Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)
1967-10-14 / nr. 4567
Caleidoscopul B ■ [UNK]juridic „Jintașul" din Păncești Locuitorii comunei Păncești știau că lui G. Ion, consăteanul lor, îi cam plăcea să bea un păhărel-două de vin, dar nu știau că atunci cînd bea prea mult își pierde controlul și comite acte huliganice. G. Ion a ținut însă să le dovedească și acest aspect al „personalității" lui. Astfel într-o zi, după ce a consumat suficiente băuturi alcoolice la bufetul din comună, a început să adreseze injurii oamenilor din local. Nemulțumindu-se numai cu atît, a luat o sticlă cu care a spart altele, iar cioburile le-a aruncat în clienții localului. „Țintașul" a fost pus la punct de Tribunalul raional Adjud, care l-a „suspendat", trimițîndu-l la închisoare pe timp de 8 luni. Petrceri cu noi ! La magazinul nr. 6 menaj al O.C.L. Mixt — Roman era gestionară C. Lina. Era o gestionară foarte originală , îi plăcea mai mult să petreacă decît să lucreze. De aceea, cînd auzea de petrecere se înființa prima ! Spre deosebire de ceilalți oameni , Lina se distra cu banii pe care-i delapida din gestiune. Intr-un timp relativ scurt, ea a sustras 9.600 lei, dar a produs O.C.L.-ului o pagubă mai mare, deoarece din lipsă de preocupare pentru magazin a stricat și sticlărie de 2.400 lei. Iată așadar, de ce Lina a ajuns în fata Tribunalul raional Roman, după care a fost... trecută la închisoare pe timp de 3 ani și jumătate. Diploma... N. Ion, funcționar la O.G.L. Mixt — Moinești, lucra în ultimul timp pe post de economist. El voia să fie însă mai „mare“, să aibă un post superior. Pentru aceasta îi trebuia măcar o diplomă de absolvire a unui liceu. Si N. Ion a făcut rost de actul necesar , a luat diploma apartinînd fratelui său, a modificat numele, datele de stare civilă, a înlocuit fotografia. Cu diploma astfel „metamorfozată" s-a prezentat la un atelier foto, a făcut o fotocopie, și a predat fotocopia la unitate, pentru a dovedi... studiile ce de fapt nu le avea. Dar falsul a fost descoperit. Tribunalul raional Moinești l-a condamnat pe N. Ion la 6 luni închisoare. G. MOSARI Verticale băcăuane. Cele trei blocuri turn din Piața gării din orașul Bacău. Foto C. BURSUC STEAGUL ROȘU Volei Viitorul Bacău - Politehnica Iași 3-2 In cadrul pregătirilor pentru campionatul republican de volei masculin, ediția 1967—1968, voleibaliștii de la Viitorul Bacău, au susținut jot o partidă amicală cu Politehnica Iași, din categoria B. Scorul cu care s-a încheiat această întîlnire interesează mai puțin, antrenorii urmărind stadiul de pregătire al jucătorilor, folosirea unor scheme tactice, verificarea potențialului tuturor componenților lotului. Iată cîteva aspecte mai importante din această întîlnire. Cu excepția setului al treilea, cîștigat net de băcăuani cu 15—2, jocul a fost foarte echilibrat și dîrz disputat. Astfel, în primul set, după ce băcăuanii sunt conduși cu 2—0, ei preiau inițiativa pe care nu o mai cedează, setul revenindu-le cu 15—9. Foarte disputat este însă cel de-al doilea set, în care studenții dau dovadă de multă putere de luptă, dar și de resurse tehnice și tactice apreciabile, alternînd loviturile la fileu cu cele din linia a doua. In plus, blocajul ieșenilor funcționează destul de prompt în această parte a jocului, astfel că setul le revine cu 17—15. După ce băcăuanii cîștigă setul al treilea cu 15—2, ei îl cedează ieșenilor pe cel de-al patrulea cu 15—13. O evoluție interesantă a avut ultimul set, în care ambele echipe au condus pe rînd, studenții avînd, totuși, mai mult inițiativa. Dar reintroducerea lui Rednic în finalul setului a dat mai multă vigoare atacului, astfel că Viitorul cîștigă setul cu 15—13 și întîlnirea cu scorul de 3—2. Antrenorul echipei băcăuane, prof. V. Ghenade, a folosit întregul lot de jucători format din : Rednic, Moșescu, Timofte, Costea, Vasile, Ciuhureanu, Iordache, Burciu, David, Iliuță, Leparda. O bună dispoziție de joc au dovedit Rednic, Timofte, Moșescu, Costea și Burciu, iar de la ieșeni s-au remarcat Pruniș, Lehănceanu, Weisman și Găleanu. Atletism Un început bun Recent, comisia sportivă de la Liceul din Bicaz a organizat a X-a ediție a „Cupei de toamnă“ la atletism, întrecerile s-au desfășurat pe clase. După defilarea sportivilor și cuvîntul de deschidere rostit de directorul liceului, au început întrecerile care s-au bucurat de o frumoasă participare (peste 140 elevi) cît și de un bun nivel de organizare asigurat de cadrele didactice, în frunte cu profesorii de educație fizică Mihai Adamescu, Alexandrina Mancaș și Vasile Nistor. Cei mai buni s-au dovedit elevii și elevele din clasele a X-a A, a Xl-a B și a Xl-a A, care au cîștigat majoritatea probelor. Dintre câștigători care au primit „maioul de campion al școlii“ amintim pe C. Nichita din clasa a Xl-a A, care a parcurs 100 m în 12,2, iar la fete „suta“ a fost parcursă în 14,”6 de Elena Ionaș din clasa a Xl-a C. La greutate au cîștigat M. Folescu din clasa a X-a D și Elena Trăscăoanu din clasa a Xl-a B, care au aruncat 9,45 și respectiv 7,64 m. Au mai îmbrăcat „maioul de campion“ și elevii Ion Cotor din clasa a Xl-a A, Ion Gutunoi și Silvia Dănilă din clasa a X-a B, Lucia Dabija din clasa a Xl-a C și alții. Acest început bun va trebui continuat în scopul dezvoltării pe mai departe a atletismului pentru obținerea insignei „Cercurile Olimpice", care reprezintă un nou stimulent în atragerea elevilor spre sportul de performanță. Clopoțelul n-a sunat... (Urmare din pag la) conducerea C.A.P. Bunăoară, comitetul comunal de partid (secretar tovarășul Gh. Ciobanu) nu a dat nici cel mai mic ajutor în acest sens. Era normal ca ședința de partid din luna septembrie să aibă măcar un punct la ordinea de zi privind problemele de învățămînt. Mai mult, există oameni cu munci de răspundere în cadrul organizației de partid din C.A.P. Izvoarele care-și sustrag fiii de la școală. Gheorghe Panțîrașu, de exemplu, secretarul organizației de bază de la brigada a IÎ-a, își împiedică fiica de a frecventa cursurile școlii generale. Am întîlnit-o pe eleva Pantîrașu Catinca lucrînd la recoltatul porumbului, la C.A.P., deși în acel timp trebuia să se afle în clasă. Președintele consiliului de conducere al C.A.P. ne-a spus că s-au dat îndrumări ca elevii neșcolarizați să nu fie primiți în timpul programului școlar pe tarla. Trebuie să se treacă totuși, la măsuri concrete, să fie trași la răspundere brigadierii și șefii de echipă care se abat de la aceste îndrumări ! Credem că nici conducerea școlii n-a făcut totul pentru a crea acel mediu favorabil pentru ca toți elevii să vină cu dragoste la școală. Sunt profesori, mai ales cei tineri, necalificați, care-i jignesc pe copii, le vorbesc aspru — ne spunea tovarășul Mihai Raita, secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal. In felul acesta ei seamănă îndoială, neîncredere în forțele copiilor. Un mare neajuns e lipsa de cadre stabile. în fiecare an, ne vin profesori necalificați care nu se dăruiesc total muncii instructiv-educative, nu se leagă sufletește de comună, de oamenii săi. în activitatea școlară din comuna Izvoarele și-au făcut loc o serie de deficiențe. Se impun măsuri grabnice care să ducă la înlăturarea lor. Conlucrarea tuturor factorilor de răspundere din comună pentru dispariția cazurilor de neșcolarizare și pentru îmbunătățirea în general a procesului de învățămînt, constituie o problemă de strigență importantă. Cu agrica de postac* pune la dispoziția consumatorilor diferite ȚESĂTURI DIN LÎNĂ si dmm cu mt mm cu o gamă de CULORI VARIATE produse durabile si = calitate superioara Cooperative agricole de producție . Baza de recepție cumpără orice cantitate de semințe de dovleac la prețul de lei 4,50 kg. Cooperatori. Unitățile cooperației de consum achiziționează, cu plata imediată, semințe de dovleac la prețul de 4 lei kg și semințe de cinepă la prețul de 6 lei kg. Recoltînd și valorificînd cantități tot mai mari de semințe de dovleac și cînepă, obțineți venituri importante. BUHUS 4 Cetățeni! Predați toate metalele vechi, feroase și neferoase, care nu vă mai folosesc, aflate în gospodăriile dv, la depozitele I.C.M. (întreprinderea pentru colectarea metalelor) din orașe și la cooperativele de consum de la sate. Prin aceasta sprijiniți industria siderurgică la realizarea de produse mai multe, mai ieftine și de calitate superioară, iar dv. prin contra-valoarea primită (plata se va face imediat în conformitate cu STAS-ul în vigoare) realizați beneficii, sporindu-vă astfel veniturile personale. 4 IIIIIIIIIIII III I ÉI IIIIIIIIIIIII [UNK]I I Festivalul filmului sovietic „Zosia“ Astăzi, cinefilii pot viziona filmul „Zosia" regizat de Mihail Boghin. Reprezentant de seamă al tinerei generații de cineaști sovietici, Mihail Boghin este realizatorul emoționantului poem cinematografic „Doi“, film experimental de metraj mediu, distins cu Marele premiu al Festivalului cinematografic de la Moscova în 1965 și care s-a bucurat de un binemeritat succes la premiera bucureșteană de anul trecut. Filmul „Zosia“, al cărui scenariu a fost scris de Vladimir Bogomolov, după nuvela sa cu același titlu, este o poveste de iubire care se petrece, în timpul celui de-al doilea război mondial, într-un sat din Polonia, în apropiere de linia frontului. Dragostea dintre Zosia (tînăra țărancă poloneză cu cosițele blonde) și Mihail, ostașul sovietic, visător și sensibil, se naște tn clipa în care tunurile par a fi amuțit. Atunci el îi citește versuri și ea îl ascultă... Iubirea lor este țesută din firul delicat al privirilor și gesturilor adolescentine, dar destrămată cu brutalitate de șenilele tancurilor. Mihail va pleca din nou pe front și Zosia 11 va aștepta să se reîntoarcă. Din această speranță se naște raza de soare optimistă, prevestind pacea. Se pare că filmul confirmă calitățile lui Mihail Boghin. In rolul Zosiei reîntîlnim pe actrița poloneză Pola Raksa, cunoscută din filmele „Beata“ și „Cenușă", iar Interpretul lui Mihail este Yuri Kamornîi. Autorul imaginei este operatorul polonez Jerzy Lippman. Drumul strugurilor (Urmare din pag. I-a) prelucrare a strugurilor, ca urmare a ritmului intens, chiar prea intens, cu care îl alimentează cooperativa Păunești. La intrare așteptau, în ziua raidului, vreo 70 de căruțe pline cu struguri. Că sunt prea multe o recunosc și președintele și inginerul de la cooperativa agricolă din Păunești. S-ar putea lua măsuri de folosire mai judicioasă a atelajelor . O soluție ar fi ca centrul de vinificație de aici (șef de centru Constantin Popescu) să procure cîteva prese în plus. Acest lucru îl reclamă cantitatea mare de struguri ce mai trebuie predată de către cooperatorii din Păunești, producția mare de struguri realizată (peste 10.000 kg struguri hibrizi la hectar). Deși acest lucru era cunoscut în bună parte, din vreme, întreprinderea regională vinalcool Bacău n-a mișcat un deget. Considerăm că această soluție, propusă de păuneșteni, ar trebui să găsească ecou, măcar acum. Deși celelalte centre au prelucrat, în general, cantități în jurul cifrei din grafic, totuși nici unul nu-și realizează productivitatea zilnică. Cel de la Sascut abia la 4 octombrie a atins productivitatea nominală. Se resimte neritmicitatea aprovizionării de către cooperative. Din datele existente la centrele respective am constatat că cele mai multe dintre cooperative nu respectă graficul întocmit și acceptat. Că s-ar putea prelua și prelucra mai mulți struguri o dovedește faptul că la Păunești se lucrează continuu, ziuă și noaptea. Dacă și celelalte cooperative ar proceda la fel, desigur, s-ar evita pierderile întrucît, se știe, o brumă poate face ca o bună parte din struguri să rămînă doar ciorchini goi. Așadar, rezerve sunt și ele pot fi fructificate, spre avantajul cooperatorilor. Vizitarea centrelor de vinificație ne-a oferit și imagini ca cele de la Coțofănești sau Răcăciuni unde reguli elementare de igienă rămîn undeva la periferia preocupărilor salariaților și în primul rînd a șefilor centrelor de vinificație. De asemenea, semnalăm consiliilor de conducere a cooperativelor problema sortării pe soiuri și după culoare a strugurilor. La Domnești, de exemplu, sortarea s-a făcut, în cîteva cazuri, la centrul de vinificație, pierzînd mult timp prețios și cooperatorii și salariații centrului respectiv. De dorit ar fi ca strugurii să fie transportați în coșuri. S-ar pierde mai puțin prin zdrobirea bobițelor cu prilejul manipulării, s-ar cîștigă timp la descărcat. ★ înainte de a încheia reamintim că în ultima vreme se discută tot mai des despre posibilitatea ridicării la un nivel superior a calității vinurilor noastre. Nu mai trebuie subliniat că procesul îmbunătățirii vinurilor începe de la cules și străbate una din etapele hotărîtoare odată cu prelucrarea strugurilor în centrele specializate — din a căror activitate am desprins, în cuprinsul raidului nostru, cîteva secvențe semnificative. Ele arată că nu s-a învățat suficient din experiența celorlalte campanii de vinificație deoarece se mai întîlnesc, și nu în puține locuri, improvizații. Trebuie manifestată mai multă preocupare și luare, operativ, toate măsurile ce se impun, pentru ca vinul din recolta anului 1967 să ocupe, în crame și în preferințele consumatorilor, un loc de cinste. Sîmbătă 14 octombrie 1967 Un pionier al liricii românești Costache Conachi Intr-o ultimă elegie scrisă înainte de moarte, Costache Conachi își lua adio de la zeul iubirii: „Amor la a ta putere de-acum nu mă mai închin: / Na-fi și arc, na-ți și săgeată, na-fi și ghimpul cu venin. / Căci la indivizi ca mine ele nu se mai cuvin“. Astfel se despărțea poetul, ajuns un „scheletru răzimat în cîrja lui“ de amor, care i-a provocat cînd potop de lacrimi de bucurie sau durere, cînd gînduri negre, oftaturi și tînguiri. Poeziile sale, ca și ale primilor Văcărești în Muntenia, marchează momentul părăsirii cadrelor literaturii vechi cronicărești și bisericești și abandonarea retoricelor „pilde povățuitoare“. Sintem la sfirșitul secolului al 18-lea și începutul celui de-al 19-lea, cînd poezia se eliberează de haina religioasă, se laicizează, se umanizează, apropiindu-se de viată, exprimînd gîndurile și pasiunile omenești, începe epoca descompunerii feudalismului, cînd în Principatele Române se fac simțite ecourile năzuințelor de progres, de apărare a ființei nationale împotriva tendințelor grecizante din epoca domniilor fanariote. . ., In spiritul acestei epoci a crescut și s-a format și pionierul liricii noastre in Moldova, Costache Conachi, de la a cărei naștere se împlinesc anul aco*sic, la 14 Octombrie, 190 de ani. Fată de problemele politice, și culturale mai ales, ale vremii Costache Conachi a avut permanent o atitudine progresistă. Semnificative pentru cunoașterea părerilor lui cu privire la cultivarea limbii române și a emancipării culturale a țării sunt două scrisori adresate, una „către Ioan Sturdza voievod“ și cealaltă „către mitropolitul Veniamin despre învățăturile în Moldova“. După ce în prima scrisoare face un scurt bilanț al epocii fanariote și arată că „Moldova de un veac de vreme zăcătoare sub împilarea cea vitregă și aspră țipă și strigă fără folos", nu cea de a doua arată cum vede chipul luminării și înaintării neamului său. El este un apărător al culturii in limba națională, al folosirii limbii poporului în biserici și de către oamenii învățați, pentru că așa e la toate națiile culte. Din faza începuturilor literare datează și niște mici comedii satirice în versuri (care „nefiind teatru s-au jucat la păpușerii"), cu ironiile îndreptate împotriva autorului însuși și a rudelor sale, care asistau la spectacole. In creația poetică a lui Conachi, ca și a primilor Văcărești, se simt puternic atît influentele străine ale poeziei neoanacreontice împletite cu infiltrația preromantismului, cunoscut in răsăritul Europei sub denumirea de sentimentalism, cit și ale cîntecelor lăutărești, la modă pe atunci la noi. In primul poet clasic moldovean, George Călinescu descoperea nu numai un anacreontic, ci și un petrarchist, indiferent dacă autorul „Amoriului din prieteșug“ a cunoscut sau nu pe creatorul rimelor invita ed in morte di madona Laura. Ca altădată Petrarca, prin Laura, și Conachi vede în Zulnia (Smaranda Negri) ființa „cea mai frumoasă decit zorile la față, / Intre flori înaltă ca crinul, cu ochii mari de negreață". Momentul primei întilniri este considerat ca o fatalitate (Jaboba mea), ca mai pe urmă îndrăgostiți din prieteșug să-și mărturisească unul altuia chinurile sfîșietoare și să-șî jure iubire eternă (Slănicul, după 26 ani). Poetul simte o mare voluptate să discute despre dragostea și supliciul dobîndirii ei, prin „vreme multă, stărueală, îngrijiri și ii$oi&la IJPJjjyiphorL. oftări și lacrimi, plînsuri, rugi și ostende“, și să elogieze amorul: „Acest împărat al lumii stăpînitor pe plăcere* / In an la împotrivire și milostiv la durere..." (Amoricea din prieteșug). Conachi s-a exersat și in lirica peisagistă (în „Luna plină", „De-al privi moartea vreodată", sau în versurile despre Slănic), dar dragostea sa de natură este întotdeauna subordonată sentimentului erotic. In cîteva poezii („Răspunsul unei scrisori" sau „Alexandru Moruz v.r."), el evadează din cercul strict al preocupărilor erotice, intimiste, apropiindu-se cu interes de oamenii simpli de plugarul care ară și care: „Sudori varsă și se luptă, fără de nici o cruțare... Un merit aparte îl au în literatura noastră poeziile „Scrisoare către Zulnia" (prin care Conachi, avînd modele in eroidele lui Ovidiu, încetățenește la noi specia literară a epistolei în versuri), „Jabobea mea" și „Pe năsălie", care, prin profunzime și multe expresii, prevestesc pe Eminescu. De altfel, însuși Luceafărul poeziei românești îl parafrazează în postuma „Minte și inimă“, aducîndu-l primului poet clasic moldovean în acest mod cel mai mare elogiu, pentru că : „Nu-i jignire în iubire și noroc și mîngîiere“. Prof. AUREL JANNEALA Consumatori! Puteți fi aprovizionați la domiciliu cu ceapă, cartofi, rădăcinoase, varză, făcînd comenzi la magazinele oficiilor raionale de legume și fructe. BACĂU — Muncitorul: „Zosia“ (orele 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Flamura roșie : „Procesul de la Verona“ (orele 15,00 ; 17,30 ; 20,00). Progresul : „Călătorie în stil italian" (orele 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Fiul companiei de partizani“ (orele 15,30; 17,30; 19,30; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica t ..Spartacus“ seriile I—II. ROMAN — 23 August : „Surcouf, tigrul celor 7 mări“. Victoria : „Comisarul“. ORA$ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ - 23 August : „Singur pe lume“. Oituz : „Să-mi faceți una cu asta“. TG. OCNA — Oituz : „Compartimentul ucigașilor“. SLANIC-MOLDOVA — 9 Mail „Momentul adevărului". TG. NEAMȚ - Victoria * „Comisarul*. MOINEȘTI — Petrolul : „Hiperboloidul inginerului Garin“. ARruÖ Popular : „Maiorul și moartea“. BACAU — Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 14 . Muzeul de științe naturale strada Karl Marx nr 2 ; Muzeul de artă , secția permanenta, Calea Mărășești nr. 20 ; Galeriile de arta, Calea Mărășești nr. 12 — expoziția personală a pictorului romașcan Gheorghe Iliescu. Casa artiștilor plastici din învățămînt, strada Mihai Viteazul nr. 52, găzduiește expoziția personală a pictorului Grigore Andreescu din Roman. PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic regional, Piața Libertății nr. 1 ; Muzeul de științe naturale, strada V. I. Lenin nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ - Muzeul de istorie, BICAZ — Muzeul hidroenergetic ce TG. NEAMȚ — Muzeul de istorie „Ștefan Mare“. MĂNĂSTIREA NEAMȚULUI (raionul Tg. Neamț) — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“. HUMULEȘTI (TG. NEAMȚ) - Casa memorială „Ion Creangă“. RACOVA (raionul Bacău) — Expoziția memorială „Ion Borcea“. Muzeele, casele memoriale și expozițiile sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni). Pot fi vizitate de asemenea, punctele muzeistice de la Adjud, Schitul Durău, Prăjești, raionul Bacău, cît și cele de la mănăstirile Neamțului, Agapia, Văratec, Secu etc. TELEVIZIORIEI SÎMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1967 18.00 Vă așteptăm la ora 6 ! Emisiune pentru femei. 18.30 La șase pași de o excursie. Emisiune-concurs pentru tineretul școlar. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Buletin meteorologic. Publicitate. 19.55 „La cules de vii“. Montaj folcloric. Cîntă o formație instrumentală condusă de Nicolae Băluță. 20.15 GALA UNICEF. Spectacol de varietăți desfășurat sub auspiciile Fondului Internațional al Națiunilor Unite pentru ajutorarea copiilor. Transmisiune de la Helsinki. 21.15 Tele-enciclopedia. 22.15 Film serial . EVADATUL. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 Telesport. 23.30 închiderea emisiunii. I RADIO București * SÎMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Din repertoriul cîntărețului Vasile Cananău. 15.15 Interpreți de ieri și azi. 15.50 Formația de fluierași a Sindicatului întreprinderii Telefoanei București. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Cîntătorul Radioteleviziunii dirijat de Carol Litvin. 16.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 17.00 Piese instrumentale. 17.10 Scriitori ai secolului XX. Pavel Dan. 17.30 Muzică ușoară de Nicolae Kirculescu. 17.45 ,,la maizii măi din vioară* — muzică populară. 18.00 Buletin de știri. 18.05 în jurul globului. 18.20 Cîntă Brenda Lee și Aurelian Andreescu. 18.40 Știința, tehnică, fantezie. 19.00 Concert de melodii românești. 19.30 Sport. 19.45 Varietăți muzicale. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.20 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.50 „La nuntă-n sat“ — emisiune de cîntece și jocuri. 21.05 Mari cupluri ale iubirii : „Făt Frumos și Ileana Cosînzeana“. 21.25 Muzică de dans. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.15 Romanțe. 22.35 Formația Alexandru Imre. 22.45 Moment poetic. Lupul din... fabule. 22.50 Muzică de dans. 23.10 Unda veselă. 23.40 Muzică de dans. 24.00 Buletin de știr. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 2.02 Melodiile nopții (continuare). 2.55—3.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară. 15.15 Cîntece de dragoste și jocuri. 15.30 Revista revistelor literare. 15.50 Piese instrumentale. 16.00 Pagini lirice din creația compozitorului Ion Vasilescu. 16.15 Noi înregistrări de muzică populară cu Maria Sterian, Nastasia Ciobanu, Maria Marcu, — voce, violonistul Dumitru Pană și orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 16.30 Muzică ușoară interpretată de Anda Călugăreanu, Constantin Drăghici și Udo Jürgens. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 Ascultătorii pe cer (muzică din opere). 17.35 Radio-publicitate. 1755 Muzică. 18. 60 Soliști de muzică ușoară : Dalida și Jean Păunescu. 18.25 Concertul în Mi major pentru chitară și orchestră de Boccherini — Cassado. 18.50 Arii din opere. 19.00 Buletin de știri. 19.03 Muzică ușoară instrumentală. 19.30 Melodii populare de petrecere. 19.45 Scriitori la microfon : Nicolae Breban. 20.00 Transmisiune din sala Ateneului a concertului Orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. Dirijor: Gyka Zdravkovia (R.S.F. Iugoslavia). 22.30 Soliști și formații de jazz. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Melodii românești. 23.22 Muzică de dans. 0.55 Buletin de știri. 1.00 Muzică de dans. 1.55—2.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 6.00 Buletin de știri. 6.10 Concert de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.18 Continuarea concertului de dimineață. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii dirijat de Elena Vicică. 9.15 Transmiteri pentru sate. 9.55 Varietăți muzicale. 10.30 Concert de muzică popular. 11.00 Buletin de știri. 11.03 De la o melodie la alta. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.10 Estrada duminicala. 14.15 Programul orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.40 „Am strîns toamnă după toamnă“ — muzică ușoară. PROGRAMUL NI 6.00 Program de cîntece și jocuri. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Divertismente pentru fanfară. 6.45 Dansuri de estradă. 7.00 Frumuseți din țara mea — muzică populară. 7.20 Selecțiuni din operete. 7.30 Buletin de știri. 7.35 Miniaturi distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 Ascultați și vețî recunoaștem muzici ușoara. 9.30 Piese pentru flaut de Lully, Godard, Reichert. 9.40 Refrene fără vîrstă. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Radio-atlas. 10.15 Jocuri. 10.40 Muzică. 10.45 Actualitatea cinematografică. 11.00 Concert Brahms interpretat de orchestra Filarmonică din Berlin. 12.00 Noutăți folclorice. 12.15 Din repertoriul formațiilor Constantin Alexandru și The Shadows. 12.35 Pagini celebre din opere. 12.55 Portativul veseliei. 13.18 Concert de prînz. 14.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 14.10 Din albumul muzicii ușoare. 14.30 Unda veselă. Pagini umoristice. Iași SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1967 EDIȚIE DE PRÎNZ 12.00—13.00 Buletin de știri. Varietăți muzicale. Caleidoscop sonor. Continuarea programului muzical. Revista presei regionale. Recital de muzica ușoară. PROGRAM DE SEARA 16.00 Radio-corespondență. 16.15 Magazin muzical. Soliști ai muzicii populare. 17.00 Jurnal literar. 17.15 Album de romanțe. Pe portativul undelor... melodia preferată. Invitație la dans. 18.30 Radiojurnal. 18.40 Continuarea programului de dans. DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1967 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 „Așa-i jocul pe la noi“. 6.20 Muzică distractivă. 6.40 Soliști ai muzicii de operetă. 7.00 Unde mergem azi ? 7.10 Excursie muzicala. 7.30 Drumețind prin sate moldovene. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.05 Formații de muzică ușoară. 16.30 Dumbrava minunată. 16.45 Parada instrumentelor 17.00 Radio-almanah. 19.00 Azi în țară. Sport. 19.10 Dansați în ritmul preferat. Pentru eventualele modificări survenite în programul de cinema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost comunicate, redacția nu-și asumi răspunderea. BULETISM ^ METEOROLOGIC Vreme schimbătoare cu cerul variabil. Izolat ceață dimineața. Vînt slab din sectorul S-E. Temperatura staționară. Minimele vor oscila între 7 și 12 grade, iar maximele între 18 și 21 grade. TEATRUL DE STAT DIN BACĂU, prezintă «stăzi la orele 9 și 19,30, piesa „IO MIRCEA VOIEVOD“. TEATRUL „TINERETULUI" DIN PIATRA NEAMȚ, prezintă astăzi la orele 17 și 20, la Moinești, „TRISTAN ȘI ISOLDA“ iar la orele 19,30 la Podoleni, „MĂȘTI“. Loto-central 13 octombrie 1967 13, 52, 17, 27, 75, 18, 53, 77, 2, 82, 66, 86. Fond de premii 977.292 lei,