Sportul, ianuarie 1987 (Anul 43, nr. 11518-11542)

1987-01-15 / nr. 11528

SCRISOAREA TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU , adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame § de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere | Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Poli­tic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţăm­ân­tutlul, i-au fost trimise, cu prilejul ani­versării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi re­voluţionare, un mare număr de mesaje, scrisori şi telegra­me de felicitare. Dînd expresie glodurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, muncitorii, ţăranii coopera­tori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, cadrele didactice, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revoluţionare — au adus un vibrant omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viaţă îndelungată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări in activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în conducerea parti­dului şi statului pentru progresul şi Înflorirea României socialiste. Tuturor celor care i-au transmis mesaje, scrisori şi tele­grame de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire : „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, ministerelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenilor muncii din Întreprinderi Industriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi pro­iectare, din Invăţămlnt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-aui adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de profundă Încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, intregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist forţa politică conducătoare a întregii na­ţiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată ener­gia, şi în viitor, pentru în­făptuirea neabătută a politicii partidului de dezvoltare eco­nomică şi socială a ţării, pentru progresul continuu al şti­inţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale Poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi viaţă. Urez întregului nostru popor supuuse şi realizări tot mai mari în activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor pla­nului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotă­râri ale Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist Ro­mân, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României socialiste“. ELENA CEAUŞESCU ’ . In pag. 2­3, prezentăm o amplă „Cronică a iernii“, cu subiecte culese din principalele discipline de sezon practicate la noi, la diferite niveluri ale performanţei. Gerul şi zăpada au repus in drepturi depline săniuţa şi, impli­cit, bucuria copiilor de a se întrece, cutezători, pe cele mai preten­ţioase „piste“, aşa cum o demonstrează şi imaginea fotoreporterului nostru Iorgu BANICA. Performerii sporturilor de iarnă accele­rează şi ei, aflindu-se in faţa unor examene internaţionale ce trebuie trecute cu succes. După un an cu obiective nercă Sizaît HANDBALUL FEMININ ARE DATORIA SĂ SE RIDICE LA ÎNALTELE COTE ALE PERFORMANŢEI MONDIALE Intr-un an marcat de un singur eveniment major, cum a fost Campionatul Mondial (grupa A) din Olanda, nu putem raporta activitatea reprezentativei feminine de handbal a ţării noas­tre decit la ac­eastă supremă întrecere. Cu atit mai mult, cu cit la finele ei primele trei cla­sate își primeau „paşapoartele“ pentru J.O. din 1988, iar echipa României îşi propusese să se afle printre ele. Deci, obiectivul handbalistelor românce era un loc pe podium la C.M. din Olanda și, implicit, calificarea la Olimpiadă Or, se ştie, acest obiectiv atit de onorant — îu­ po­fida faptului că era pe deplin realizabil — nu a fost îndeplinit, reprezentativa ţării noastre ocupînd locul d in clasamentul final. In aceste condiiţii, este firească Întrebarea : care sint cauzele eşecului ? Desigur, unele din­tre acestea au putut fi depistate chiar in timpul disputării meciurilor dim cadrul Campionatului Mondial : numeroase ratări din situaţii foarte clare , un sistem defensiv, inclusiv jocul por­tarilor, cu mult sub nivelul cu care ne obiş­nuiseră componentele echipei chiar î­n campio­natul intern , o stare psihică la cote mai scă­zute etc. Altele au fost „descoperite“ ulterior, cu pilejul unei foarte serioase analize­ efectuate într-o şedinţă specială a Biroului F.R. Handbal. Astfel, una dintre cele mai flagrante erori a fost nerespectarea, in timpul jocurilor, a indi­caţiilor tactice. Deficienţa fiind — după opi­nia generală a membrilor biroului fede­ral — mai veche, ar fi fost necesar ca să se ia, desigur, măsuri din vreme, cu atit mai mult cu cit s-au constatat şi nepermise derogări de la planul de instruire, precum şi o stare de infatuare a unor sportive. Nu s-au luat, şi urmarea s-a văzut. O asemenea atitudine faţă de muncă trebuie înlăturată, şi este de datoria antrenorilor, a federaţiei să preîntîmpine, in ac­tualul sezon, repetarea unor astfel de situaţii. De asemenea, pe parcursul pregătirilor nu s-au luat măsurile necesare pentru cunoaşterea po­tenţialului adversarelor echipei României la C.M. Cu mai puţin de 24 de ore înaintea me­ciurilor cu Cehoslovacia şi Norvegia s-a... des­coperit că nu se ştia nimic despre aceste formaţii ! Ar fi de adăugat cîteva cuvinte despre antrenorii aflaţi la conducerea tehnică a echipei naţionale. La cârmă a fost mai intit, singur, Eugen Bartha, apoi acesta împreună cu Pompiliu Si­­mion. In vară cel de al doilea cu Alexandru Mongoni. In sfirşit, cu doar c­t­eva săptâmini îna­inte de plecarea la C.M. s-a revenit la cuplul Si­­mion­ Bartha. Nu punem nici o clipă la îndoială capacitatea profesională a vreunuia dintre ei, dar ne întrebăm (şi întrebăm) dacă astfel de... soluţii nu au produs oarecare derută printre handbalis­tele echipei noastre reprezentative. Ion GAVRILESCU (Continuări in­te­r 2-3) Proletari din toate țările. mntft­vM­I ZIAR AL CONSILIULUI NARONAL PENTRU EDUCARE FIZICA Sl SPORT ________________________ ANUL XLIII - Nr. 11 128 4 PAGINI - 50 BANI Joi 15 ianuarie 1987 Pentru o cit mai bună reprezentare la Jocurile Olimpice REÎNNODAREA TRADIŢIEI ÎN LUPTELE GRECO-ROMANE SOLICITĂ EFORTURI CONJUGATE ŞI SUSŢINUTE Referindu-ne la luptele gre­­co-romane intr-un număr tre­cut al ziarului nostru. La ru­brica „Retrospective — 1936. Perspective — 1937“, aminteam faptul că de rezultatele mai slabe din ultimul an ale echi­pei reprezentative sînt răspun­zători nu numai antrenorii lo­tului naţional, ci şi al secţi­ilor din ţară. In fond, selec­ţionerii alcătuiesc lotul din vir­­furile sportive, cele mai bune produse ale secţiilor. Dacă vor exista secţii puternice, cu spor­tivi valoroşi şi juniori talen­taţi şi echipa naţională va a­­vea o valoare ridicată, perfor­manţele pe plan internaţional fiind un rezultat firesc. In pe­rioadele de pregătire centrali­zată, tehnicienii mai perfecţio­nează unele procedee tehnice, dar, in principal, ei urmăresc să pregătească luptătorii în aşa fel încât aceştia să atingă for­ma sportivă în momentul com­petiţiei. Baza pregătirii spor­tivilor de performanţă se e­­fectuează la cluburi, in ani de muncă in care se dezvoltă în mod corespunzător calităţile fi­zice ale tinerilor, concomitent cu însuşirea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice de atac şi apărare. In acest sens. In articolul a­­mintit prezentam si un exem­plu din trecut — al tinărului de 18 ani, Ion Dralca, descoperit si pregătit de antrenorul con­­stănţean C. Ofiţerescu, care a fost Introdus In echipa naţio­nală de seniori, participantă la Campionatele Europene de la Bursa. Excelent pregătit la club, juniorul I. Draica a de­venit campion european de se­niori, fără să fi beneficiat de o pregătire prealabilă în ca­­drul lotului. Deci, se poate şi aşa. Există mulţi antrenori şi secţii capabile să producă ele­mente de valoare, competitivă pe plan Internaţional. Şi dacă echipa naţională a anilor de virt (1970—1984) a fost atît de puternică, situaţia s-a datorat şi pasiunii şi priceperii unor antrenori din ţară care se în­treceau în lansarea spre lotul naţional a unor tineri care de care mai talentaţi şi bine pregătiţi. Alături de Constan­tin Ofiţerescu (cel care l-a pregătit şi pe C. Alexandru, St. Negrişan, S. Herţea), contribu­ţii importante la completarea lotului cu asemenea elemente au mai avut şi Marin Belush­a (Rapid Bucureşti), care l-a depistat și pregătit pe Ion Enache, Nicu Gingă și Vic- Mihai TRANCA (Continuare în pag. 2—3) Aseară, în meciul­ tur din Cupa Cupelor la volei (m) DINAMO A ÎNTRECUT RESOVIA CU 3-0 Aseară, Sala Dinamo din Ca­pitală a adunat pe toţi înfocaţii suporteri ai voleiului bucureş­­tean (şi chiar câţiva din pro­­vinicie) la prima manşă din cadrul penultimei faze a Cupei Cupelor, în care vicecampioana ţării noastre, Dinamo, a întilnit formaţia­­ poloneză Resovia Rzeszow. Voleibaliştii noştri au oferit publicului satisfacţia unei victorii cu 3-0 (7. 13. 11), dar şi regretul că „parţialele“ n-au fost mai detaşate, aşa cum era, da altfel, posibil. Oricum, o victorie care le dă şanse reprezentanţilor noştri să se califice pentru turneul final al competiţiei, programat luna viitoare in Elveţia,­­ la Basel. Dar aceste şanse vor fi, desigur, condiţionate de o mai mare mobilizare la meciul­­revanşă, cu Rosovia, miercurea următoare. Di­namoviştii au început decişi jocul şi şi-au dominat net ad­versarii, „măcinindu-le“ acţiu­nile cu servicii dificile (mai ales Rotar, Căta-Chiţiga şi E­­nescu) care, pe fondul de cris­pare a jucătorilor polonezi, au adus puncte preţioase, adăugate celor realizate cu blocajul (în prim-plan Girleanu, care avea să fie cel mai bun pe parcursul partidei) si prin greşelile in atac ale oaspeţilor. Voleibaliştii polonezi, care au surprins prin folosirea sistemului cu doi ri­dicători, de la început (Ko­­ziarz si Zielinski, înlocuit apoi de Komar), au cedat acest prim set la diferenţă mare, logică după cum s-a desfăşurat jo­cul, dar, incepînd din partea a doua, replica lor a cunoscut o creştere evidentă sprijinită larg de relaxarea bucureştenilor, de slăbirea forţei şi preciziei serviciului şi­ mai cu seamă de ineficacitatea blocajului. Pe de altă parte, ieşeau în e­­videnţă oscilaţiile de inspiraţie ale coordonatorului Căta-Chi­­tiga. Astfel, oaspeţii au con­trolat pină spre final setul al doilea (4—8. 6—1. 12—7. 13—9). Salvatoare — cîteva imprecizii şi greşeli de aşezare ale ad­versarilor, precum şi trei blo­­caje ferme (Vrîncuţ) relansin­­du-i pe dinamovişti spre vic­torie la limită. După cum înce­puse setul al treilea, Dinamo părea să scape total de emo­ţiile returului (6—1, 7—3,10—6), însă echipa a dat din nou semne Aurelian BREZEANU (Continuare în vag a 4-a) Dinamovistul Vrincut atacă in forţă, evitind blocajul polonezilor Czapor si Koztarz Fotó: Aurel D. NEAGU Azi, in Sala floreasca din­­ Capitală DEBUTUL SEZONULUI COMPETITIONAL DE SCRIMĂ Astăzi, în Sala Floreasca din Capitală se va consemna de­butul activităţii competitionale interne de scrimă. Prilejul îl constituie prima etapă a Divi­ziilor Nationale A şi B, pre­cum şi faza I a campionate­lor individuale. „ Pe planşe vor intra astăzi in competiţie floretiştii, pentru a-şi disputa cele 24 de locuri care asigură prezenţa in faza finală a campionatului indivi­dual. Vineri, floretiştii vor concura in cadrul echipelor lor de club, angrenate în sistemul divizionar. Simbăta va fi rin­­dul sabrerilor în proba indivi­duală, tot ei participînd du­minică la etapa 1 a campiona­tului pe echipe. Săptămîna viitoare, in aceeași sală din cadrul complexului sportiv bucureștean, vor eva­lua, începând de miercuri si pină sîmbătă, floretistele si snadasinii.

Next