Sportul, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 11828-11851)

1988-01-15 / nr. 11838

ÎN PRAGUL sItUARII CAMPIONATELOR • Activitatea voleibalistică oficială va fi reluată la 24 ianuarie (seriile cu 7 sau 8 echipe) și 26 ianuarie (celelal­te serii), cînd este programat cel de-al doilea turneu al ju­niorilor. La 7 februarie se va da startul și în returul Divi­ziei A, în aceeași zi fiind pro­gramată prima etapă a turului III al Diviziei B — tineret. • în perioada 18—23 ianua­rie se va desfăşura cursul de perfecţionare a antrenorilor. Este obligatorie participarea tu­turor antrenorilor echipelor de Divizia A, precum şi a celor care pregătesc echipe bucureş­­tene din Divizia B — tineret. Cursul se va ţine la sediul I.E.FS., zilnic de la ora 8. • Viza anuală a legitimaţii­lor se va efectua la F.R. Volei după cum urmează : Divizia A în perioada 18—23 ianuarie, cu prilejul cursului de perfecţio­nare a antrenorilor ; Divizia B — tineret pînă la 1 februarie (zilnic între orele 10—14) ; Di­vizia de juniori pînă la 15 fe­bruarie (zilnic între orele 10—14) la turneul al doilea echipele putînd participa la jocuri cu viza pe 1987. # înscrierea pentru etapa interjudețeană a Concursului Republican de juniori II se va putea face pînă la 19 ianuarie a.c.• Pînă la 30 ianuarie vor trebui trimise la F.R. Volei ta­belele vizate de consiliile ju­dețene cu rezultatele concursu­lui de trecere a probelor de control din luna ianuarie (a se vedea în acest sens Buleti­nul informativ nr. 10, cap. VIII). Sportivii care nu au par­ticipat la nici un concurs de trecere a probelor, le vor sus­ține tot pe plan local. CLASAMENTELE LA ZI ALE EȘALONULUI SECUND FEMININ SERI­A 1 1. Metalo. Tg. M. 10 7 3 25:13 17 2. Toplitana 10 7 3 25:14 17 3. Hidrot. Focşani 10 5 5 18:20 15 4. A.C.M.R.T.C. PJV. 10 4 6 19:20 14 5. Filatura Fălt. 10 4 6 15:23 14 6. Penicilina H Iasi 10 3 7 12:24 13 SERIA a II-a 1. Otelul Tgv. 10 9 1 29: 7 19 2. Comerțul C-ta 10 7 3 26:14 17 3. Chimpex C-ta. 10 6 4 20:19 16 4. Braiconf 10 3 7 16:22 13 a 5. A.S.S U. Cv. 10 3 7 12:24 13 6. Chim. Tr. Măg. 10 2 8 9:26 11 * serei a m-a 1. Calculatorul 10 10 0 30: 1 20 2. Metal 33 10 8 2 25: 8 18 agawM 1. Maratex B.M. 10 10 0 30: 7 20 2. G.I.G.C.I- Bv. 10 7 3 23:16 17 3. Armătura Zalău 10 4 6 16:22 14 4. „Poli“ Tim 10 3 7 20:22 13 5. „U“ Bl. Cj.­Nap. 10 3 7 14:22 13 6. Explor. Cesebeș 10 3 7 12:26 13 MASCULIN SERIA I 1. Delta Tulcea 10 9 1 29:10 19 2. SARO Tgv. 1o 7 3 24:13 17 3. C.S.U. Rapid Gl. 10 6 4 22:15 16 4. PECO Ploiești 10 4 6 16:19 14 S..6 Metalul Tgv. 10 2 8 8:25 12 5.­­6. Gloria Tulcea 10 2 8 8:25 12 SERIA a II-a 1. I.A.T.S.A. Dacia 10 8 2 26: 7 18 2. C.S.M. C-şebes 10 6 4 21:14 16 3. Oţelul or. P.G. 10 5 5 16:17 13 4. Met. Hunedoara 10 4 6 14:21 14 5. C.F.R. Arad 10 4 6 14:23 14 6 Oltul Rm. V. 10 3 7 13:22 13 SERIA a IV-a 1. Elec. II Tg. M. 10 6 4 20:17 16 8. Expl. Mot. II 10 5 5 24:16 13 3. Voința Zalău 10 5 5 21:17 15 4. Electr. B-ţa 10 5 5 17:20 15 5. Voința A. Iulia 10 5 5 16:23 15 6. Silvania 10 4 6 17:22 14 3. I.T.B. 10 6 4 20:14 16 4. Voința 10 4 6 13:20 14 5. Spartac 10 2 8 8:24 12 6. C.P.B. 10 0 10 1:30 9 . SERIA a IV-a 1. Calculatorul 10 9 1 29: 5 19 2. Rapid 10 7 3 25:14 17 3. Electia 10 5 5 19:21 13 4. I.M.G.B.-Vulcan 10 4 6 16:22 11 5. Prahova I.P.G. 10 3 7 12:25 13 6. I.O.R. 10 2 8 13:27 12 SERIA a IlI-a La Băile Felix ETAPA DE ZONA A CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE CROS Pe traseul­­tradiţional de la Băile Felix, alergătorii de cros din mai multe judeţe — prin­tre care Alba, Bihor, Bistriţa- Năsăud, Cluj, Maramureş, Să­laj şi Tulcea — la care s-au mai adăugat şi cîţiva sportivi fruntaşi din cluburile bucureş­­tene Rapid şi Steaua, s-au în­trecut zilele trecute în etapa de zonă a Campionatului Repu­blican, a cărui finală se va desfăşura în luna aprilie, la­ Craiova. Iată primii trei clasaţi, la junioare (2 000 m): 1. Alina Cucerzan, 2. Florica Borta, 3. Elisabeta Cioci (toate de la C.S.Ş. Bistriţa) ; la juniori (6 000 m) : 1. Vasile Miron (C.S.M. Bistriţa), 2. Valentin Gherman (C.S.Ş. Cluj-Napoca), 3. Nicolae Avrămut (Alba lu­­lia) ; la tineret (8 000 m) : 1. Pe­tre Leutea (Armătura Zalău), 2. Eugen Popescu, 3. Adrian Oprea (ambii Tricolorul T.C.I. Oradea) ; la senioare (4 500 m): 1. Ana Cătună (C.S.M. Bistriţa), 2. Elena Fida­­tov (C.S.M. Tulcea), 3. Eva Radaş (Tricolorul T.C.I. Ora­dea) ; la seniori (12 000 m­): 1. Galion Popa (Tîrnave Blaj), 2. Mircea Latiş (C.S.M. Cluj-Na­poca) ; 3. Gheorghe Motorca (Tricolorul T.C.I. Oradea). Ilie GHIȘA—coresp. DIN NOU O MARE OCAZIE! 17 IANUARIE 1988 tragerea exceptionala acorda cistigun m ___________________ i iuid­umimi$i misii ~ INUJUSJS 7 extrageri, cu un total de 66 de numere # I Se cîștiga ji cu 3 numere din 24 si, respectiv, 18 I extrase % Biletele de 25 de lei participă la toate extragerile 0 ULTIMA ZI de participare, sîmbâtă,­­ 16 ianuarie ! DIVIZIA B DE TINERET LA BASCHET DUPĂ PRIMELE Un* TURURI După disputarea a două tu­ruri, pe locurile fruntaşe ale clasamentelor Diviziei B de ti­­neret la baschet se află două echipe care au părăsit in se­zonul trecut Divizia A (Politeh­­nica Mine-Energie la băieţi, antrenor Gr. Costescu, şi Cri­­şul C.S.Ş. 2 Oradea la fete, antrenoaie Adriana Niculescu) şi două formaţii reprezentante ale unor centre absente de multă vreme din primul cam­pionat al ţării (Metalo­tehnica C.S.Ş. Tg. Mureş la băieţi, an­trenor Mihai Cosma. şi C.S.Ş. 1 CONPRF­F Constanţa la fete, antrenor Adrian Ioan). Desigur, de la a se afla acum pe pri­mul loc in clasament, si pînă la promovarea în Divizia A este încă o cale lungă, mai cu sea­mă că celelalte candidate au şi ele pretenţii justificate pen­tru a se califica in turneul fi­nal al competiţiei şi deci de a concura la revenirea în „A“. Dar iată clasamentele la zi — MASCULIN, seria I: 1. Po­litehnica Mine-F­nergie Bucu­reşti 17 p, 2. I.C.E.D. II A.C.M. 6 C.S.S. 4 Bucureşti 16 p, 3. URBIS Bucureşti 15 p, 4. Oţel Tnox Tîrgovişte 15 p, 5. C.S.U. Oţelul Galaţi 15 p, 6. Sodistul C.S.Ş. Rîmnicu Vilcea 12 p ; seria a II-a : 1. Metalotehnica C.S.S. Tîrgu Mureş 17 p. 2. Universitatea C.S.S. Viitorul Metalul Roşu Cluj-Napoca 16 p. 3. Automatica Bucureşti 16 p. 4. C.S.S. Mecanica Mediaş Jiu 13 n R'Jrii CS$­ TîrgU I1" 1 , D' ,6' Olimpia C.S.S. f P ■ ^Eminin, scria I: V „ „c°!iPREF Constan­­tfol £’ 7 Robotul I.P.E.P. 16 p. 3. Electro C.S.I. Botoşli 16 p_ 4 Voința fSia C S s' Lî?i 15 p' 5- Con‘ Rapid ii ^focşani TM n. 6. Rapid U C.Ssj 5 București 11 r q -U­ r? 17-a: l- Crişul tc/rs;v 2 ,°£M5 18 p, 2. Con-CSM°r Vii 15- Arnd­ 17 P- 3- C.S., 1. A utofj, Gheorgheni 16 p. 4. Comerții] c,S.S. Sf. Gheor­ghe 16 p, 5. Constructorul T.A.G.C.M. Craiova 13 p. 6. Mobila II C.S., satu Mare 9 p. Turul al trelip­, va începe la 14 februarie. PE O POZIŢIE FRUNTAŞĂ (Urmare­ din pag. 1) — Cum răspund sportivii la acest gen de solicitări ? — Suntem­ satisfăcuţi de fap­tul că, indiferent de vîrstă, de stagiul pe care îl au în lot, selecţionabilii s-au angajat fă­ră menajamente la îndeplini­rea integrală a programului de antrenament propus, chiar daca volumul de lucru sau inten­sitatea lecţiilor se situează la cote superioare antrenamente­lor pe care le-au efectuat pînă acum. Sportivii au ajuns să înţeleagă că anul trecut au rămas datori suporterilor şi că performanţele dorite nu le pot obţine în condiţiile unor an­trenamente puţin solicitante. — Ne găsim în anul olimpic. Ce perspective întrevedeţi e­­levilor dvs. la Jocurile Olim­pice ? — Aţi mers cu gîndul prea departe Deşi principala com­petiţie a anului este Olimpia­da, biletele de avion ale luptă­torilor pentru Jocurile Olim­pice vor trebui să poarte in mod obligatoriu „viza Oslo“ (Campionatele Europene, 13—15 mai). Cei care se vor dovedi capabili de succese la „europe­ne"­ vor putea aspira şi la po­dium­ul olimpic Rostul... — Care este echipa cu care intenţionaţi să participaţi la competiţiile din acest an ? — La această oră este greu să mă pronunţ. Unele categorii Q® bine încadrate, fi Ma refer la 1 kg, 68 kg, 82­­ kg, 90 kg, 10­ kg şi 130 kg, unde M. Cism­aş, P. Cărare, S. a Herţea, I. Matei, V. Andrei şi I L Grigoraş aie toate şansele să fie titulari. Pentrui celelalte a categorii sunt piai mulţi can- 8 didaţi : A Ch­a­laru şi C. Chi- O nţa (48 kg), C. Meinet şi Gh. Savu (62 kg), a. Arghira, I. I Mavlea, IM. Huţuleac, C. Tro- |­fin (. 1 kg) etc. De fapt, dispu­ta pentru titularizarea în e­­a­chipa rămine deschisă la toa- I te categoriile. Nimeni nu este * sigur de selecţie pînă ce nu se­ va dovedi mai bun decît g ceilalţi colegi la categoria res-­i­pectivă şi nu va prezenta o valoare care să-i dea dreptul g să aspire la ui loc fruntaş în­­ ierarhia mondială. Numai cu o asemenea eîi­genţă în pregă- a tire şi seîeeţ­t, luptele greco-­­ romane din ţara noastră se * vor puteai reabilita în faţa iu­bitorilor acestei discipline spor- I tive din România cărora, tre-­­ buie să recunoaştem, anul tre­cut le-au rămas datoare. „VIZEZ O NOUĂ MEDALIE OLIMPICĂ“ (Urmare din pag I) — In ’79, la 18 ani, ţi-ai în­cercat şansele şi la seniori, după trei ani prolifici la fina­lele de tineret şi ai ocupat lo­cul 3, dar la „open“. De ce ? — La categoria mea, grea, erau cîţiva judoka de clasă şi n-am putut să te stau în cale. La „open“ ei n-au mai concu­rat şi, cu o singură înfrîngere, am obţinut „bronzul". Dar, apoi, din ’80 şi pînă acum, nimeni n-a reuşit să-mi răpească ti­tlul. Ceea ce înseamnă ceva, pentru că in acest sport poţi să conduci cu 20 de koka (n.n. 3 puncte) şi dacă adversarul a finalizat un singur atac, cotat cu yuko (n.n. 5 puncte) s-a dus totul de rîpă. La fotbal, cînd ai 7—0, meciul e, practic, ter­minat. Ori, la judo, nici un avantaj nu te pune la adăpost. — Titlul de maestru interna­tional al sportului pentru ce l-ai primit ? — Pentru medalia de argint la „europenele" de tineret din ’78, sau, poate, pentru cele de bronz cucerite la „mondialele" din ’83, „europenele" şi Jocuri­le Olimpice din ’84. — îţi lipsea doar „aurul". L-ai obţinut la Campionatele Europene de la Paris, anul tre­cut. A fost chiar medalia care te-a propulsat, de fapt, în to­pul lui ’87. — Am prins, atunci, o zi unică. Tot ce încercam îmi reușea. Adversarii» se fereau de soto-makikomi (n.n. un atac pe cit de spectaculos, pe atît de eficace, încheiat, de cele mai multe ori, prin ippon), și cu tocmai aia Ic făceam. Au căzut în fata mea, unul după altul, mari judoka de care nici _ în gînd nu mă încumetam să-i în­ving. Unii dintre ei erau mai grei cu cîte 20—30 de kg. Și unde — la Faris, într-o sală arhiplină, cu spectatori care știau judoul ca pe abecedar ! Ce clipe minunate... în schimb, după cîteva luni, la Essen, la „mondiale", am avut mare ghi­nion. După tragerea la sorti, cu sovieticul Verisev, japonezul Masaki și englezul Gordon în cealaltă parte a tabloului, mă și vedeam pe podium. Trecut și de sud-coreeanul Kim —­ care ii scosese din cursă pe france­zul Vachon — îmi mai rămî­­neau doar doi adversari pentru a cuceri „argintul" și a ajunge în finală : bulgarul Zaprianov, pe care îl învinsesem prin ippon chiar la el acasă, şi egip­teanul Rashwan, în vîrstă de 32 de ani. Credeți-mă, nici unul dintre ei nu m-ar fi pu­tut opri. Eram­, totuşi, campio­nul Europei . Dar ce nedreaptă-i, uneori, soarta, fiindcă acciden­tarea (n.n. întindere de liga­mente la genunchi), numai ca, m­-a stopat cînd mai aveam atît de puțin pînă la podium. Mă voi mai inti lui, oare, vreodată, cu o asemenea șansă ? — De ce nu ? Ai numai 26 de ani, pe cînd V­erisev avea 30. în toamnă, cînd a devenit campion mondial! O ultimă în­trebare. Anul acesta sunt ,,eu­ropenele“ în mai, apoi Olim­piada. Ce proiecte ai ? — Dacă refacerea piciorului va merge bine, voi încerca să-mi apăț titlul. Dacă nu, ris­cul ar fi prea mare pentru că îmi doresc prea mult o nouă medalie la Jocurile Olimpice. BASCHET, F.I.B.A. a confirmat numi­rea fostului arbitru internaţional Augur Atanasescu în­ calitate de comisar la în­trecerile internaţionale o­ficiale . DEPĂ­ŞIND vîrstă de 50 de ani, prof. Dumitru Crăciun nu va mai funcţiona ca arbitru F.I.B.A. şi divizionar A. Respectivul „ca­valer al fluierului“ a condus peste 300 de meciuri internaţionale, precum şi 20 de întîlniri Steaua — Dinamo. • ŞI TOT APROPO DE arbitraj : din ultima promo­ţie a şcolii organizate de colegiul de spe­cialitate al Comisiei municipale Bucureşti s-a remarcat fosta internaţională Emilia Alixandru (acum jucătoare la Rapid). Pom­­piliu Pasere, președintele forului dirigui­tor al „cavalerilor fluierului“ din Capi­tală, ne-a spus că sportiva respectivă a condus cu competentă și autoritate me­­ciurile-examen din cadrul Campionatului municipal și are reale aptitudini pentru a deveni arbitru divizionar. (D. ST.). HANDBAL, premiera absoluta de duminica trecută, cînd o ceîn­fcă din Tg. Mureş a debutat într-o competiţie conti­­nentală de anvergură, s-a desfăşurat în condiţii organizatorice impecabile. Nici cel mai mic amănunt nu a fost omis. Cu mult timp înainte de începerea meciului scaunele erau ocupate (a impresionat res­pectarea locurilor înscrise pe biletele de intrare). • INTRE spectatorii cei mai ini­moşi. ing. Ion Olteanu, unul dintre cei mai pasionaţi susţinători ai sportului mu­­reşan, directorul întreprinderii „Electro­­mures“. Si pentru că am amintit de a­­ceastă unitate Industrială, nu-1 putem o­­fer de împătimitul handbalu-PmJo *’ „dr- Liviu • A SUR­PRINS Plăcut repertoriul inimoasei gale­rii, eu cmtece si încurajări sportive de­flWWWVWjy■WVWVWWyy, ■ cente, sl ..dialogul“ — tribuna I cu a .II-a — în jocul serpentinelor la intrarea echi­pelor (Mureşul si Vasas Budapesta) pe teren. A TOATA LUMEA a Părăsit fru­moasa sală a sporturilor din Tg. Mureş cu satisfacţia unei victorii a echipei favo­rite. Au fost însă şi nemulţumiţi : ei se numesc prof. Gheorghe Ionescu si prof. Valentin Pop, antrenorii echipei Mureşul , aceştia regretau posibila diferenţă consis­tentă de tabela de scor, care să-i fi­e cu­­tii de emoţii duminica viitoare în re­turul de la Budapesta. Oricum, şi ei au debutat cu o victorie... (M. V.). HOCHEI. CONDIŢIILE de JOC în par­tidele Steaua — Dunărea, disputate la sfîrşitul săptămînii trecute, nu au fost din cele mai bune. în prima zi, ghea­ţa a fost prea moale şi „brăzdată“, croind probleme jucătorilor şi arbitrilor, iar în cea de a doua, suprafaţa de joc a fost prea tare şi, fireşte, din nou a creat dificultăţi. Probabil că o a treia întîl­­nire ar fi beneficiat de o gheată ideală...­­ . ZIUA A DOUA, după partida de Divizia A s-a desfășurat bazinajul pen­tru public. Avînd acces în tribune încă de la începutul întîlnirii, amatorii de miș­care, în lipsa oamenilor de ordine (?!), au produs destulă... dezordine. în loc să ocupe jocuri­ în tribune, ei au umplut spa­­bid,­ lingă mantinelă şi culoarele de la vestiarele j­uctătorilo­r şi arbitrilor, aceş­tia din urmă fiind nevoiţi să facă ade­vărate slalomuri pentru a intri sau ieşi de pe gheaţă. Faţă de cele constata­te la patinoarul „23 August" din Capitală, se cu­vine să atragem atenţia celor care răspund de această importantă bază sportivă — în speţă I.E.A.R.S. — să manifeste mai mult spirit gospodăresc, pentru ca asemenea stări de lucruri să nu se m­ai reetc. • C.R.^~ | NICA celei de a doua zile a „dublei de la , București, aminteam ,de- m­aile ratări ale ho- , chelstilor de la Dunărea. ..csfid­omi“ acestor i ratări au fost Andrei si. nal ?les. Drtu- ( Acesta din urmă s-a ailat de epoci (•) j fată în fată doar cu portalul ste-ist­itan _ ciu (în min. 58, pe partţrsul & cunde. a avut două asemenea situatui ÎL î dar nu a reușit să trali5°ITMte credem «1 oar una dintre ocaziile ,av“*.e- ĂTM,.,,­, că, la antrenamente ar, n' ■ i mai multă atentie... "gelul»“ * • * POLO. GOLGETERUL fcs'oiul a’ . sp°ln‘_ !' titlul nostru cu mingea t* d vistul Vlad Hagiu, condu® ^ jf1 d­“s" meniul actualei edilii a la trecerii pentru , cucerirea „Trofeului sport'1 ' rt „ «, echipei campioane si al “el? 99 !' cat Pina acum 106 goluri, ale lui Cornel Gorftan «n continuar­e . Costrăş. de la Grisul. sm­olieriu de la la CSU-TMUCB. cite, 71 „ţanQ 'I Voinţa Cluj-Napoca, C7 nin(i care e departe de a fi SD.,n0 clasa centrului formației *alenc * SDJne ! chiar... Hagiu. (n. n.). „ ȘAH. CINE CREDE ji litoral sínt luate cu art» ” 0 excursie ■, zonti f estival, ar trebui.sa Hotelurile f A "Mhri&k £ i „Steaua du mare'‘ ^pollume ta- ;! tincni şahişti veniţi din de campioni rii. în luptă pentru l!U%eCioi'ul statiu- i ăi anului abia început. . șahist cu nil, Alexandru Dinu, ca-1 m­utări bune la experiență, a făcut uuî?ld ‘ posibiUtiitea i! in planul organizatoric, ta lS mișcări la fel juniorilor să răspundă cu „uirate albe !' dc inspirate pc tablele e fru. 61 negre. • DATORITA tuU de ridl. moase, cu temperaturi «cCW ' înfIorH cWo. oa.te pentru luna Ianuarie. » simbol mai J. een­. Nici nu se^ putea - - sa. potrivit pentru întrecerile ‘ “ hului. (P. ST.) 5 Cursul de perfecţionare a antrenorilor ! Echipele divizionare de fot­bal şi-au început perioada de­­ pregătire centralizată. Despre importanţa acesteia s-a scris şi s-a vorbit, foarte mult, normal, pentru că în funcţie de acu-I­mulările de acum depinde în cea mai mare măsură CALI­TATEA activităţii viitoare. Şi I nu numai în returul campiona­tului în curs de desfăşurare, ci pe parcursul întregului an. Si­I­gur, multiple sunt laturile pre­gătirii pe care echipele o des­făşoară în această perioadă şi ele se cuvin a fi tratate cu­­ toată seriozitatea de către con­­­­ducerile tehnice, jucători, me­dici și conducătorii de cluburi,­­ de la realizarea unei bune­­ PREGĂTIRI FIZICE („încărca­rea bateriilor“, cum plastic a fost numită) nină la discutarea. ÎNSUŞIREA ŞI CORECTA IN­TERPRETARE A REGULA­MENTULUI DE JOC, care, cum­ s-a văzut, nu prea e cunoscut de unii jucători. La recentul curs de perfec-I tionare, cum era şi normal, printre temele discutate a fost şi aceea legată de EDUCAREA­ SPORTIVILOR, ca factor im­portant in realizarea — la pa­rametrii cei mai înalţi — a pregătirii şi performanţei spor-I tive. Munca de educaţie, cum s-a mai spus de­­ atîtea ori, trebuie să constituie o preocu­pare permanentă a antrenorilor,­­ ca principali educatori, a con­ducerilor de cluburi şi asocia­ţii, care să cultive la sportivi înaltele însuşiri ale tineretului nostru, dorinţa de permanentă pregătire, de obţinere a unor performanţe pe măsura condi­ţiilor de care ei se bucură azi în societate, spiritul de patrio­tism, pentru reprezentarea cu cinste a culorilor patriei. Prelegerea de înalt nivel pre­zentată cu acest prilej de către conf. univ. dr. Nicu Alexe, di­rectorul Centrului de perfecţio­nare al C.N.E.F.S., a fost, cu adevărat, o invitaţie adresată antrenorilor de a nu se limita doar la procesul de instruire pur tehnică, ci şi de a deveni, cu adevărat, pedagogi ai tine­­rilor cu care lucrează şi cu care stau atîta timp împreună. De nivelul de educare a sporti­vilor depind şi modul cum aceş­tia răspund la solicitările pro­gramului de antrenament şi performanţele sportive. Exem­plele gimnastelor sau ale halte­rofililor sunt tot atîtea argu­mente pentru înzecirea efortu­rilor la antrenamente şi con­cursuri, dorinţa lor permanen­tă de autodepăşire, fără de care marile victorii obţinute la Jocurile Olimpice, campionatele mondiale şi europene nu ar fi fost posibile. Sigur, şi fotbalul are destule frumoase exemple, iar succesele obţinute de echipa noastră cam­pioană, Steaua, sunt mărturie şi în acelaşi timp un stimulent in activitatea viitoare a fotba­liştilor noştri fruntaşi. Din pă­cate, în campionat, nu o dată, şi-au făcut loc actele de indis­ciplină jocul dur, vociferările, atitudinile nesportive faţă de public şi partenerul din teren, ceea ce face imperios necesar ca munca de educaţie să se situeze la nivelul cerinţelor în cadrul echipelor de fotbal. Şi într-o legătură firească, logică, în cadrul cursului cu antrenorii s-a discutat pe larg şi despre PROGRAMUL DE RECUPERARE al jucătorilor după antrenamente şi competi­ţii, ca o latură inseparabilă a atingerii unor parametri înalţi in performanţă. Sigur, în aceas­tă privinţă un rol important il au medicii de la echipe, care trebuie să devină cu adevărat colaboratori ai antrenorilor şi permanenţi sfătuitori ai sporti­vilor, dar un reuşit program de recuperare, de refacere a po­tenţialului fizic şi psihic, de­pinde şi de educaţia sportivilor înşişi. Exemplul cel mai con­vingător ni l-a oferit­­de curînd formaţia Corvinul Hunedoara, care, înapoiată dintr-o obosi­toare călătorie de la un meci din Cupa Balcanică, a urmat, în numai 24 de ore, un exce­lent­ program de recuperare, astfel că în meciul cu A.S.A. Tg. Mureş a avut o bună pres­taţie, cîştigînd cu 4—0 ! ! Reu­şita jucătorilor hunedoreni a depins de profesionalismul an­trenorului şi al medicului, dar şi de nivelul de educaţie al ju­cătorilor, care au dovedit o mare preocupare pentru refa­cere, precum şi dorinţa de a se comporta bine intr-un meci care, pe bună dreptate, ar fi putut să fie amînat. Constantin ALEXE­ I TOTUL PORNEŞTI DE LA POPAS IN COMUNA TEREMIA MARE (Urmare din pag. 1) „mica industrie“, a cărei Intro­ducere a avut efecte destul de rapide, îndeosebi asupra struc­turii socio-pnfesionale şi de activităţi econmice din comu­nă. Acum, se vorbeşte despre:­, policalificare şi despre posibi­lităţile de iniţiere a tinerilor în comună nu nu mai puţin de 9 meserii. Adaptarea la diferi­te termie social-economice noi (cu­ valorificarea resurselor m­a­­­­turale şi materiale ale locului , există, intre,­altele, şi o „m­i­­crostatu­mie“, cu băi termale şi saune, cu personal medical care asigură -'S proceduri de trata­ment şi inthlinere) a contri­buit, da altfel, decisiv la „fi­xarea“ tinereului local (si nu numai...) in,‘aria de viată şi de muncă a Teremiei. „O comună acum tînara, unde mai multe — nu in ultimul rind cadrul nelivitirilor spirituale — trebuiau gindite şi regindite la timpul­­viitor­ pentru o dată foarte apropiată. Cu griji în plus, cu eforturi in plus, azi şi iar azi, cu perspectiva, numai aşa, tot mai sigură a satisfac­ţiilor în plus de mîine“. Secre­tarul adjunct al comitetului co­munal de partid, Gheorghe Da­­mian, (ca şi primarul, localnic) a explicat, în fond, cum a de­venit ,,centrul cultural“ de la Terem­ia Mare un adevărat mo­del al unei iniţiative timişene, şi acesta în relaţie evidentă cu esenţa unei orientări trasate la Congresul al Xlll-lea al parti­dului in domeniul educaţiei so­cialiste. ..Centrul cultural“ în­seamnă, la Teremia, un com­plex multifuncţional, cu „mi­­cro-muzee (de arheologie şi is­torie, de agricultură etc.), cu o galerie de pictură şi sculptură contemporană, cu expoziţii per­manente (de etnografie, de ar­hitectură şi design etc.), unele rezultate şi extinse in urma... succesivelor tabere de creaţie ,,de arte şi litere“. Văzute la faţa locului, toate acestea, ală­turi de celelalte unităţi tra­diţionale cu funcţie educa­tivă, se relevă ca o expresie a noii calităţi a vieţii din co­mună. Gheorghe Damian („meseria de bază , profesor de educaţie fizică“) ne-a convins, după aceea, că la Teremia şi ,,spor­tul pentru toţ­i“ se încadrează în viziunea educaţiei multilatera­le. A invocat tradiţii, dar şi realităţi la zi, care le continuă, le dezvoltă sau le completează intr-un vădit spirit al noului. Ne-a vorbit despre demonstra­ţiile de gimnastică de la anu­mite serbări, despre întrecerile de cros „pentru cei mici, mari şi... mai mari“, despre anuala „Cupă de cristal" la înot (de după „momentul iniţierilor"), despre diverse competiţii de campionate comunale, despre ,,un tractorist, un economist şi un medic“ (Aurel Pantea, Jun­ker Hartwig şi Dan Anastasiu), fiecare dintre ei şi... antrenor la cite un sport la care comuna ..are echipă“. A pus pe tablă ..punctele sportive" ale celor trei sate ale comunei, iar „pe planşetă“ ne-a arătat un fel de complex recreativ-sportiv de­numit (reţineţi !) „Practic 2000“, aflat un lucru, care va fi reali­zat, în doi ani, numai prin muncă patriotică şi din mate­riale recuperate. Discuţia a luat, firesc, cursul spre... hipism. Firesc, fiindcă de la o tradiţională „paradă“ a atelajelor s-a ajuns la o „în­trecere cu cai“ şi, mai apoi, la o bază hipică, înfiinţată acum exact doi ani. De atunci exis­tă şi o echipă in toată regula, cu (deocamdată) 15 călăreţi, antrenată de un tînăr, Eugen Manole, tehnician mecanic în comună- Au apărut­ deja „mi­cile succese“, chiar şi la con­cursuri cu participare interna­ţională. Anul 1988 va fi şi cel al intrării hipodromului local in circuitul etapelor campiona­tului national de juniori. Poate şi de aceea, primarul şi atîţia dintre consătenii lui erau (şi sînt !), ,,cu mînecile şi mai mult suflecate", hotăriţi fiind să dea bazei hipice o „faţă de Teremia“. Am şi văzut, în acest cadru, aproape gata un nou club al tineretului, cu sală de jocuri şi cu televizor la care „vă invităm să vedeţi pe... vi­­deocasetă şi reportaje din via­ţa noastră sportivă“. ...Sunt multe de văzut la Te­remia Mare, an de an mai mul­te, mai bine făcute, după o, fără exagerare, logică a siste­matizărilor. Şi ar fi atîtea şi atîtea de spus despre această comună, unde se demonstrează exemplar că, la noi, socialismul se făureşte cu oamenii, pentru oameni, incit, intr-adevăr, s-ar putea scrie o ,,ediţie specială !“... GOLGETERII CELOR TREI SERII DIN „B“ SERIA I • 11 GOLURI : Zahiu (B. G. Constanta). • 10 GOLURI : Profir (Gloria Buzău). • 9 GOLURI : Stan (Gloria Buzău), Petrache (F.C.M. Pro­gresul Brăila). Kérészi (C.F.R. Paşcani). • 8 GOLURI : Burdujan (Poli­tehnica Iaşi) Chirilă (Unirea Focşani). Constantin (Unirea Slo­bozia). • 7 GOLURI : Petcu (F. C. Constanta), Torna (Metalul Plo­­peni), A. Ene (Steaua Mizil), Cis­­maru (Prahova C.S.U. Ploiesti). • 6 GOLURI : Iamandi (F.C.M. Delta Dinamo Tulcea). Preda (Metalul Plopeni), Croitoru (Po­litehnica lasi). State (C. S. Bo­tosani), Grigore (Steaua Mizil). • 5 GOLURI : Paveliuc (Poli­tehnica), Vasilache (Ceahlăul) Ciubotariu (Petrolul Brăila) Ma­rin (F.C.M. Progresul), Gales (Steaua) Libiu (Prahova C.S.U.). Golgeterul seriei, Ion Gabriel ZAHIU, este născut in Constan­ta, la 27 iulie 1960. Prima legi­timare : 6 martie 1973 la Farul Constanta. A lipsit de la clubul constăntean doar pentru satis­facerea stagiului militar, la Man­galia. SERIA A II-a • 14 GOLURI : Bită (Electro­­putere Craiova). Mangalagiu (Chimia Rm. Vilcea). • 9 GOLURI : Calafeteanu (E­­lectroputere). Palea (A. S. Dro­­beta Tr. Severin). Lasconi (Jiul Petroşani). Tialariu (Gaz Metan Mediaş). • 7 GOLURI : Cîrtu (Electro­­putere), Chiriţă şi S. Dumitrescu (C. S. Tîrgovişte). • 6 GOLURI: Chioreanu (I.C.T.M. Braşov), Răduţ (Sportul Munci­toresc Slatina), Treschin (Chi­mia), Beleaua (Tractorul Brasov). Bîrsan (Inter Sibiu). Guda (Me­canică Fină București). • 5 GOLURI : Năulu (Sportul Muncitoresc Caracal). David (A. S. Drobeta) Gal (Electromu­­res Tg. Mureş). Dulău (Gaz Me­tan). Plăviciu (Sportul Muncito­resc Slatina). Tănase (Sportul .30 Decembrie“) Paraschiv (C.S.M. Pandurii Tg. Jiu), Gîngu (Inter Sibiu). Gheorghe BITA este născut în comuna Ostroveni, la 8 septem­brie 1963. A mai jucat la Recolta Ostroveni si Universitatea Cra­iova. La Electrointere a evo­luat in perioada 7 octombrie 1983 — 25 iulie 1936 si a revenit la 25 iulie 1987. Gabriel MANGALAGIU este născut la P. Neamț la 16 aprilie 1964. a mai jucat la Liceul de fotbal din Bacău. C.S.S. Bacău. Unirea Dinamo Focşani S. C. Bacău. La Chimia este legitimat din 20 iulie 1986. SERIA A III-a • 10 GOLURI : Petrescu (Strun­gul Arad). • 9 GOLURI : Florea (Gloria Bistriţa), Mărgineanu (Chimica Tîrnăveni). • 8 GOLURI : Soare (Gloria Bistrita) Bultaru (A. S. Paro- Seni-Vulcan), Giuchici (A.S.A. Progresul Timisoara), Georgescu si Kulcear (F. C. Bihor). • 7 GOLURI • Negrău (U.­ A.), Szenes (Olimpia I.U.M. Satu Ma­re), Seles (Victoria F.I.U.T. Că­rei). • 6 GOLURI : Suvagău (Gloria Bistriţa), Crăciun (A. S. Paro­­seni-Vulcan), O. Lazăr (F. C. Bihor) Bolba (Olimpia î.­ M.), Ormenişan (Metalul Bocşa) Rus II (Sticla Arieşul Turda), Vesa (Dacia Mecanica Orăştie). • 5 GOLURI : Manea (Gloria Bistriţa) Tulba (F. C. Maramu­reş), Tîrban (U.T. A.) Mărgi­­neantu (C.S.M. Reşiţa) Mureşan (F. C. Bihor) Ciocan (Gloria R­esita) Iancu (Strungul Arad), Podeanu (C.R.L. Sighet), Dobrin (Chimica), Mitu (Dacia Meca­nica) . Ion PETRESCU s-a născut în Bucureşti, la 28 octombrie 1961. A mai jucat la Chiajna Bucu­reşti. Electra Bucuresti. Danu­biana Bucuresti. Politehnica Ti­misoara. Otelul Galati si Pro­gresul Vulcan Bucuresti. La Strungul este legitimat din 20 ia­nuarie 1987. • După cum se vede, cifrele sunt destul de modeste, ceea ce denotă că şi în eşalonul secund eficacitatea lasă încă de dorit. • De remarcat faptul că, în ge­neral, în fruntea listelor se află jucători ai echipelor care sunt în cursă ”­­entru promovarea pe prima scenă. Cele două excepţii, Mangalagiu si Petrescu, nu pot fi socotite ca surprize deoarece ambii posedă multă experienţă competiţională şi realizările lor din toamna trecută erau de mai mult timp aşteptate. 41 Merită de făcut o comparaţie în ceea ce priveşte eficacitatea : trei jucă­tori de la Electroputere (Cîrtu, Bită şi Calafeteanu) au marcat aproape cît trei echipe la un loc : Progresul Vulcan, Autobu­zul si Sportul Muncitoresc Ca­racal I Divizia C intre tur şi retur — SERIA A XI-a TREI ECHIPE CU ŞANSE ÎN LUPTA PENTRU PROMOVARE Dintre cele trei echipe frun­taşe ale seriei — Progresul Odorh­eiu Secuiesc, Mecanica Bistriţa şi Avîntul Reghin — după o luptă pasionantă, des­făşurată pe tot parcursul tu­rului. Progresul a reuşit­­la di­ferenţă minimă) să se claseze pe primul loc. De ani de zile, echipa din Odorhei s-a numă­rat printre cele mai bune din seria în care a jucat și s-a aflat mereu la un pas de pro­movare. Ea are însă şi în acest campionat o misiune dificilă, avînd ca principale adversare două divizionare cu o mare putere de luptă. De altfel, Pro­gresul a pierdut în tur (ade­vărat că­ la limită și în depla­sare) ambele derbyuri : 1—2 cu Mecanica Bistrița și 0—1 cu Avîntul Reghin. A mai suferit două înfrîngeri, tot în deplasa­re, la Unirea Cristuru Secuiesc și Metalul Reghin (ambele cu 0—1). La „adevăr“, liderul are doar +9. Golaverajul bun __ se datoreşte eficacităţii înaintării, mai ales acasă, unde a reamilit cîteva scoruri­­ mari (7—0, 6—0, 5—1). A marcat în deplasare 9 goluri şi a primit 7. A fost pe primul loc în serie timp de opt etape. Antrenorul formaţiei este de trei ani de zile I. Fa­zekas. Jucătorii remarcaţi în partidele din tur au fost Ar­­senie (golgeter, cu 13 goluri), Bodoni (9 goluri), Kiss, Mihali şi Dósa. Echipa este a asocia­ţiei sportive de pe lîngă între­prinderea de matriţe şi piese din fontă. • Mecanica Bistriţa, deşi are un stagiu de cîţiva­­ani în cam­pionat, a fost revelaţia turului, aflîndu-se pe primul loc timp de cinci etape. • O remarcă pentru nou promovata Lacul Ursu Sovata, care a reuşit să urce în plutonul fruntaş. Faţă de ediţia precedentă a compe­tiţiei, modest au evoluat acum Laminorul Beclean, Chimforest Năsăud, Mureşul Luduş şi Me­­talot­ehnica Tg. Mureş (T. R.). CLASAMENTUL SL .El­­. Progresat Od 15 11 0 4 39-12 33 2. Mec. Bistr. 15 10 2 3 39-13 32 3. Av. Reghin 15 9 2 4 33-13 29 4. Lacul Ursv 15 8 1 6 30-14 25 5. Met. Reghin 15 7 0 8 23-26 21 6. Mun. Bălan 15 7 0 8 19-14 21 7. Oţelul Reghin 15 6 2 7 25-22 20 8. Viitorul Gh. 15 6 2 7 23-30 20 9. Unirea Crist. 15 6 2 7 13-23 20 10. Minerul Rodna 15 6 2 3 20-35 20 11. Metalul Sig. 7 5 5 4 6 18-20 19 12. Mureșul Luduș 15 6 1 8 22-30 19 13. Metale Tg.M. 15 6 1 8 14-23 19 14. Chimforest 15 5 3 7 23-22 18 15. Hebe Siegeltz 15 5 2 8 16-36 17 16. Laminorul 15 4 2 9 18-32 14 ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ : Au mai rămas DOUA ZILE vină la TRAGEREA EXCEPŢIO­NALA LOTO de duminică, 17 ianuarie, interval în care parti­cipanţii îşi mai pot juca nume­rele favorite. De notat că pe agenda de urgenţe se înscrie şi concursul PRONOSPORT de la sfîrşitul săptămînii, întrucît se apropie termenul limită (mîine, sîmbătă) pentru depunerea bule­tinelor cu opţiunile dumneavoas­tră. • Tragerea obişnuită LOTO de astăzi va avea Ioc în Bucu­reşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, la ora 16,50. • In fiecare zi, mii si mii de participant» îsi înscriu numele de lista beneficiarilor de cistiguri la loz ÎN PLIC. Pretutindeni, la sate si oraşe, precum si în cele mai diverse împrejurări, oricine are posibilitatea să-si în­cerce sansele. Agenţiile Loto- Pronosport si vînzătorii volanţi. Precum si numeroasele unităti mandatare răspîndite în întreaga tară oferă o gamă largă de cîs­­tiguri în autoturisme si bani cu maximum de oper­ativitate. De mare interes sînt emisiunile spe­ciale limitate (de tipul .,LOZU­LUI ANULUI NOU“), care atri­buie si cîstiguri suplimentare din fondul special al sistemului. Din larga paletă a cîştigurilor nu lipsesc TELEVIZOARELE CO­LOR, element de noutate intro­dus recent, pentru a satisface în tot mai mare măsură dolean­ţele participanţilor. Iată num­ai citiva dintre participanţii cîştigă­­tori din ultima perioadă : Catană Ionel din Motătei (Dolj) Ale­xandru Ion din com. Stefan cel Mare (Bacău). Uscă Adrian (Bucureşti) care au obtinut au­toturisme „Dacia 1300" Csudor Gavril (Brasov) Teisanu Andrei (Bucuresti), Stefan Iulian (Rm. Sărat), Penca Răzvan-Florentin (com. Lisa­ Teleorman), toti be­neficiari de televizoare color, precum şi mulţi alţii. Iată prin urmare, roadele perseverenţei ! I. D. M. S. ANUNŢĂ In ziua de 21 ianuarie 1988 orele 10, vinde prin licitaţie publică autoturisme de diferite mărci, disponibilizate prin Decretul 277/1979. Licitaţia se ţine în sala I.D.M.S. din Bucureşti, bd. Ma­­gheru nr. 6,8 etaj V, camera 17, sector 1. La licitaţie poate participa orice persoană care consem­nează la C.E.C. o garanţie de 10% din preţul de începere a licitaţiei autoturismului. Autoturismele se vînd cu plata integrală. Dosarele de stare tehnică a autoturismelor pot fi con­sultate la întreprinderea deţinătoare. Listele cu caracteristicile, preţurile de începere a licita­ţiei precum şi adresele unde pot fi văzute autoturismele, sunt afişate la următoarele magazine auto moto­rele sport ale I.D.M.S. din : • Şos. Mihai Bravu 47—49, bl­­. 16, sector 2 ; • Şos. Pantelimon nr. 312, sector 2 ; • Şos. Colentina, bl. 64 sector 2 ; • Bd. Magheru nr. 22, sector 1 î • Mag. Sport—turism, str. Socului nr. 53, sector 2 ; • Bd. Nicolae Bălcescu nr. 36, sector 1­­ • Mag. auto din str. Valea Cascadelor nr. 24 sector 6. Informații suplimentare la telefon 11.39.50 — int. 193.

Next