Sportul, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 11828-11851)
1988-01-15 / nr. 11838
ÎN PRAGUL sItUARII CAMPIONATELOR • Activitatea voleibalistică oficială va fi reluată la 24 ianuarie (seriile cu 7 sau 8 echipe) și 26 ianuarie (celelalte serii), cînd este programat cel de-al doilea turneu al juniorilor. La 7 februarie se va da startul și în returul Diviziei A, în aceeași zi fiind programată prima etapă a turului III al Diviziei B — tineret. • în perioada 18—23 ianuarie se va desfăşura cursul de perfecţionare a antrenorilor. Este obligatorie participarea tuturor antrenorilor echipelor de Divizia A, precum şi a celor care pregătesc echipe bucureştene din Divizia B — tineret. Cursul se va ţine la sediul I.E.FS., zilnic de la ora 8. • Viza anuală a legitimaţiilor se va efectua la F.R. Volei după cum urmează : Divizia A în perioada 18—23 ianuarie, cu prilejul cursului de perfecţionare a antrenorilor ; Divizia B — tineret pînă la 1 februarie (zilnic între orele 10—14) ; Divizia de juniori pînă la 15 februarie (zilnic între orele 10—14) la turneul al doilea echipele putînd participa la jocuri cu viza pe 1987. # înscrierea pentru etapa interjudețeană a Concursului Republican de juniori II se va putea face pînă la 19 ianuarie a.c.• Pînă la 30 ianuarie vor trebui trimise la F.R. Volei tabelele vizate de consiliile județene cu rezultatele concursului de trecere a probelor de control din luna ianuarie (a se vedea în acest sens Buletinul informativ nr. 10, cap. VIII). Sportivii care nu au participat la nici un concurs de trecere a probelor, le vor susține tot pe plan local. CLASAMENTELE LA ZI ALE EȘALONULUI SECUND FEMININ SERIA 1 1. Metalo. Tg. M. 10 7 3 25:13 17 2. Toplitana 10 7 3 25:14 17 3. Hidrot. Focşani 10 5 5 18:20 15 4. A.C.M.R.T.C. PJV. 10 4 6 19:20 14 5. Filatura Fălt. 10 4 6 15:23 14 6. Penicilina H Iasi 10 3 7 12:24 13 SERIA a II-a 1. Otelul Tgv. 10 9 1 29: 7 19 2. Comerțul C-ta 10 7 3 26:14 17 3. Chimpex C-ta. 10 6 4 20:19 16 4. Braiconf 10 3 7 16:22 13 a 5. A.S.S U. Cv. 10 3 7 12:24 13 6. Chim. Tr. Măg. 10 2 8 9:26 11 * serei a m-a 1. Calculatorul 10 10 0 30: 1 20 2. Metal 33 10 8 2 25: 8 18 agawM 1. Maratex B.M. 10 10 0 30: 7 20 2. G.I.G.C.I- Bv. 10 7 3 23:16 17 3. Armătura Zalău 10 4 6 16:22 14 4. „Poli“ Tim 10 3 7 20:22 13 5. „U“ Bl. Cj.Nap. 10 3 7 14:22 13 6. Explor. Cesebeș 10 3 7 12:26 13 MASCULIN SERIA I 1. Delta Tulcea 10 9 1 29:10 19 2. SARO Tgv. 1o 7 3 24:13 17 3. C.S.U. Rapid Gl. 10 6 4 22:15 16 4. PECO Ploiești 10 4 6 16:19 14 S..6 Metalul Tgv. 10 2 8 8:25 12 5.6. Gloria Tulcea 10 2 8 8:25 12 SERIA a II-a 1. I.A.T.S.A. Dacia 10 8 2 26: 7 18 2. C.S.M. C-şebes 10 6 4 21:14 16 3. Oţelul or. P.G. 10 5 5 16:17 13 4. Met. Hunedoara 10 4 6 14:21 14 5. C.F.R. Arad 10 4 6 14:23 14 6 Oltul Rm. V. 10 3 7 13:22 13 SERIA a IV-a 1. Elec. II Tg. M. 10 6 4 20:17 16 8. Expl. Mot. II 10 5 5 24:16 13 3. Voința Zalău 10 5 5 21:17 15 4. Electr. B-ţa 10 5 5 17:20 15 5. Voința A. Iulia 10 5 5 16:23 15 6. Silvania 10 4 6 17:22 14 3. I.T.B. 10 6 4 20:14 16 4. Voința 10 4 6 13:20 14 5. Spartac 10 2 8 8:24 12 6. C.P.B. 10 0 10 1:30 9 . SERIA a IV-a 1. Calculatorul 10 9 1 29: 5 19 2. Rapid 10 7 3 25:14 17 3. Electia 10 5 5 19:21 13 4. I.M.G.B.-Vulcan 10 4 6 16:22 11 5. Prahova I.P.G. 10 3 7 12:25 13 6. I.O.R. 10 2 8 13:27 12 SERIA a IlI-a La Băile Felix ETAPA DE ZONA A CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE CROS Pe traseultradiţional de la Băile Felix, alergătorii de cros din mai multe judeţe — printre care Alba, Bihor, Bistriţa- Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Tulcea — la care s-au mai adăugat şi cîţiva sportivi fruntaşi din cluburile bucureştene Rapid şi Steaua, s-au întrecut zilele trecute în etapa de zonă a Campionatului Republican, a cărui finală se va desfăşura în luna aprilie, la Craiova. Iată primii trei clasaţi, la junioare (2 000 m): 1. Alina Cucerzan, 2. Florica Borta, 3. Elisabeta Cioci (toate de la C.S.Ş. Bistriţa) ; la juniori (6 000 m) : 1. Vasile Miron (C.S.M. Bistriţa), 2. Valentin Gherman (C.S.Ş. Cluj-Napoca), 3. Nicolae Avrămut (Alba lulia) ; la tineret (8 000 m) : 1. Petre Leutea (Armătura Zalău), 2. Eugen Popescu, 3. Adrian Oprea (ambii Tricolorul T.C.I. Oradea) ; la senioare (4 500 m): 1. Ana Cătună (C.S.M. Bistriţa), 2. Elena Fidatov (C.S.M. Tulcea), 3. Eva Radaş (Tricolorul T.C.I. Oradea) ; la seniori (12 000 m): 1. Galion Popa (Tîrnave Blaj), 2. Mircea Latiş (C.S.M. Cluj-Napoca) ; 3. Gheorghe Motorca (Tricolorul T.C.I. Oradea). Ilie GHIȘA—coresp. DIN NOU O MARE OCAZIE! 17 IANUARIE 1988 tragerea exceptionala acorda cistigun m ___________________ i iuidumimi$i misii ~ INUJUSJS 7 extrageri, cu un total de 66 de numere # I Se cîștiga ji cu 3 numere din 24 si, respectiv, 18 I extrase % Biletele de 25 de lei participă la toate extragerile 0 ULTIMA ZI de participare, sîmbâtă, 16 ianuarie ! DIVIZIA B DE TINERET LA BASCHET DUPĂ PRIMELE Un* TURURI După disputarea a două tururi, pe locurile fruntaşe ale clasamentelor Diviziei B de tineret la baschet se află două echipe care au părăsit in sezonul trecut Divizia A (Politehnica Mine-Energie la băieţi, antrenor Gr. Costescu, şi Crişul C.S.Ş. 2 Oradea la fete, antrenoaie Adriana Niculescu) şi două formaţii reprezentante ale unor centre absente de multă vreme din primul campionat al ţării (Metalotehnica C.S.Ş. Tg. Mureş la băieţi, antrenor Mihai Cosma. şi C.S.Ş. 1 CONPRFF Constanţa la fete, antrenor Adrian Ioan). Desigur, de la a se afla acum pe primul loc in clasament, si pînă la promovarea în Divizia A este încă o cale lungă, mai cu seamă că celelalte candidate au şi ele pretenţii justificate pentru a se califica in turneul final al competiţiei şi deci de a concura la revenirea în „A“. Dar iată clasamentele la zi — MASCULIN, seria I: 1. Politehnica Mine-Fnergie Bucureşti 17 p, 2. I.C.E.D. II A.C.M. 6 C.S.S. 4 Bucureşti 16 p, 3. URBIS Bucureşti 15 p, 4. Oţel Tnox Tîrgovişte 15 p, 5. C.S.U. Oţelul Galaţi 15 p, 6. Sodistul C.S.Ş. Rîmnicu Vilcea 12 p ; seria a II-a : 1. Metalotehnica C.S.S. Tîrgu Mureş 17 p. 2. Universitatea C.S.S. Viitorul Metalul Roşu Cluj-Napoca 16 p. 3. Automatica Bucureşti 16 p. 4. C.S.S. Mecanica Mediaş Jiu 13 n R'Jrii CS$ TîrgU I1" 1 , D' ,6' Olimpia C.S.S. f P ■ ^Eminin, scria I: V „ „c°!iPREF Constantfol £’ 7 Robotul I.P.E.P. 16 p. 3. Electro C.S.I. Botoşli 16 p_ 4 Voința fSia C S s' Lî?i 15 p' 5- Con‘ Rapid ii ^focşani TM n. 6. Rapid U C.Ssj 5 București 11 r q -U r? 17-a: l- Crişul tc/rs;v 2 ,°£M5 18 p, 2. Con-CSM°r Vii 15- Arnd 17 P- 3- C.S., 1. A utofj, Gheorgheni 16 p. 4. Comerții] c,S.S. Sf. Gheorghe 16 p, 5. Constructorul T.A.G.C.M. Craiova 13 p. 6. Mobila II C.S., satu Mare 9 p. Turul al trelip, va începe la 14 februarie. PE O POZIŢIE FRUNTAŞĂ (Urmare din pag. 1) — Cum răspund sportivii la acest gen de solicitări ? — Suntem satisfăcuţi de faptul că, indiferent de vîrstă, de stagiul pe care îl au în lot, selecţionabilii s-au angajat fără menajamente la îndeplinirea integrală a programului de antrenament propus, chiar daca volumul de lucru sau intensitatea lecţiilor se situează la cote superioare antrenamentelor pe care le-au efectuat pînă acum. Sportivii au ajuns să înţeleagă că anul trecut au rămas datori suporterilor şi că performanţele dorite nu le pot obţine în condiţiile unor antrenamente puţin solicitante. — Ne găsim în anul olimpic. Ce perspective întrevedeţi elevilor dvs. la Jocurile Olimpice ? — Aţi mers cu gîndul prea departe Deşi principala competiţie a anului este Olimpiada, biletele de avion ale luptătorilor pentru Jocurile Olimpice vor trebui să poarte in mod obligatoriu „viza Oslo“ (Campionatele Europene, 13—15 mai). Cei care se vor dovedi capabili de succese la „europene" vor putea aspira şi la podiumul olimpic Rostul... — Care este echipa cu care intenţionaţi să participaţi la competiţiile din acest an ? — La această oră este greu să mă pronunţ. Unele categorii Q® bine încadrate, fi Ma refer la 1 kg, 68 kg, 82 kg, 90 kg, 10 kg şi 130 kg, unde M. Cismaş, P. Cărare, S. a Herţea, I. Matei, V. Andrei şi I L Grigoraş aie toate şansele să fie titulari. Pentrui celelalte a categorii sunt piai mulţi can- 8 didaţi : A Chalaru şi C. Chi- O nţa (48 kg), C. Meinet şi Gh. Savu (62 kg), a. Arghira, I. I Mavlea, IM. Huţuleac, C. Tro- |fin (. 1 kg) etc. De fapt, disputa pentru titularizarea în eachipa rămine deschisă la toa- I te categoriile. Nimeni nu este * sigur de selecţie pînă ce nu se va dovedi mai bun decît g ceilalţi colegi la categoria res-ipectivă şi nu va prezenta o valoare care să-i dea dreptul g să aspire la ui loc fruntaş în ierarhia mondială. Numai cu o asemenea eîigenţă în pregă- a tire şi seîeeţt, luptele greco- romane din ţara noastră se * vor puteai reabilita în faţa iubitorilor acestei discipline spor- I tive din România cărora, tre- buie să recunoaştem, anul trecut le-au rămas datoare. „VIZEZ O NOUĂ MEDALIE OLIMPICĂ“ (Urmare din pag I) — In ’79, la 18 ani, ţi-ai încercat şansele şi la seniori, după trei ani prolifici la finalele de tineret şi ai ocupat locul 3, dar la „open“. De ce ? — La categoria mea, grea, erau cîţiva judoka de clasă şi n-am putut să te stau în cale. La „open“ ei n-au mai concurat şi, cu o singură înfrîngere, am obţinut „bronzul". Dar, apoi, din ’80 şi pînă acum, nimeni n-a reuşit să-mi răpească titlul. Ceea ce înseamnă ceva, pentru că in acest sport poţi să conduci cu 20 de koka (n.n. 3 puncte) şi dacă adversarul a finalizat un singur atac, cotat cu yuko (n.n. 5 puncte) s-a dus totul de rîpă. La fotbal, cînd ai 7—0, meciul e, practic, terminat. Ori, la judo, nici un avantaj nu te pune la adăpost. — Titlul de maestru international al sportului pentru ce l-ai primit ? — Pentru medalia de argint la „europenele" de tineret din ’78, sau, poate, pentru cele de bronz cucerite la „mondialele" din ’83, „europenele" şi Jocurile Olimpice din ’84. — îţi lipsea doar „aurul". L-ai obţinut la Campionatele Europene de la Paris, anul trecut. A fost chiar medalia care te-a propulsat, de fapt, în topul lui ’87. — Am prins, atunci, o zi unică. Tot ce încercam îmi reușea. Adversarii» se fereau de soto-makikomi (n.n. un atac pe cit de spectaculos, pe atît de eficace, încheiat, de cele mai multe ori, prin ippon), și cu tocmai aia Ic făceam. Au căzut în fata mea, unul după altul, mari judoka de care nici _ în gînd nu mă încumetam să-i înving. Unii dintre ei erau mai grei cu cîte 20—30 de kg. Și unde — la Faris, într-o sală arhiplină, cu spectatori care știau judoul ca pe abecedar ! Ce clipe minunate... în schimb, după cîteva luni, la Essen, la „mondiale", am avut mare ghinion. După tragerea la sorti, cu sovieticul Verisev, japonezul Masaki și englezul Gordon în cealaltă parte a tabloului, mă și vedeam pe podium. Trecut și de sud-coreeanul Kim — care ii scosese din cursă pe francezul Vachon — îmi mai rămîneau doar doi adversari pentru a cuceri „argintul" și a ajunge în finală : bulgarul Zaprianov, pe care îl învinsesem prin ippon chiar la el acasă, şi egipteanul Rashwan, în vîrstă de 32 de ani. Credeți-mă, nici unul dintre ei nu m-ar fi putut opri. Eram, totuşi, campionul Europei . Dar ce nedreaptă-i, uneori, soarta, fiindcă accidentarea (n.n. întindere de ligamente la genunchi), numai ca, m-a stopat cînd mai aveam atît de puțin pînă la podium. Mă voi mai inti lui, oare, vreodată, cu o asemenea șansă ? — De ce nu ? Ai numai 26 de ani, pe cînd Verisev avea 30. în toamnă, cînd a devenit campion mondial! O ultimă întrebare. Anul acesta sunt ,,europenele“ în mai, apoi Olimpiada. Ce proiecte ai ? — Dacă refacerea piciorului va merge bine, voi încerca să-mi apăț titlul. Dacă nu, riscul ar fi prea mare pentru că îmi doresc prea mult o nouă medalie la Jocurile Olimpice. BASCHET, F.I.B.A. a confirmat numirea fostului arbitru internaţional Augur Atanasescu în calitate de comisar la întrecerile internaţionale oficiale . DEPĂŞIND vîrstă de 50 de ani, prof. Dumitru Crăciun nu va mai funcţiona ca arbitru F.I.B.A. şi divizionar A. Respectivul „cavaler al fluierului“ a condus peste 300 de meciuri internaţionale, precum şi 20 de întîlniri Steaua — Dinamo. • ŞI TOT APROPO DE arbitraj : din ultima promoţie a şcolii organizate de colegiul de specialitate al Comisiei municipale Bucureşti s-a remarcat fosta internaţională Emilia Alixandru (acum jucătoare la Rapid). Pompiliu Pasere, președintele forului diriguitor al „cavalerilor fluierului“ din Capitală, ne-a spus că sportiva respectivă a condus cu competentă și autoritate meciurile-examen din cadrul Campionatului municipal și are reale aptitudini pentru a deveni arbitru divizionar. (D. ST.). HANDBAL, premiera absoluta de duminica trecută, cînd o ceînfcă din Tg. Mureş a debutat într-o competiţie continentală de anvergură, s-a desfăşurat în condiţii organizatorice impecabile. Nici cel mai mic amănunt nu a fost omis. Cu mult timp înainte de începerea meciului scaunele erau ocupate (a impresionat respectarea locurilor înscrise pe biletele de intrare). • INTRE spectatorii cei mai inimoşi. ing. Ion Olteanu, unul dintre cei mai pasionaţi susţinători ai sportului mureşan, directorul întreprinderii „Electromures“. Si pentru că am amintit de această unitate Industrială, nu-1 putem ofer de împătimitul handbalu-PmJo *’ „dr- Liviu • A SURPRINS Plăcut repertoriul inimoasei galerii, eu cmtece si încurajări sportive deflWWWVWjy■WVWVWWyy, ■ cente, sl ..dialogul“ — tribuna I cu a .II-a — în jocul serpentinelor la intrarea echipelor (Mureşul si Vasas Budapesta) pe teren. A TOATA LUMEA a Părăsit frumoasa sală a sporturilor din Tg. Mureş cu satisfacţia unei victorii a echipei favorite. Au fost însă şi nemulţumiţi : ei se numesc prof. Gheorghe Ionescu si prof. Valentin Pop, antrenorii echipei Mureşul , aceştia regretau posibila diferenţă consistentă de tabela de scor, care să-i fie cutii de emoţii duminica viitoare în returul de la Budapesta. Oricum, şi ei au debutat cu o victorie... (M. V.). HOCHEI. CONDIŢIILE de JOC în partidele Steaua — Dunărea, disputate la sfîrşitul săptămînii trecute, nu au fost din cele mai bune. în prima zi, gheaţa a fost prea moale şi „brăzdată“, croind probleme jucătorilor şi arbitrilor, iar în cea de a doua, suprafaţa de joc a fost prea tare şi, fireşte, din nou a creat dificultăţi. Probabil că o a treia întîlnire ar fi beneficiat de o gheată ideală... . ZIUA A DOUA, după partida de Divizia A s-a desfășurat bazinajul pentru public. Avînd acces în tribune încă de la începutul întîlnirii, amatorii de mișcare, în lipsa oamenilor de ordine (?!), au produs destulă... dezordine. în loc să ocupe jocuri în tribune, ei au umplut spabid, lingă mantinelă şi culoarele de la vestiarele juctătorilor şi arbitrilor, aceştia din urmă fiind nevoiţi să facă adevărate slalomuri pentru a intri sau ieşi de pe gheaţă. Faţă de cele constatate la patinoarul „23 August" din Capitală, se cuvine să atragem atenţia celor care răspund de această importantă bază sportivă — în speţă I.E.A.R.S. — să manifeste mai mult spirit gospodăresc, pentru ca asemenea stări de lucruri să nu se mai reetc. • C.R.^~ | NICA celei de a doua zile a „dublei de la , București, aminteam ,de- maile ratări ale ho- , chelstilor de la Dunărea. ..csfidomi“ acestor i ratări au fost Andrei si. nal ?les. Drtu- ( Acesta din urmă s-a ailat de epoci (•) j fată în fată doar cu portalul ste-istitan _ ciu (în min. 58, pe partţrsul & cunde. a avut două asemenea situatui ÎL î dar nu a reușit să trali5°ITMte credem «1 oar una dintre ocaziile ,av“*.e- ĂTM,.,,, că, la antrenamente ar, n' ■ i mai multă atentie... "gelul»“ * • * POLO. GOLGETERUL fcs'oiul a’ . sp°ln‘_ !' titlul nostru cu mingea t* d vistul Vlad Hagiu, condu® ^ jf1 d“s" meniul actualei edilii a la trecerii pentru , cucerirea „Trofeului sport'1 ' rt „ «, echipei campioane si al “el? 99 !' cat Pina acum 106 goluri, ale lui Cornel Gorftan «n continuare . Costrăş. de la Grisul. smolieriu de la la CSU-TMUCB. cite, 71 „ţanQ 'I Voinţa Cluj-Napoca, C7 nin(i care e departe de a fi SD.,n0 clasa centrului formației *alenc * SDJne ! chiar... Hagiu. (n. n.). „ ȘAH. CINE CREDE ji litoral sínt luate cu art» ” 0 excursie ■, zonti f estival, ar trebui.sa Hotelurile f A "Mhri&k £ i „Steaua du mare'‘ ^pollume ta- ;! tincni şahişti veniţi din de campioni rii. în luptă pentru l!U%eCioi'ul statiu- i ăi anului abia început. . șahist cu nil, Alexandru Dinu, ca-1 mutări bune la experiență, a făcut uuî?ld ‘ posibiUtiitea i! in planul organizatoric, ta lS mișcări la fel juniorilor să răspundă cu „uirate albe !' dc inspirate pc tablele e fru. 61 negre. • DATORITA tuU de ridl. moase, cu temperaturi «cCW ' înfIorH cWo. oa.te pentru luna Ianuarie. » simbol mai J. een. Nici nu se^ putea - - sa. potrivit pentru întrecerile ‘ “ hului. (P. ST.) 5 Cursul de perfecţionare a antrenorilor ! Echipele divizionare de fotbal şi-au început perioada de pregătire centralizată. Despre importanţa acesteia s-a scris şi s-a vorbit, foarte mult, normal, pentru că în funcţie de acu-Imulările de acum depinde în cea mai mare măsură CALITATEA activităţii viitoare. Şi I nu numai în returul campionatului în curs de desfăşurare, ci pe parcursul întregului an. SiIgur, multiple sunt laturile pregătirii pe care echipele o desfăşoară în această perioadă şi ele se cuvin a fi tratate cu toată seriozitatea de către conducerile tehnice, jucători, medici și conducătorii de cluburi, de la realizarea unei bune PREGĂTIRI FIZICE („încărcarea bateriilor“, cum plastic a fost numită) nină la discutarea. ÎNSUŞIREA ŞI CORECTA INTERPRETARE A REGULAMENTULUI DE JOC, care, cum s-a văzut, nu prea e cunoscut de unii jucători. La recentul curs de perfec-I tionare, cum era şi normal, printre temele discutate a fost şi aceea legată de EDUCAREA SPORTIVILOR, ca factor important in realizarea — la parametrii cei mai înalţi — a pregătirii şi performanţei spor-I tive. Munca de educaţie, cum s-a mai spus de atîtea ori, trebuie să constituie o preocupare permanentă a antrenorilor, ca principali educatori, a conducerilor de cluburi şi asociaţii, care să cultive la sportivi înaltele însuşiri ale tineretului nostru, dorinţa de permanentă pregătire, de obţinere a unor performanţe pe măsura condiţiilor de care ei se bucură azi în societate, spiritul de patriotism, pentru reprezentarea cu cinste a culorilor patriei. Prelegerea de înalt nivel prezentată cu acest prilej de către conf. univ. dr. Nicu Alexe, directorul Centrului de perfecţionare al C.N.E.F.S., a fost, cu adevărat, o invitaţie adresată antrenorilor de a nu se limita doar la procesul de instruire pur tehnică, ci şi de a deveni, cu adevărat, pedagogi ai tinerilor cu care lucrează şi cu care stau atîta timp împreună. De nivelul de educare a sportivilor depind şi modul cum aceştia răspund la solicitările programului de antrenament şi performanţele sportive. Exemplele gimnastelor sau ale halterofililor sunt tot atîtea argumente pentru înzecirea eforturilor la antrenamente şi concursuri, dorinţa lor permanentă de autodepăşire, fără de care marile victorii obţinute la Jocurile Olimpice, campionatele mondiale şi europene nu ar fi fost posibile. Sigur, şi fotbalul are destule frumoase exemple, iar succesele obţinute de echipa noastră campioană, Steaua, sunt mărturie şi în acelaşi timp un stimulent in activitatea viitoare a fotbaliştilor noştri fruntaşi. Din păcate, în campionat, nu o dată, şi-au făcut loc actele de indisciplină jocul dur, vociferările, atitudinile nesportive faţă de public şi partenerul din teren, ceea ce face imperios necesar ca munca de educaţie să se situeze la nivelul cerinţelor în cadrul echipelor de fotbal. Şi într-o legătură firească, logică, în cadrul cursului cu antrenorii s-a discutat pe larg şi despre PROGRAMUL DE RECUPERARE al jucătorilor după antrenamente şi competiţii, ca o latură inseparabilă a atingerii unor parametri înalţi in performanţă. Sigur, în această privinţă un rol important il au medicii de la echipe, care trebuie să devină cu adevărat colaboratori ai antrenorilor şi permanenţi sfătuitori ai sportivilor, dar un reuşit program de recuperare, de refacere a potenţialului fizic şi psihic, depinde şi de educaţia sportivilor înşişi. Exemplul cel mai convingător ni l-a oferitde curînd formaţia Corvinul Hunedoara, care, înapoiată dintr-o obositoare călătorie de la un meci din Cupa Balcanică, a urmat, în numai 24 de ore, un excelent program de recuperare, astfel că în meciul cu A.S.A. Tg. Mureş a avut o bună prestaţie, cîştigînd cu 4—0 ! ! Reuşita jucătorilor hunedoreni a depins de profesionalismul antrenorului şi al medicului, dar şi de nivelul de educaţie al jucătorilor, care au dovedit o mare preocupare pentru refacere, precum şi dorinţa de a se comporta bine intr-un meci care, pe bună dreptate, ar fi putut să fie amînat. Constantin ALEXE I TOTUL PORNEŞTI DE LA POPAS IN COMUNA TEREMIA MARE (Urmare din pag. 1) „mica industrie“, a cărei Introducere a avut efecte destul de rapide, îndeosebi asupra structurii socio-pnfesionale şi de activităţi econmice din comună. Acum, se vorbeşte despre:, policalificare şi despre posibilităţile de iniţiere a tinerilor în comună nu nu mai puţin de 9 meserii. Adaptarea la diferite termie social-economice noi (cu valorificarea resurselor maturale şi materiale ale locului , există, intre,altele, şi o „microstatumie“, cu băi termale şi saune, cu personal medical care asigură -'S proceduri de tratament şi inthlinere) a contribuit, da altfel, decisiv la „fixarea“ tinereului local (si nu numai...) in,‘aria de viată şi de muncă a Teremiei. „O comună acum tînara, unde mai multe — nu in ultimul rind cadrul nelivitirilor spirituale — trebuiau gindite şi regindite la timpulviitor pentru o dată foarte apropiată. Cu griji în plus, cu eforturi in plus, azi şi iar azi, cu perspectiva, numai aşa, tot mai sigură a satisfacţiilor în plus de mîine“. Secretarul adjunct al comitetului comunal de partid, Gheorghe Damian, (ca şi primarul, localnic) a explicat, în fond, cum a devenit ,,centrul cultural“ de la Teremia Mare un adevărat model al unei iniţiative timişene, şi acesta în relaţie evidentă cu esenţa unei orientări trasate la Congresul al Xlll-lea al partidului in domeniul educaţiei socialiste. ..Centrul cultural“ înseamnă, la Teremia, un complex multifuncţional, cu „micro-muzee (de arheologie şi istorie, de agricultură etc.), cu o galerie de pictură şi sculptură contemporană, cu expoziţii permanente (de etnografie, de arhitectură şi design etc.), unele rezultate şi extinse in urma... succesivelor tabere de creaţie ,,de arte şi litere“. Văzute la faţa locului, toate acestea, alături de celelalte unităţi tradiţionale cu funcţie educativă, se relevă ca o expresie a noii calităţi a vieţii din comună. Gheorghe Damian („meseria de bază , profesor de educaţie fizică“) ne-a convins, după aceea, că la Teremia şi ,,sportul pentru toţi“ se încadrează în viziunea educaţiei multilaterale. A invocat tradiţii, dar şi realităţi la zi, care le continuă, le dezvoltă sau le completează intr-un vădit spirit al noului. Ne-a vorbit despre demonstraţiile de gimnastică de la anumite serbări, despre întrecerile de cros „pentru cei mici, mari şi... mai mari“, despre anuala „Cupă de cristal" la înot (de după „momentul iniţierilor"), despre diverse competiţii de campionate comunale, despre ,,un tractorist, un economist şi un medic“ (Aurel Pantea, Junker Hartwig şi Dan Anastasiu), fiecare dintre ei şi... antrenor la cite un sport la care comuna ..are echipă“. A pus pe tablă ..punctele sportive" ale celor trei sate ale comunei, iar „pe planşetă“ ne-a arătat un fel de complex recreativ-sportiv denumit (reţineţi !) „Practic 2000“, aflat un lucru, care va fi realizat, în doi ani, numai prin muncă patriotică şi din materiale recuperate. Discuţia a luat, firesc, cursul spre... hipism. Firesc, fiindcă de la o tradiţională „paradă“ a atelajelor s-a ajuns la o „întrecere cu cai“ şi, mai apoi, la o bază hipică, înfiinţată acum exact doi ani. De atunci există şi o echipă in toată regula, cu (deocamdată) 15 călăreţi, antrenată de un tînăr, Eugen Manole, tehnician mecanic în comună- Au apărut deja „micile succese“, chiar şi la concursuri cu participare internaţională. Anul 1988 va fi şi cel al intrării hipodromului local in circuitul etapelor campionatului national de juniori. Poate şi de aceea, primarul şi atîţia dintre consătenii lui erau (şi sînt !), ,,cu mînecile şi mai mult suflecate", hotăriţi fiind să dea bazei hipice o „faţă de Teremia“. Am şi văzut, în acest cadru, aproape gata un nou club al tineretului, cu sală de jocuri şi cu televizor la care „vă invităm să vedeţi pe... videocasetă şi reportaje din viaţa noastră sportivă“. ...Sunt multe de văzut la Teremia Mare, an de an mai multe, mai bine făcute, după o, fără exagerare, logică a sistematizărilor. Şi ar fi atîtea şi atîtea de spus despre această comună, unde se demonstrează exemplar că, la noi, socialismul se făureşte cu oamenii, pentru oameni, incit, intr-adevăr, s-ar putea scrie o ,,ediţie specială !“... GOLGETERII CELOR TREI SERII DIN „B“ SERIA I • 11 GOLURI : Zahiu (B. G. Constanta). • 10 GOLURI : Profir (Gloria Buzău). • 9 GOLURI : Stan (Gloria Buzău), Petrache (F.C.M. Progresul Brăila). Kérészi (C.F.R. Paşcani). • 8 GOLURI : Burdujan (Politehnica Iaşi) Chirilă (Unirea Focşani). Constantin (Unirea Slobozia). • 7 GOLURI : Petcu (F. C. Constanta), Torna (Metalul Plopeni), A. Ene (Steaua Mizil), Cismaru (Prahova C.S.U. Ploiesti). • 6 GOLURI : Iamandi (F.C.M. Delta Dinamo Tulcea). Preda (Metalul Plopeni), Croitoru (Politehnica lasi). State (C. S. Botosani), Grigore (Steaua Mizil). • 5 GOLURI : Paveliuc (Politehnica), Vasilache (Ceahlăul) Ciubotariu (Petrolul Brăila) Marin (F.C.M. Progresul), Gales (Steaua) Libiu (Prahova C.S.U.). Golgeterul seriei, Ion Gabriel ZAHIU, este născut in Constanta, la 27 iulie 1960. Prima legitimare : 6 martie 1973 la Farul Constanta. A lipsit de la clubul constăntean doar pentru satisfacerea stagiului militar, la Mangalia. SERIA A II-a • 14 GOLURI : Bită (Electroputere Craiova). Mangalagiu (Chimia Rm. Vilcea). • 9 GOLURI : Calafeteanu (Electroputere). Palea (A. S. Drobeta Tr. Severin). Lasconi (Jiul Petroşani). Tialariu (Gaz Metan Mediaş). • 7 GOLURI : Cîrtu (Electroputere), Chiriţă şi S. Dumitrescu (C. S. Tîrgovişte). • 6 GOLURI: Chioreanu (I.C.T.M. Braşov), Răduţ (Sportul Muncitoresc Slatina), Treschin (Chimia), Beleaua (Tractorul Brasov). Bîrsan (Inter Sibiu). Guda (Mecanică Fină București). • 5 GOLURI : Năulu (Sportul Muncitoresc Caracal). David (A. S. Drobeta) Gal (Electromures Tg. Mureş). Dulău (Gaz Metan). Plăviciu (Sportul Muncitoresc Slatina). Tănase (Sportul .30 Decembrie“) Paraschiv (C.S.M. Pandurii Tg. Jiu), Gîngu (Inter Sibiu). Gheorghe BITA este născut în comuna Ostroveni, la 8 septembrie 1963. A mai jucat la Recolta Ostroveni si Universitatea Craiova. La Electrointere a evoluat in perioada 7 octombrie 1983 — 25 iulie 1936 si a revenit la 25 iulie 1987. Gabriel MANGALAGIU este născut la P. Neamț la 16 aprilie 1964. a mai jucat la Liceul de fotbal din Bacău. C.S.S. Bacău. Unirea Dinamo Focşani S. C. Bacău. La Chimia este legitimat din 20 iulie 1986. SERIA A III-a • 10 GOLURI : Petrescu (Strungul Arad). • 9 GOLURI : Florea (Gloria Bistriţa), Mărgineanu (Chimica Tîrnăveni). • 8 GOLURI : Soare (Gloria Bistrita) Bultaru (A. S. Paro- Seni-Vulcan), Giuchici (A.S.A. Progresul Timisoara), Georgescu si Kulcear (F. C. Bihor). • 7 GOLURI • Negrău (U. A.), Szenes (Olimpia I.U.M. Satu Mare), Seles (Victoria F.I.U.T. Cărei). • 6 GOLURI : Suvagău (Gloria Bistriţa), Crăciun (A. S. Paroseni-Vulcan), O. Lazăr (F. C. Bihor) Bolba (Olimpia î. M.), Ormenişan (Metalul Bocşa) Rus II (Sticla Arieşul Turda), Vesa (Dacia Mecanica Orăştie). • 5 GOLURI : Manea (Gloria Bistriţa) Tulba (F. C. Maramureş), Tîrban (U.T. A.) Mărgineantu (C.S.M. Reşiţa) Mureşan (F. C. Bihor) Ciocan (Gloria Resita) Iancu (Strungul Arad), Podeanu (C.R.L. Sighet), Dobrin (Chimica), Mitu (Dacia Mecanica) . Ion PETRESCU s-a născut în Bucureşti, la 28 octombrie 1961. A mai jucat la Chiajna Bucureşti. Electra Bucuresti. Danubiana Bucuresti. Politehnica Timisoara. Otelul Galati si Progresul Vulcan Bucuresti. La Strungul este legitimat din 20 ianuarie 1987. • După cum se vede, cifrele sunt destul de modeste, ceea ce denotă că şi în eşalonul secund eficacitatea lasă încă de dorit. • De remarcat faptul că, în general, în fruntea listelor se află jucători ai echipelor care sunt în cursă ”entru promovarea pe prima scenă. Cele două excepţii, Mangalagiu si Petrescu, nu pot fi socotite ca surprize deoarece ambii posedă multă experienţă competiţională şi realizările lor din toamna trecută erau de mai mult timp aşteptate. 41 Merită de făcut o comparaţie în ceea ce priveşte eficacitatea : trei jucători de la Electroputere (Cîrtu, Bită şi Calafeteanu) au marcat aproape cît trei echipe la un loc : Progresul Vulcan, Autobuzul si Sportul Muncitoresc Caracal I Divizia C intre tur şi retur — SERIA A XI-a TREI ECHIPE CU ŞANSE ÎN LUPTA PENTRU PROMOVARE Dintre cele trei echipe fruntaşe ale seriei — Progresul Odorheiu Secuiesc, Mecanica Bistriţa şi Avîntul Reghin — după o luptă pasionantă, desfăşurată pe tot parcursul turului. Progresul a reuşitla diferenţă minimă) să se claseze pe primul loc. De ani de zile, echipa din Odorhei s-a numărat printre cele mai bune din seria în care a jucat și s-a aflat mereu la un pas de promovare. Ea are însă şi în acest campionat o misiune dificilă, avînd ca principale adversare două divizionare cu o mare putere de luptă. De altfel, Progresul a pierdut în tur (adevărat că la limită și în deplasare) ambele derbyuri : 1—2 cu Mecanica Bistrița și 0—1 cu Avîntul Reghin. A mai suferit două înfrîngeri, tot în deplasare, la Unirea Cristuru Secuiesc și Metalul Reghin (ambele cu 0—1). La „adevăr“, liderul are doar +9. Golaverajul bun __ se datoreşte eficacităţii înaintării, mai ales acasă, unde a reamilit cîteva scoruri mari (7—0, 6—0, 5—1). A marcat în deplasare 9 goluri şi a primit 7. A fost pe primul loc în serie timp de opt etape. Antrenorul formaţiei este de trei ani de zile I. Fazekas. Jucătorii remarcaţi în partidele din tur au fost Arsenie (golgeter, cu 13 goluri), Bodoni (9 goluri), Kiss, Mihali şi Dósa. Echipa este a asociaţiei sportive de pe lîngă întreprinderea de matriţe şi piese din fontă. • Mecanica Bistriţa, deşi are un stagiu de cîţivaani în campionat, a fost revelaţia turului, aflîndu-se pe primul loc timp de cinci etape. • O remarcă pentru nou promovata Lacul Ursu Sovata, care a reuşit să urce în plutonul fruntaş. Faţă de ediţia precedentă a competiţiei, modest au evoluat acum Laminorul Beclean, Chimforest Năsăud, Mureşul Luduş şi Metalotehnica Tg. Mureş (T. R.). CLASAMENTUL SL .El. Progresat Od 15 11 0 4 39-12 33 2. Mec. Bistr. 15 10 2 3 39-13 32 3. Av. Reghin 15 9 2 4 33-13 29 4. Lacul Ursv 15 8 1 6 30-14 25 5. Met. Reghin 15 7 0 8 23-26 21 6. Mun. Bălan 15 7 0 8 19-14 21 7. Oţelul Reghin 15 6 2 7 25-22 20 8. Viitorul Gh. 15 6 2 7 23-30 20 9. Unirea Crist. 15 6 2 7 13-23 20 10. Minerul Rodna 15 6 2 3 20-35 20 11. Metalul Sig. 7 5 5 4 6 18-20 19 12. Mureșul Luduș 15 6 1 8 22-30 19 13. Metale Tg.M. 15 6 1 8 14-23 19 14. Chimforest 15 5 3 7 23-22 18 15. Hebe Siegeltz 15 5 2 8 16-36 17 16. Laminorul 15 4 2 9 18-32 14 ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ : Au mai rămas DOUA ZILE vină la TRAGEREA EXCEPŢIONALA LOTO de duminică, 17 ianuarie, interval în care participanţii îşi mai pot juca numerele favorite. De notat că pe agenda de urgenţe se înscrie şi concursul PRONOSPORT de la sfîrşitul săptămînii, întrucît se apropie termenul limită (mîine, sîmbătă) pentru depunerea buletinelor cu opţiunile dumneavoastră. • Tragerea obişnuită LOTO de astăzi va avea Ioc în Bucureşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, la ora 16,50. • In fiecare zi, mii si mii de participant» îsi înscriu numele de lista beneficiarilor de cistiguri la loz ÎN PLIC. Pretutindeni, la sate si oraşe, precum si în cele mai diverse împrejurări, oricine are posibilitatea să-si încerce sansele. Agenţiile Loto- Pronosport si vînzătorii volanţi. Precum si numeroasele unităti mandatare răspîndite în întreaga tară oferă o gamă largă de cîstiguri în autoturisme si bani cu maximum de operativitate. De mare interes sînt emisiunile speciale limitate (de tipul .,LOZULUI ANULUI NOU“), care atribuie si cîstiguri suplimentare din fondul special al sistemului. Din larga paletă a cîştigurilor nu lipsesc TELEVIZOARELE COLOR, element de noutate introdus recent, pentru a satisface în tot mai mare măsură doleanţele participanţilor. Iată numai citiva dintre participanţii cîştigători din ultima perioadă : Catană Ionel din Motătei (Dolj) Alexandru Ion din com. Stefan cel Mare (Bacău). Uscă Adrian (Bucureşti) care au obtinut autoturisme „Dacia 1300" Csudor Gavril (Brasov) Teisanu Andrei (Bucuresti), Stefan Iulian (Rm. Sărat), Penca Răzvan-Florentin (com. Lisa Teleorman), toti beneficiari de televizoare color, precum şi mulţi alţii. Iată prin urmare, roadele perseverenţei ! I. D. M. S. ANUNŢĂ In ziua de 21 ianuarie 1988 orele 10, vinde prin licitaţie publică autoturisme de diferite mărci, disponibilizate prin Decretul 277/1979. Licitaţia se ţine în sala I.D.M.S. din Bucureşti, bd. Magheru nr. 6,8 etaj V, camera 17, sector 1. La licitaţie poate participa orice persoană care consemnează la C.E.C. o garanţie de 10% din preţul de începere a licitaţiei autoturismului. Autoturismele se vînd cu plata integrală. Dosarele de stare tehnică a autoturismelor pot fi consultate la întreprinderea deţinătoare. Listele cu caracteristicile, preţurile de începere a licitaţiei precum şi adresele unde pot fi văzute autoturismele, sunt afişate la următoarele magazine auto motorele sport ale I.D.M.S. din : • Şos. Mihai Bravu 47—49, bl. 16, sector 2 ; • Şos. Pantelimon nr. 312, sector 2 ; • Şos. Colentina, bl. 64 sector 2 ; • Bd. Magheru nr. 22, sector 1 î • Mag. Sport—turism, str. Socului nr. 53, sector 2 ; • Bd. Nicolae Bălcescu nr. 36, sector 1 • Mag. auto din str. Valea Cascadelor nr. 24 sector 6. Informații suplimentare la telefon 11.39.50 — int. 193.