Steagul Roşu, aprilie 1969 (Anul 24, nr. 5022-5047)

1969-04-08 / nr. 5028

Pag. 2 „Anemii“ de primăvară (Urmare din pag. I) 5“ ceal nr. 1, zăpada mai trona pe trotuar. Întrebîndu-l pe muncitorul Ion Budioacă de la I.G.O., în al că­rui sector intră și îngrijirea străzii amintite, cine va curăța zăpada de pe trotuar, acesta a ridicat mîinile spre cer, înțelegînd prin aceasta că poate soarele ori ploile, fiindcă, zicea el „eu singur nu pot". Noi sîntem siguri că măsurile ce le va lua conducerea întreprinderii vor face să se „topească" zăpada înain­te ca soarele sau ploaia să fi făcut acest serviciu. Pe multe străzi și bulevarde ale orașului, în spațiile verzi, pot fi văzute mii de pansele plantate astă-toamnă și care au re­zistat acestei grele ierni, bucurîn­­du-se acum de soarele primăverii. Din păcate, în jurul acestor plante terenul nu era curățat. Mobilizarea cetățenilor pentru participarea la acțiunile de înfru­musețare a orașului, era anemică. N-am întîlnit în raidul nostru de­cit un mic grup de salariați ai Cen­trului stomatologic care amenajau terenul din fața sediului lor. Iniția­tivă foarte frumoasă, dar, vorba pro­verbului , cu o floare nu se face primăvara. Nici salariații secției sere și parcuri de la I.G.O. nu erau pre­zenți în număr suficient la lucră­rile din spațiile verzi, abia dacă am întîlnit 3—4 echipe pe teren. Zilele de primăvară, atît de aș­teptate, i-a adunat pe copiii mici și mari la joacă în parcuri, salarii și în curțile unităților școlare, cu toa­te că aceste locuri nu începuseră a fi reamenajate. în curtea Liceului nr. 1, de pildă, elevii, în vacanță, se jucau pe terenul de baschet, deși aici mai persistau nămeții de zăpa­dă, iar în spațiul verde din fața li­ceului, stînjeneii erau , de-acum înalți de 10 cm. Oare­­ n­u se putea găsi nici un cadru didactic, care, profitînd de vacanță, să fi mobili­zat cîtiva elevi inimoși pentru a­­ceste treburi gospodărești ? Și pen­tru că veni vorba de bună gospodă­rire, de ce gazeta sportivă a liceului este lăsată în părăsire? Sticla ce acoperea altădată niște articole, este spartă și căzută în marginea de jos a gazetei, alături de programul de activități al clubului elevilor pentru vacanța de primăvară. Să fie oare aceasta „oglinda" activităților cu elevii ? Ne oprim aici cu șirul observa­țiilor critice, rămînînd ca edilii și conducătorii altor unități vizate să ia de urgență măsurile ce se impun, pentru ca fata municipiului să fie în ritmul viu al acestei primăveri mult așteptate. In acest scop este absolut necesară participarea tutu­ror cetățenilor la acțiunile inițiate, sprijinirea lor de către asociațiile de locatari, deputații municipali, or­ganizațiile U.T.C., comisiile pe car­tiere ale femeilor și, bineînțeles, al comisiei permanente pentru bu­na gospodărire și înfrumusețare a municipiului, astfel ca, beneficiind de timpul favorabil al fiecărei zile, să se treacă practic la înfrumuseța­rea localității. P. S. In timp ce rîndurile de mai sus se aflau sub tipar, ni s-a comu­nicat că duminică 6 aprilie un nu­măr de circa 6.000 de tineri și vîrst­­nici au participat la acțiunea de în­frumusețare a Municipiului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej. Astfel, au fost curățate 10 hectare spațiu verde, au fost văruiți pomi, s-au săpat stra­turi de flori. Totodată ni s-a comu­nicat că"începînd de seri, în fiecare zi participă la asemenea acțiuni circa 500 de tineri. Așadar, se vede că a început să se „întremeze" as­pectul edilitar al Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din jurnalul recentei vacanțe Căutătorii de comori In vederea lărgirii activității de educare patriotică a pionierilor și școlarilor și pentru stimuli­area di­verselor lor preocupări muzeistice, Consiliul Nationa­l al Organizației pionierilor, cu sprijinul Ministerului învățământului și Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, a lan­sat concursul „Căutătorii de comori“, acțiune dedicată celei de-a 25-a a­­niversări a eliberării...,patriei.. Cinstea i de a dat semnalul Ince­pe­rii acestui concurs republican, a re­venit pionierilor Viorica Ghergurdi, Ștefan Frențișor, Natalia Vasilache și Ștefan Varga, de la Școala gene­rală din Prăjești, comuna Traian, care, au participat recent la emisiu­nea „Studioul pionierilor“ a televi­ziunii. Bucuria aceasta s-a­ datorat faptului că, ei și colegii lor, sub În­drumarea profesorului Paul Țară­­lungă, au adus o însemnată contri­­st buție la îmbogățirea exponatelor­­ muzeului sătesc, la prelucrarea ma­­­­terialului colectat. De menționat că în cei 3 ani de­­ existență, muzeul din Prăjești a f­ost­­ vizitat de peste 30.000 de persoane. Preocupări muzeistice ale pionie­rilor întîlnim și in alte localități din județ. La Răcătau, de exemplu, pio­nierii și școlarii au organizat un mi­­cromuzeu cu obiecte dacice, la Ca­­șin există acum un plăcut cult etno­grafic, iar la Casa pionierilor din Comănești și la școala din Benești, au fost înființate secții de numisma­tică. Petre JUVERDEANU, profesor în trecere artistică Școala generală din Brusturoasa, a găzduit de curînd cea de-a doua ser­bare din actuala ediție a Festivalu­lui cultural-artistic al pionierilor și școlarilor. La centrul de comună s-au prezentat formațiile școlilor Brusturoasa și Cucchiniș. Mai bine pregătiți (sub conducerea profeso­rului Nicolae Volmer), pionierii și școlarii din Brusturoasa au cîștigat aplauzele spectatorilor și aprecierile juriului. S-au remarcat: corul, grupul vocal, formația de dansuri, acordeonista Monica Volmer, din clasa a V-a, solista vocală Elena Matei, din clasa a VIII-a, fluierașul Alexandru Coman și recitatoarea Nicoleta Muscă. Această serbare, prezentată de cele două școli în zilele de vacanță, se Înscrie în rîndul activităților de­dicate de către pionieri aprop­atei împliniri a 20 de ani de la înfiin­țarea organizației lor. Eugen TEIRĂU, învățător Pe scenă La Școala generală Sălătuc, co­muna Dărmănești — unde învață și copiii constructorilor barajului de la Poiana Uzului — s-au desfășurat în ultimul timp frumoase activități pio­nierești . Intîlniri cu constructorii, excursii, serbări. Zilele trecute, în sala de spectacole a clubului bara­jului, s-a desfășurat în fața a peste 300 de spectatori, un concurs între detașamentele de pionieri. Au fost prezentate scenete de Octav Pancu- Iași, schițe de Caragiale. Cîștigăto­­rii: elevii clasei a VIII-a B, cu dra­matizarea „Ochiul babei“, după Soacra cu trei nurori" a lui Ion Creanugă. Cu această ocazie, s-au relevat noi tinere talente în rindul elevilor. Da­vid Gabriela, în rolul soacrei, și Mi­rea Angela, în rolul de nară, au creat momente de autentic specta­col, Mariei Constantin, Mitrea Ro­meo, Dandu Adrian, Mihai Tibi, de asemenea, s-au remarcat prin Inter­­pretarea rolurilor în care au fost distribuiți. Elena HANGANU, profesoară _ „Ateneul cultural băcăuan“ de IAȘI. — (Prin telefon la trimisul nostru Ștefan OLTEANU). Casa de cultură din Pașcani programase sîmbătă seara simpozio­nul „La izvoarele tradi­ției". Peste 300 de par­ticipanți au trăit efectiv o acțiune — susținută de profesorii Emil Za­­borilă, Ernest Gavrilo­­vici și lector univ. Ste­la Rusu. Filmul tehnico­­lor „Tradiții" și specta­colul ansamblului fol­cloric din Buda-Blăgești au întregit fericit acea­stă inimoasă seară datinilor de la Trotuș,­­ Siret și Bistrița. La Holboca, localni­cii au gustat din plin ineditul unei acțiuni culturale variate, de la expunerea profesorului Constantin Donea și piesa „Ochiul babei", interpretată de colectivul Casei de cul­tură din Slănic Moldo­va, la antrenantul gru­paj de momente vesele (autor și interpret Ma­rin Cimponeriu) aplau­dat de gazde minute în șir. Duminică, la Pașcani, profesorul Iulian Anto­­nescu a conferențiat despre „Rosturile isto­rice ale poporului ro­mân", în prezent a peste 360 de participan­­­ți, majoritatea fiind ca­dre didactice. La Costuleni, specta­colul artiștilor amatori din Faraoani (cu piesa „Vizita la Malu" de Paul Everac) a stîrnit un interes legitim pen­tru cei aproape 500 spectatori, dată faima de laureați fiind ai oaspeților la cel de-al V-lea Festival bienal de teatru „I.L. Caragia­­le". Spectacolul a fost reluat, în aceeași zi, la Răducăneni, în prezen­ța a circa 600 de spec­tatori. Seara, la Iași, Casa de cultură din cartierul Tătărași găzduit expunerea acto­a­rului și dramaturgului băcăuan Ion Gheîn-Des­­telnica — „Mitul frumu­seții cinematografice", încheiată cu filmul ar­­ tistici „Viva Maria". Ieri după-amiază, la sediul Școlii populare de artă din Iași s-au desfășurat lucrările co­locviului „Funcția for­mativă a școlii popu­lare de artă". Acțiunile penultimei zile au fost încheiate de spectaco­lul muzical prezentat de Școala populară de artă din Bacău, în sala Ca­sei de cultură din car­tierul Tătărași. Și-au dat concursul, corul și orchestra de cameră, orchestra de muzică u­­șoară,­ grupul vocal fol­cloric, soliști vocali și instrumentiști, recita­tori. Acțiunea care va în­cheia turneul „Ateneu­lui cultural băcăuan" este programată astăzi la sediul Comitetului județean Iași cultură și artă, pentru Este vorba de masa rotundă „Căutări și certitudini în acțiunea cultural-e­­ducativă pentru adulți". Vor participa activele comitetelor județene pentru cultură și artă din Bacău și Iași. STEAGUL ROȘU Activitate intensă în portul Constanța. Pentru admiterea în licee și școli profesionale Limba și literatura română în centrul pregătirii elevilor Ca în fiecare an, luna iunie pune în fața absolvenților școlilor gene­rale o serioasă problemă : admite­rea la liceele teoretice, de speciali­tate și școlile profesionale. Experiența examenelor de admi­tere precedente, ilustrată prin re­zultatele obținute, impune cadrelor didactice un plus de atenție, o con­centrare maximă asupra acestui e­­veniment de seamă din viata elevi­lor. Cîteva din deficiențele ivite în decursul examinărilor la obiectul limba și literatura română merită menționate pentru a se urmări în­depărtarea lor într-o maniera adec­vată. Referindu-ne mai întîi la ches­tiunea atît de spinoasă a deosebi­rii genurilor literare, trebuie rele­vat faptul că absolvenții școlii ge­nerale sunt tentați să introducă orice lectură literară in genul epic, pur si simplu narînd-o, căutîndu-i un subiect, transformînd opere ale genului liric în simple povestiri. Astfel, o lectură ca „Pe plaiurile B­­­socei" (Pseudo-kinegetikos, de Al. Odobescu) „Ardealul" (Românii supt Mihai-Voevod Viteazul", de N. Băl­­cescu) ridică serioase probleme de prezentare. Elevul încearcă să des­copere un fir narativ, nedîndu-și seama că într-o astfel de lectură ceea ce trebuie relevat este tocmai „realizarea artistică", transmiterea ideilor prin imagini. Atenția profe­sorului trebuie îndreptată în acest sens spre încercarea de a face ele­vul să nu se încadreze în niște a­­nalize literare șablon, pe care pur și simplu le modifică doar din punct de vedere al conținutului operei studiate. Opinii pe teme didactice Analiza literară la nivelul clasei a VIII-a trebuie s-o pregătească pe cea superioară, din liceu. Gr, un elev care nu discerne între o operă lirică și una epică, esențialul amîn­­durora, nu poate fi considerat pre­gătit pentru intrarea în liceu. O altă latură a problemei în dis­cuție este aceea a separării totale în cadrul analizei a prezentării con­ținutului de realizarea artistică. Ceea ce interesează într-o operă li­terară este mesajul ei și acest me­saj nu poate fi relevat fără a ve­dea cum însuși autorul transmite, prin intermediul stilului, opiniile proprii. In acest sens s-au ivit greutăți la interogarea elevilor privind opera marilor noștri clasici. Toți îl cata­­logau pe Eminescu drept cel mai mare poet, pe Creangă cel mai mare povestitor, pe Caragiale — cel mai mare dramaturg, dar nici unul nu a motivat această separare a lor decit prin subiectul operei tratate, nese­­sizînd principalele deosebiri. In cadrul recapitulării finale sunt deci impetuos necesare : ore de fi­xare a stilului autorilor, ore de îm­pletire a chestiunilor de teorie li­terară cu cele de istorie literară, ore de prezentare a subiectelor de sinteză, pentru că și acestea din ur­mă prezintă unele dificultăți în în­țelegerea lor de către elevi. Sinteza la elevi este egală cu pre­zentarea conținutului tuturor ope­relor ce li se par tor a intra într-o anumită temă. Trebuie evitat acest greșit procedeu. Să determinăm e­­levii să înțeleagă că într-o temă ca „Frumusețile naturii patriei oglin­dite în operele literare studiate", nu procedăm pur și simplu la o în­șiruire revuistică a pastelurilor lui Coșbuc, a prozei lui Odobescu, Crean­gă sau Vlahuță. Ceea ce intere­sează într-o astfel de tema este fe­lul cum acești autori îndrăgostiți de natură au reușit s-o surprindă în cele mai diverse și ciudate întruchi­pări. Sinteză a unor opere literare înseamnă urmărirea discretă și lu­cidă a motivului care le leagă pen­tru a reuși să-l faci pe elev să în­țeleagă tot ceea ce el studiază în legătură cu aceste opere. Alături de literatură, gramatica prezintă un deosebit interes, mai ales avînd în vedere faptul că în clasele superioare aceasta nu se mai studiază. O exprimare literară co­rectă presupune cu siguranța cu­noașterea integrală și perfectă a gramaticii limbii noastre. Gîndirea elevilor se dezvoltă pe baza logicii gramaticale. Dacă o problemă de matematică presupune judecata as­cuțită, același lucru se petrece și cu descifrarea textelor gramaticale. Se cunosc cazuri cînd elevii po­sedă la perfecție moțiunile­­ teore­tice gramaticale, dar nu se pot descurca în labirintul unui text de analizat. Este evidentă aici lipsa ex­perienței practice. Se impune deci împletirea permanentă a noțiunilor de teorie cu aplicația lor practică pe text. Prof. Coca ALEXANDRESCU Școala generală nr. 3 Bacău un foto : aspect din cadrul expoziției micilor desenatori din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sesizări, răspunsuri Corectitudine ?... învățătorul pensionar Iorga C. Gheorghe, din satul Balaia, ne sem­nala la 3 septembrie 1968, taxarea incorectă aplicată pe traseul Bala­ia —Bacău după reînființarea sta­ției, în satul Balaia (de la 9,50 lei, la 11 lei), deși distanța doar rămă­sese aceeași. Răspunsul autobazei preciza că prin rekilometrarea traseului și prin consultarea Secției de drumuri a Consiliului popular județean, s-a confirmat că lungimea traseului este de 30 km și că prețul corect trebuia să fie de 9,50 lei. Se specifica că eroarea se datora aparatelor de kilometraj și că ne­­schimbarea tarifului nu se putea e­­fectua, întrucît era cuprins in mer­sul republican. Eram însă asigurați că, în propunerile de mers pentru 1969, se va modifica relația kilome­trică, fapt ce va satisface cerințele. Dar, iată că din nou tov. Iorga ne scrie că și pe acest an prețul este tot de 11 lei. Cum stăm cu corec­titudinea ? Una spunem și alta fa­cem ? Superficialitate Cind a primit salariul pe luna ia­nuarie 1969, Șerban V. Gheorghe, salariat al centrului de exploatare rural Adjud, ce aparține de Secția rețele electrice din Bacău, strada­ Ștefan cel Mare nr. 44, a avut o sur­priză neplăcută : reținerea sumei de 350 lei. Nedumerit, a întrebat pentru ce anume i s-a făcut această reți­nere și i s-a spus „pentru ratele pe care le-ai făcut prin O.C.L. din Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ei ne-au trimis formele, și să știi că mai ai de plată încă 252 lei". Știind că nu a făcut nici un fel de mare acesta a început să acționeze ; a mai întrebat la Bacău, a făcut vreo două convorbiri cu O.C.L.-ul respec­tiv, dar fără nici un rezultat. Am intervenit și noi, aflînd ast­fel că cel căruia i s-au trimis for­mele, se numea Șerban Gh. Gheor­ghe — și avea un alt număr de bu­letin decit cel căruia i s-au reți­nut banii. Fiecare din cele două părți se a­­cuză reciproci de neglijență și su­perficialitate. Cei de la O.C.L. Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej declară : „după părerea noastră re­zultă clar că greșeala nu este por­nită de la noi, ci de la I.R.E. Bacău, care nu și-a verificat cu simț de răspundere salariații..." Și se pare că are mai multă dreptate, deoarece cel în cauză, care a făcut ratele a venit mutat de la I.M.A. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej la I.R.E. Cei de la secția rețele electrice, cărora li s-a trimis (nu știm cum) formele și avînd un Șerban Gheor­ghe, fără să mai verifice lucrurile, automat, au oprit rata. Mai problematic este că și unii și alții, la început, se împăcaseră cu situația, întrucît nu-l găseau pe Șerban Gheorghe (adevăratul dator­nic), care fie vorba între noi, știa că trebuie să se achite de datorii și se putea sesiza. L-am găsit noi și am rugat pe cei în drept să ia măsuri pentru ca celui păgubaș să i se restituie banii. Socoteala de acasă e una și... în pădure - asta Constantin Crengamiș, salariat la Direcția regională transporturi auto, la coloana Racova, s-a deplasat cu autobuzul nr. 31-Bc-3059 in pădurea Racova să-și ia niște lemne (cu for­me in regulă, intr-adevăr numai pen­tru lemne nu și pentru autobuz), pe care le-a dus apoi la domiciliul său din Blăgești. Numai că lucrul aces­ta l-a cam costat, neașteptat preve­derilor sale. Conducerea D.A.T.A. a dispus re­trogradarea lui pe timp de 3 luni in functia de taxator și imputarea sumei de 232 lei, ceea ce reprezintă contravaloarea transportul­ui efec­­tuat. Dă un ban, dar știe pentru ce ! Două luni ajung? Ionel Ioana, locatar în blocul nr. 14, de pe strada Aviatorilor Bacău, ne semnala faptul că, deși a achi­tat la Asociația de locatari nr. 6, prin chitanța nr. 56.710 o anumită taxă, in luna următoare a primit la instituție poprire pe salariu (adresa nr. 9.930). Motivul popririi, nu fusese opera­tă dhstanța in fișa analitică. Curios lucru ! Considerăm că se impune de ur­gentă ca Asociația de locatari să-și facă simțită mai din plin prezenta, să controleze mai atent activ­itatea funcționarilor, și să le ceară să aibă o comportare corectă fată de loca­tari. C. PLATON Marți 8 aprilie 1969 17.30 17.35 1S.05 18.30 19.00 19.30 20.00 23.00 23.10 MARTI­E APRILIE 1969 TELEX TV. Pentru elevi. Consultații la matema­tică (clasa a XII-a). Limba engleză. Secția 53. Micii meșteri mari — emisiune pentru copii. Telejurnalul de seara: „întrebări la care s-a răspuns... între­bări la care nu s-a răspuns“ — emi­siune de știință. Seară de teatru. „Platonov“ de A. P Cehov. Interpretează un colectiv al Teatrului Național din Craiova. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii, cinema­ MUNICIPIUL BACĂU — Muncitorul : „Pentru încă puțini dolari“ (orele: 10,20, 15,20; 17,20; 19,20; 21,20). — Flamura roșie : „Oameni împietriți“ (o­rele : 10 , 15 , 17 , 19 , 21). — Progresul : .,Made în Italy** (orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Moștenirea lui Achile“ (orele : 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Bună ziua, contesă“. — Oituz : „Paginii din Komarov*'. — Constructorul : „Dosarul XII“. TG. OCNA — Oituz : „Inimă de mamă" SLANIC MOLDOVA - 9 Mai : „Hatan* seriile I—IE MOINEȘTI — 23 August : „Vera Cruz“. COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Rio Bravo“. ASAU — 6 August : „Frumoasele vacanțe“. MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marz nr.­­■ Muzeul de artă. Calea Mărășești. Secția permanentă de artă modernă și con­­temporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. PRO­TESTI t Muzeul sătesc. Galeria de artă. Calea Mărărești nr. 12 . Ex­poziția pictorului Milu Popp. Expoziție de etnografie la sediu! Muzeu­u’ de istorie, strada Karl Marx nr. 23. RACOVA ? Expoziție Ion Borcea“. TG. OCNA . Biserica Răducanu. Comuna ȘTEFAN CEL MARE : Biserica de la Rădeana. BORZEȘTI s Biserica lui Ștefan cel Mare.­­ VREMEA Vreme, în general, frumoasa, cu cerul va­riabil, însem­nări mai accentuate se vor în­registra în timpul nopții. Vîntul va sufla slab. Temperatura aerului în creștere ușoară. Mini­mele vor fi cuprinse între 2 grade și 6 grade, iar maximele între 10 și 15 grade. I. C. H. Șantierul Poiana Uzului comuna Dărmânești, județul Bacău angajează de urgență: URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI: — 50 dulgheri calificați; — 100 betoniști și necalificați; — 10 electricieni; — 10 lăcătuși mecanici. Se asigură transportul pentru angajare și plata salariilor din ziua recrutării. Condiții bune de cazare și salarizare. I.C.R.T.I. Bacău Strada A. Tolstoi nr. 4 angajează de urgență. — Tehnician 1 construcții Solicitanții se vor adresa la telefon nr. 14424, în­tre orele 7—15,30. BUCUREȘTI MARTI 8 APRILIE 1969 PROGRAMUL I 15.05 Tangoul veșnic tînăr. 15.15 Tării, inima și versul. 15.30 înflorești pămînt al bucuriei — cîntece. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorolo­gic. 16.10 Cîntă Elena Hașaș și Marin Buzdugan. 16.30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Muzică ușoară de compozitori din R. Ț*. Ungară. 17.15 Ce e nou în județul dv. ? — BACĂU. 17.30 Melodiile anotimpurilor. 17.45 Revista economică. 18.05 Melodii populare. 18.■­0 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Snort. 19.30 Muzica populară. 9.50 Miniaturi instrumentale. 20.05 Consultație juridică. 20.15 Teatru radiofonic serial. „La răscruce de vînturi“ de Emily Bronte. Seria a II-a „Fuga lui Heathcliff“. 20.40 Muzică ușoară. 20.^0 Recital de operă Valentin Teodorian. 21.05 RAMPA 21.25 Mîine, în emisiunile muzicale. 21.35 Din repertoriul soliștilor Radmila Ka­raclak­i, Gică Petrescu și Constantin Drăghici. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Tazz. 22.40 Moment poetic. 22.45 Trei m­ese pentru orchestră de Nicolae Brînduș. 23.00 Melodii magazin. 23.45 Treisprezece Remdouri de Adam de la Halle-0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROC­IAMUL II 15.00 Concertul pentru flaut și orchestră de Tudor Jarda. 15.25 Din pîlnia gramofonului. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Miniaturi de estradă. 16.15 Arii din operete. 16.25 Viața de concert a Capitalei. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorolo­gic. 17.1­0 Cvintetul în La major pentru oboi și cvartet de coarde de Luigi Boccherini. 17.30 De la schiță, la roman : Corneliu Leu. 17.45 Arii din opere. 18.05 Meridiane. 18.30 Muzică ușoara. 18.45 Romanțe. 19.05 Muzică corală. 19.30 Curs de limba franceză. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cîntecul de amurg. 20.30 Varietăți folclorice. 20.50 Muzică ușoară. 21.05 Trio nr. 2 op. 87 în Do major de Brahms. 21.40 Cercetări și prspective în istoria lite­rară. o Critica literară din unghiul de vedere al istoriei literare. 22.00 Concert simfonic. 22.30 Cronica filmului. 22.40 Pagini din opera „Ovidiu“ de Constan­tin C. Nottara. 23.07 File din istoria cvartetului modern. 23.45 Melodii vechi, ritmuri noi. 24.00—1.00 Variațiuni cinematografice de Du­mitru Capoianu ; Simfonia de George Draga ; Muzica festivă de Ștefan Zor­­zor ; Passacaglia de Alexandru Hrisa­­nide; MIERCURI 9 APRILIE 1969 PROGRAMUL I . 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Soliști și formații artistice de amatori. . 11.05 Din creația compozitorilor H. Măli­neanu și Radu Șerban. 11.30 Madrigale interpretate de sextetul Luca Marenzio. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzica ușoară. 14.10 înșir-te mărgărite (emisiune pentru co­pii)­ . ... 14.35 Concertul zilei. PROGRAMUL II 7.10 Valsuri, uverturi, polci. 7.37 Muzică­ ușoară interpretată la orga e­­lectronică. 7.45 Muzică populara din Transilvania. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Arii din operete. 8.35 Simfonia I „în memoriam“ de Walter Mihai­l Klepper. 9.10 Curs­u­­ de limba germană. 9.30 Pagini de estradă de mare populari­tate. 10.05 Recital de vioară Radu Paraschivescu. 10.30 Antena tineretului. 10.55 Coruri de Zoltán Kodály. 11.15 Poemul simfonic Acteon de Alfred A­­lessa­ndrescu. 11.35 Cîntă Corina Bărbulescu și Corneliu Fînățeanu — arii din operete. 12.05­­­ Avanpremieră cotidiană. 12.16 Concert de prînz. 13.00 Din cîntecele popoarelor. 13.15 Recital vocal Viorel Ban. 13.30 Unda vesela (reluare). 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment științific. 14.35 Melodii de Viorel Butnaru, Gelu Mi­hail­ și Sorin Moga. Pentru eventualele modificări survenite în programul de ci­nema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost co­municate, redacția nu-și asumă răspunderea.

Next