Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)

1967-10-14 / nr. 4567

Caleidoscop­ul B ■ [UNK]­juridic „Jintașul" din Păncești Locuitorii comunei Păncești știau că lui G. Ion, consăteanul lor, îi cam plăcea să bea un păhărel-două de vin, dar nu știau că atunci cînd bea prea mult își pierde controlul și comite acte huliganice. G. Ion a ținut însă să le dovedească și acest aspect al „personalității" lui. Astfel într-o zi, după ce a consu­mat suficiente băuturi alcoolice la bufetul din comună, a început să a­­dreseze injurii oamenilor din local. Nemulțumindu-se numai cu atît, a luat o sticlă cu care a spart altele, iar cioburile le-a aruncat în clienții localului. „Țintașul" a fost pus la punct de Tribunalul raional Adjud, care l-a „suspendat", trimițîndu-l la închi­soare pe timp de 8 luni. Petrceri cu noi ! La magazinul nr. 6 menaj al O.C.L. Mixt — Roman era gestio­nară C. Lina. Era o gestionară foarte originală , îi plăcea mai mult să petreacă decît să lucreze. De aceea, cînd auzea de­­ petrecere se înființa prima ! Spre deosebire de ceilalți oameni , Lina se distra cu banii pe care-i delapida din gestiune. Intr-un timp relativ scurt, ea a sustras 9.600 lei, dar a produs O.C.L.-ului o pagubă mai mare, deoarece din lipsă de preocupare pentru magazin a stricat și sticlărie de 2.400 lei. Iată așadar, de ce Lina a ajuns în fata Tribunalul raional Roman, după care a fost... trecută la închi­soare pe timp de 3 ani și jumătate. Diploma... N. Ion, funcționar la O.G.L. Mixt — Moinești, lucra în ultimul timp pe post de economist. El voia să fie însă mai „mare“, să aibă un post superior. Pentru aceasta îi trebuia măcar o diplomă de absolvire a unui liceu. Si N. Ion a făcut rost de actul necesar , a luat diploma apartinînd fratelui său, a modificat numele, datele de stare civilă, a înlocuit fo­tografia. Cu diploma astfel „meta­­morfozată" s-a prezentat la un a­­telier foto, a făcut o fotocopie, și a predat fotocopia la unitate, pentru a dovedi... studiile ce de fapt nu le avea. Dar falsul a fost descoperit. Tribu­nalul raional Moinești l-a condam­nat pe N. Ion la 6 luni închisoare. G. MOSARI Verticale băcăuane. Cele trei blocuri turn din Piața gării din orașul Bacău. Foto­­ C. BURSUC STEAGUL ROȘU Volei Viitorul Bacău - Politehnica Iași 3-2 In cadrul pregătirilor pentru cam­pionatul republican de volei masculin, ediția 1967—1968, voleibaliștii de la Viitorul Bacău, au susținut jot o par­tidă amicală cu Politehnica Iași, din categoria B. Scorul cu care s-a înche­iat această întîlnire interesează mai puțin, antrenorii urmărind stadiul de pregătire al jucătorilor, folosirea unor scheme tactice, verificarea potenția­lului tuturor componenților lotului. Iată cîteva aspecte mai importante din această întîlnire. Cu excepția se­tului al treilea, cîștigat net de bă­căuani cu 15—2, jocul a fost foarte echilibrat și dîrz disputat. Astfel, în primul set, după ce băcăuanii sunt conduși cu 2—0, ei preiau inițiativa pe care nu o mai cedează, setul re­­venindu-le cu 15—9. Foarte disputat este însă cel de-al doilea set, în care studenții dau dovadă de multă putere de luptă, dar și de resurse tehnice și tactice apreciabile, alternînd loviturile la fileu cu cele din linia a doua. In plus, blocajul ieșenilor funcționează destul de prompt în această parte a jocului, astfel că setul le revine cu 17—15. După ce băcăuanii cîștigă se­tul al treilea cu 15—2, ei îl cedează ieșenilor pe cel de-al patrulea cu 15—13. O evoluție interesantă a avut ulti­mul set, în care ambele echipe au con­dus pe rînd, studenții avînd, totuși, mai mult inițiativa. Dar reintroducerea lui Rednic în finalul setului a dat mai multă vigoare atacului, astfel că Viito­rul cîștigă setul cu 15—13 și întîlnirea cu scorul de 3—2. Antrenorul echipei băcăuane, prof. V. Ghenade, a folosit întregul lot de jucători format din : Rednic, Moșescu, Timofte, Costea, Vasile, Ciuhureanu, Iordache, Burciu, David, Iliuță, Le­­parda. O bună dispoziție de joc au dovedit Rednic, Timofte, Moșescu, Costea și Burciu, iar de la ieșeni s-au remarcat Pruniș, Lehănceanu, Weis­­man și Găleanu. Atletism Un început bun Recent, comisia spor­tivă de la Liceul din Bicaz a organizat a X-a ediție a „Cupei de toamnă“ la atletism, în­trecerile s-au desfășurat pe clase. După defila­rea sportivilor și cuvîn­­tul de deschidere rostit de directorul liceului, au început întrecerile care s-au bucurat de o frumoasă participare (peste 140 elevi) cît și de un bun nivel de or­ganizare asigurat de cadrele didactice, în frunte cu profesorii de educație fizică Mihai Adamescu, Alexandrina Mancaș și Vasile Nistor. Cei mai buni s-au dovedit elevii și ele­vele din clasele a X-a A, a Xl-a B și a Xl-a A, care au cîștigat majori­tatea probelor. Dintre câștigători care au pri­mit „maioul de campion al școlii“ amintim pe C. Nichita din clasa a Xl-a A, care a parcurs 100 m în 12,­2, iar la fete „suta“ a fost par­cursă în 14,”6 de E­­lena Ionaș din clasa a Xl-a C. La greutate au cîștigat M. Folescu din clasa a X-a D și Elena Trăscăoanu din clasa a Xl-a B, care au aruncat 9,45 și respectiv 7,64 m. Au mai îmbrăcat „maioul de campion“ și elevii Ion Cotor din clasa a Xl-a A, Ion Gu­­tunoi și Silvia Dănilă din clasa a X-a B, Lu­cia Dabija din clasa a Xl-a C și alții. Acest început bun va trebui continuat în scopul dezvoltării pe mai departe a atletis­mului pentru obținerea insignei „Cercurile O­­limpice", care repre­zintă un nou stimulent în atragerea elevilor spre sportul de perfor­manță. Clopoțelul n-a sunat... (Urmare din pag l­a) conducerea C.A.P. Bunăoară, comi­tetul comunal de partid (secretar tovarășul Gh. Ciobanu) nu a dat nici cel mai mic ajutor în acest sens. Era normal ca ședința de partid din luna septembrie să aibă măcar un punct la ordinea de zi privind pro­blemele de învățămînt. Mai mult, există oameni cu munci de răspun­dere în cadrul organizației de partid din C.A.P. Izvoarele care-și sustrag fiii de la școală. Gheorghe Panțî­­rașu, de exemplu, secretarul orga­nizației de bază de la brigada a IÎ-a, își împiedică fiica de a frecventa cursurile școlii generale. Am întîl­­nit-o pe eleva Pantîrașu Catinca lu­­crînd la recoltatul porumbului, la C.A.P., deși în acel timp trebuia să se afle în clasă. Președintele consi­liului de conducere al C.A.P. ne-a spus că s-au dat îndrumări ca elevii neșcolarizați să nu fie primiți în timpul programului școlar pe tarla. Trebuie să se treacă totuși, la mă­suri concrete, să fie trași la răspun­dere brigadierii și șefii de echipă care se abat de la aceste îndru­mări ! Credem că nici conducerea școlii n-a făcut totul pentru a crea acel mediu favorabil pentru ca toți elevii să vină cu dragoste la școală. Sunt profesori, mai ales cei tineri, neca­­lificați, care-i jignesc pe copii, le vorbesc aspru — ne spunea tovară­șul Mihai Raita, secretarul comite­tului executiv al sfatului popular co­munal. In felul acesta ei seamănă în­doială, neîncredere în forțele copii­lor. Un mare neajuns e lipsa de ca­dre stabile. în fiecare an, ne vin profesori necalificați care nu se dă­ruiesc total muncii instructiv-edu­­cative, nu se leagă sufletește de co­mună, de oamenii săi. în activitatea școlară din comuna Izvoarele și-au făcut loc o serie de deficiențe. Se impun măsuri grab­nice care să ducă la înlăturarea lor. Conlucrarea tuturor factorilor de răspundere din comună pentru dispariția cazurilor de neșcolariza­­re și pentru îmbunătățirea în gene­ral a procesului de învățămînt, con­stituie o problemă de strigență im­portantă. Cu agrica d­e postac* pune la dispoziția consumatorilor diferite ȚESĂTURI DIN LÎNĂ si dm­m cu mt mm cu o gamă de CULORI VARIATE produse durabile si­­ = calitate superioara Cooperative agricole de producție . Baza de recepție cumpără orice cantitate de se­mințe de dovleac la prețul de lei 4,50 kg. Cooperatori. Unitățile cooperației de consum achiziționează, cu plata imediată, semințe de dovleac la prețul de 4 lei kg și semințe de cinepă la prețul de 6 lei kg. Recoltînd și valorificînd cantități tot mai mari de semințe de dovleac și cînepă, obțineți venituri importante. BUHUS 4 Cetățeni! Predați toate metalele vechi, feroase și neferoase, care nu vă mai folosesc, aflate în gospodăriile dv, la de­pozitele I.C.M. (întreprinderea pentru colectarea meta­lelor) din orașe și la cooperativele de consum de la sate. Prin aceasta sprijiniți industria siderurgică la rea­lizarea de produse mai multe, mai ieftine și de calitate superioară, iar dv. prin contra-valoarea primită (plata se va face imediat în conformitate cu STAS-ul în vigoa­re) realizați beneficii, sporindu-vă astfel veniturile per­sonale. 4 IIIIIIIIIIII III I É­I IIIIIIIIIIIII [UNK]I I Festivalul filmului sovietic „Z­o­s­i­a“ Astăzi, cinefilii pot viziona filmul „Zosia" regizat de Mihail Boghin. Re­prezentant de seamă al tinerei gene­rații de cineaști sovietici, Mihail Bo­ghin este realizatorul emoționantului poem cinematografic „Doi“, film ex­perimental de metraj mediu, distins cu Marele premiu al Festivalului ci­nematografic de la Moscova în 1965 și care s-a bucurat de un binemeri­tat succes la premiera bucureșteană de anul trecut. Filmul „Zosia“, al că­rui scenariu a fost scris de Vladimir Bogomolov, du­pă nuvela sa cu ace­lași titlu, este o poveste de iubire care se petrece, în timpul celui de-al doi­lea război mondial, într-un sat din Polonia, în apropiere de linia frontu­lui. Dragostea dintre Zosia (tînăra ță­rancă poloneză cu cosițele blonde) și Mihail, ostașul sovietic, visător și sensibil, se naște tn clipa în care tu­nurile par a fi amuțit. Atunci el îi ci­tește versuri și ea îl ascultă... Iubirea lor este țesută din firul delicat al pri­virilor și gesturilor adolescentine, dar destrămată cu brutalitate de șenilele tancurilor. Mihail va pleca din nou pe front și Zosia 11 va aștepta să se re­întoarcă. Din această speranță se naște raza de soare optimistă, preves­tind pacea. Se pare că filmul confirmă calitățile lui Mihail Boghin. In rolul Zosiei reîn­­tîlnim pe actrița poloneză Pola Raksa, cunoscută din filmele „Beata“ și „Ce­nușă", iar Interpretul lui Mihail este Yuri Kamornîi. Autorul imaginei este operatorul polonez Jerzy Lippman. Drumul strugurilor (Urmare din pag. I-a) prelucrare a strugurilor, ca urmare a ritmului intens, chiar prea intens, cu care îl alimentează cooperativa Păunești. La intrare așteptau, în ziua raidului, vreo 70 de căruțe pline cu struguri. Că sunt prea multe o re­cunosc și președintele și inginerul de la cooperativa agricolă din Pău­nești. S-ar putea lua măsuri de folo­sire mai judicioasă a atelajelor . O soluție ar fi ca centrul de vinificație de aici (șef de centru Constantin Popescu) să procure cîteva prese în plus. Acest lucru îl reclamă cantita­tea mare de struguri ce mai trebuie predată de către cooperatorii din Păunești, producția mare de stru­guri realizată (peste 10.000 kg stru­guri hibrizi la hectar). Deși acest lucru era cunoscut în bună parte, din vreme, întreprinderea regională vinalcool Bacău n-a mișcat un de­get. Considerăm că această soluție, propusă de păuneșteni, ar trebui să găsească ecou, măcar acum. Deși celelalte centre au prelucrat, în general, cantități în jurul cifrei din grafic, totuși nici unul nu-și realizează productivitatea zilnică. Cel de la Sascut abia la 4 octombrie a atins productivitatea nominală. Se resimte neritmicitatea aprovizionării de către cooperative. Din datele e­­xistente la centrele respective am constatat că cele mai multe dintre cooperative nu respectă graficul în­tocmit și acceptat. Că s-ar putea pre­lua și prelucra mai mulți struguri o dovedește faptul că la Păunești se lucrează continuu, ziuă și noaptea. Dacă și celelalte cooperative ar pro­ceda la fel, desigur, s-ar evita pier­derile întrucît, se știe, o brumă poate face ca o bună parte din struguri să rămînă doar ciorchini goi. Așadar, rezerve sunt și ele pot fi fructificate, spre avantajul coope­ratorilor. Vizitarea centrelor de vinificație ne-a oferit și imagini ca cele de la Coțofănești sau Răcăciuni unde re­guli elementare de igienă rămîn un­deva la periferia preocupărilor sala­riaților și în primul rînd a șefilor centrelor de vinificație. De asemenea, semnalăm consiliilor de conducere a cooperativelor pro­blema sortării pe soiuri și după cu­loare a strugurilor. La Domnești, de exemplu, sortarea s-a făcut, în cîteva cazuri, la centrul de vinifi­cație, pierzînd mult timp prețios și cooperatorii și salariații centrului respectiv. De dorit ar fi ca stru­gurii să fie transportați în coșuri. S-ar pierde mai puțin prin zdrobirea bobițelor cu prilejul manipulării, s-ar cîștigă timp la descărcat. ★ înainte de a încheia reamintim că în ultima vreme se discută tot mai des despre posibilitatea ridicării la un nivel superior a calității vinuri­lor noastre. Nu mai trebuie subli­niat că procesul îmbunătățirii vinu­rilor începe de la cules și străbate una din etapele hotărîtoare odată cu prelucrarea strugurilor în cen­trele specializate — din a căror ac­tivitate am desprins, în cuprinsul raidului nostru, cîteva secvențe sem­nificative. Ele arată că nu s-a în­vățat suficient din experiența celor­lalte campanii de vinificație deoa­rece se mai întîlnesc, și nu în pu­ține locuri, improvizații. Trebuie ma­nifestată mai multă preocupare și luare, operativ, toate măsurile ce se impun, pentru ca vinul din re­colta anului 1967 să ocupe, în cra­me și în preferințele consumatori­lor, un loc de cinste. Sîmbătă 14 octombrie 1967 Un pionier al liricii românești Costache Conachi Intr-o ultimă elegie scrisă îna­inte de moarte, Costache Conachi își lua adio de la zeul iubirii: „Amor la a ta putere de-acum nu mă mai închin: / Na-fi și arc, na-ți și săgeată, na-fi și ghimpul cu ve­nin. / Căci la indivizi ca mine ele nu se mai cuvin“. Astfel se des­părțea poetul, ajuns un „scheletru răzimat în cîrja lui“ de amor, care i-a provocat cînd potop de lacrimi de bucurie sau durere, cînd gîn­­duri negre, oftaturi și tînguiri. Poeziile sale, ca și ale primilor Văcărești în Muntenia, marchează momentul părăsirii cadrelor lite­raturii vechi cronicărești și bise­ricești și abandonarea retoricelor „pilde povățuitoare“. Sintem­ la sfirșitul secolului al 18-lea și începutul celui de-al 19-lea, cînd poezia se eliberează de haina religi­oasă, se laicizează, se umanizea­ză, apropiindu-se de viată, expri­­mînd gîndurile și pasiunile ome­nești, începe epoca descompunerii feudalismului, cînd în Principate­le Române se fac simțite ecourile năzuințelor de progres, de apărare a ființei nationale împotriva ten­dințelor grecizante din epoca do­mniilor fanariote. . ., In spiritul acestei epoci a cres­cut și s-a format și pionierul liri­cii noastre in Moldova, Costache Conachi, de la a cărei naștere se împlinesc anul aco*sic, la 14 Octom­brie, 190 de ani. Fată de problemele politice, și culturale mai ales, ale vremii Cos­tache Conachi a avut permanent o atitudine progresistă. Semnifica­tive pentru cunoașterea părerilor lui cu privire la cultivarea limbii române și a emancipării culturale a țării sunt două scrisori adresate, una „către Ioan Sturdza voievod“ și cealaltă „către mitropolitul Ve­niamin despre învățăturile în Mol­dova“. După ce în prima scrisoa­re face un scurt bilanț al epocii fanariote și arată că „Moldova de un veac de vreme zăcătoare sub împilarea cea vitregă și as­pră țipă și strigă fără folos­­", nu cea de a doua arată cum vede chi­pul luminării și înaintării neamu­lui său. El este un apărător al culturii in limba națională, al folo­sirii limbii poporului în biserici și de către oamenii învățați, pentru că așa e la toate națiile culte. Din faza începuturilor literare datează și niște mici comedii sati­rice în versuri (care „nefiind tea­tru s-au jucat la păpușerii"), cu ironiile îndreptate împotriva au­torului însuși și a rudelor sale, care asistau la spectacole. In creația poetică a lui Conachi, ca și a primilor Văcărești, se simt puternic atît influentele străine ale poeziei neoanacreontice împletite cu infiltrația preromantismului, cunoscut in răsăritul Europei sub denumirea de sentimentalism, cit și ale cîntecelor lăutărești, la mo­dă pe atunci la noi. In primul po­et clasic moldovean, George Căli­­nescu descoperea nu numai un a­­nacreontic, ci și un petrarchist, in­diferent dacă autorul „Amoriului din prieteșug“ a cunoscut sau nu pe creatorul rimelor in­vita ed in morte di madona Laura. Ca altădată Petrarca, prin Lau­ra, și Conachi vede în Zulnia (Smaranda Negri) ființa „cea mai frumoasă decit zorile la față, / In­tre flori înaltă ca crinul, cu ochii mari de negreață". Momentul pri­mei întilniri este considerat ca o fatalitate (Jaboba mea), ca mai pe urmă îndrăgostiți din prieteșug să-și mărturisească unul altuia chinurile sfîșietoare și să-șî jure iubire eternă (Slănicul, după 26 ani). Poetul simte o mare volupta­te să discute despre dragostea și supliciul dobîndirii ei, prin „vre­me multă, stărueală, îngrijiri și ii­­$oi&la I­JPJjjyiphorL. oftări și la­crimi, plînsuri, rugi și ostende“, și să elogieze amorul: „Acest împă­rat al lumii stăpînitor pe plăcere* / In­ an la împotrivire și milostiv la durere..." (Amoricea din priete­șug). Conachi s-a exersat și in lirica peisagistă (în „Luna plină", „De-al privi moartea vreodată", sau în versurile despre Slănic), dar dra­gostea sa de natură este întotdea­una subordonată sentimentului e­­rotic. In cîteva poezii („Răspunsul unei scrisori" sau „Alexandru Mo­­ruz v.r."), el evadează din cercul strict al preocupărilor erotice, in­timiste, apropiindu-se cu interes de oamenii simpli de plugarul ca­re ară și care: „Sudori varsă și se luptă, fără de nici o cruțare... Un merit aparte îl au în litera­tura noastră poeziile „Scrisoare că­tre Zulnia" (prin care Conachi, a­­vînd modele in eroidele lui Ovi­­diu, încetățenește la noi specia li­terară a epistolei în versuri), „Ja­­bobea mea" și „Pe năsălie", care, prin profunzime și multe expresii, prevestesc pe Eminescu. De alt­fel, însuși Luceafărul poeziei ro­mânești îl parafrazează în postu­ma „Minte și inimă“, aducîndu-l primului poet clasic moldovean în acest mod cel mai mare elogiu, pentru că : „Nu-i jignire în iubire și noroc și mîngîiere“. Prof. AUREL JANNEALA Consumatori! Puteți fi aprovizionați la domiciliu cu ceapă, cartofi, rădăcinoase, varză, făcînd comenzi la magazinele oficii­lor raionale de legume și fructe. BACĂU — Muncitorul: „Zosia“ (orele 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Fla­mura roșie : „Procesul de la Verona“ (orele 15,00 ; 17,30 ; 20,00). Progresul : „Călătorie în stil italian" (orele 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Fiul companiei de partizani“ (orele 15,30; 17,30; 19,30; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica t ..Spartacus“ seriile I—II. ROMAN — 23 August : „Surcouf, tigrul celor 7 mări“. Victoria : „Comisarul“. ORA$ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ - 23 August : „Singur pe lume“. Oituz : „Să-mi faceți una cu asta“. TG. OCNA — Oituz : „Compartimentul uci­gașilor“. SLANIC-MOLDOVA — 9 Mai­l „Momentul adevărului". TG. NEAMȚ - Victoria * „Comisarul*. MOINEȘTI — Petrolul : „Hiperboloidul in­ginerului Garin“. ARru­Ö Popular : „Maiorul și moartea“. BACAU — Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 14 . Muzeul de științe naturale strada Karl Marx nr 2 ; Muzeul de artă , secția per­manenta, Calea Mărășești nr. 20 ; Galeriile de arta, Calea Mărășești nr. 12 — expoziția per­sonală a pictorului romașcan Gheorghe Iliescu. Casa artiștilor plastici din învățămînt, strada Mihai Viteazul nr. 52, găzduiește expoziția per­sonală a pictorului Grigore Andreescu din Roman. PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic re­gional, Piața Libertății nr. 1 ; Muzeul de ști­ințe naturale, strada V. I. Lenin nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ - Muzeul de istorie, BICAZ — Muzeul hidroenergetic ce­ TG. NEAMȚ — Muzeul de istorie „Ștefan Mare“. MĂNĂSTIREA NEAMȚULUI (raionul Tg. Neamț) — Muzeul memorial „Mihail Sado­veanu“. HUMULEȘTI (TG. NEAMȚ) - Casa memo­rială „Ion Creangă“. RACOVA (raionul Bacău) — Expoziția me­morială „Ion Borcea“. Muzeele, casele memoriale și expozițiile sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni). Pot fi vizitate de asemenea, punctele muzeistice de la Adjud, Schitul Durău, Prăjești, raionul Ba­cău, cît și cele de la mănăstirile Neamțului, Agapia, Văratec, Secu etc. TELEVIZIORIEI SÎMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1967 18.00 Vă așteptăm la ora 6 ! Emisiune pen­tru femei. 18.30 L­a șase pași de o excursie. E­misiune-concurs pentru tineretul școlar. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Buletin meteorolo­gic. Publicitate. 19.55 „La cules de vii“. Mon­taj folcloric. Cîntă o formație instrumentală condusă de Nicolae Băluță. 20.15 GALA UNI­CEF. Spectacol de varietăți desfășurat sub auspiciile Fondului Internațional al Națiunilor Unite pentru ajutorarea copiilor. Transmisiune de la Helsinki. 21.15 Tele-enciclopedia. 22.15 Film serial . EVADATUL. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 Telesport. 23.30 închiderea e­­misiunii. I RADIO București * SÎMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Din repertoriul cîntărețului Vasile Ca­­nanău. 15.15 Interpreți de ieri și azi. 15.50 Formația de fluierași a Sindicatului întreprin­derii Telefoane­i București. 16.00 Radiojur­nal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Cîntă­torul Radioteleviziunii dirijat de Carol Litvin. 16.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 17.00 Piese instrumentale. 17.10 Scriitori ai seco­lului XX. Pavel Dan. 17.30 Muzică ușoară de Nicolae Kirculescu. 17.45 ,,la mai­zii măi din vioară* — muzică populară. 18.00 Buletin de știri. 18.05 în jurul globului. 18.20 Cîntă Brenda Lee și Aurelian Andreescu. 18.40 Știin­ța, tehnică, fantezie. 19.00 Concert de melo­dii românești. 19.30 Sport. 19.45 Varietăți mu­zicale. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.20 O me­lodie pe adresa dumneavoastră. 20.50 „La nun­­tă-n sat“ — emisiune de cîntece și jocuri. 21.05 Mari cupluri ale iubirii : „Făt Frumos și I­­leana Cosînzeana“. 21.25 Muzică de dans. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.15 Romanțe. 22.35 Formația Alexandru Imre. 22.45 Moment poetic. Lupul din... fabule. 22.50 Muzică de dans. 23.10 Unda veselă. 23.40 Muzică de dans. 24.00 Buletin de știr. 0.05 Me­lodiile nopții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 2.02 Melodiile nopții (continuare). 2.55—3.00 Bu­letin de știri. Buletin meteo-rutier. PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară. 15.15 Cîntece de dra­goste și jocuri. 15.30 Revista revistelor lite­rare. 15.50 Piese instrumentale. 16.00 Pagini li­rice din creația compozitorului Ion Vasilescu. 16.15 Noi înregistrări de muzică populară cu Maria Sterian, Nastasia Ciobanu, Maria Marcu, — voce, violonistul Dumitru Pană și orches­tra de muzică populară a Radioteleviziunii. 16.30 Muzică ușoară interpretată de Anda Că­­lugăreanu, Constantin Drăghici și Udo Jür­gens. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 Ascultătorii pe cer (muzică din opere). 17.35 Radio-publicitate. 17­55 Muzică. 18. 60 Soliști de muzică ușoară : Dalida și Jean Pău­­nescu. 18.25 Concertul în Mi major pentru chitară și orchestră de Boccherini — Cassado. 18.50 Arii din opere. 19.00 Buletin de știri. 19.03 Muzică ușoară instrumentală. 19.30 Me­lodii populare de petrecere. 19.45 Scriitori la microfon : Nicolae Breban. 20.00 Transmisiune din sala Ateneului a concertului Orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George E­­nescu“. Dirijor: Gyka Zdravkovia (R.S.F. Iu­goslavia). 22.30 Soliști și formații de jazz. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Melodii românești. 23.22 Muzică de dans. 0.55 Buletin de știri. 1.00 Mu­zică de dans. 1.55—2.00 Buletin de știri. Bu­letin meteo-rutier. DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 6.00 Buletin de știri. 6.10 Concert de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.18 Continuarea concer­tului de dimineață. 8.00 Teatru radiofonic pen­tru copii. 9.00 Cîntă corul de copii al Radio­televiziunii dirijat de Elena Vicică. 9.15 Trans­miteri pentru sate. 9.55 Varietăți muzicale. 10.30 Concert de muzică popular. 11.00 Bule­tin de știri. 11.03 De la o melodie la alta. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.10 Estrada duminicala. 14.15 Programul orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.40 „Am strîns toamnă după toamnă“ — muzică ușoară. PROGRAMUL NI 6.00 Program de cîntece și jocuri. 6.30 Bu­letin de știri. 6.35 Divertismente pentru fan­fară. 6.45 Dansuri de estradă. 7.00 Frumuseți din țara mea — muzică populară. 7.20 Selec­­țiuni din operete. 7.30 Buletin de știri. 7.35 Mi­niaturi distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 Ascultați și vețî recunoaște­m muzici u­­șoara. 9.30 Piese pentru flaut de Lully, Godard, Reichert. 9.40 Refrene fără vîrstă. 10.00 Bu­letin de știri. 10.03 Radio-atlas. 10.15 Jocuri. 10.40 Muzică. 10.45 Actualitatea cinematogra­fică. 11.00 Concert Brahms interpretat de or­chestra Filarmonică din Berlin. 12.00 Noutăți folclorice. 12.15 Din repertoriul formațiilor Constantin Alexandru și The Shadows. 12.35 Pagini celebre din opere. 12.55 Portativul vese­liei. 13.18 Concert de prînz. 14.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 14.10 Din albumul mu­zicii ușoare. 14.30 Unda veselă. Pagini umoris­tice. Iași SIMBATA 14 OCTOMBRIE 1967 EDIȚIE DE PRÎNZ 12.00—13.00 Buletin de știri. Varietăți muzi­cale. Caleidoscop sonor. Continuarea programu­lui muzical. Revista presei regionale. Recital de muzica ușoară. PROGRAM DE SEARA 16.00 Radio-corespondență. 16.15 Magazin muzical. Soliști ai muzicii populare. 17.00 Jur­nal literar. 17.15 Album de romanțe. Pe por­tativul undelor... melodia preferată. Invitație la dans. 18.30 Radiojurnal. 18.40 Continuarea pro­gramului de dans. DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1967 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 „Așa-i jocul pe la noi“. 6.20 Muzică distractivă. 6.40 Soliști ai muzicii de operetă. 7.00 Unde mergem azi ? 7.10 Excursie muzicala. 7.30 Drumețind prin sate moldovene. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.05 Formații de mu­zică ușoară. 16.30 Dumbrava minunată. 16.45 Parada instrumentelor 17.00 Radio-almanah. 19.00 Azi în țară. Sport. 19.10 Dansați în rit­mul preferat. Pentru eventualele modificări survenite în programul de ci­nema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost co­­municate, redacția nu-și asumi răspunderea. BULETISM ^ METEOROLOGIC Vreme schimbătoare cu cerul variabil. Izolat ceață dimineața. Vînt slab din sectorul S-E. Temperatura staționară. Minimele vor oscila între 7 și 12 grade, iar maximele între 18 și 21 grade. TEATRUL DE STAT DIN BACĂU, prezintă «stăzi la orele 9 și 19,30, piesa „IO MIRCEA VOIEVOD“. TEATRUL „TINERETULUI" DIN PIATRA NEAMȚ, prezintă astăzi la orele 17 și 20, la Moinești, „TRISTAN ȘI ISOLDA“ iar la orele 19,30 la Podoleni, „MĂȘTI“. Loto-central 13 octombrie 1967 13, 52, 17, 27, 75, 18, 53, 77, 2, 82, 66, 86. Fond de premii 977.292 lei,

Next