Steagul Roşu, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 2387-2412)
1960-10-14 / nr. 2398
AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR +1 AL SFATULUI POPULA REGIONAL BACĂU 1 NR. 2.398 (3.877) VINERI 14 OCTOMBRIE 1960 4 pagini 20 bani Realizări remarcabile ale colectiviștilor din raionul Tg. Neamț Gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Neamț, cu sprijinul organelor locale de partid și de stat, își dezvoltă an de an avutul obștesc. Sectorul zootehnic în continuă dezvoltare și producțiile mari obținute la hectar au făcut ca viața țăranilor colectiviști să devină tot mai îmbelșugată. Valorificînd însemnate cantități de produse agroalimentare pe bază de contracte ci și pe piețele din orașele și centrele muncitorești din împrejurimi, în decurs de 9 luni ale anului acesta, G.A.C. din acest raion au realizat venituri bănești în valoare de 4.698.900 lei. Din totalul veniturilor realizate colectiviștii au repartizat circa 17 la sută pentru fondurile de bază în vederea ridicării de noi construcții, procurarea de animale, utilaje și mașini agricole, iar 1.922.300 lei s-au împărțit colectiviștilor ca avansuri bănești la zile-muncă. G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din comuna Țibucani, care în perioada amintită a realizat venituri în valoare 1.336.000 lei, a repartizat pentru fondul de bază 250.000 lei, iar 541.000 lei s-au împărțit avansuri colectiviștilor. Și membrii G.A.C. „23 August" din Păstrăveni, prin valorificarea produselor lor au realizat un venit de 753.000 lei. Acest lucru a permis colectiviștilor să-și mărească fondul de bază cu încă 183.000 lei, iar 215.000 lei să repartizeze colectiviștilor la zile-muncă. B. Theodor . Anul acesta, recolta de ceapă a fost bogată la gospodăria agricolă colectiva „23 August“ din Păstrăveni raionul Tg. Neamț. Colectivistele Constanța , Ionica, și Maria Ianculescu lucrează la recoltarea ei. CALE SIGURA CĂTRE NOI SUCCESE i . ■ I . îhr . • . ■ ! I in tra întreprinderea, de foraj nr. 3 se acordă o deosebită atenție introducerii •tehnicii noi. hi , procesul de producție. Pe lingă • faptul că se lucrează cu utilaje moderne, ■ de înaltă tehnicitate, trebuie remarcată și strădania continuă de care dau dovadă muncitorii,inginerii și tehnicienii, în vederea aplicării celor mai noi metode de lucru. A . Colectivul de muncă al întreprinderii nu s-a mulțumit cu extinderea largă a metodei de foraj cu turbine, cît au acționat în așa fel nncit au extins folosirea turbinelor de 8 țoli cuplate și au reușit să obțină rezultate și mai bune. In urma acestei acțiuni creat posibilitatea de a se genera sa cu aceeași putere instalată o forță mai mare, care duce la creșterea vitezei de foraj și implicit la reducerea prețului elecost al fiecărui metru forat. La sondele 5 P, 10 P.N. și altele, întrebuințarea metodei de cuplare a turbinelor iși dovedește pe deplin eficiența. La sondele cu diametru redus (190 mm) sondorii au hotărît să întrebuințeze turbina de 65/8 țoli. Această hotărîre a lor, pusă în practică la sonda 26 T și-a dovedit pe deplin avantajele. La sondele de felul acelora la care ne referim se fora înainte cu masa rotary, metodă mai puțin productivă și mai costisitoare decît forajul cu turbina. Noul procedeu al sondorilor duce deci, la înlocuirea forajului cu masa și la forarea cu turbina chiar la acele sonde la care se credea că nu e posibilă forarea cu turbina. Noua turbina care permite forarea sondelor cu diametru mic este construită în țara noastră și dă rezultate foarte bune, mai ales în ceea ce privește viteza de foraj ce se realizează. In cadrul procesului de producție al întreprinderii, sondorii au aplicat în ultimul timp și alte procedee tehnice avanisate care le-au oferit satisfacția de a-și vedea munca tot mai rodnică. Printre aceste procedee se poate aminti, bunăoară, tratarea noroiului de sondă cu trepanin. Prin aceasta se îmbunătățesc considerabil caracteristicile noroiuli, obținîndu-se în același timp o economie însemnată, deoarece tratarea noroiului după alte procedee (cu amidon, moliftan etc.), era costisitoare și mai dificilă. La sondele 54-P.N., 2-S sau 1-V.L., tratarea noroiului cu trepanin își dovedește pe deplin avantajele. Nu este lipsit de interes nici faptul că la unele sonde ale întreprinderii de foraj dr. 3 se experimentează cu succes hidrociclonul pentru curățirea noroiului. Hidrociclonul curăță noroiul de particulele mici de nisip și tritus, fără, a mai fi nevoie de folosirea altor metode mai vechi și mai grele. Curățirea noroiului are ca rezultat direct creșterea timpului de funcționare, a turbinelor, garniturilor de, prăjini, și a sistemului de circulație. Dacă nisipul din noroi nu ar fi eliminat el ar eroda atunci într-un timp mai scurt turbinele și garniturile de prăjini.Aplicînd pe scară largă noile procedee tehnologice și extinzînd în acelaș timp forajul cu turbina, sondorii acestei întreprinderi reușesc ca pe ce trece să înscrie în bilanțul lor noi și noi realizări. Pentru ca metodele și procedeele tehnice noi să fie cu ușurință aplicate, sondorii nu uită că mergînd pe calea progresului tehnic, fiecare muncitor are datoria de a-și îmbogăți necontenit cunoștințele tehnice și profesionale, de a acumula noi cunoștințe legate direct de tehnica nouă ce se folosește astăzi în întreprinderile noastre de foraj. De aceea, nu trebuie să mire pe nimeni faptul că în fiecare săptămînă 30—40 de sondori de la secțiile I-a și a 11 - a participă la cursurile de ridicare a calificării, cursuri la care predau lecții interesante inginerii și maiștrii din fiecare secție. Fiind legate direct de procesul de producție al sondorilor, aceste cursuri contribuie la elucidarea multor probleme referitoare la instalațiile de foraj sau în legătură cu tehnica nouă. La ultimele ședințe ale acestor cursuri muncitorii sondori și-au îmbogățit simțitor cunoștințele lor despre forajul cu turbina, tratarea noroiului după procedee noi, carotajul mecanic etc. Toate acțiunile pe care sondorii le întreprind în direcția introducerii progresului tehnic își arată tot mai mult importanța, iar sondorii sînt convinși, văzînd rezultatele, că progresul tehnic este o cale sigură în vederea ușurării muncii și a măririi roadelor ei. St. Nanianu I A răsărit griul de toamnă G.A.C. Ilie ,Pintilis' din satul Zlătari, comuna Leca, raionul Ba țările de toamnă. Ei sunt căii, se numără printre convinși că dacă vor îngospodăriile fruntașe din sămînța la timp, vor cucomuna Leca (din cele lege recolte mai bogate, șase gospodării colective Deja pe o suprafață de existente in comună). 47 hectare însămințate In prezent, colectiviștii mai devreme, griulași din această gospodărie răsărit — terenul devr.grăbesc cu recoltatul pc hind un covor verde de nimbului și cu insămin toată frumusețea. Peste tot în această gospodărie se muncește ci elan știut fiind că ici ce se face este pentru ei. In folosul tuturor colectiviștilor din gospodărie. Lîcă Dobraniș coresp. Dautor cu însămînțările La G.A.S. Gloduri, raionul Bacău, s-au luat măsuri din vreme ca însămînțările de toamnă să se facă la timp și de bună calitate. Aici, sub conducerea și îndrumarea organizației de partid s-au luat o serie de măsuri. Astfel s-a ținut în cadrul brigăzii de tractoare o ședință de producție. Cu acest prilej s-a arătat importanța efectuării în termen a lucrărilor agricole de toamna și s-au împărțit sarcinile pe fiecare tractorist, pe tot timpul campaniei. Datorită acestei munci de organizare pînă în prezent la această secție, s-au însămînțat cu grîu din cele 180 ha, 120 de ha. De asemenea, s-au însămînțat 10 ha cu secară. Pe suprafața însămînțată cu grîu și secară, s-au administrat 40 tone de îngrășăminte chimice și 40 tone îngră----------------șăminte naturale. Tractoriștii Codreanu Mircea, Betărău Vasile etc., s-au situat fruntași în această campanie de toamnă. Din discuțiile purtate cu membrii brigăzii, am aflat că și tractoristul Arghir Gh., ar putea efectua lucrări de bună calitate însă, din cauză că nu lucrează destul de atent este pus uneori în situația să repete aceeași lucrare. Membrii brigăzii au datoria să-l ajute pe tovarășul lor, să-l facă să înțeleagă și el că muncind cu mai multa atenție, nu numai că va efectua lucrări de bună calitate dar, va reuși să facă și economii de carburanți.: Vasile Pușcașu coresp. Știri de la gospodăria agricolă colectivă din Valea Hogii La arat și semănat Colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Steaua roșie“ din satul Valea Hogii, comuna Lipova, raionul Bacău, îndrumați permanent de comitetul comunal de partid, duc o muncă susținută pe ogoare la recoltări și însămînțări. Astfel, pînă în prezent ei au recoltat întreaga suprafață de 100 ha pe care au avut-o însămînțată cu porumb, precum și 45 de ha pe care le-au avut însămînțate cu floarea-soarelui. Recolta la porumb este de peste 2.000 kg boabe la ha. Au recoltat, de asemenea, 2 ha sfeclă furajeră ,butași. Paralel cu recoltatul, se efectuează însămînțările. Cu cele 5 tractoare din brigada a 13 a Hemeiuș, care sînt repartizate gospodăriei și cu cele 8 atelaje proprii se ară și se însămînțează din zori și pînă în noapte. Pînă în prezent, din suprafața de 150 ha planificată pentru grîu de toamnă, s-a însămînțat peste 125 ha cu grîu „Bulgaria 301“. Dintre colectiviștii care desfășoară o muncă, mai spornică la recoltat și însămînțat se numără: brigadierii Petru Păduraru și Gheorghe V. Vrînceanu, colectiviștii Neculai Vrînceanu, Gh. Săndulache, Dumitru Răileanu, Alec. Anea, Alexandru , Pintilie, Elena Ghilașe, Elena Anea și alții. Dintre mecanizatori se evidențiază: Gh. Sofrone șeful brigăzii, Neculai Casapii, loan Iacob și alții. In grădina de zarzavat Printre alte sectoare de producție, gospodăria agricolă colectivă „Steaua roșie“ din satul Valea Hogii, comună Lipova, raionul Bacău, posedă și grădină de zarzavat în suprafață de 6 ,3 ha. Deși în suprafață mică, această grădină fiind cultivată cu toată atenția anul acesta ca, și în ceilalți ani, aduce însemnate venituri colectiviștilor, în afara de cantitățile de zarzavaturi primite de colectiviști la zilemuncă. Grădina a fost cultivată cu: varză, ardei, pătlăgele și altele. Veniturile realizate pînă în prezent, se ridică la peste 23.000 fei. Printre altele, mai este de valorificat din varza de toamnă de pe un grădină, hectar, 10.000 kg ceapă etc. Varza fiind de calitate bună și bine dezvoltată se evaluează la suma de peste 50.000 lei. Pe lângă grădina de zarzavat, colectiviștii au mai cultivat anul acesta și o suprafață de 5 ha cartofi, care au contractat cu statul 7000 din kg cartofi. Recolta de cartofi se apreciază la peste 15.000 kg la hectar. Printre colectiviștii care au muncit mai cu rîvnă, atit la grădina de zarzavat, cit și la cartofi, se numără Păduraru Vasile, responsabilul gradinei, Vasile V Scutani, Paraschiva Gh.Păduraru și alții Se dezvoltă sectorul zootehnic . Colectiviștii din satul Valea Hogii, își dezvoltă din ce în ce mai mult și sectorul zootehnic. Astfel, ei posedă în prezent 231 oi mulgătoare și 100 mieluțe, 30 vaci de lapte și 33 juninci, urmînd ca anul viitor numărul vacilor de lapte să ajungă la 100, iar pînă în anul 1965 la 151. Boi de muncă au 15, iar pînă în 1965 ,vor avea 30. Au de asemenea 5 cai pentru tracțiune, 68 porci dintre care 10 scroafe fătătoare. Din acești porci au contractat cu statul pînă în prezent 20. Venitul realizat din sectorul zootehnic a fost în anul 1959 de 64.000 lei iar în anul 1960 au realizat pînă în prezent peste 42.262 lei, afară de venitul ce-l vor avea de la porcii contractați, de" la laptele de vacă vîndute"c. Pentru hrana animalelor în timpul iernii, colectiviștii au adunat și recoltat de pe 20 hectare finețe naturale, 25 hectare trifoi“ și lucerna, 7 hectare sfeclă furajeră, care au produs peste 20.000 kg sfeclă la hectar și au însilozat 150 tone, porumb. Afară de coceni, paie etc. Pentru adăpostul animalelor au un grajd pentru vite, saivane pentru oi, cocină pentru porci, maternitate pentru scroafe fătătoare etc. Ei au mai construit de curind un grajd pentru 100 de vaci și au planificate pentru viitor și alte construcții în vederea dezvoltării continue a sectorului zootehnic. Lazăr D. Popa coresp. La schela Zemeș OGXOOOCOCOCOQOCOeOCOCOCOCOCOOOOOCOCOQOOOGOQOGOC Pregătirile pentru iarnă sînt în tot una din problemele importante cu rezultate pozitive. Pînă în prezent lutru Mincu și alții obțin pe zi ce trece stau în atenția colectivelor noastrărite pentru pregătirile de iarnă succese frumoase atât în îndeplinirea dre este și terminarea la timp a au fost efectuate în proporție de sarcinilor de pian cit și în realizarea pregătirilor pentru lucrul în timpul peste 60 la sută. . , de economii Ta ,prețul de cost abaternii. Printre lucrările mai axansate ,cecestor- lucră›.Acordînd o atenție deosebită aces- s-au executat ,pînă în prezent, se. n . Analizînd nivelul ,actual ,al progatei acțiuni, organizațiile de bază din . fără recondiționarea drumurilor ’ și ^rdor de iarnă în cadrul schelei Zecadrul secțiilor schelei Zemeș, prin podurilor, izolarea..conductelor...de -a- Preș, observăm că față de. plan laexemplul personal al comuniștilor, dar, repararea digurilor-de.'protecție -clătile se-află' într-un -stadiu,,în ainau reușit să mobilizeze mapele de la rezervoare, revizia liniilor' ,elec,.tai și cî.'în cadrul tuturor sectoare, salariați pentru terminarea la , timp - trice de forță și lumină, repararea lor s-a,muncit - cu multă, însuflețire a pregătirilor de iarnă, și' izolarea hidranților de vlion-, și simț de răspundere’ pentru ' termi" ' 'narea în bune condițiuni și’la timp In acest scop au fost constituite e- , din etc, ehipe speciale care se ocupa zi de Neprecupețindu-și eforturile, mem-a lucrărilor, zi de buna desfășurare a lupt arilor, brii echipelor conduse de tovarășii: ’ Abnegația cu care s-a muncit pînă Nicolae- Nistor, Mihai. Pîrjol, Dumiin prezent a dus la obținerea unor trueri deSun, Alexandru Ilieș, Dumi- Nicolaie Gălușcă coresp. ••vy - h t Una din frumoasele săli ale noii fi laturi de lină pieptănată de la Fabrica de postav din Buhuși este și secția ringuri. IN CLIȘEU: vedere generală a secției ringuri. Foto: C. Bursuc VS informăm de pe șantierele de la Onești Muncă spornică la Combinatul chimic Printre primele secții din culmi Combinatului chimic din Onești care au intrat anul trecut în funcțiune a fost și secția „anticorosiv“. Din primele zile ale intrării în funcțiune colectivul de muncitori de aici s-a angajat să obțină rezultate frumoase în producție. Astfel, lună de lună ei au depășit indicii de producție la lucrările antiacide. De pildă, pe luna septembrie a. c. au depășit planul la lucrările anticorosive cu circa 25 la sută făcînd totodată lucrări de izolații anticorosive cu cauciuc și faulit de bună calitate. In prezent colectivul de aici lucrează la izolarea conductelor tehnologice și a utilajelor de la secția „electroliză“, pentru pornirea părții a doua de celule la depozitul de acid sulfuric, clorură de var, clorură de aluminiu, clorură de metilen etc. Un aport deosebit este cel al echipei conduse de comunistul Gh. Rusu, care lucrează la izolații cu cauciuc. Această echipă execută lucrări de bună calitate menținîndu-se mereu fruntașă în producție. Un alt fruntaș este și Ion Ungureanu, candidat de partid, care lucrează la izolarea conductelor și a altor piese cu faulit. „Lucrul de bună calitate și executat la timp contribuie la grăbirea ritmului de dare în funcțiune a obiectivelor" Constructorii și montorii de la grupul 4 de șantiere IM B. care lucrează la construcția mărețelor combinate de la Onești și la Rafinăria 10, dornici să traducă în fapte Hotăririle partidului, se întrec pentru a obține în producție rezultate din ce in ce mai bune. In munca lor, ei sunt animați de lozinca: „Lucrul de bună calitate și executat la timp contribuie la grăbirea ritmului de dare în funcțiune a obiectivelor“. Sub această lozincă își desfășoară activitatea brigăzile de producție ale tineretului de la grupul 4 de șantiere I.M.B. obținând rezultate dintre cele mai bune în producție. De exemplu, brigada de tineret condusă de Jurca Mircea, care lucrează la obiectivul „cocoarea întîrziată" de la Rafinăria nr. 10, se situează mereu printre fruntași. Lucrările de construcții metalice pe care le execută această brigadă de tineret sunt de bună calitate. Aceasta brigadă și-a depășit planul de lucrări cu circa 35 la sută pe luna septembrie. Din brigadă au muncit bine tineri ca: Viorel Apostol, I. Necalu, Vasile Butescu și alții. De asemenea și brigada de tineret condusă de Ghiurchi Ștefan, care lucrează la montajul cuptoarelor de la obiectivele „D 4“ și „V 6" ale combinatului de cauciuc sintetic obține rezultate meritorii. Această brigadă a depășit planul de lucrări pe luna septembrie, cu 37 la sută. Datorită rezultatelor frumoase pe care le obține, brigada s-a clasat pe locul 11 pe oraș, ca brigadă de producție fruntașă. In brigadă muncesc cu hărnicie tineri ca: Zodea, Constantin Popa, Nicolae Miloiu, Pandele Mierlici și alții. Constantin Bute (Din postul de corespondenți voluntari de la Onești) Petru in comuna Sascut-Sat Acțiuni patriotice în comuna Sascut-Sat, datorită muncii politice desfășurate de către organizațiile de partid, tot mai mulți cetățeni participă la numeroasele acțiuni patriotice. Astfel, la construcția clădirii, care va adăposti motoarele necesare electrificării comunei, au participat peste 86 de cetățeni. Ei au transportat 300 m. c. balast, au săpat și amenajat peste 3.000 m. liniari de șanț. La această lucrare s-au efectuat pînă acum 300 zile-muncă patriotică. Cetățenii din Sascut-Sat au efectuat numeroase zile de muncă patriotica la întreținerea șoselelor comunale, famoase și naționale, precum și la canalizarea Siretului la punctul Rogoaza. Gh. Gorun coresp. Angajamentele luate în cinstea Congresului sindicatelor, devin fapte In prezent, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile raionului Tg. Neamț, duc lupta pentru traducerea în fapte a angajamentelor luate la începutul lunii septembrie a. c. în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al sindicatelor. Astfel, la întreprinderea forestieră Tg. Neamț angajamentul luat în cinstea congresului a fost ca planul producției globale pe septembrie să fie depășit cu 2 la sută. Bilanțul făcut nu demult a scos în evidență că angajamentul a fost nu numai îndeplinit, dar și depășit. In loc de 1.200 m. c. lemn de fag pentru rulaj cu a fost angajamentul de a depăși planul pe cele 9 luni, ei au realizat 2.506 m. c. La cherestea de fag angajamentul a fost depășit cu 395 m. c., iar la alte sortimente de asemenea angajamentul a fost depășit. Muncitorii de la autobaza de transport Tg. Neamț își respectă și ei cuvintul dat. Planul pe cele 9 luni ale anului l-au depășit cu 792.521 tone km. Ei au economisit 32.000 litri benzină în loc de 20.000 litri cât a fost angajamentul. au Tractoriștii de la S.M.T. Tg. Neamț îndeplinit planul la producția globală în proporție de 111 la sută in loc de 105 cît s-au angajat. Acum harnicii tractoriști nu-și precupețesc eforturile pentru a încheia campania însămînțărilor de toamnă cu 5 zile înainte de termen. Gh. Apostol activist sindical Concert simfonic Sîmbătă seară va avea loc în sala Filarmonicii, concertul orchestrei simfonice băcăuane. Programul acestui concert, cuprinde: Vals-fantezie de Glinka, Concertul pentru vioară, și orchestră de Q G Nottară și Simfonia a^l-a — „Jupiter“ de Mozart. Concertul se va desfășura sub băgheta dirijorului ieșean, Gheorghe Vinitilă. Piesa solistică va fi interpretată de cunoscutul violonistirgil Pop din București, întors de curînd din Uniunea Sovietică, unde a concertat în mai multe orașe. J Deservirea populației. In centrul atenției meșteșugarilor din regiunea Min Recent, Consiliul Uniunii Regionale a Meșteșugărești Cooperaticelor a analizat realizările obținute de meșteșugarii cooperatori privind buna deservire a populației. td Sub îndrumarea organelor de parși de stat, cooperativele au luat măsuri pentru dezvoltarea și îmbunătățirea activității rețelei de deservire, organizîndu-se noi secții care să devină rentabile, puternice, cu un aspect atrăgător. Ținînd seama de sarcina principală a cooperației meșteșugărești — executarea de prestațiuni de serviciu pentru populație — rentabilizarea cooperativelor și secțiilor a constituit o problemă esențială, ceea ce face ca planul la lucrări neindustriale pentru populație să se realizeze in fiecare lună. A existat de asemenea preocupare pentru organizarea de secții cu noi activități și dezvoltarea celor existente, ceea ce a făcut ca in ultima perioadă să se deschidă 36 ateliere noi (reparații de instrumente muzicale, boiangerii, mecanică universală, cizmării, croitorii, lenjerii, frizerii etc.). In prezent lucrează în cele 540 ateliere de producție din întreaga regiune peste 3.500 de meșteșugari. La obținerea acestor rezultate cooperativele au primit un sprijin prețios din partea comitetelor raionale și orășenești de partid, a organelor de stat, care au analizat activitatea cooperativelor luînd o serie de măsuri in vederea îmbunătățirii activității de deservire a populației. O contribuție însemnată la realizarea și depășirea sarcinilor de plan au adus-o cooperativele „încălțămintea" — Roman, „Arta croitorilor" — Bacău, „Unirea“ — Tg. Neamț, „Muncă și artă". — Bacău, care au urmărit permanent felul cum se muncește pentru îmbunătățirea calității produselor. Conducerile de cooperative au mobilizat masa de cooperatori pentru reducerea cheltuielilor , de regie, pentru obținerea de economii la consumurile specifice, pentru intensificarea controlului asupra înregistrării comenzilor ceea ce a contribuit la sferirea volumului pe date, de încasări, și beneficii."Astfel, „a crea țel de i cerea internă in rate lunare. Nu in aceeași măsură se ocupă de această problemă cooperativa „îmbrăcămintea" — Piatra Neamț care nu totdeauna execută covoare de bună calitate. Numeroase exemple și fapte concludente, dovedesc că acolo unde se asigură o îndrumare și un control corespunzător asupra fiecărei secții și s-a asigurat urmărirea și aplicarea celor mai eficace măsuri, s-au obținut cele mai bune rezultate. "Analiza făcută de Consiliul Uniunii Regionale a Cooperativelor Meșteșugărești a scos in relief o serie de lipsuri in activitatea tutor cooperative care nu au muncit suficient pentru a se obține cele mai bune rezultate in realizarea sarcinilor de plan. Așa, de pildă, cooperativele „Deservirea" — Piatra Neamț, „Progresul" — Bacău, „Munca invalizilor“ — Bacău, „Unirea meșteșugarilor" — Buhuși nu acordă atenția cuvenită bunei deserviri a populației. Tov. Vingier Beniamin, președintele cooperativei „Progresul" din orașul Bacău, a arătat de exemplu că în cadrul unor secții s-au executat lucrări de proastă calitate, iar termenele pentru executarea comenzilor nu au fost res De asemenea in cadrul șe dinconsiliu au fost scoase in relief cu rentabilitatea cooperativelor și a o serie de lipsuri privind deservirea centrelor de deservire, existind a mai populației la întreținerea aparatelor de bună aprovizionare a. Unităților cu ma radio și televiziune. Cooperativele serialele necesare. In urma măsurilor ce au fost luate s-a reușit ca majoritatea secțiilor să devină rentabile și să-și îmbunătățească substanțial situația economico-financiară. Cu privire la dezvoltarea produselor de artizanat, cooperativa „Unirea", Tg. Neamț a acordat atenție dezvoltării acestei producții, executînd lucru de bună calitate, dezvoltind producția de covoare pentru export i și ‘ pentru desta • „Prestarea" — Roman și „Arta meșteșugarilor". ■— Comănești nu deservesc in bune condiții populația și‘nu asigură materialele necesare acestor aparate ceea ce face să existe multe reclamații. Tovarășul N. Paraschiv, președinte al U.R.C.M. Bacău a arătat în cuvintul lui unele sarcini care trebuie să sicați, centrul atenției meșteșugarilor din regiunea noastră. Așa, de pildă, trebuie intensificată munca , pentru întreținerea motocicletelor, motoretelor, motorașelor de bicicletă, ceasornicelor pentru a contribui la dezvoltarea cooperativelor. Introducerea carnetului de evidență la toate elitrele va contribui la realizarea de economii, la asigurarea rentabilității și la creșterea beneficiului. In acest scop să se lanseze lozinca „Fiecare centru — o unitate rentabilă" care să fie tradusă in viață de toate cooperativele. Valorificarea rezervelor interne va duce la rentabilitatea tuturor cerirelor. Tov. Nicolae Paraschiv a arătat in continuare necesitatea organizării cu regularitate a consfătuirilor de producție, unde maiștrii responsabili de secții să prezinte referate, care să scoată în relief cele mai bune metode de muncă. Planul de măsuri organizatorice și tehnice întocmit în urma dezbaterilor din cadrul consfătuirii a cuprins obiective precise și în vederea intensificării muncii cultural-educative in sprijinul producției. Trebuie înlăturată subaprecierea de care dă dovadă in activitatea culturală cooperativele „Drumul nostru"-Adjud, „Munca"-Tg. Ocna, care nu consideră necesară organizarea comisiilor culturale, a bibliotecilor mobile, a recenziilor, a conferințelor, a brigăzii artistice de agitație, care să contribuie la realizarea sarcinilor de plan, la asigurarea disciplinei in muncă. Tov. Blanaru Fred, care a luat cuvântul din partea Comitetului regional de partid, a arătat in încheierea consfătuirii că interesele masei de cooperatori se împletesc cu interesele întregului popor. Cooperatorii trebuie să depună toate eforturile și priceperea pentru a executa lucrări de bună calitate. Trebuie folosite cu pricepere cele mai indicate și potrivite căi pentru rentabilizarea tuturor secțiilor. In centrul atenției tuturor meșteșugarilor trebuie să stea buna deservire a populației, sarcină izvorîtă din directivele celui de-al 111-lea Congres al P.M.R. N. Cristescu I A i