Steagul Roşu, aprilie 1967 (Anul 22, nr. 4402-4427)

1967-04-08 / nr. 4408

întrebăm conducerea S.M.T. Răcăciuni: Cine-i vinovat de defecțiunile unor mașini și tractoare ? Zile în șir, la Nănești și la Che­­triș, însămînțatul culturilor cu să­­mînță mică (mac, lucernă) nu s-a putut efectua. De ce? Semănători­­le SU-29 nu au fost asigurate din timp cu setul de pinioane necesar pentru micșorarea turației. Acest fapt a fost constatat la fața locului de tovarășul inginer Gheorghia­­sa, vicepreședinte al consiliului .Raionul agricol. Noi am luat cunoș­tință și, profitînd de o întîlnire pe traseu cu tovarășul Vasile Baicu, in­giner șef la S.M.T. Răcăciuni, l-am rugat să ne explice cum stau lucru­rile. — N-am primit de acolo (Nănești și Chetriș — n.n.) nici o solicitare pînă ieri, ne-a spus dînsul. Le-am trimis pinioanele. Bine, dar despre toate aceste ce­rințe s-a discutat într-o ședință la consiliul agricol raional, încă de la începutul lui martie. De ce n-a asi­gurat S.M.T.-ul semănătorile SU-29 cu seturile de pinioane necesare — iar acum stațiunea e nevoită să le repartizeze prin „rotație" ? Iată o altă secvență, surprinsă la Răcăciuni: Inginerul agronom Ion Petrovici ne relatează : — Avem în­că, de semănat, 50 de hectare cu floarea-soarelui, 05 hectare cu sfe­clă de zahăr etc. Tractoarele merg bine, azi lucrează la semănat, dis­cuit și la efectuarea arăturilor pe ultimele suprafețe. „Merg bine", spunea inginerul, nu­mai că două dintre tractoare, apar­­ținînd S.M.T. Răcăciuni, în loc să se afle la cîmp, unde le era locul pe o vreme atît de bună, se „plimbau" pe șosea. Cauza ? O defecțiune teh­­că. „Ne cam dau de lucru tractoare­le, ne-au spus mecanizatorii Iorda­­che Popa și Mihai Ciceu. S-a defec­tat pompa de injecție, a fost înlo­cuită dlar...”. Intre timp a venit inginerul șef Vasile Baicu de la S.M.T. Răcăciuni. Era dezamăgit. „Să vedeți, tractorul în cauză nu are mot orașul de porni­re și, ca atare, trebuie remorcat, e greu, pînă ce pornește"... După două ore am revenit la Ră­căciuni. Care era situația ? Tracto­rul se „odihnea“ la margine de șo­sea... ...O precizare : în situația Servi­ciului regional S.M.T., în dreptul stațiunii Răcăciuni, la categoria trac­toare stă scris: „Reparațiile termi­nate sută la sută (?!?). Tractoarele, mașinile agricole și atelajele nu sunt folosite din plin la arat și semănat. DE CE U­ niunea raională a cooperativelor a­­gricole de producție n-au asigurat, în această perioadă, o îndrumare mai concretă a acestei cooperative. E­­xemplele acestea, cît și altele care se pot da, arată că deși, în general, la o bună parte din cooperative se lucrează bine în campania de pri­măvară, președinții Consiliului agri­col raional și al Uniunii raionale a C.A.P. n-au motiv să fie liniștiți. Sunt destule probleme considerate mărunte care necesită să fie puse la punct, acum. Cu așa viteza, araturile cu atelajele vor mai dura... 40 de zile ! Deși la numai cîțiva kilometri de Petrești — cooperativă agricolă fruntașă pe raion — cooperativa a­­gricolă de producție din Parincea In ceea ce privește situația arăturilor se situează la polul opus. Tovarășul Vasile Butnaru, președintele coope­rativei agricole era supărat. Și nu fără motiv. Cum ar putea să fie ve­sel, cînd, la data de 6 aprilie, mai erau de arat 231 hectare, din care 167 cu atelajele, de discuit peste 300 hectare, iar de semănat peste 60 de hectare cu culturi din prima epocă? Motivarea că „ploaia ne-a ținut pe loc" nu rezistă. Chiar în zilele în­sorite (3—4 aprilie), viteza zilnică realizată la arături, cu atelajele, este cu 50 la sută mai mică decât cea planificată. Dacă se continuă să se înainteze cu acest ritm (4 hectare pe zi) înseamnă că arăturile cu ate­lajele vor dura pe puțin 40 de zile. Așa se explică faptul că la data de 6 aprilie mai erau de executat ară­turi pe 231 hectare, de discuit 330 hectare iar de semănat peste 60 de hectare cu culturi din epoca în­­tîia. Se înțelege că ritmul acesta nu poate mulțumi pe nimeni.­ ­Urmate din pag. I-a) „Leneșul mai mult aleargă", spune zicala Lucrurile stau însă și mai rău la Răcătău. Aici, trebuiau însămînțate 80 hectare cu sfeclă, dar nici pînă în seara zilei de 6 aprilie, lucrarea nu începuse. Cauzele serioasei rămîneri în urmă a acestei cooperative tre­buie căutate în modul cum au fost folosite cele 8 tractoare și 19 ate­laje. Unul din tractoare, trimis în ziua aceea să semene floarea-soare­­lui, la punctul Zelendar, abia semă­­nase vreo 4 hectare și i se înfun­daseră tuburile. Tractoristul fusese găsit, învîrtindu-se de ceasuri în­tregi, pe lingă semănătoare. Ingine­rul nu dăduse toată ziua pe aco­lo. Nici atelajele n-au putut fi fo­losite tot timpul în campanie, ele trebuind să execute unele „amînate din toamnă, cum a lucrări fost transportul cocenilor de pe cîmp. „Leneșul mai mult aleargă"... zice, cu multă înțelepciune un proverb. Iar atunci cînd au lucrat cele 19 atela­je, acestea, probabil necontrolate în teren, au realizat „performanța” de a ara un hectar... într-o zi. Iar as­ta, în situația cînd, pînă și lucernă, mai e de semănat pe circa 20 de hectare... Deci, organizarea muncii e aici cauza cauzelor. Pentru a porni un tractor e nevoie de un altul care să-l remorcheze, dar nici așa nu merge. Ce spun de această situația cei de la S.M.T. Răcăciuni ? De ce pe primul plan scriptele și nu semănatul ? Joi, 6 aprilie, a fost o zi frumoa­­să, bună de lucru în cîmp. La sediul cooperativei agricole din Parava, brigadierul de cîmp Gheorghe Cer­nat se ocupa cu unele treburi de birou. Oare uitase că în brigada sa nu se terminaseră încă semănatul borceagului, arăturile de primăvară și nu se începuse semănatul sfeclei de zahăr? Pe teren în lipsa briga­dierului munca se desfășura la în­­tîmplare, în schimb inginerul Nicolae Nițu ne-a relatat că pregătirea terenului și semănatul se desfășoară foarte bine. Dar de mai bine de 2 săptă­­mîni nu s-a reușit să se termine se­mănatul celor 60 de hectare cu... borceag, întrebat cînd trebuie semă­nat de fapt borceagul răspunsul dat de inginer a fost — „în mustul ză­pezii". Atunci de ce, ca specialist, nu ați respectat, tovarășe inginer, această recomandare agrotehnică ? Consiliul agricol raional și U- STEAGUL ROȘU Cauze care favorizează existența unor „eclipse“ în rețeaua alimentației (urmare din pag. I-a)­tate mare. Aici, consumatorul gă­sește — fără a fi nevoit să păstreze o anumită „etichetă" un prînz luat din fugă, un mic sau o friptură fă­cută operativ. Este explicabil că lo­calurile acestea mici sînt oricînd pline, că au vînzare bună. Cu referate nu se fac mîncăruri gustoase Bucătarul este prin excelență omul care creează și face ca tu, consu­mator, să te bucuri în oricare res­taurant de savoarea unor bucate gustoase. Unul din bucătarii recu­noscuți ai Romanului este Jean Fa­­ierstain, care lucrează acum la res­taurantul „Moldova". A fost o vre­me — și pe alocuri se mai manifes­tă și astăzi această maladie — cînd din cauza unor canoane de scripto­­logie bucătarii sînt încorsetați în re­­zezar și în restaurant găseai aceleași meniuri parcă făcute să nu fie schimbate de la o zi la alta. Meritul specialiștilor în arta culinară de la Itoman este că, mai devreme ea în alte părți, ei au fost mai receptivi la gusturile și preferințele consuma­torilor. Jean Faierstain, bucătarul șef de la „Moldova" ne spunea că la ei au fost gătite mîncăruri și alte pre­parate din vînat, păstrîndu-se astfel tradiția bucătăriei moldovenești. — Noi n-am așteptat instrucți­uni de undeva, ci am trecut, ai a­­jutorul autocalcu­lației, la prepara­rea unor meniuri cu gust, variate, cerute de clientelă — ne spune to­varășul Garol Meningher, ajutorul de responsabil al restaurantului. Se pare însă că balastul birocra­ției se mai păstrează încă neîntinat și la Roman. — Intocmitul rețetatului și alte situații îmi răpesc două-trei ore pe zi. ne spune Jean Faierstain, în a­­cest timp eu ași putea să mă con­centrez mai mult spre a concepe alte bucate gustoase. Trecem la ospătărie. Ne intere­săm de vînzare, de capacitatea lo­calului. Această unitate se bucură de multă apreciere din partea ro­­mașcanilor. Păcat că aici este aglo­merație mare, și de ce să nu recu­noaștem, lista de bucate cîteodată e săracă. — Ce s-ar mai putea face ? -­­întrebăm pe Dumitru Gafita, respon­sabilul de aici. — Trebuie să vă spunem că a­­vând un regim de prețuri aparte, trebuie să respectăm intrutotul re­­țetatul. Dar uneori ducem lipsă de unele produse ca, bunăoară, fasole, preparate din subproduse de carne... — Ciorba de burtă nu se soli­cită ? — Ba da, dar nu avem. — Bine, dar la abator există... Lingă noi, tovarășul Nicolae Con­du, ne asigură că se vor lua mă­suri ca ospătăria să primească și asemenea produse. De ce nu s-au luat însă pînă acum? — Foarte mult timp ne ia uneori intocmitul unor situații, cîteodată inutile — ne spune tovarășul Du­mitru Gafița. Asta n-ar fi atît de greu, dar inconveniente prezintă și desele referate ce trebuie să le fa­cem la I.A.P., pentru diverse pro­bleme. Cum s-ar spune, nu mișcăm un pas în unitate pînă nu anunțăm întreprinderea. Să vă dăm cîteva e­­xemple: am Înaintat un referat pentru cumpărarea unei planșete, am­ întocmit un altul pentru ca să punem un geam, astă­ toamnă am conceput și trimis un referat pentru a ni se repara un beci. Cum s-a spart o conductă, hop referatul... Avem două caiete cu copii ale re­feratelor trimise. Evident, cu atîtea referate e și normal ca Dumitru Gafița, ca și aju­torul său, Vasile Brăiescu, să nu se mai poată ocupa efectiv de buna gospodărire a ospătăriei. Ce concluzii se impun? La sfîrșitul vizitei noastre prin unitățile de alimentație publică din Roman, să sintetizăm cîteva impre­sii culese. Este îmbucurător faptul că pe baza noilor orientări date comerțului, la Roman, factorii competenți au tre­­cut la deșablonizarea rețelei de a­­limentație publică. Din planul de măsuri pe care ni l-au pus la inde­mînă tovarășii Elena Florea și Ion Furduescu, director al C.C.L. Mixt și respectiv al I.A.P. Roman, am a­­flat că restaurantul pieții va fi pro­filat în birt popular, unde se vor prepara diferite mîncăruri specifice orașului, vor fi înființate o gogo­­șerie, un bufet în fostul local „Eșa­­nu", bufetul „Victoria" va fi re­profilat în bodegă etc. Sunt prevă­zute și alte măsuri care vor duce la lichidarea monotoniei meniurilor, la rentabilizarea unităților. Este clar că aceste măsuri nu sunt singurele care vor putea duce la eliminarea „eclipselor“ din rețeaua alimentației publice. Este absolut necesar ca, înlăturîndu-se rutina, să fie îndepărtate unele cauze care fac ca restaurantul „Moldova" să nu aibă o afluență mare de consu­matori. Se cere crearea acelui ca­dru atractiv, se cere fantezie din partea celor ce se ocupă de comerț, se impune o comportare ireproșa­bilă din partea lucrătorilor acestui restaurant. De ce la restaurantul „Moldova“ nu găsești vinul de Cot­­nar ? De ce aici unii ospătari au o ținută necorespunzătoare ? Este, de asemenea, o lacună și modul defectuos în care se desfășoa­ră aprovizionarea ospătăriei, deși se știe că în această unitate vin zilnic foarte mulți consumatori. Se impu­ne ca aici să fie extins rețetatui la prepararea unor bucate cu materii prime de bază ca­­ pește, carne de miel etc. Socotim absolut necesar să se a­­corde mai multă grijă aspectului u­­nităților. Lipsa unei bune curățenii la bufetele „Victoria", la restauran­tul din piață, la cofetăria „Romani­ta", umbrește activitatea în general a rețelei de alimentație publică. Să fie întărită munca de educa­ție a lucrătorilor la spiritul unei ati­tudini civilizate, atente față de con­sumatori și nu așa cum stau lucru­rile la bufetul „Victoria“, Conduce­rea O.C.L. Mixt și în special factorii de răspundere din I.A.P. să studieze posibilitatea reînființării unei bucă­tării de bloc în cartierul Anton Pann. Socotim că există toate condițiile ca valorificîndu-se capacitatea bu­cătăriilor și ospătăriilor, fiind tot timpul receptivi la cerințele popu­lației, lucrătorii din rețeaua alimen­tației publice din orașul Roman vor putea să ridice pe un plan superior nivelul activității tuturor unităților din acest important sector­ publice c­e în unele unități agri­cole cum sînt cele din Hemeiuși, Petrești, Mă­gura, Gîrleni și Valea Seacă, lucrările agricole sînt judicios organiza­te ; arăturile, pregătirea patului germinativ însămiințările se desfă­și­șoară într-un ritm sus­ținut. Totuși, raionul Bacău continuă să ocu­pe un loc codat în cadrul regiunii noastre la aceste lucrări. Oare nu sînt posibilități să țină pasul cu raioanele învecinate din sud ? La această întrebare se răspunde, în unele uni­tăți agricole invocîn­­du-se motive „obiecti­­ve": ploile ne-au ținut pe loc. Dar și în raioa­nele avansate a plouat. Faptele arată insă că mersul lucrărilor agri­cole, din raionul Ba­cău, a fost încetinit, în primul rînd, de slaba or­ganizare a muncii în campanie, de lipsa de operativitate în teme­ N C­L­U ciierea defecțiunilor ț­­inte la tractoarele și mașinile agricole. Din aceste cauze 21 de coo­perative agricole se si­tuează cu mult sub me­dia realizărilor pe raion la însămînțări, iar 23 la arături. Printre acestea pot fi amintite cele din Lipova, Viforeni, Fili­­peni, Fruntești, Mărăști, Dealu Perjului și altele, în aceste unități, pre­cum și în unele C.A.P. din zona de șes, deși semănatul culturilor din prima epocă este mult rămas în urmă, nu se manifestă suficient in­teres pentru a se re­cupera răminerea în ur­mă. Tractoarele și ate­lajele nu sunt folosite la întreaga lor capaci­tate. Campania agricolă de primăvară nu se poate încheia la orice dată, durata ei nu poate fi „suplimentară". Se pu­ne întrebarea : de cîte 7­0­­ zile va avea nevoie ra­ionul Bacău pentru termina arăturile și se­a­mănatul culturilor din prima epocă dacă lucră­rile se desfășoară în a­­cest ritm lent ? Vremea fiind înain­tată iar timpul favorabil desfășurării lucrărilor agricole într-un ritm mai accelerat, se cere tuturor acelora de căror activitate depin­­d de soarta recoltei, muncă mai bine organi­­­zată la executarea lu­crărilor agricole, o răs­pundere mai mare ma­nifestată față de cali­tatea acestora. Sunt necesare măsuri operative din partea Comitetului raional Ba­cău al P.C.R., a Consi­liului agricol și a Uniu­nii raionale a coopera­tivelor agricole de pro­ducție, astfel ca peste tot să se lucreze din plin, cu toate mijloacele existente. AGEND ZILEI TEATRU Teatrul de stat din Bacău, prezintă la orele 19,30 spectacolul cu piesa „Omul de la mie­zul nopții“. CINEMA BACAU — Muncitorul : „JUANA GALLO“ (orele 15 , 17,15 ; 19,30 ; 21,45). Flamura ro­­șie : „DRAGA BRIGITTE“ (orele 15 , 17 , 19 , 21). Progresul : „WARLOK“ (orele 14 , 16,15 ; 18,30 ; 20,45). Tineretului : „TUNE­LUL“ (orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY VALANCE“. ROMAN - 23 August ■ „DACII“. Victoria : „FANTOMA DIN MORISVILLE“. ORAȘUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „SCARA CURAJULUI“. Oituz t „GIUSEPPE LA VARȘOVIA“. TG. OCNA — Oituz I „DIMINEȚILE U­­NUI BĂIAT CUMINTE“. ADJUD — Popular ■ „RÎDEM CU STAN ȘI BRAN“. DARMANEȘTI— Rafinăria 8 : „CIMA­­RON“. SASCUT TG. 1 „POVESTEA PROSTIEI MELE“. telegiune SIMBATA 8 APRILIE 1967 18.00 Pentru cei mici Filmul „Sapa ferme­cată“. 18.15 Noile aventuri ale echipajului Val-Vîrtej „Mirajul Ambrei“. 18.50 Publici­tate. 18.58 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19­27 Buletinul meteorologic. 19.30 FAȚA-N FAȚA. 20.00 TELE-ENCICLOPEDIA. 21.00 Antena este a dumneavoastră ! 21.30 Film serial . SFÎNTUL. 22.20 Turneul melodiilor — muzică ușoară românească. 22.50 Telesport. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI SÎMBATA 8 APRILIE 1967 PROGRAMUL I 15.00 Interpreți ai muzicii populare . Ion Luican și Petrică Vasile. 15.20 Caleidoscop muzical. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. 16.15 Piese instrumentale. 16.30 E­­misiune muzicală de la Moscova. 17.00 Muzică corală. 17.10 Mituri și legende. „Nunta în mi­tologia românească“. 17.40 Figura lui Orfeu oglindită în muzica lui Monteverdi și Gluck. 18.00 Buletin de știri. 18.03 în jurul globului. 18.15 Concert-ghicitoare (muzică de operă). 18.40 Știință, tehnică, fantezie. 19.00 O me­lodie pe adresa dumneavoastră. 19.30 Concert de melodii românești. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.20 Sport. 20.30 Concert de melodii românești (partea a II-a). 21.05 UNDA VE­SELĂ. 21.35 La balul de sîmbătă seara. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 Muzică de dans de compozitori din R. P. Un­gară. 22.50 Dansul continuă. 23.52—23.55 Bu­letin de știri. PROGRAMUL II 15.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo­­ritier. 15.10 Melodii de H. Mălineanu. 15.30 Muzică de balet de Delibes. 16.00 Recital vo­cal Iolanda Mărculescu. 16.15 Muzică populară cu Maria Bararu și fluierașul Dumitru Cio­­banu. 16.30 Soliști la microfon : Anca Agemolu și Johnny Dorelli. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Recital de pian — Sofia Cosma. 17.30 Interpreți de muzică popu­lară : Teodora Drugan și Alexandru Bidirel. 17.40 Scriitori ai secolului XX ROBERT MU­SIL. 18.00 „Simfonia jucăriilor“ de Haydn. 18.15 Anunțuri, reclame și muzică. 18.35 Drag mi-e cîntecul și jocul. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Divertisment pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduță. 19.30 Colegi de liceu. 19.50 Program oferit de soliștii Doina Badea, Ilinca Cerbacev, Dean Martin și Remo Ger­mani. 20.30 Călătorie în istoria civilizației (e­­misiune pentru tinerii ascultători). 20.50 Mu­zică ușoară. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Seară de operetă : „Anny“ de Irving Berlin. 21.35 Fonotecă de aur. CEZAR PETRESCU. 21.55 Romanțe și amintiri. Cîntă Mia Braia, Pușa Neicu, Ștefan Lăzărescu și Dorel Livianu. 22.10 Două ritmuri : vals și tango. 22.30 Moment poetic. „Parodii“ de Marin Sorescu. 22.35 Mu­zică ușoară pe discuri Electrecord. 23.00 Ra­diojurnal. Sport. 23.10 Lucrări de Edouard Lalo. 0.05 Vă invităm la dans. 0.52 Buletin de știri. 0.55 Melodie și ritm. 1.57—2.00 Bu­letin de știri. DUMINICA 9 APRILIE 1967 PROGRAMUL I 6.00 Buletin de știri. 6.10 Concert de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Bu­letin meteo-rutier. 7.18 Fantezie pentru fan­fară de Gheorghe Sîrghie. Cîntă fanfara repre­zentativă a Armatei. 7.31 „Să mergem în excursie“ — muzică ușoară. 7.45 „Zi de odihnă cu voie bună“ — emisiune de folclor. 8.00 Clubul voioșiei. „Oaspeți la Clubul voioșiei" — emisiune distractivă cu public, de Ion Mus­­tață.­ 8.30 Pe aripile cîntului. 8.45 întîlnire cu muzica ușoară. 9.15* Drag mi-e cîntecul și jo­cul. 9.30 Transmiteri pentru sate. 10.10 Com­pozitori de muzică ușoară : George Grigoriu. 10.30 Ascultătorii pe cer... (muzică din ope­rete).­ 10.45 Fantezii și variațiuni pentru pian de Mozart, interpretate de Walter Gieseking. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Radio atlas. 11.15 Concert folcloric. 11.45 Album de melodii cu Mina și Aurelian Andreescu. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 13.13 Estrada duminicală. 14.15 Pro­gramul orchestrei de muzică populară a Ra­­dioteleviziunii. Soliști Victoria Darvai și Con­stantin Dobre. 14.40 Variațiuni pe aceeași temă — muzică ușoară. PROGRAMUL NI 6.00 Cu cîntecul și jocul prin regiunile pa­triei. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Muzică din operete. 6.45 Raze de soare pe portativ. 7.00 Emisiune de folclor muzical. 7.15 Dimineața prin București — muzică ușoară. 7.30 Radio­jurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.50 Minia­turi de muzică ușoară. 8.00 „Valurile Dună­rii“ — program de valsuri. 8.20 Mici piese de virtuozitate. 8.30 Teatru radiofonic pentru JJIP și ROATA NOROCULUI de Constantin Chiriță. 9.30 Anunțuri și muzică. 9.50 Cîntece pionierești. 10.00 Piese pentru pian de Tudor Ciortea. 10.30 Doi interpreți de folclor : Ioana Crăciun și Ion Drăgoi. 10.30 Buletin de știri. 10.35 Cîntă Dan Spătaru. 10.45 Noi înregis­trări de muzică populară. 11.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu”. Dirijor: Mihai Bre­­diceanu. In program : Rapsodia a II-a de George Enescu. In pauză : Actualitatea cinema­tografică. 13.18 Concert de prînz. 14.00 Ra­diojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 14.10 Trei cîntece — șase interpreți. 14.30 Unda ve­selă (reluarea emisiunii din 8 aprilie). IAȘI SIMBATA 8 APRILIE 1967 Ediție de prînz 12.00 Buletin de știri. 12.05 Varietăți muzi­cale. 12.20 Caleidoscop sonor. 12.30 Conti­nuarea programului de varietăți muzicale. 12.40 Revista presei regionale. 12.48 Recital de mu­zică ușoară. Program de seară 16.00 Radio-corespondența. 16.15 Mozaic pe portativ. 17.00 Pe-un picior de plai „Comori folclorice in Țara Vrancei“. 17.15 Album de romanțe. Selecțiuni din operete. .,Invitație la dans“. 18.30 Radiojurnal. 18.40 Continuarea programului „Invitație la dans“. DUMINICA 9 APRILIE 1967 Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 „Așa-i jocul pe . “OI.. “ Joc?n Populare cu strigături. Mu-Atractivă. 7.00 Unde mergem astăzi ? 7.10 „Hai la drum“ — excursie muzicală. 7.30 Drumețind prin sate moldovene „Intr-o zi de primăvară“ (rarîhio-comentar realizat în satele comunei Gherăești, raionul Roman). Program de seară 16.00 Buletin de știri. 16.05 Formații de mu­zica ușoară. 16.30 „Dumbrava minunată“ (emi­siune de basme și povestiri pentru copii). 16.45 Muzică de estradă orchestrală. 17.00 Radio­­almanah. 19.00 Azi în țară. — Sport. 19.10 Dansați in ritmul preferat. Buletin meteorologic Vreme în general închisă cu cerul mai mult acoperit, pe alocuri vor cădea ploi temporar. Vintul va sufla slab la potrivit cu intensifi­cări locale din sectorul sud-est. Temperatura ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între zero și 5 grade, iar maximele între 8 și 12 grade. LOTO-CENTRAL La tragerea Loto din ziua de 7 aprilie 1967 au fost extrase următoarele numere : 15, 2, 62, 6, 80, 22, 29, 30, 82, 81, 34, 24 Fond de premii: 1.089.050 lei. Sîmbătă 8 aprilie 1987 PUBLICITATE Trustul de extracție Moinești angajează imediat: — INGINERI ȘI TEHNICIENI TOPOGRAFI ; — INGINERI MECANICI ; — INGINERI ENERGETICI ; — TEHNICIENI ÎN SPECIALITATEA EX­PLOATAREA ZĂCĂMINTELOR DE PE­TROL. — ȘEF BIROU CONTABILITATE Condițiile de angajare conform H.C.M. 1.053/1966. Salariu corespunzător și lo­cuință. Cei interesați se vor adresa serviciului personal al Trustului de extracție, strada Tudor Vladimirescu nr. 100 — Moinești. COMBINATUL O­H­N­I­C BOR­ZEST­I­­­­I MDE INSECTICIDE PENTRU AGRICUL­TURA EARA REPARTIȚIE Cei interesați se vor adresa Serviciului Des­făcere­ /a­ întreprinderii telefon T200 m tenor 247 și 550 / 7L ÎNCHEIND ASIGURĂRI MIXTE DE PERSOANE : — luați o măsură de pre­vedere ; — realizați economii pla­nificate ; — participați la tragerile lunare de amortizare. Orice cetățean prevăzător poate încheia o asigurare mixtă de persoane la A.D.A.S. Suma asigurată, durata a­­sigurării și modul de plată a primelor de asigurare se stabilesc, în limita condi­țiilor prevăzute în regulament. Suma asigurată se plătește la expirarea termenului pen­tru care s-a încheiat asigurarea sau mai înainte de ex­pirare, în toate celelalte cazuri asigurate. La asigurările mixte de persoane primele plătite se res­tituie în orice caz la expirarea contractului, iar pe du­rata acestuia sunt acoperite riscurile prevăzute în con­tractele de asigurare. STIMATE gospodine util SI PRACTIC IN FIECARE GOSPODĂRIE PENTRU­ CONFORT, ECONOMIE DE TIMP SI MUNCĂ 9 « M­ASINADA SPĂL­AT RUFE ASPIRATORUL de PRAF FRIGIDERUL Cereți unităților comerciale și cu plata in rate produsele preferate. A­nunț S-a pus în funcție cursa de călători pe ruta Bacău—Galați care pleacă din autogara Bacău la orele 5,30 și sosește în Galați la orele 10,00. Această cursă pleacă din Galați la orele 14,30 și sosește în Bacău la orele 19,05. Autobaza T. A. Bacău asigură publicului călător autobuze confortabile cu respectarea orelor de plecare și sosire. m

Next