASA Braşov) ; antrenor : • Gheorghe Gerea. Să le urăm I succes „nordicilor“ noştri, cu atît mai mult cu cit ei in■ cearcă să readucă pe linia de I plutire, după mulţi ani, două * sporturi spectaculoase. • Iată câţiva dintre inimoşii oficiali I (arbitri) braşoveni ai concursu- I rilor de schi alpin şi de fond care, din umbră, fac posibilă I (ce mai adesea pe vînt şi I frig) buna desfăşurare a numeroase întreceri : Nicolae ■ Bidu (mecanic de locomotivă), Ioan Giuvercă (tehnician auto), ■ Ştefan Stoichiţ (şef bază sporde desfăşurare stabilite pînă în momentul de faţă : schi alpin, senioare : 9—11 februarie, la Poiana Braşov ; sărituri şi combinată nordică (seniori şi juniori mari), sărituri (juniori mici şi copii) : 11—13 februarie, la Valea Strîmbă ; schi alpin, juniori : 12—14 februarie, la Poiana Braşov. Finalele „Daciadei“ la patinaj viteză şi artistic vor fi programate in funcţie de starea gheţii pe patinoarele din Miercurea Ciuc. Aceeaşi situaţie şi in cazul finalelor la bob, a căror desfăşurare depinde de calitatea gheţii pîrtiei de la Sinaia. SCHI ALPIN • O COMPETIŢIE ORIGINALA a fost, de curind, organizată în Poiana Braşov de către Federaţia română de schi-biatlon. Aproape 30 de foarte tineri schiori alpini (copii „mari“ şi „mici“) au fost invitaţi la un trial desfăşurat într-o formulă aparte , ei au trebuit să parcurgă, în doar 4 zile, 6 manşe de slalom uriaş şi 4 de slalom. Întrucît băieţii au concurat pe aceleaşi trasee cu fetele, s-a putut constata că schioarele sunt mai bune decit schiorii : toate cele 10 manşe din program au revenit — nota bene ! — fetelor ! La slalom uriaş, Claudia Postolache a cîştigat 2 manşe, iar Mihaela Fera — 4 ; la slalom, Postolache s-a impus de 3 ori, iar Fera o dată. In majoritatea cazurilor şi cea de a doua fată s-a clasat înaintea băieţilor, uneori la o diferenţă de o secundă şi mai bine... Cum insă scopul principal al trialului a fost de a depista elementele bine pregătite, în perspectiva participării la cantiră), Anca Drăghici (asistentă medicală), Nicolae Tiu (şef complex sportiv), Constantin Butnaru (pensionar), Ion Stănilă (funcţionar), Gheorghe Luca (maistru). 9 Temperaturi de pină la plus 10 grade i-au pricinuit lui Nicolae Neagoe, responsabilul pîrtiei din Sinaia, şi oamenilor săi multe bătăi de cap , graţie unor mari eforturi, jgheabul de gheaţă se prezintă, în preajma începerii finalelor „Daciadei" la sanie, in condiţii bune. 9 La concursul de schi fond al copiilor (Vatra Dornei, 7—8 februarie), pot fi înscrise şi echipe pentru probele de ştafetă 3X5 km — sintem anunţaţi de la Federaţia română de schi-biatlon, cursurile internaţionale din lunile februarie şi martie, in afara celor două sportive şi-au mai cucerit dreptul de a reprezenta ţara : Iudith Görög (C.S.Ş. Baia Mare, antrenor A. Görög), Doris Bonfert şi Ştefana Palada (C.S.Ş. Şoimii Sibiu, antrenor M. Ungureanu), Cristina Radu (Dinamo Braşov, antrenori : Gh. Roşculeţ şi D. Cristea), Sorana Văleanu şi Codruţa Căpitan (Pionierul Cluj-Napoca, antrenor D. Căpitan), Kinga Fleishman (Braşovia, antrenori : P. Cureu şi Maria Cristea), la fete : C. Benasic (C.S.Ş. Sinaia, antrenor I. Bogdan), V. Nichifor şi I. Pogan (C.S.Ş. Predeal, antrenor C. Cişmaşu), A. Boniş (C.S.Ş. Miercurea Ciuc, antrenor F. Boniş), I. Manu (Dinamo) şi I. Racoviceanu (Braşovia), ,la băieţi. Ceea ce era de demonstrat ■ eficacitatea muncii acestor antrenori şi profesori, în comparaţie cu cea a colegilor de breaslă, ai căror elevi n-au „absolvit“ triajul. Copilăria, acest nesecat izvor al performanţei... Fotografii de AUREL NEAGU Cele trei speranţe ale schiului alpin : Claudia Postolache, Delia Parate şi Mihaela Fera Prin amabilitatea serviciului prevederilor de scurtă durată din cadrul Institutului meteorologic şi hidrologic, aflăm grosimea stratului de zăpadă din unele zone montane ale ţării (meteorolog de serviciu — Ioan Stăncescu) : Sinaia — Cota 1500 91 cm, Babele 60 cm, Predeal 65 cm, Cheia 54 cm, Vîrful Omu 25 cm, Fundata 42 cm, Bîlea-Lac 29 cm, Cumpăna 59 cm, Cozia 126 cm, Obîrşia Lotrului 48 cm, Voineasa 41 cm, Paring 32 cm, Semenic 16 cm, Ţarcu 30 cm, Băişoara 20 cm, Stîna de Vale 35 cm, Vîrful Iezerul 10 cm, Rarău 55 cm, Ceahlăul-Toaca 40 cm, Lăcăuţi 38 cm, Braşov-oraş 10 cm. Ieri, în munţii Bucegi, ningea slab. Rubrică realizată de Radu TIMOFTE PROFIL IOAN FRAţIlA pare a fi cel mai bun produs din ultimii ani al Predealului In arta schiului alpin. Acum, In ultimul an de juniorat (s-a născut la 13 octombrie 1967 ; a fost pregătit la C.S.Ş. din localitate de antrenorul Liviu Predeleanu), Frăţilă alcătuieşte, împreună cu Peter Krisztaly (C.S.Ş. Miercurea Ciuc) şi cu Aurel Foiciuc (Dinamo Braşov), eşalonul de la care se aşteaptă umplerea golurilor existente, de mai mulţi ani, în schiul nostru alpin la nivel de seniori. Printre performanţele tînărului schior se numără 5 titluri de campion de copil, 3 de juniori mici, unul de juniori mari, un loc 7 la concursul internaţional de la Sfeofla Loka şi un loc 5 la „Concursul Prietenia“ de anul trecut, din Polonia. Marea problemă de depăşit, chiar in sezonul viitor , trecerea la seniori, examen pe care, din păcate, nu prea mulţi schiori reuşesc să-l treacă cu brio. Ar fi de dorit deci ca secţiile la care vor activa Ioan Frăţilă şi colegii săi de generaţie să le acorde credit deplin, să-l sprijine moral să-i încurajeze şi să le pună la dispoziţie materiale de calitate pentru concurs şi pregătire. Să fie, cu alte cuvinte, ajutaţi pe măsura pretenţiilor pe care Ie avem de la ei ! 1 I 1 I I I I 1 ŞTIRI DIN VOLEI 9 Turneele cu numărul 3 ale campionatului masculin al primei divizii de volei se vor desfăşura in Capitală (prima grupă valorică, locurile 1—6), intre 3 şi 7 februarie, şi la Baia Mare (grupa secundă, locurile 7—12) intre 6 şi 10 februarie. Organizatoarea turneului fruntaşelor este de data aceasta finalista „Cupei cupelor“, Steaua. Partidele vor fi găzduite de sala Floreasca, în ultima zi (joi) fiind de aşteptat o mare afluenţă de public la noul şi foarte interesantul — acum — derby Steaua — Dinamo. In Dinamo, lidera clasamentului, are dificultăţi in pregătirea apropiatelor meciuri : Günther Enescu are mina in ghips, iar Mihai Slabu este accidentat la picior. Aproape singur, ambii nu vor putea juca. La cîteva zile după turneul de la Bucureşti, Steaua va pleca in Franţa, la Saint-Nazaire, pentru a lua parte la turneul final al „Cupei cupelor“, programat in zilele de 15, 16 şi 17 februarie. 9 Doi arbitri români vor oficia la turnee finale ale cupelor europene : R. Farmuş, la „Cupa cupelor“ (f) la Ankara, şi V. Dumitru, la „Cupa confederaţiei (f) la Augsburg. 9 La 11 februarie, la sediul C.M.B.E.F.S., începe un nou curs de arbitri, organizat de comisia de specialitate bucureșteană. Aviz amatorilor care vor să devină „cavaleri în alb“. In Divizia „A" de hochei III—lin «■■’Mill mii’-tggnT' mnm.mtmm — LUPTA PENTRU TITLU A DEVENIT MAI INTERESANTA Recent, la Galaţi, s-a disputat al 4-lea „act“ (au mai rămas doar 2) al celei mai importante competiţii interne a hocheiului, campionatul primei serii valorice a Diviziei „A“. Fără să se ridice la un nivel tehnic şi tactic superior, întrecerea, după cum opina şi secretarul federaţiei, Constantin Nicolae, a fost totuşi foarte animată, cu multe şi spectaculoase răsturnări de scor, cu unele surprize, totul determinînd ca, de la o reuniune la alta, numărul de spectatori să crească. Dintre surprize am nota în primul rînd faptul că turneul de la Galaţi a fost cel in care lidera clasamentului, Steaua, a suferit cea dinţii înfrîngere din acest campionat , 2-4 cu S. C. Miercurea Ciuc. Sigur, un astfel de rezultat nu poate fi privit chiar ca o mare surpriză. Hocheiştii din Miercurea Ciuc au fost in acest sezon aproape de a-i obliga pe valoroşii jucători de la Steaua să se recunoască învinşi, dar — iată — nu au realizat acest lucru pe propria lor ... gheaţă (1—1), aşa cum doresc înfocaţii lor suporteri, ci La Galaţi- Cum s-au petrecut lucrurile ? Se pare că echipa din Miercurea Ciuc (antrenori Z. Czaka şi IBaşa) şi-a organizat mai bine jocul in apărare, reuşind în partea a doua a meciului, după ce a condus cu 4-1 la începutul reprizei secunde, să reziste presiunii intense a hocheiştilor bucureşteni şi să păstreze, pînă in final, un avans de două goluri, făcând mai interesantă lupta pentru titlul de campioană! Steaua a jucat la nivelul tehnic şi tactic obişnuit, dar cu mai puţin aplomb, fără vigoarea obişnuită atunci cînd este condusă. In alt meci, tot la Galaţi, cu Dinamo, după primele două reprize scorul era de 3—2 pentru Dinamo şi în final Steaua a cîştigat cu 7—4. De data aceasta povestea nu s-a mai repetat, pentru că aşa cum arătam — S. C. Miercurea Ciuc s-a apărat bine, organizat şi foarte agresiv. Surprind, de asemenea, proporţiile victoriei echipei Dunărea Galaţi în meciul cu Progresul Miercurea Ciuc : 9—11 Tinerii hocheişti gălăţeni, de la care aşteptăm de mult un progres notabil, au prins o zi bună. Ei au reuşit ca în numai 4 minute şi jumătate să înscrie 5 (!) goluri echipei din Miercurea Ciuc, care a acuzat astfel un adevărat... k.o., revenindu-şi greu, abia spre finalul jocului. O observaţie interesantă şi de bun augur pentru hocheiul nostru, despre care ne-a vorbit delegatul federal Nicolae Turceanu, este aceea a unei nete îmbunătăţiri a spiritului de disciplină, fapt care a determinat ca numărul de eliminări să fie mai mic decit în turneele precedente. Deci se poate juca bine şi corect, fără a trece dincolo de limitele regulamentului cu „scuza“ unui hochei zis modern, foarte aspru. In acest sens este de notat şi faptul — Pe care l-am mai subliniat şi după turneul de la București — că arbitrajele, in majoritatea lor, au fost de bună calitate, contribuind la normala desfăşurare a acestor jocuri. Noi nu dorim in acest sens decît să... repetăm această observaţie şi la următoarele turnee... c. a. CLASAMENT 1. Steaua . 20 17 2 1 168- 51 36 2. S.C. M. Ciuc 20 15 3 2 139- 55 33 3. Dinamo Buc. 20 12 3 5 123- 83 27 4. Viit. Ghe. 20 6 0 14 77-156 12 5. Prog. M. C. 20 4 0 16 54-156 8 6. Dunărea 20 2 0 18 55-125 4 In campionat mal sínt de jucat doar două turnee, ambele fiind programate în luna aprilie, după disputarea competiţiilor oficiale pe plan internaţional. Aflăm cu tristeţe vestea încetării fulgerătoare din viaţă a ing. Gh. Lungu, arbitru internaţional de handbal, activist al sportului braşovean. Toţi cei care l-au cunoscut îi vor păstra o frumoasă amintire. în rală sau în... EXCURSIE? ! Dezvoltat O altă cu Industria românească de utoturisme — al cărei prestigiu nternaţional este Indiscutabil — portul automobilistic se bucuri de o tot mai largă popularity Firesc, Intrucît are un rol important In educaţia tehnică , tineretului şi, prin participaţi , la competiţii Internaţionale, tebuie să contribuie la cunoaştrea, în alte ţări, a unor produs ale Industriei noastre, ce sît realmente, de calitate, comptitive. „ARO“, „Dacia“, „Oitcii sunt mărci de care se intereseiză tot mai mulţi importatori, cât ■ în ţări cu tradiţie în construia de autoturisme. Aşadar, să vedem cum s-au achitat echipele noastre, participante la compţii internaţionale în anul 1984, fjă de suporterii din ce în ce tăi numeroşi, dar şi faţă de nestigiul maşinii „Dacia", folosiţi cu precădere în concursuri d ,juri şi circuite de viteză. In ceea ce priveşte raliurile, statistica arată rar că din 57 de concurenţi ruşini aliniaţi la starturile compaţiilor internaţionale s-au clash 33, adică 58 la sută. Restul, Am sută, au abandonat. Am putea admite că rezultatul este corăbii, dacă am avea în vedere doar media de clasare per total concurenţi : din 714 sportivi afflaţi la starturi, s-au clasat 349, dică 48 la sută. Deci, sportivii nştri au mai puţine abandonuri ca alţii. Şi totuşi, o altă statifică ne arată că o concluzie ,.ro, nu este posibilă : din cei 3 de sportivi români clasaţi, doi 12, adică 36 la sută, au ocupat locuri In prima Jumătate a claamentului, ceea ce pledează petru calificativul „mediocru“, dar chiar „submediocru“. Dacă analizăm clasamentul pe natinl al fiecăreia din cele 10 comptiţii la care au participat sporfii noştri, constatăm că la jumătate din acestea tricolorii mi s-au clasat, din cauza ABANDgajRILOR. Legat de acestea, se pAivine făcută o precizare : auzii, nu de puţine ori, scuze de girul „dacă nu se rupea cablul d acceleraţie, sau diafragma plăi de presiune etc., veneam blocul....“, de regulă fruntaş. Afirmaţii de acest fel nu au valoare, întrucît un automobilist cine nu pregăteşte minuţios răşină, cine crede că este suficietă numai priceperea lui ca pilot, nu poate sconta pe rezitate bune. Iată un exemplu de participare soldată mai mult cu abandonuri : echipajul Costean — Barbu a participat la 7 competiţii internaţionale, a abaponat la 4 dintre ele, printre care şi la „Raliul Dunării — Dacia“ şi s-a clasat, este drept, o dată, pe locul 4, în „Raliul Gunaydîn" — competiţie relativ uşoară —, dar în raliurile Baltica şi, apoi, Sachsenring, a ocupat locurile 44 si 32 In clasamentul general 1 Singurele echipaje care au achitat o parte din datoria lor faţă de culorile pe care le-au reprezentat au fost L. Balint — C. Zărnescu şi St. Vasile — O. Scobai, de la I.A.P., restul de datorie neachitată fiind abandonuri şi clasarea, cu o excepţie (Balint Zărnescu, un loc 2), pe poziţii de la 7 în... jos. Aflăm de la F.R.A.R., în urma unei discuţii purtată cu D. Rusănescu, secretar adjunct al federaţiei, că in acest an există un bogat calendar de participări internaţionale ale automobiliştilor noştri. „Este bine, dacă avem In vedere că în concursuri se cîştigă experienţă“, ni s-a spus. Se poate... Dar dacă avem In vedere că în acest calendar sunt cuprinse şi două etape de campionat mondial — competiţii In care nu s-a obţinut pină acum nici un rezultat meritoriu, dar s-au înregistrat abandonuri — este firesc să punem cîteva întrebări : 9 S-au elaborat criterii de selecţie, altele decît cele care au adunat in lotul nostru campioni al... abandonului 7 9 Au fost analizate competiţiile la care există şanse de clasificare, majoritară, către jumătatea de sus a clasamentului general T 9 Cit de utile sint deplasările la competiţiile care se desfăşoară la mari distanţe, avînd In vedere că, oricum, nu ne putem clasa In campionatul mondial din moment ce se preconizează participarea la numai 2 etape, din peste 10 7 In One, participarea la circuitele de viteză, deşi nu identică din punctul de vedere al rezultatelor, este mult asemănătoare : din 27 de concurenţi, cu „Dacia- 1300“, doar 13 s-au clasat, iar dintre aceştia doar 4 pe locuri în prima jumătate a clasamentului, dar nici unul pe primele 3 locuri. Cu excepţia sportivului Nicu Grigoraş (I.A.P.), ocupant al unui loc 4 într-una din etape, ceilalţi 6 componenţi ai lotului reprezentativ nu au reuşit să convingă. Concluzia 7 Costă cam mult concursurile internaţionale la care sportivii noştri automobilişti privesc cu calm către... jumătatea de jos a clasamentului. Modesto FERRARIN! Alexandru SOLOMONESCU Convingătoare pledoarie prin film amii ————^a—— 1 1 ——— „SPORTUL PENTRU TOŢI“ re, de convingere şi instruire a oamenilor. De curind, Secţia de propagandă a C.N.E.F.S., împreună cu studioul „Alexandru Sahia“, au realizat o nouă peliculă remarcabilă, intitulată „Sportul pentru toți“, frumoasă pledoarie pentru binefacerile mişcării, exerciţiului fizic, sportului şi turismului. Pe cei peste 500 de metri de peliculă color se derulează imagini sugestive şi instructive pentru amatorii de sport de toate vîrstele, conduşi cu dibăcie şi talent în atmosfera atît de seducătoare, în secretele şi frumuseţea mai multor discipline sportive, specifice tuturor anotimpurilor, la îndemîna oricui. Filmul — ai cărui consultanţi ştiinţifici au fost profesorii Teoharie Bozianu şi Vasile Lupan — beneficiază de un comentariu pertinent, semnat de Victor Bănciulescu. Un film cu o splendidă imagistică, îmbogăţind galeria de mijloace metodico-propagandistice. Un film convingător, o Invitaţie la mişcare, la sănătate şi bună dispoziţie. Intre mijloace eficiente de propagare a spatului în rîndurile maselor la$, filmul şi-a cucerit un loc^distinct prin capacităţile sale de influențare DIVIZIA „X“DE „OREÎOUPANE" (Urmare din pag 1) pută întîietatea Aluminiu Slatina, Steagul roşu Braşov, Progresul şi Turbomecanica Bucureşti (Seria a II-a), iar la Dinamo vor concura Muscelul Cimpulung, Dinamo şi Metalul Bucureşti. Iată şi celelalte partide. Seria I, la Cluj-Napoca : Simored Baia Mare — C.S. Satu Mare — A.S.A. Cluj-Napoca ; Lugoj : Electromureş Tg. Mureş — C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Timişoara — Metalul LU.R.T. Lugoj ; Seria a II-a, la Rm. Vîlcea : L.C. Dacia Piteşti — Cimentul Tg. Jiu — Chimistul Rm. Vîlcea ; Craiova : Metalurgistul Băileşti — Electroputere Craiova — C.S.M. Craiova ; Seria a IlI-a, la Buzău : Carpaţi Sinaia — Progresul Brăila — A.S.A. Buzău ; Medgidia : Delta Tulcea — Farul Constanţa — Oţelul Călăraşi — I.M.U. Medgidia ; Seria a IV-a, la Rădăuţi : C.S.M. Suceava — C.S. Botoşani — C.S.M. Rădăuţi ; Iaşi : Ceahlăul Piatra Neu( S.C. Bacău — Nicolin Iaşi , Buzău — Dunărea Galaţii Rapid Bucureşti — Industri sârmei Buzău — Construcţia Bucureşti. Debutează la Divizia „A Turbo mecanica bucureşti, Orelul Călăraşi “ , Construcţia Bucureşti. Reununile încep la ora 10. 9 Conform oilor instrucţiuni şi precizări ale federaţiei privind Divizia, „A . ediţia 1985 pot particia în echipe numai luptătorii avînd vtreta de 18—28 de »’, cu obligaţia prezentării a lunior la una dintre caloriile 48—68 kg şi a altuia* una dintre categoriile 74"^ kg. Se permite folosirea Ta,^mn^r SDOî' tivi care au dt vîrsta de 28 de ani daci aceştia s-au clasat pe locuri ‘—6 la J.O. 1984? C M. 1985 ,au C.E. 1984- 1985’; mai Particde asemenea, concura luptat® clasaţi pe locurile 1—3 la libernationalele“ României *1 la finalele „individuale“ din» 1984 si 1985. ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFOrţIAZĂ 9 Tragerea obişnuită LOTO de astăzi, 1 februarie a.c., va avea loc în sala clubului sportiv Progresul din Bucureşti, str. Dr. Staicovici nr. 42, cu Începere de la ora 17,15. Numerele ciştigătoare vor fi radiodifuzate la ora 19 pe programul II şi la ora 23 pe programul I, precum şi sîmbătă dimineaţa la ora 8,55 tot pe programul L 9 ATI JUCAT LA TRAGEREA MULTIPLA LOTO 7 ASTAZI şi MÎINE ultimele zile pentru procurarea biletelor la această atractivă tragere, la care se atribuie ciştiguri în autoturisme „DACIA 1300“, mari sume de bani şi excursii în R. P. Polonă. Dacă încă nu aţi consultat prospectul tragerii, revenim spre a vă informa asupra cîtorva dintre cele mai importante elemente, printre care : efectuarea a 8 extrageri în două faze, cu un total de 72 de numere, extrageri „legate“, două cîte două, cu cîştiguri pentru 3 numere din 18 extrase ; variantele de 25 lei participă la toate extragerile şi pot obţine cîştiguri cumulate la ambele faze ; în absenţa celor întregi, variantele sfert pot obţine cîştiguri cu valori de pînă la plafonul maxim inclusiv. Nu pierdeţi prilejul şi jucaţi neîntîrziat la această interesantă tragere care va avea loc duminică 3 februarie a.c. _ rtSTlGURE TRAGERII IOTO DIN 75 ^TJARIE s cat. t î 1 variantă 1° ~ autoturism Dacia 1300 Ol . a.ria?te 23% a ÎVmn im • cat. • 9 variante 100%° a 7.325 ie A 15 variante 25»/„ a 1.831 lei k 2 . 24,75 variante a 4.513 î cat. 4 : 39 a 2.86Í V; Cat. 5: 211,50 variante a &« j «0 25 variante a e I(d i£at- x • 2.532,75 variante lei. Report la cat< >rla 1 : 251.308 lei. Autoturismul a«a 1800 de la categoria K ^vTMit participantului fî0 iboia din Lugoj. 3 FEBRUARIE 1985. Tragere multiplă f AUTOTURISWIE. T BANI Sl EXCURSII ÎN R.PIDLOKa Formulă tehnică avantajoasă 8 extrageri In doua faze cu un total de 72 de numere. Se atribuie : • AUTOTURISME „DACIA 1300“ 9 CÎȘTIGURI IN NUMERAR 9 EXCURSII IN R. P. POLONA Variantele de 25 lei participă la toate extragerile şi pot obţine cîştiguri cumulate la ambele faze. SIMBATA 2 februarie, ULTIMA ZI DE PARTICIPARE. o VICTORII CARE SII11I1IFAZĂ (Urmare din pageturi (cite 4 la fiecare poartă), s-a încheiat cu un avantaj minim pentru echipa Portugaliei. După pauză, jocul a avut o cu totul altă culoare și o valoare mult mai ridicată datorită schimbărilor produse în ambele formații. José Torres a trimis în teren patru oameni noi, chiar din min. 46 : portarul Damas (38 de ani, 25 de selecţii), fundaşul central Oceano (22 de ani, debutant), mijlocaşul Quim (25 de ani, debutant) şi vechiul atacant Jordao (31 de ani, 38 de selecţii). Meciul a avut alt ritm, viteza de joc a crescut şi apărarea noastră a fost luată prin surprindere în min. 48, clnd șutul lui Jordan a fost respins de Lung la marginea careului de 16 m, de unde CARLOS MANUEL a trimis mingea în plasă : 0—2. Două goluri primite din tot atîtea mari greșeli de apărare, primul dintr-o lipsă de concentrare la trimiterea pasei, coroborată cu o neatenţie colectivă a flancului drept al defensivei noastre, celălalt dintr-o greşeală individuală a lui Lung. Şi totuşi se vedea că echipa noastră nu joacă rău, dimpotrivă, ea combina bine la mijlocul terenului, dar ca şi altădată ratările făceau ca „balanţa“ să nu se Încline de partea noastră. Antrenorul Mircea Lucescu a făcut şi el cîteva schimbări care s-au dovedit deosebit de Inspirate. Mai lntîi (min. 53) a fost Înlocuit Negrilă, fundaş dreapta devenind Rednic, care pînă atunci fusese mijlocaş cu sarcini ofensive, locul lui luîndu-l Coras (deosebit de activ şi pînă atunci), atacant fiind introdus Lăcătuş (20 de ani, 6 selecţii). Şi astfel, mişcările de pe linia lui Jordan au avut corespondent în echipa noastră în viteza, driblingul, spontaneitatea şi ruperile de ritm ale lui Lăcătuş, care avea să fie cel mai bun jucător de pe teren, marcind şi două goluri, ambele de pe poziţie de atacant central. La numai patru minute după introducerea sa, LĂCĂTUŞ, primind mingea de la Bölöni, l-a driblat şi pe Oceano şi pe portarul Damas şi a înscris nestingherit , pentru ca în min. 77, la o altă acţiune perpendiculară pe poartă, angajat tot de Bölöni, LACATUŞ a trecut din nou de Oceano şi a înscris golul egalizator : 2—2. Asta după ce în min. 67, la două centrări ale lui Coraş şi Bölöni, tot Lăcătuş să treacă pe lingă gol, aşa cum avea să o facă, in min- 77, şi Jordan. Echipa noastră joacă mai bine ca formaţia gazdă, domină cea mai mare parte a reprizei a doua, acţionînd tot mai incisiv, datorită şi jocului bun al noilor intraţi, Bozeşan (25 de ani, o selecţie) şi Hagi (20 de ani, 15 selecţii), „singe proaspăt“ în echipa naţională. Ultimul, adică HAGI, deşi gripat, a prins un LISABONA, SI (prin telefon). La cîteva minute după fluierul final al acestui meci încheiat cu victoria echipei României şi caracterizat de deplina sportivitate a jucătorilor (arbitrul nu a scos niciodată cartonaşele), cei doi antrenori, Mircea Lucescu şi Jose Torres, au luat parte la o conferinţă de presă. Desigur, sub tirul întrebărilor s-a aflat mai ales Torres, căruia i s-au reproşat unele schimbări efectuate, considerate ca neinspirate. El se apăra joi dimineaţă în „A Boia“ : „A fost un joc căruia nu i se putea prevedea desfăşurarea finală. România s-a arătat o echipă foarte bine pregătită şi a terminat prin a câştiga. Cit despre înlocuiri, vreau să spun că acest meci ne-a servit excelent pentru viitoarele noastre, foarte apropiate, intilniri oficiale, cele cu Malta şi R. F. Germania. Nu pot să închei decît felicitîndu-l pe Lucescu“. Cit despre acesta din urmă, iată ce ne-a declarat: „A fost un foarte bun meci de pregătire, încheiat cu un rezultat excelent. Miza partidei, revanşă după înfrîngerea din vară, în Franţa, a întrecut cu mult caracterul unui joc amical. Victoria a fost obţinută după o perioadă de pregătire generală de care aveam neapărată nevoie dacă vrem ca naţionala să obţină rezultate bune. Dacă aveam timpul necesar pentru o astfel de pregătire la Euro ’84 alte rezultate am fi obţinut atunci. Rezultatul a fost obţinut in partea a doua a partidei, cu băieţi tineri, „programaţi“ pentru a ajunge aici. Oamenii noi Introduşi In repriza a doua arată că fotbalul nostru are viitorul In faţă, că munca dusă In perspectivă reuşeşte să dea roade“. LĂCĂTUŞ : „Mircea Lucescu mi-a spus că voi juca In repriza a doua, ceea ce m-a pregătit pentru un start bun. Cred că şi In viitor voi da satisfacţie la echipa naţională“. BOLONI : „Foarte bun examt , după o perioadă de pregătire dusă la bun sfîrşit. Meciul a fost spectaculos, cu faze frumoase, cu o interesantă evoluţie a scorului, s-au marcat 5 goluri. In general, sunt mulţumit de jocul nostru, mai puţin de greşelile care au dus la primirea celor două goluri. Trebuie să fim mai atenţi“. ŞTEFANESCU : „Prin dinamica şi ambiţia cu care s-a jucat, partida de miercuri noaptea a depăşit caracterul amical. Şi cred că puteam cîştiga la o diferenţă şi mai mare dacă n-am fi ratat trei ocazii rarisime. Victoria se datoreşte condiţiei noastre fizice excelente, peste cea a adversarului". In tribună a fost prezent şi directorul tehnic al echipei R. F. Germania, Franz Beckenbauer . Ki ACL „Am venit să văd echipa Portugaliei, cu care vom juca in scurtă vreme, în preliminariile campionatului din Mexic, dar am văzut o bună echipă a României, căreia i-a aparţinut a doua jumătate a meciului“. Remarcindu-l pe Lăcătuş, Beckenbauer nu a uitat să adauge că echipa noastră are o pregătire fizică foarte bună şi că de la ea te poţi aştepta oricînd la surprize. Şi acum, cîteva spicuiri din ziarele apărute la Lisabona dimineaţa. Sub titlul „Ce faca acum, Torres T" publicaţia Jornal de Noticias îi reproşează selecţionerului portughez schimbările făcute remarcînd jocul bun al echipei României. Un alt ziar, Diario de Noticias, titrează : „Un ocean de greşeli şi un atac care a trăit doar prin Futre“. Referirea este la... Oceano, jucătorul lui Sporting, care i-a luat locul lui Eurico, şi a făcut destule greşeli de plasament în ultimele 45 de minute. După ce arată că : „Românii şi-au luat promisa revanşă după campionatul european din 1984“ aceeaşi publicaţie notează . ..Selecţionata portugheză de fotbal fuge de trecut, încasind încă o înfrîngere. După ce a condus cu 2-0, a primit trei goluri consecutive de la echipa României, estompînd unele momente bune“, în sfîrşit, „A Bola“ publică două pagini despre joc. Iată citeva titluri : „Fotbaliştii noştri (n.n. cei portughezii au existat pe teren doar o repriză“; „Ştefănescu, Bölöni şi Ungureanu — vedetele unei selecţionate fără stele“ ; „Hagi a lansat de la mai bine de 30 m o „petardă“ care a „explodat“ In plasa lui Damas aducind victoria României“. - m. -șut năpraznic (la o pasă de la același Bölöni), cu strngul, de la circa 30 m, care a catapultat mingea în poarta lui Damas, spectator la un gol superb. Finalul i-a arătat pe tricolori stăpînind terenul. Ei au încheiat jocul in atac . Bozeşan (min. 90) şi-a creat un bun culoar de şut, dar a alunecat şi a căzut în careu. Pe scurt, o frumoasă victorie a reprezentativei noastre, care a demonstrat o pregătire fizică şi morală superioară gazdelor pregătite care i-a dat posibilitatea să revină de la 0—2 şi să cîştige cu 3—2. O victorie meritată, care aminteşte de partida de pe Wembley, jucată în ianuarie 1969, şi a cărei linie de legătură a fost Lucescu, antrenorul de acum, căpitanul de atunci. Acest 3—2, reuşit cu destule nume noi în echipă, poate duce la crearea unui „11“ care să atace cu succes calificarea la C.M. din Mexic, carea la C.M. din Mexic. LĂCĂTUŞ DIARIO DE NOTICIAS: „ROMÂNII ŞI-AU LUAT REVANŞA PROMISĂ DUPĂ C.E. 1984“ Alte comentarii şi declaraţii ŞTIRI 9 ŞTIRI 9 POLITEHNICA TIMIŞOARA — GLORIA REŞIŢA I—1 (1—0). Meciul a fost urmărit de peste 5 oot spectatori. Au marcat Şunda (min. 6 şi 78), Mureşan (min. 51 — din penalty). Politehnica : Moise — Şunda, Ionuţ, Cîrciumaru, pascu — Manea, Deac, Dumitru — VUcănescu, Botha, Rotariu. Au mai jucat Leu, Mureşan, Vuşcan, Crăciun, Andrieş, nici, Dumitrescu, Lehman. (C. CREŢU — coresp.) Antrenorii divizionari „A“ la ora pregătirilor Traian Ionescu : „IN LOTULUI SI De la 1 ianuarie 1985, antrenorul principal al lui F.C. Olt este Traian Ionescu. Tehnician recunoscut pentru competenţa sa profesională, iată, Tr. Ionescu se angajează acum să lucreze cu o formaţie pentru care sezonul de primăvară va trebui să însemne o cursă de 17 etape pentru evitarea zonei retrogradării în care se află la jumătatea întrecerii (locul 17). In această perioadă de pregătiri, l-am întîlnit pe Tr. Ionescu alături de noua sa formaţie, prilej pentru realizarea interviului ce urmează. — In general, aţi lucrat cu echipe fruntaşe din campionatul nostru. F.C. Olt are insă o situaţie cu care nu prea sînteţi obişnuit — Am mai avut şi alte oferte de a prelua conducerea tehnică a unor divizionare „A". Am ales F.C. Olt De fapt, la orice echipă, obiectivele antrenorului sunt dificile. Ori ţi se spune să iei campionatul, ori să scapi de retrogradare. Singura deosebire e că în primul caz echipele (fruntaşe) au loturi omogene, sunt mai bine organizate şi n-au probleme deosebite. Dezavantajul la cele care se află in zona retrogradării mai e şi acela că o perioadă de timp lucrezi în gol, cauţi noi soluţii, încerci să refaci un lot care trebuie să depună mari eforturi pentru a ajunge la performanţă. — Deşi înclinăm să credem că lotul lui F.C. Olt este superior locului din clasament — cităm cîteva nume, ca Donose, Niţu, M. Zamfir, Căţoi, Eftimie, Katlu, Turcu, Minea —, înţelegem că vor fi multe „mutaţii“ in echipă. — F.C. Olt are un lot eterogen, determinat de plecările unora sau de ce s-a putut găsi, între cei rămaşi şi cei găsiţi, nu toţi satisfac nevoile performanţei. — I-am văzut la pregătiri pe fostul internaţional Crişan şi pe Cervenschi, fundaşul central de la Bistriţa. — Şi, totuşi, mai sînt posturi de rezolvat. — Cum decurg pregătirile ? — Nu pot reproşa nimic pînă acum, toţi jucătorii au răspuns conştiincios la solicitările mele. — Am văzut insă prea mulţi jucători care acuzau traumatisme in această perioadă fundamentală de pregătiri. — Aşa i-am găsit şi căutăm să refacem terenul pierdut. — Dar Bălăci ? Ce e cu Iile Bălăci, este antrenor secund sau jucător ? — Eu fac tot ce e posibil ca Bălăci să fie întîi jucător şi apoi îl voi ajuta să fie, mai bine zis să se facă, şi antrenor. Ilie are însă nevoie de o mare doză de ambiţie, de voinţă, să se subordoneze acestui obiectiv. — Dar Bălăci ne-a arătat genunchiul umflat şi cu lichid după cîteva antrenamente. — E un caz mai complex. Mai mulţi factori au datoria să contribuie la recuperarea lui. Lucescu a făcut ceva, dar nu suficient, trebuie să se sesizeze şi federaţia. — Ce noutăţi sunt în lot ? — Cei doi de care aţi amintit, Soroban, de la Craiova. Poate vor fi şi altele, dar, indiferent de acestea, obiectivele mele sunt următoarele : 1) echipa să evite retrogradarea; 2) să formez un nucleu de jucători apţi pentru performanţele viitoare. Mai doresc ca, in viitorul apropiat, F.C. Olt să dea jucători la lotul naţional. Trebuie urmăriţi jucătorii tineri, formaţi în ideea fotbalului de performanţă, trebuie realizat un centru propriu de copii şi juniori şi si se închidă robinetele de transferare a acestora. — De pe locul 17, deci, F.C. Olt trebuie să privească returul numai în... sus şi să nu uite că in toamnă, cu doar 5 victorii şi două egaluri, doar cu 10 goluri marcate, dar cu 28 primite, s-a situat cu mult sub posibilităţile sale reale. _ — De aici trebuie să pornim, de la o pregătire fără filan, fără rabaturi, cu îmbunătăţiri la toate capitolele jocului, la toate compartimentele echipei. Eu zic că vom găsi răspunsul şi soluţiile necesare. Constantin ALEX, PRIM-PLAN, OMOGENIZAREA EVITAREA RETROGRADĂRII“