Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 1769-1795)
1958-10-14 / nr. 1780
A V f NIc 1.780 (8.259) MARȚI 14 OCTOMBRIE 1958 4 pagini 20 bani una prieteniei românosovietice a devenit una din perioadele cele mai intense de activitate în toate sectoarele vieții noastre culturale. Fiecare săptămînă din această lună ne oferă prilejul de-a cunoaște nici aspecte din realitatea sovietică, ele a învăța din experiența oamenilor sovietici, care-și consacră munca și talentul cauzei slujirii poporului lor și marii cauze a păcii in lumea întreagă. Săptămînă cărții sovietice care începe azi și care se desfășoară în fiecare an în cadrul Lunii prieteniei romînosovietice, a fost și este nu numai un prilej minunat de a cunoaște cartea sovietică, care a devenit pentru prima dată în istorie o carte cu adevărat populară, accesibilă celor mai largi mase de cititori, ci și un imtbold pentru editurile noastre și în special pentru editura „Cartea Rusă“ de a tipări cît mai multe lucrări literare și științifice sovietice, care sunt cerute de cititorii noștri. Revoluția rasă înfăptuită cultaîn țara noastră a schimbat radical și fizionomia cititorului român. El își dă perfect de bine seama ca în țările capitaliste cartea burgheză este un mijloc de diversiune și dezarmare a oameiîtă vreme în Uniunea Sovietică și țările de democrație populară cartea a devenit un propagator al ideilor celor mai progresiste ale contemporaneității, al ideilor marxismleninismului, un ajutor prețios al partidelor comuniste și muncitorești în educația comunistă a oamenilor muncii, unul din factorii cei mai de seama în construirea noii societăți. Mai mult decit atit, succesele , obținute, de către Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză și țările de democrație populară, exercită o influență puternică și în rîndurile intelectualității progresiste din țările capitaliste, care caută în Cartea sovietică adevărul asupra realității socialiste. Cit de prețuită este cartea sovietică în lumea întreagă, ne arata mai bine ca orice datele statistice. In anul 1956 au fost publicate și cumpărate peste hotarele Uniunii Sovietice o sută de milioane de cărți de autori ruși și sovietici. Cărțile scriitorilor ruși și sovietici sînt traduse în limbile majorității popoarelor de pa globul pămîntesc, iar scriitori sovietici ca: Gorki, Malikovski, Șolohov, Fadeev, Ostrovski Ehrenburg și mulți alții sunt bine cunoscuți în lumea întreagă. Cartea sovietică slujind măreața cauză a progresului și culturalizării poporului, educă un gust estetic sănătos, dezvoltă și consolidează simțul dragostei față de patrie. Ea se editează în Uniunea Sovietică în 111 limbi de către cele 200 de edduri existente, care reușesc să scoată în fiecare minut peste 7500 de cărți. In cursul anului 1956, tirajul general al literaturii apărute a atins cifra de 1.107.000.000 exemplare. Unele popoare ale Uniunii Sovietie, care înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie nu aveau nici măcar o scriere proprie, astăzi au și literatura lor națională. Așa se explică de ce alături de scriitorii ruși, de o mare popularitate se bucură și toți scriitorii de valoare din republicile sovietice frățești: ucrainenii Balait, Goncear și Riiski, bielorusul Kupala, cazahul Buezov, uzbecul Gafur Guliam, letonul Lațiș, turcmenul Kerbabaev, tătarul Musa Djalil, și alții. Dar dorința de cunoaștere a omului sovietic nu se limitează numai la literatura patriei sale. Editurile sovietice au tipărit și tipăresc operele scriitorilor progresiști din lumea întreagă. In anii puterii sovietice au fost editate în Uniunea Sovietică cărțile a două mii de autori, din diferite țări ale lumii. Un loc deosebit de important în planul editurilor sovietice îl ocupă traducerile din operele scriitorilor din țările de democrație populară, scriitori care se bucură de un deosebit succes în rîndurile oamenilor sovietici. In țara noastră, cartea sovietică fost cunoscută încă a irttV** înainte de primul război mondial. Romanul „Mama“ de M. Gorki, bunăoară, a fost tradus în 1910, iar între cele două războaie mondiale publicul romînesc a putut lua cunoștință (dar numai parțial și cîteodată inexact), de scriitorii sovietici apăruți în tălmăcire romînească (Gorki, Gladkov, Șolohov etc.). Contactul însă cu cartea sovietică pînă la 23 August 1944, rămîne sporadic. El se stabilește după eliberarea patriei noastre, cînd editura „Cartea Rusă" începe să editeze alături de scriitorii clasici ruși și scriitorii sovietici. Astfel, cititorii romîni au putut citi din poezia clasică rusă și sovietică, tălmăcită cu măiestrie de George Lesnea, Cicerone Theodorescu, Al. Philippide, Mitiu Dragomir, Miron Radu Paraschivescu etc., precum și din operele în proză a clasicilor ruși și sovietici care și-au găsit de asemenea traducători talentați în pana unor scriitori consacrați ca: Cezar Petrescu, M. Beniuc, Otilia Cazimir etc. *_ ’ ■*. ■ Editurile noastre, și în special „Carttea Rusă“, vor trebui să depună și pe viitor aceleași eforturi pentru îmbogățirea spirituală a oamenilor muncii din țara noastră, tipărind un număr din ce în ce mai mare de cărți sovietice, care constituie un adevărat mesaj al păcii și prieteniei între popoare. " '' Și numeroasele manifestări literare care se vor desfășura cu prilejul Săptămîni cărții sovietice din luna aceasta vor constitui încă un prilej deosebit de a cunoaște literatura popoarelor Uniunii Sovietice și în special aspecte din ultimele realizări ale scriitorilor sovietici. Sărbătorirea „Zilei petrolistului“ La Moinești și... In piața largă din fața clubului Mihail Eminescu — Lucăcești, zvonul unei mari veselii s-a putut auzi încă din zorii zilei. Petroliștii din Lucăcești, Moinești și Zemeș, numeroși cetățeni au început să se reverse spre acest loc, într-un fluviu nestăvilit. Strînși în grupuri, rostind calde toasturi, petroliștii se felicitau pentru succesele obținute în muncă, se felicitau cu prilejul zilei lor. Cei ce au fost distinși cu ordine și medalii, cei ce au primit diplome și insigne de fruntași în producție erau înconjurați și felicitați. Ceva mai tîrziu, cînd soarele a împrăștiat răcoarea dimineții, s-au încins hore. In pași mărunți de dans sau în viitoarea unor focoase sîrbe s-au înălțat strigături Ceasuri în șir veselia n-a contenit. In orele după-amiezii veselia a fost și mai mare. Membrii fanfarei au pus în arta lor tot focul, tot patosul de care au fost capabili. Horele au făcut să se prindă de mîini în același vîrtej sute de oameni. Afară, în aer liber, se petrecea. Alături la numai cîțiva pași în spațioasa sală de spectacole a clubului, iubitorii de teatru se delectau vizionînd un frumos și interesant spectacol cu piesa: „O zi de odihnă“. In fața unui auditoriu numeros entuziaștii diletanți, muncitori și funcționari petroliști au adus în scenă nu numai personaje și acțiuni. Au adus cu ei, ca pe un simbol, largile posibilități ale vieții contemporane, libertatea unei adevărate munci de creație pusă în slujba celor mulți. în Moinești, pe terenul sportiv al schelei de extracție, jucătorii de volei s-au întîlnit într-o aprigă dispută pentru cîștigarea „Cupei petrolistului“, inițiată de comitetul raional U.C.F.S. Schela Moinești a prezentat două echipe. Ele s-au întrecut cu echipa întreprinderii de transpoarte-extracție și cu cea a întreprinderii baze și ateliere. In sala de jocuri a clubului „Mihail Eminescu“ s-au întrecut în cadrul aceleiași competiții un numeros grup de jucători de tenis de masă. Sportivii de la schela de extracție Moinești au cîștigat două trofee, ambele cupe la volei și la tenis de masă. Disputele sportive, spectacolul de teatru, petrecerea din piața orașului Lucăcești, au făcut ca ziua petrolistului să fie deosebit de veselă pînă seara tîrziu. D. BUZNEA ...la Onești Petroliștii rafinăriei nr. 10 Onești au sărbătorit „Ziua petrolistului“ în cadru festiv. La adunarea festivă care a avut loc la căminul cultural din Onești au participat sute de rafinari. Cu acest prilej tovarășul inginer Gheorghe Petre, directorul rafinăriei, a vorbit despre însemnătatea zilei petrolistului. In cadrul adunării festive un număr de 9 rafinori au fost distinși cu insigna de fruntași pe ramură, iar 18 tovarăși au primit diplome de onoare din partea comitetului de întreprindere. Printre cei cărora li s-au înmînat insigna de fruntaș se află: Vasile Dobre, operator la C.T., inginerul Nicolae Eclemea, Ion Ilie și Sima Nicolae operatori la D.A.V. și alții. In încheierea festivității formațiile artistice ale rafinăriei au prezentat un bogat program de cîntece, recitări și dansuri. După-amiază, un numeros grup de muncitori au plecat în excursie la Slănic șl ,Tg. Ocna. - ■ActuLSL litenteeu TDäLc&uciziaL Expunere pe teme internaționale Adunare cetățenească Cu ocazia Lunii prieteniei romînosovietice în dimineața zilei de duminică 12 octombrie a.c., în sala cinematografului „Tineretului“ a avut loc o conferință cu tema: „Raportul de forțe pe plan internațional dintre cele două lagăre“. A vorbit conferențiarul universitar Gheorghe Canta din București. Cei peste 200 de participanți au urmărit cu un deosebit interes expunerea. rr->.*. După conferință a redat filmul sovietic „Ultima întîlnire”. Intre manifestările ce au avut loc duminică în orașul Bacău se numără și adunarea cetățenească pe care au organizat-o comitetul de luptă pentru pace din sectorul de cartiere „Nicolae Bălcescu“, la Casa ofițerilor. Președinta acestui comitet a vorbit despre: „însemnătatea internațională a mișcării contemporane pentru pace“. .Vorbitoarea a subliniat aportul poporului român în grandioasa luptă pentru apărarea păcii. Luînd cuvîntul, numeroși cetățeni și-au manifestat hotărîrea de a-și spori eforturile în lupta pentru apărarea păcii. Cei peste 200 de participanți au ascultat apoi versuri pentru pace recitate de elevi ai unei școli elementare din cartier. Se pregătesc pentru faza regională a concursului „ Vasile Alecsandri Formația corală a complexului viață în repertoriu vor fi introduse C.F.R., care la concursul „Vasile A bucăți noi, care se află în pregătire,lecsandri", faza raională s-a clasat pe pe acestea amintim „Steluța“ de primul loc, se pregătește acum intens pentru faza regională, in această prinastie Alecsandr. Ședința Cenaclului literar „George Bacovia“ Sîmbătă seara s-a desfășurat ședința de lucru a Cenaclului literar „George Bacovia“ de pe lingă Casa regională a creației populare. Cu acest prilej a citit din versurile sale tovarășul Cristef or Vitenco („Cînta o cucuvea pe casă“ și „Pastel nocturn“). Prima din poezii pleacă de la vechea superstiție a cărei netemeinicie poetul o dovedește prin realitățile vieții noi a țăranilor muncitori din țara noastră. Cea de a doua, „Pastel nocturn“, deși are imagini care vădesc realele calități scriitoricești ale tovarășului Vitenco este mai puțin izbutită datorită lipsei unui conținut de idei interesant. Poezia este lipsită de veridicitate și de o localizare, prin imagini, atât de necesară, deoarece într-unul din versuri poetul spune că peisajul este luat de pe valea Bistriței. Se mai poate obiecta, de asemenea, că autorul n-a ales peisajul cel mai semnificativ din natura pe care a descris-o. Discuțiile, la care au luat parte numeroși membri ai cenaclului, au scos în evidență valoarea emoțională a imaginilor izbutite ale poeziilor, subliniind însă deficiențele de conținut, pe care autorul s-a angajat să le remedieze. Numeroși vorbitori au arătat în continuare necesitatea ca toți condeierii băcăuani să-și îndrepte atenția către actualitate, către oamenii noi ai societății noastre, care se cuvine să fie oglindiți în lucrările literare. In viitoarea ședință se vor citi și discuta versuri semnate de Mari, £ 1. Marini, -sOO Mc ceia despre munca In schimbul de noapte De la Zemeș pînă la sonda 393 a, de mers un drum destul de lung. Dască ești admirator, al frumuseților naturii uiți și de oboseală și de peripeții. Așezată în apropierea unui vîrf de coastă, sonda,cu trupul ei falnic, domină măiestos împrejurimile. De aici ai în fața ochilor o priveliște dintre cele mai încîntătoare. Zarea se pierde undeva departe prin văile Solonțului în timp ce în apropiere pădurea și poienile îți oferă un peisaj de o rară frumusețe. Mai că ești tentat să invidiezi pe stăpînii acestor meleaguri. Dealtfel inginerul Moraru Traian, în timp ce ne îndreptam către sondă îmi spunea: • — Oi fi el orașul frumos. Eu însă prefer mai mult asemenea locuri. In mijlocul naturii mă simt cel mai bine. Decit anchilozat: într-un birou cu nasul în hîrtii mai bine la sondă în trovarășia aerului curat și a naturii, acesteia plină de sănătate. Păcat însă că n-am talent să fac pasteluri. Ceea ce m-a atras spre sondorie a fost între altele și natura. La sondă liniștea patriarhală a împrejurimilor era tulburată doar de zgomotul înfundat ce venea din adîncuri, de la turbină. In fața granicului, sondorul șef cu mina încleștată pe frîna granicului urmărea prăjina care se pierdea ușor în gaura sondei. Trăiai parcă cu impresia că nu se întîmplă nimic, că totul stă pe loc. Numai zgomotul surd, înfundat îți vorbea despre faptul că jos la sute de metri în inima pămîntului sapa cu role mușca lacom din roca milenară. Pe Ion Hambic, brigadierul, l-am găsit scriind ceva în raportul sondei. Inginerul îmi povestise pe drum că sonda începuse programul cu 6 zile mai tîrziu decît era planificat. Motivul? Nu fusese gata la timp montajul instalației. Deci situația — am gîndit — nu poate fi decît proastă. Trecuse doar 8 zile de cînd brigada fura la sondă. Mă pregăteam să atrag atenția brigadierului că nu-i nevoie să înceapă cu justificări. El însă mi-a luat-o înainte. — Cum știu ce vă interesează. Situația planului. Și răsfoi registrul de pe masă. In 8 zile am realizat planul pentru o jumătate de lună. Depășirea nu apare însă mare întrucît a trebuit să recuperăm cele 6 zile cu care a întîrziat începerea forajului. C. ANDREESCU O inițiativă bună In cadrul clubului C.F.R. au luat ființă nu de mult două cercuri muzicale pentru copiii salariaților. Cei 35 de elevi înscriși au luat primele lecții de vioară și acordeon sub îndrumarea tovarășului Lascău Gheorghe. (Continuare în pag. 3-a) Petroliști decorați pentru merite deosebite Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R., cu ocazia „Zilei petrolistului“, pentru merite deosebite pe frontul activității de foraj, extracție și prelucrare a țițeiului, au fost distinși cu Ordinul Muncii clasa IIi-a următorii tovarăși: Măntescu I. Ion (schela extracție Zemeș), Mihai Călugăru (întreprinderea de foraj Moinești) și Gheorghiu N. Ion (rafinăria 10 Onești). Cu Medalia Muncii au fost distinși : Coman Valeriu, pentru activitatea desfășurată în cadrul trustulu de foraj Moinești, Cărăbuș Nicolae, schela de extracție Zemeș, Prohozescu Constantin, întreprinderea de foraj Zemeș, Tudoran Vasile și Pralea Constantin, întreprinderea de foraj Moinești, Mutoiu Gheorghe, rafinăria 10 Onești și Boișteanu V. Tudor, rafinăria nr. 8 Darmănești. Festivitatea înmînării decorațiilor a avut loc în ziua de sîmbătă 11 octombrie în sala clubului „Mihail Eminescu“ din Moinești, în prezența unui numeros public. MERE RUMENE Crește sectorul cooperatist al agriculturii în raionul Tg. Neamț Convingîndu-se de avantajele lucrării pămîntului în comun, un important număr de familii din satul Bălțătești raionul Tg. Neamț, au cerut să intre în întovărășirea „1 Mai“ din acest sat. Adunarea generală a întovărășiților de aici, care a avut loc de curînd, a discutat cererile primite în ultimul timp și a aprobat primirea în întovărășire a unui număr de 107 familii care au adus cu ei, 65 ha., teren. Printre familiile nou înscrise se află și acelea ale lui Vasile Manolache, Ion Hanganu, Ilie Roban, Ilie Abageru etc. In prezent întovărășirea are 142 familii cu 98 ha. teren. •k In apropierea orașului Tg. Neamț, lingă șoseaua Tg. Neamț-Grași, se află tarlaua întovărășirii „Tractorul“ din cartierul Tg. Neamț. Porumbul care a fost recoltat la timp a atras atenția tuturor trecătorilor. Era de toată frumusețea, cu știuleți mari și sănătoși. După socoteala tehnicienilor ar fi o recolta de peste 3.000 kg. la hectar. Dar în afară de această recoltă de porumb neîntîlnită în sectorul individual din împrejurimi, intovărășiții de aici au mai avut o tarla cu 8 ha. trifoi de sămînță, de pe care a rezultat la treier o recoltă de 1.530 ,kg. trifoi de sămînță de lună calitate. Valorificînd cu sfatul acest produs, s’a încasat o sumă însemnată de bani. Fiind o sămînță de bună calitate, ei au mai primit și un spor (un premiu) de 10 la sută la suma încasată. . Exemplul recoltelor sporite de pe ogoarele întovărășiților i-a făcut pe mulți țărani muncitori care stăteau la îndoială, să facă cerere pentru intrare în întovărășire. Acum cîteva zile, au fost primite încă 10 familii cu suprafața de 8 ha. Printre noii întovărășiți se află frații Vasile și Ion Sorea, țărani cu gospodărie mijlocie, Ion Diaconu, ,Vasile Jitu și alții. Alături de tarlaua întovărășirii „Tractorta“ se află și tarlaua întovărășirii „1 Mai“ din satul Brebea. Nu de mult, și în această întovărășire au fost primite încă 29 familii cu 19 ha. GH. APOSTOL’ 40 gospodarii agricole colective, 2 gospodării agricole de stat și Intovărășiri agricole au terminat însarmntările de toamnă Lupta pentru o recoltă bogată începe odata cu arătura și însămfeți tul. De mare sporire a producției importanță pentru i la hectar este modul și în special timpul in căra se execută aceste lucrări. Conștienți de acest falt, muncitorii, tehnicienii și inginerii din gospodăriile agricole de stat și S.M.I.uri, colectiviștii, țăranii muncitori întovărășiți, cit și cei cu gospodăria individuală, da pa întreg cuprinsul regiunii noastre, dau în aceste zile batalia pentru terminarea grabnică a însămîntărilor. Folosind Harare clipă bună efe ueni 40 gospodării agricole colective, două gospodării agricole de stat („Vasile Roaită“ Șerbești-Bacău și G.A.S.Sănduieni-Tg. Ocna), și 202 întovărășiri au încheiat cu succes campania insămînțărilor de toamnă. Acest fapt este foarte îmbucurător, deoarece un număr însemnat de unități agricole, socialiste din regiune reușind să termine însămințările de toamnă în perioada optimă, au pus o bază trainică viitoarei recolte. De pildă, în raionulg. Neamț, toate cele 11 gospodării agricole colective au terminat însămînțatul griului de toamnă. Totuși, dacă ținem cont de faptul că timpul este destul de înaintat și că mai au de făcut semănături de toamnă mai mult de jumătate din numărul întovărășirilor existente, precum și multe gospodării agricole de stat și gospodării colective, aceasta stare de lucruri nu poate fi considerată ca satisfăcătoare. In raionul Piatra Neamț din 16 gospodării agricole colective nu au terminat însămînțările decit 4, celelalte fiind mult rămase în urmă. Situații asemănătoare sînt și în raioanele Roman și Bacău unde au executat însămînțări!e numai jumătate din numărul gospodăriilor colective. In momentul de față în toate unitățile agricole socialiste, cît și pe ogoarele țăranilor muncitori individuali, recoltîndu-se culturile tîrzii, s-au creat toate condițiile ca însămînțarea culturilor de toamnă să se termine în cel mai scurt timp. Vremea bună ne vine în ajutor, dar trebuie folosită din plin fiecare clipă, deoarece prognoza timpului în viitor (a doua jumătate a lunii octombrie) indică ploi și lapoviță. Organele de partid și de stat au datoria să mobilizeze toate forțele pentru terminarea grabnică a însămînțărilor de toamnă la termenul stabilit de Ministerul Agriculturii și Silviculturii. In împărăția mustului Intr-o recentă dimineață posomolită de toamnă am luat-o înspre Păunești, raionul Adjud. Pe drum am întîlnit mulți care se duceau intr-acolo: unii pe jos, alții cu căruța, alții cu mașina. Ceea ce era însă comun aproape tuturora era faptul că o porniseră la drum în tovărășia damigenelor. Odată intrat în sat mă frapează o serie de alte lucruri care fac parte din profilul bahic: panere, poloboace, căzi, dere, lăzi cu sau pentru struguri aflate in căruțe, care își urmează sau își intersectează mereu traiectoriile. Intr-o asemenea situație nu-i nevoie să ceri nici o lămurire, deoarece este lesne de înțeles că oamenii din partea locului îi mai cu seamă podgoreni, că-i in tot culesul viilor și scoaterea mustului dulce din ciorchinii de struguri mari, grei și frumoși, dăruiți de toamna cea bogată și slobodă la inimă! Fără îndoială că ar fi important de poposit la oricare din mustăriile probabil existente in ograda multora din cetățeni. Imi sînt arhi-cunoscute metodele oarecum primitive de „călcare a vinului“ și, întrucît sunt informat că in ultima vreme statul nostru democrat, popular a construit un modern centru de vinificare, o iau înspre Baza de vin-alcool din Păunești. Nu-i nevoie să intrebă n pe nimeni in legătură cu direcția și sensul drumului, deoarece tovarășul Roman, șoferul nostru, cunoaște perfect coordonatele locului și oprește mașina „la lac" ! Mică nedumerire! N-am motive să pun in dubiu faptul dacă am nimerit la adresă. Se ■cunoaște asta,, și după șirul lung de căruțe doldora cu struguri, care își așteaptă riadul să intre pe poartă I. Și totuși, inițial am o mică nedumerire. S-ar părea că „am nimerit pe un șantier de construcții I . Impresia asta mi-o creează niște muncitori, constructori care sfidează, ploaia măruntă răzbind prin ceața deasă al lui octombrie și-i dau zor, cu lucrul, la o căsuță, durată în imediata ..apropiere a porții. Afla insă imediat despre „ ce-i vorba , și uite că, deși am pornit, să scriu despre struguri, și mult,totuși,sunt nevoit să notez ceva „ din domeniul construcțiilor. De fapt nu-i nimic contrariant in chestiunea asta ! Noțiunea de construcție este doar esențială in patria noastră in care se făurește socialismul. Oamenii noștri trebăluiau la turnarea acoperișului și la pregătiri pentru tencuieli la casa chiar cu două bascule. Aici se află greutatea căruțelor, care vin rind pe find încărcate cu struguri. Afla că la centrul acesta de vinificație a lucrat, incepind de la 16 iunie 1958, o brigadă de vreo 40 de constructori. Ce a făcut? Drumuri și platforme betonate in suprafață de vreo 2.200 m.p., racordări de apă pentru pivniță și cramă, vopsitorii la toate instalațiile (sanitare, electrice și de apă) completări la canalizare, etc. Rînduri despre nașterea modernă a mustului Am in față o clădire mare. In niște compartimente (cu aș fi înclinat să spun că formează prispa casei), dar specialiștii in ale vinificației le denumesc buncăre, se descarcă strugurii. Aici, nimic prea deosebit. Ca să vedem mai mult trebuie să intrăm înăuntru, unde este o adevărată uzină. REPORTAJUL ZILEI Strugurii sunt preluați de o eurapompă unde ciorchinii sunt separați, iar bobițele zdrobite dimpreună cu mustul trec prin niște furtunuri la scurgătorul rotativ unde se separă mustul rapac ce curge intr-un bazin de colectare. Descrierea nașterii moderne a mustului ar implica ea singură un spațiu mai larg, și, fără îndoială, respectivele cunoștințe tehnice care, insă lipsesc unui vizitator incidental, nncit, mă mulțumesc doar cu mențiunea că musturile din bazinele de colectare sunt transversale cu ajutorul pompei electrice la căzile de decantare (unde se face soluție de dezinfectarea mustului cu o bioxid de sulf,, iar apoi după limpezire, mustul, și drojdia se despart — primul pregătindu-se să devină vin cu ajutorul fermenților selecționați, iar a doua va fi dusă, la fabrica de rachiuri. In laborator . La o asemenea veritabilă uzină, laboratorul este indispensabil. Intilnim aicii o tinără absolventă a școlii medii tehnice de industrie alimentară din Iași, care o masă este un cilindru mnalt, capacitatea de un litru, plin cu must, in care este introdus un densimetru. O citire pe acest mic aparat la alta pe termometru, apoi examnarea unui tabel de corecție și a fost stabilită cantitatea de zahăr la litrul de must, în funcție de care se calculează tăria .in. grade a vinului ce va rezulta prin fermentație naturală. Alte cîteva amănunte Crama propriu-zisă m-a impresionat in chip deosebit in special prin mărimea căzilor cu o capacitate intre 3.600 și 7.000 litri.. Te ■ saturi parcă de must numai privindu-te! Fără să guști / Și ..totuși, ulterior am făcut și acest lucru l îmi pare rău că nu pot decît să vă invit Ca să mă credeți pe cuvint că era foarte, bun ! Dulcele... Cum n-am gustat niciodată un must in viața mea. Și limpede ce... cum rar am întîlnit / Dealtfel este cit se poate de firesc/ Aici vin numai struguri de viță nobilă. (Asta-i de fapt și una din noutățile fața de anul trecut). Mustul, oricit ar fi el de limpede, dulce și bun la gust, și oricit de mult ai bea, n-are totuși darul să ți se urce la cap! Pentru asta trebuie să cobori in pivniță, unde se mai găsește vin vechi/ Nu de alta, dar din curiozitate, pentru a-mi forma o imagine de ansamblu, am coborit și in pivniță. Fără explicația insoțorilor, n-aș fi ghicit că am nimerit adresa, deoarece aici lipsesc cu desăvirșire butoaiele ! Sunt in schimb zeci de cisterne cu o capacitate de aproximativ 25.000 de litri fiecare . Doi dogari controlau col luminările dacă nu este bioxid de carbon și fixau portițele la una din gurile de evacuare. Trecem mai departe și găsim un furtun in funcțiune. Aici era vorba de vin bătrân! Cunoscut sub denumirea de „Selecționat", dar mai buni decit uneori la „Macul Roșu“ sau la „Parcul Trandafirilor!“. Scurtă reflecție de încheiere Dacă prin absurd grecii antici care au creat nemuritoarele legende ar învia și ar poposi pentru o clipă la crama și in pivnița asta, nu l-ar mai pune pe Bachus să învețe pe oameni cum să cultive vița de vie și cum să facă vin din ciorchinii copți și grei, iar pe bătrânul și înțeleptul Sileniu nu l-ar mai încăleca pe un asin proptit pe un burduf de vin. Tehnica modernă și rezultatele științei sunt puse și in slujba viticulturii. D. FINARU 1M