Steagul Roşu, octombrie 1961 (Anul 16, nr. 2698-2723)

1961-10-14 / nr. 2709

Proletari din toate tarile unu­i vu­­l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR­ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Nr. 2.709 (4.188) SIMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1961 4 pagini 20 bani Lucrările agricole de toamnă la timp și de bună calitate ? In cadrul săptămînii record—toate forțele ....... LA INSAMINȚĂRI! — Avînd terenul și sămînta pregătită din vreme, un număr însemnat de gospodării agricole de stat și colective din regiunea noastră au obținut succese importante în actuala campanie a însă­­mînțărilor de toamnă. Merită evidențiați pentru preocuparea lor sus­ținută de a însăm­ința în epoca optimă și pentru rezultatele obținute mecanizatorii de la gospo­dăria agricolă de stat din Secueni — Roman, colectiviștii din Adj­udul Vechi, din Buhoci, ra­ionul Bacău și mulți alții. Pe numeroase tarlale unde semănatul s-a făcut la vreme, griul este deja răsărit. Alături însă de unitățile fruntașe la însămîn­­țări există numeroase gospodării colective și în­tovărășiri agricole unde semănatul griului a în­­tîrziat mult față de timp. Această întîrziere dacă nu este recuperată, acum în ultima săptămână ce-a mai rămas pînă la 20 octombrie . Săptă­m­îna declarată record la î­nsămînțări, poate avea drept urmare scăderea în mod simțitor a recoltei viitoare de grîu la hectar. De aceea în aceste zile principala sarcină organelor și organizațiilor de partid, a sfaturi­lor populare din regiunea noastră este de a des­fășura o susținută muncă politico-organizatorică de mobilizare a tuturor mecanizatorilor, colecti­viștilor și întovărășitilor ca semănatul griului să se facă fără întîrziere pe întreaga suprafață pla­nificată, recuperîndu-se rămânerea în urmă. Fac­torii hotărîtori pentru soarta recoltei viitoare constau în semănatul în epoca optimă și în con­diții agrotehnice corespunzătoare. ȚARANI MUNCITORI. IN SAPTAMINA RE­CORD, NU PRECUPEȚIȚI NICI UN EFORT PENTRU REALIZAREA INSAMINTARILOR DE TOAMNA PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚA PLA­NIFICATA! Colectiviștii grăbesc recoltatul Colectiviștii și întovără­ soiul dublu hibrid și sipa­­șirii din comuna Războ­­iea-soarelui din soiul ieni, raionul Tg. Neamț, „Wiiimk" au fost foarte depun în zilele acestea bune, toate eforturile pentru Din cantitățile de ce. terminarea la timp a cam. reale recoltate s­au și pre­ paniei de recoltare și în­ dat în contul contractelor sămînțuri, circa 10.000 kg floarea-Ei au terminat pînă în soarelui și 60.000 kg car­­prezent recoltarea celor tofi. 97 hectare cu floarea,spa­ tn același timp colecti­velui și a celor 92 hec­­viștii și întovărășiții din tare cu cartofi. De ase­ comuna Războieni, exe­­m­enea ei au recoltat circa cotă, cu sprijinul mecanic 370 hectare cu porumb, zatorilor de la S.M.T. Recoltele obținute și în „Ștefan cel Mare“, ară­­special cele de porumb din turn de toamnă și însă­mînțări pe suprafețele ce s-au eliberat și pe care se vor însămînța cereale de toamnă. S-au semănat peste 90 hectare cu grîu de toamnă și 5 hectare cu orz. Fruntași în ceea ce pri­vește recoltările și însă­­mințările sînt colectiviștii din Borșeni și noii colec­tiviști din satul Uscați, printre care: Pavel Boureanu, Vasile Balan și C. Brînzea. C Hobincă funcționar In comuna Găiceana Insămînțările de toamnă sînt mult rămase în urmă In multe comune din raionul Ad­jud se desfășoară în prezent o mun­că susținută pentru terminarea in cel mai scurt timp a însămînțărilor de toamnă. Muncitorii de la gospo­dăria agricolă de stat Pufești, colec­tiviștii din comuna Ploscuțeni și din alte părți ale raionului, muncesc cu însuflețire ca să pună la timp ba­zele noii recolte din anul viitor. A­­colo unde comitetele de partid, sfa­turile populare comunale și organi­zațiile de bază dau atenție cuvenită muncilor agricole din campania de toamnă, rezultatele nu întîrzie să se arate. Nu același lucru se poate spune despre Comitetul executiv al Sfătuiri, popular al comunei Găi­ceana (președinte tovarășul Jacob Stan) Arăturile și rnsămintările de toamnă In această comună merg foarte slab. Pînă la data de 11 octombrie din totalul de 1120 ha de grîu, secară și orz planificate să se însămînțeze în toamna aceasta, nu se realiza­seră nici 500 de ha. Se pune în­trebarea care sînt cauzele rămînerii in urmă a însămînțărilor în comuna Găiceana ? De la bun început tre­buie spus că o lipsă de bază este aceea a unei slabe și formale orga­nizări a muncii. In comună există peste 180 ate­laje, stațiunea de mașini și trac­toare Podu­ Turcului a trimis la Găi­ceana o brigadă de tractoare con­dusă de atemistul Ion Floroiu și cu toate acestea comuna Găiceana se numără printre ultimele comune în actuala campanie de însămînțări. Aici nici vorbă nu este de organizarea brigăzii de tractoare în două schim­buri, noaptea să meargă la arat și ziua la însămînțat. Tractoarele ne­­funcționînd cu întreaga lor capaci­tate, viteza zilnică de lucru nu este nici pe jumătate realizată. Un exem­plu. In ziua de 5 octombrie la în­tovărășirea Hutu două tractoare au executat doar 5 ha arături. Apoi cum să se realizeze sarcinile la însămîn­­țări cînd tractoriștii în loc să plece pe tarla de cum se crapă de ziuă, ei se mai găsesc la ora 8,30 încă pe la vagonul-dormitor. In ziua de 7 octombrie tractoristul Emil Păn­­cescu a fost găsit cu o remorcă că­­rînd lemne la Adjud pentru Ocolul silvic, și cînd a fost întrebat ce face cu arăturile a motivat că nu are te­renul curățat de coconi. In realitate la întovărășirea „Nicolae Bălcescu“ erau eliberate 52 ha teren. Lipsă de interes față de îndeplinirea pianu­lui și de întreținerea mașinii a dat dovadă și tractoristul Gh. Topîrceanu care lucrează pe U.T.O.S.—27 . De cînd a venit la Găiceana el nu și-a realizat niciodată norma zilnică la arat. Mai mult de atît, neîngrijind la timp, tractorul defectîndu-se a­­cesta a făcut ca 5 zile să fie scos din funcțiune. O socoteală sumară ne a­­rată că dacă tractorul U.T.O.S.—27 ar fi fost întreținut cum arată norma­tivele tehnice, în timp de 5 zile s-ar fi putut executa 17,50 hectare ară­tură în condițiile actuale. Se pune întrebarea, oare tovarășul inginer Stan Meriuță de la stațiu­nea de mașini și tractoare Podu­ Turcului cunoaște această stare de lucruri de la Găiceana ? Ce are de spus în această privință? Pentru ca pregătirea terenului și efectuarea însămînțărilor să se facă la timpul optim trebuie să fie mo­bilizați toți colectiviștii și întovără­șiții din comuna Găiceana, să fie lămuriți acei țărani întovărășiți delă­sători cum ar fi: Gh. Florea, Ion Codreanu, Vasile Bogdan, Constantin Nicolau și alții, care în loc să iasă la arat și însămînțat se ocupă de alte treburi pe acasă. Timpul din zi în zi a început să fie mai friguros. Intîrzierea însămîn­­țărilor de toamnă poate avea urmări nefaste asupra viitoarei recolte. De aceea se cere organelor de partid și de stat din comuna Găiceana să privească cu mai multă seriozitate și simț de răspundere problema însă­­mînțărilor și să ia de urgență toate măsurile ca rămînerea în urmă să poată fi lichidată. C. Slon­g ș''" s­i CLIȘEU: Una din semanaturile brigăzii de tractoare, în perfectă stare de lucru, a stat nefolosită m­ai bine de o săptămină. In cîteva zile 80 ha însămînțate Sub îndrumarea organizației de par­tid și a Comitetului executiv al Sfa­tului popular al comunei Buhoci raio­nul Bacău, la gospodăria agricolă co­lectivă „23 August" s-au însămînțat 80 ha de grîu din cele 103 planificate. Organizația de partid și consiliul de conducere al gospodăriei agricole co­lective „23 August­“ din Buhoci au propus să depășească planul la însă­­mințărire de toamnă. S-au mai pregătit 250 ha teren. Cei care au fost în frunte, muncind necontenit pentru ca însămînțările să se facă la timp și în bune condițiuni, ca recolta anului vii­tor să fie bogată sunt comuniștii între care Constantin Călin, Gh. Bindașu­, loan Bogdan, loan Meluță. fii iarmiliajul e in toi și colectiviștii din Buhoci mun­cesc cu dragoste și sîrguință pentru a face din tînăra gospodărie care a­ luat ființă în toamna acestui an o gospodărie puternică, multilateral dez­voltată. Titi Godoci colectivist In interiorul ziarului: Q Dezvoltarea economico-organizatorică a gospodăriei agricole colective î­n dezbaterea adunării generale de VA­SILE DONICI, secretarul Comitetu­lui de partid Horia, raionul Ro­­man. (pagina IlI-a) . Din Viața lui Gherman Titov de N. MELNIKOV, corespondent al Agen­ției „Novosti“. (pagina IlI-a) $ In perioada de iarnă — o cit mai rodnică activitate culturală la sate.­­Raid-ancheta prin citeva comune ale raionului Adjud. (pagina II-a) O Cel mai tînăr teatru din țară de ION PLEAVA. (pagina II a) Pe calea belșugului și a bunăstării Două întovărășiri s-au unit intr-o gospodărie agricolă colectivă Problema transformării întovărășiri­lor „1 Mai“ și „7 Noiembrie“ în gos­podărie colectivă ii frămînta de mult pe întovărășiții din cele două unități din comuna Gățelești, raionul Bacău. Și iată că a sosit și această clipă cînd întovă­­rășiții din comuna noastră trăiesc bucu­ria inaugurării gospodăriei agricole co­­lective, dîndu-i numele de „Olga Bande“. Procedînd astfel, țăranii muncitori din Gățelești au urmat cu încredere indi­cația prețioasă dată de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în expunerea ținută la adunarea activului de partid din regiunea Iași unde se arată: „In desfășurarea muncii de colectivizare a agriculturii regiunii trebuie să se aibă in vedere de la început crearea de gos­podării colective mari, prin unirea și transformarea mai multor întovărășiri mici într-o singură gospodărie colec­­tivă“. Acest eveniment de deosebită impor­tanță pentru țăranii întovărășiți din Cățeiești, se datorește muncii de îndru­­mare a organelor de partid raionale și comunale, precum și vizitelor făcute la gospodăriile agricole colective din Săucești, Răcăciuni și altele, ale căror succese sînt convingătoare. Gospodăria a luat ființă cu un număr de 140 fa­milii și cu o suprafață de 308,48 hec­tare, precum și cu inventar agricol. Comitetul raional de partid, prin co­mitetul comunal de partid s-a preocupat de popularizarea succeselor obținute de gospodăriile colective vizitate, a avan­tajelor pe care le prezintă gospodăria colectivă în comparație cu întovărășirea sau gospodăria individuală. Comuniști ca : Vasile Manea, Constantin Ignat, Du­mitru Tașcă, Gh. Gojofanu, Constantin Balașa, Neculai Moroșanu și alții și-au pus la suflet această treabă, convin­­gîndu-i pe oameni prin exemple con­crete că belșugul în casele țăranilor muncitori îl poate asigura numai și nu­mai gospodăria agricolă colectivă. La constituirea gospodăriei colective „Olga Bancic" țăranii colectiviști ,și-au ales pe tovarășul Vasile Manea ca pre­ședinte, fiind cel mai sîrguincios tova­răș, dornic de muncă. Ștefan Coșeranu funcționar Ca­na­li­za­rea pîrîulu­i Velnița Pe timp de secetă acest pîrîu este atit de pașnic, nicit aproape nici nu-1 ies în seamă. Cu toate acestea cînd ploile sînt abundente, sau cînd se to­pesc zăpezile, se transformă într-un torent vijelios. Mîlește drumul, o­­goarele, aduce pagube destul de mari sătenilor din Coteni, comuna Buhoci, ra­ionul Bacău. Comitetul executiv al sfatului popu­lar comunal a luat măsuri ca înainte de începeri, piriilor de toamnă să e­­xecute lucrări de canalizare a piriului Velnița în albia rîului Siret. Cele peste 100 de hectare teren a­­rabil vor fi astfel redate agriculturii. Pentru aceasta au pus umărul mulți oameni în frunte cu deputatul Ion Bogdan, întovărășiții Constantin Cri­ban, Grigore Miron, G­rigore Crețu, Ion Miron și mulți alții. In curînd lucrarea va fi gata, «■ % ^ o»»— Oameni și fapte din întrecerea socialistă In fiecare zi de muncă, în toate sec­toarele de activitate ale fabricii de con­fecții „Bacăul" apar noi și importante succese, se întreprind numeroase acți­uni, toate canalizate spre același fel, mărirea contribuției colectivului de muncă al acestei unități economice la traducerea în viață a mărețelor sarcini trasate de cel de-al lll-lea Congres al partidului nostru. Fapte demne de evidențiat, pe care entuziasmul și hotărîrea muncitorilor și tehnicienilor le săvîrșesc în lupta pentru un belșug de produse de larg consum, sunt multe la număr. Ne-am propus să relatăm numai unele din ele. Cu fruntașa în producție Grigoraș Elena din unitatea de producție nr. am stat mai mult de vorbă. Am aflat printre altele că comunista Grigoraș Elena, care lucrează la operația de făcut gulere își depășește zilnic nor­ma între 15 și 20 la sută, că în uni­tatea de muncă unde lucrează ajută pe muncitorii cu o calificare mai slabă. Grigoraș Elena este una dintre mun­citoarele care execută confecții de cea mai bună calitate. De altfel, ea este antrenată în lupta pentru cucerirea tit­lului de „fruntaș în executarea opera­țiilor cheie“. Și trebuie să spunem că de două luni de zile această munci­toare deține titlul de fruntașă pe fa­brică la operația de făcut gulere. Ea a ajuns la asemenea rezultate fiindcă este tot timpul atentă, cu­noaște bine meseria și, de cîte ori i se întîmplă ca de la primele operații ale produsului să-i vină lucru neco­respunzător, nu-i dă drumul mai de­parte, contribuind astfel la îmbunătăți­rea calității produsului finit. Grigoraș Elena are și sarcini obștești. Ea se ocupă cu­ difuzarea ziarelor. De asemenea, în fiecare lună ea difu­zează muncitorilor volume de litera­tură și alte noutăți de la standul de cărți care este organizat în incinta fa­bricii. Iată, așadar, cîteva motive pen­tru care Grigoraș Elena este apreciată în mod deosebit de către muncitori. (Continuare în pagina IlI-a) Concert de muzică populară Orchestra populară „Plaiurile Bistri­ței“ a Filarmonicii de stat din locali­tate, prezintă în sala Filarmonicii du­minică 15 octombrie a.c., orele 17 și orele 20, concertul de deschidere a sta­giunii 1961 — 1962. In zilele următoare, pînă la 22 octom­brie, ea își continuă șirul concertelor în localitățile Buhuși, Zănești și Roznov, Roman, Săvinești și Podoleni, Borzești, Onești, Podu Turcului. După cum se vede, scurtul turneu are un itinerar ju­dicios alcătuit, cuprinzînd comune atît din mediul industrial, cit și din cel agricol. Programul orchestrei include piese noi, pregătite anume pentru deschide­rea stagiunii 1961—1962. Piesele vocale vor fi susținute de cu­noscutele interprete de muzică popu­lară romînească Rodica Bujor și Hrana Constantinescu din București, de inter­pretul ieșean Ion Crețu, de băcăuanii Eta Alexandrescu și Ionel Perju. Conducerea muzicală aparține dirijo­rului Aurel Iancovici. 1 Un oaspete drag al poporului nostru Pilotul cosmonaut Gherman Titov va sosi în București azi la ora 10 Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în țara noastră la invitația Consiliului de Miniștri al R.P. Române, va sosi în Capitală la aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașov. ★ ★ ★ AZI, SIMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE, IN JURUL OREI 10 DIMINEAȚA.­­ POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE­­ DE LA AEROPORTUL BANEASA SOSIREA IN CAPITALĂ A PILO­­­­TULUI COSMONAUT GHERMAN STEPANOVICI TITOV. O declarație in ajunul vizitei MOSCOVA 13 (Agerpres). — A­­genția de presă Novosti transmite: In legătură cu vizita sa In Repu­blica Populară Română, pilotul cos­monaut Gherman Titov a declarat ur­mătoarele unui corespondent al a­­genției de presă Novosti: Am primit cu o mare mulțumire invitația de a vizita Rominia populară frățească, vecina și prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viața și suc­cesele in­ muncă ale poporului român care construiește socialismul. Oamenii sovietici trăiesc in pre­zent zilele emoționante din ajunul ce­lui de-al XXII-lea Congres al Par­tidului Comunist. Fiecare se stră­duiește să marcheze acest eveniment ca un fapt important in viata sa. Știu că și oamenii muncii, din Repu­blica Populară Română intimpină de asemenea cu însuflețire Congresul P.C.U.S. deoarece acest congres va adopta programul concret al con­struirii viitorului comunist. Profitând de acest prilej, aș dori să se trans­mit că poporul sovietic va face totul pentru a-și îndeplini datoria sa in­­ternaționalistă — de a construi in țara sa comunismul — viitorul lu­minos al întregii omeniri. Unitatea și prietenia popoarelor lagărului so­cialist constituie o măreață garanție a triumfului comunismului și a păcii pe pămint. Sint fericit că vizita mea în Rominia coincide cu Luna tradi­țională a prieteniei româno-sovietice. Pe curind, dragi prieteni ! Luna prieteniei romîno-sovietice con­­stituie un prilej de cunoaștere și a bo­gatelor comori ale literaturii ruse și so­vietice. Pentru aceasta Teatrul de­ Stat din Bacău prezintă publicului spectator cea mai populară comedie din literatura rusă, „Revizorul“ de N. V. Gogol. Pre­ I iin­cră va avea loc astă-seară la orele 19,30. Din distribuție fac parte între alții: Ion Giurgiuveanu, Lori Gambos, Rodica Botez Bobb­ek, Florin Gheuca, Ion Mihăilescu, Constantin Săsăreanu. Regia artistică a spectacolului este semnată de Gheorghe Jora, iar scena* grafia de artistul emerit Traian Cor­­nescu. Așa cum s-a mai anunțat, zilele­­ trecute membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-romina, care lie­ vizitează țara la invitația Consiliului Gene­ral­­ A.R.L.U.S., au fost oaspeții oamenilor muncii din regiunea Bacău. Joi, solii , poporulcii ' sovietic ’ au vizitat Oneștiul. In afară de com­­ple­­xul petrol-chimic,­ în noul locaș au vizitat și școala medie. In clișeu­­­ înainte de despărțirea de elevii școlii, drept amintire oaspeții și gazdele­ au ținut să facă o fotografie. Foto . V. Bogdăneț Lucrează în contul lunii noiembrie Muncitorii fabricii de cherestea „Steaua roșie”" din Piatra -­eamț,.'ra­portează că în primele 9' luni 'ale­­ anului au obținut succese " din­­ cele mai de seamă. Plănuit producției globale și de marfă, cu­ revenea'fa­­­briciî pe 10 luni., a fost realizat în nu­­­mai 9 luni, iar de la data de’1 'octom­brie fabrica lucrează în contul­ lunii noiembrie. Aceste rezultate au fost posibile da­torită aplicării in viață a planului de măsuri tehnico-organizatorice și a ex­tinderii metodelor avansate­ de muncă cum ar fi: munca în brigăzi pe bază de r­acord ■ globali In cursul celor 1­9­1 luni,1«ifabrica ‘„Steaua roșie“ * a debitat peste plan " 121 m.c. des­cheres­tea ruși­­noase, Î.867 m.e.j cherestea diverse esențe. -La rămășiță de­ celuloză­ ei­­ au dat 60 de kilograme la m.c. buștean debitat, în loc­ de 58 kg cu­ prevede plănui De asemenea, s-au produs peste plan 174 m.c. de lăzi de fag, în­treaga producție de lăzi planificată avînd o calitate superioară. Deservirea populației — sarcină de seamă a cooperației meșteșugărești Cooperativele meșteșugărești din re­giunea Bacău, îndrumate în permanență de organele de partid și de stat locale au obținut succese importante în­ înde­plinirea sarcinilor de plan în perioada celor trei trimestre expirate ale anului 1961. Activitatea lor a fost orientată îndeosebi în direcția sporirii nemijlocite a deservirii populației cu diferite pres­tări de servicii industriale și neindu­striale precum și spre îmbunătățirea calității acesteia. In această perioadă cooperativele meșteșugărești din regiunea Bacău și-au dezvoltat capacitățile de producție, au fost create noi centre de deservire și activități, s-au creat noi sortimente și noi modele, iar numărul coo­peratorilor a sporit de la o perioadă la alta. Concomitent cu aceasta s-a îm­bunătățit amplasarea unităților de de­servire în sensul cuprinderii aproape a tuturor cartierelor, orașelor precum și a centrelor muncitorești. Toate acestea au contribuit la satis­facerea din ce în ce mai completă a cererilor mereu crescînde ale populației cu lucrări după comandă, reparații și prestațiuni ...de tot felul. Crearea de noi spații, precum și amenajarea celor e­­xistente, dotarea secțiilor cu diferite utilaje moderne, introducerea de noi metode de muncă, încadrarea unită­ților de deservire cu oameni bine pre­gătiți, a­­ contribuit la îmbunătățirea continuă a calității deservirii, în scopul­ îmbunătățirii deservirii nopul­ i­iei, în acest an au fost luate măsuri pentru o mai bună aprovizio­nare a cooperativelor cu materii pri­me, cît și cu materialele auxiliare, cu mult superioare anului precedent. De asemenea, au fost organizate consfă­­turiri cu populația in diferite cartiere ale orașelor din regiunea noastră, schimburi de experiență între coope­rativele din regiunea noastră­ și coope­rative din alte regiuni, între comite­tul executiv al uniunii noastre și co­mitetele executive ale altor regiuni. S-au organizat concursuri de vitrine cu exponate din produsele cooperati­velor, cît și prezentări de noi modele în fața populației care ne-au ajutat să avem realizări importante la princi­palii indicatori de plan pe cele 9 luni expirate ale anului 1961. Astfel, produc­ția globală pe întreaga regiune, a fost îndeplinită în­­ proporție de 102,8 la suta, avînd o creștere de 26,2 la sută, față de aceiași perioadă a anului 1960. Planul la deservirea populației cu lu­crări industriale a fost îndeplinit în proporție de 101,6 la sută, cu o creș­tere de 33,8 la sută față de anul pre­cedent. Creșterea într-o măsură mai mare a deservirii populației față de anul trecut, în raport cu creșterea vo­lumului producției globale, ne arată că activitatea cooperativelor s-a dez­voltat pe linia trasată de Directivele celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Aceste realizări reflectă schimbarea continuă a valorii producției globale în favoarea deservirii populației. In special în această perioadă, s-au obținut creșteri importante la activi­tăți de prestări noi și la cele rămase în urmă. Astfel, față de realizările peri­oadei corespunzătoare din anul 1960, în anul 1961, volumul prestărilor in­dustriale a crescut cu 24,9 la sută la ceasuri, cu peste 22 la sută la obiecte de uz casnic, de aproape 5 ori la moto­ciclete și motorete, de peste 2,5 ori la mobilă după comandă, reparații mobilă, încălțăminte etc. Realizări importante au fost obți­nute și la prestări servicii neindustria­le, unde pe perioada 1 ianuarie — 1 octombrie a.c. planul a fost îndeplinit pe total regiune în proporție de 103 la sută, iar la deservirea populației in proporție de 104 la sută, rezultînd o creștere de 23,6 la sută și respectiv 19,7 la sută față de aceiași perioadă a anului precedent. Dacă rezultatele obținute in ansam­blu de cooperativele noastre în ceea ce privește planul, sunt bune în prezent în special ca urmare a eforturilor depu­se de cooperativele­­ „Meseriașii pro­gresiști“—Onești, „Arta croitorilor“ și „Munca invalizilor“—Bacău etc., nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că unele cooperative cum ar fi: „Dru­mul nostru“—Adjud, „Munca“—Tg. Ocna, „Arta meșteșugarilor“—Comă­­nești și altele nu și-au îndeplinit planul și au serioase rămîneri în urmă. Din analiza făcută de către comi­tetul executiv al uniunii asupra mersu­lui îndeplinirii planului, a rezultat că o parte din cooperative nu-și realizea­ză sarcinile de plan din cauză că, au existat și persistă o serie de Nicolae Paraschiv președinte al U.R.C.M. Bacău (Continuare în p­agina III-a) La Moinești toate sondele sunt forate cu turbina Luptănul pentru traducerea în via­ță a sarcinilor trasate de cel de-al Ill-lea Congres al partidului, sondo­rii întreprinderii de foraj din Moi­­nești folosesc pe­ scară tot mai lar­gă cea mai înaintată tehnică de foraj. Toate sondele aflate astăzi în lucru la această întreprindere sunt forate in turbina. Adresîndu-ne unor muncitori, In­gineri și tehnicieni din întreprindere am obținut­ unele relații despre teh­­­­nica modernă folosită astăzi de son­dori, despre avantajele pe care­ l e ’prezintă tehnica nouă. ▲ 40 la sută din metrii forați in­­ acest an au fost săpați cu turbine cuplate de diametru mic. In acest fel s-a asigurat o viteză mare de lucru, deși rocile sunt dure, s-au putut să­pa sonde dirijate. Cu o singură in­stalație de foraj se sapă acum, acolo unde este nevoie, mai multe sonde (gemene, în tufă, grupuri). Forajul de acest fel permite folosirea insta­lației la toată capacitatea ei. Forajul cu turbine cuplate, față de cel cu turbine simple prezintă mai multe a­­vantaje: creșterea metrajului pe sa­pă cu 30 la sută, reducerea timpului de lucru al sapei pe talpă etc. A Ia întreprindere se lucrează în mai multe locuri cu instalații mo­derne de tipul 4-L.D. și 2-D.H. Cu instalația 4-LD. se pot săpa sonde pînă la 3.300 metri adîncime. Insta­lația este sigură în funcționare, per­mite realizar­ea unui timp redus de manevră și, ceea ce este destul de important, se montează ușor și în­­tr-un timp foarte scurt, ea fiind compusă din cîteva ansamble. rat . In acest an, la Moinești s-au fo­(circa 5000 metri) sonde cu diametru redus. Acest fel de foraj dă un randament sporit, permite fo­losirea unor prăjini și turbine de dia­­metre mici și un consum redus de burlane și ciment.­­ Se folosesc acum tot mai mult sapele cu spălare prin bosage, care asigură o spălare perfectă a tălpii de detritus și duce la sporirea metra­jului realizat pe sapă.­­ Pentru ca sondorii să stăpâ­nească mai bine tehnica nouă, în întreprindere s-au difuzat instrucțiuni șî regulamente referitoare la noile metode de lucru. Examinați în le­gătură cu noile procedee, sondorii au dovedit că într-adevăr stăpînesc teh­nica nouă.­­ Folosind cu pricepere tehnica nouă, sondorii moineșteni au forat peste pian în perioada ce s-a scurs de la începutul anului și pînă as­ ♦­ăzi peste 3,400 metri. , St. Nanianu

Next