Steagul Roşu, aprilie 1969 (Anul 24, nr. 5022-5047)
1969-04-08 / nr. 5028
Pag. 2 „Anemii“ de primăvară (Urmare din pag. I) 5“ ceal nr. 1, zăpada mai trona pe trotuar. Întrebîndu-l pe muncitorul Ion Budioacă de la I.G.O., în al cărui sector intră și îngrijirea străzii amintite, cine va curăța zăpada de pe trotuar, acesta a ridicat mîinile spre cer, înțelegînd prin aceasta că poate soarele ori ploile, fiindcă, zicea el „eu singur nu pot". Noi sîntem siguri că măsurile ce le va lua conducerea întreprinderii vor face să se „topească" zăpada înainte ca soarele sau ploaia să fi făcut acest serviciu. Pe multe străzi și bulevarde ale orașului, în spațiile verzi, pot fi văzute mii de pansele plantate astă-toamnă și care au rezistat acestei grele ierni, bucurîndu-se acum de soarele primăverii. Din păcate, în jurul acestor plante terenul nu era curățat. Mobilizarea cetățenilor pentru participarea la acțiunile de înfrumusețare a orașului, era anemică. N-am întîlnit în raidul nostru decit un mic grup de salariați ai Centrului stomatologic care amenajau terenul din fața sediului lor. Inițiativă foarte frumoasă, dar, vorba proverbului , cu o floare nu se face primăvara. Nici salariații secției sere și parcuri de la I.G.O. nu erau prezenți în număr suficient la lucrările din spațiile verzi, abia dacă am întîlnit 3—4 echipe pe teren. Zilele de primăvară, atît de așteptate, i-a adunat pe copiii mici și mari la joacă în parcuri, salarii și în curțile unităților școlare, cu toate că aceste locuri nu începuseră a fi reamenajate. în curtea Liceului nr. 1, de pildă, elevii, în vacanță, se jucau pe terenul de baschet, deși aici mai persistau nămeții de zăpadă, iar în spațiul verde din fața liceului, stînjeneii erau , de-acum înalți de 10 cm. Oare nu se putea găsi nici un cadru didactic, care, profitînd de vacanță, să fi mobilizat cîtiva elevi inimoși pentru aceste treburi gospodărești ? Și pentru că veni vorba de bună gospodărire, de ce gazeta sportivă a liceului este lăsată în părăsire? Sticla ce acoperea altădată niște articole, este spartă și căzută în marginea de jos a gazetei, alături de programul de activități al clubului elevilor pentru vacanța de primăvară. Să fie oare aceasta „oglinda" activităților cu elevii ? Ne oprim aici cu șirul observațiilor critice, rămînînd ca edilii și conducătorii altor unități vizate să ia de urgență măsurile ce se impun, pentru ca fata municipiului să fie în ritmul viu al acestei primăveri mult așteptate. In acest scop este absolut necesară participarea tuturor cetățenilor la acțiunile inițiate, sprijinirea lor de către asociațiile de locatari, deputații municipali, organizațiile U.T.C., comisiile pe cartiere ale femeilor și, bineînțeles, al comisiei permanente pentru buna gospodărire și înfrumusețare a municipiului, astfel ca, beneficiind de timpul favorabil al fiecărei zile, să se treacă practic la înfrumusețarea localității. P. S. In timp ce rîndurile de mai sus se aflau sub tipar, ni s-a comunicat că duminică 6 aprilie un număr de circa 6.000 de tineri și vîrstnici au participat la acțiunea de înfrumusețare a Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Astfel, au fost curățate 10 hectare spațiu verde, au fost văruiți pomi, s-au săpat straturi de flori. Totodată ni s-a comunicat că"începînd de seri, în fiecare zi participă la asemenea acțiuni circa 500 de tineri. Așadar, se vede că a început să se „întremeze" aspectul edilitar al Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din jurnalul recentei vacanțe Căutătorii de comori In vederea lărgirii activității de educare patriotică a pionierilor și școlarilor și pentru stimuliarea diverselor lor preocupări muzeistice, Consiliul National al Organizației pionierilor, cu sprijinul Ministerului învățământului și Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, a lansat concursul „Căutătorii de comori“, acțiune dedicată celei de-a 25-a aniversări a eliberării...,patriei.. Cinstea i de a dat semnalul Inceperii acestui concurs republican, a revenit pionierilor Viorica Ghergurdi, Ștefan Frențișor, Natalia Vasilache și Ștefan Varga, de la Școala generală din Prăjești, comuna Traian, care, au participat recent la emisiunea „Studioul pionierilor“ a televiziunii. Bucuria aceasta s-a datorat faptului că, ei și colegii lor, sub Îndrumarea profesorului Paul Țarălungă, au adus o însemnată contrist buție la îmbogățirea exponatelor muzeului sătesc, la prelucrarea materialului colectat. De menționat că în cei 3 ani de existență, muzeul din Prăjești a fost vizitat de peste 30.000 de persoane. Preocupări muzeistice ale pionierilor întîlnim și in alte localități din județ. La Răcătau, de exemplu, pionierii și școlarii au organizat un micromuzeu cu obiecte dacice, la Cașin există acum un plăcut cult etnografic, iar la Casa pionierilor din Comănești și la școala din Benești, au fost înființate secții de numismatică. Petre JUVERDEANU, profesor în trecere artistică Școala generală din Brusturoasa, a găzduit de curînd cea de-a doua serbare din actuala ediție a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor. La centrul de comună s-au prezentat formațiile școlilor Brusturoasa și Cucchiniș. Mai bine pregătiți (sub conducerea profesorului Nicolae Volmer), pionierii și școlarii din Brusturoasa au cîștigat aplauzele spectatorilor și aprecierile juriului. S-au remarcat: corul, grupul vocal, formația de dansuri, acordeonista Monica Volmer, din clasa a V-a, solista vocală Elena Matei, din clasa a VIII-a, fluierașul Alexandru Coman și recitatoarea Nicoleta Muscă. Această serbare, prezentată de cele două școli în zilele de vacanță, se Înscrie în rîndul activităților dedicate de către pionieri apropatei împliniri a 20 de ani de la înființarea organizației lor. Eugen TEIRĂU, învățător Pe scenă La Școala generală Sălătuc, comuna Dărmănești — unde învață și copiii constructorilor barajului de la Poiana Uzului — s-au desfășurat în ultimul timp frumoase activități pionierești . Intîlniri cu constructorii, excursii, serbări. Zilele trecute, în sala de spectacole a clubului barajului, s-a desfășurat în fața a peste 300 de spectatori, un concurs între detașamentele de pionieri. Au fost prezentate scenete de Octav Pancu- Iași, schițe de Caragiale. Cîștigătorii: elevii clasei a VIII-a B, cu dramatizarea „Ochiul babei“, după Soacra cu trei nurori" a lui Ion Creanugă. Cu această ocazie, s-au relevat noi tinere talente în rindul elevilor. David Gabriela, în rolul soacrei, și Mirea Angela, în rolul de nară, au creat momente de autentic spectacol, Mariei Constantin, Mitrea Romeo, Dandu Adrian, Mihai Tibi, de asemenea, s-au remarcat prin Interpretarea rolurilor în care au fost distribuiți. Elena HANGANU, profesoară _ „Ateneul cultural băcăuan“ de IAȘI. — (Prin telefon la trimisul nostru Ștefan OLTEANU). Casa de cultură din Pașcani programase sîmbătă seara simpozionul „La izvoarele tradiției". Peste 300 de participanți au trăit efectiv o acțiune — susținută de profesorii Emil Zaborilă, Ernest Gavrilovici și lector univ. Stela Rusu. Filmul tehnicolor „Tradiții" și spectacolul ansamblului folcloric din Buda-Blăgești au întregit fericit această inimoasă seară datinilor de la Trotuș, Siret și Bistrița. La Holboca, localnicii au gustat din plin ineditul unei acțiuni culturale variate, de la expunerea profesorului Constantin Donea și piesa „Ochiul babei", interpretată de colectivul Casei de cultură din Slănic Moldova, la antrenantul grupaj de momente vesele (autor și interpret Marin Cimponeriu) aplaudat de gazde minute în șir. Duminică, la Pașcani, profesorul Iulian Antonescu a conferențiat despre „Rosturile istorice ale poporului român", în prezent a peste 360 de participanți, majoritatea fiind cadre didactice. La Costuleni, spectacolul artiștilor amatori din Faraoani (cu piesa „Vizita la Malu" de Paul Everac) a stîrnit un interes legitim pentru cei aproape 500 spectatori, dată faima de laureați fiind ai oaspeților la cel de-al V-lea Festival bienal de teatru „I.L. Caragiale". Spectacolul a fost reluat, în aceeași zi, la Răducăneni, în prezența a circa 600 de spectatori. Seara, la Iași, Casa de cultură din cartierul Tătărași găzduit expunerea actoarului și dramaturgului băcăuan Ion Gheîn-Destelnica — „Mitul frumuseții cinematografice", încheiată cu filmul ar tistici „Viva Maria". Ieri după-amiază, la sediul Școlii populare de artă din Iași s-au desfășurat lucrările colocviului „Funcția formativă a școlii populare de artă". Acțiunile penultimei zile au fost încheiate de spectacolul muzical prezentat de Școala populară de artă din Bacău, în sala Casei de cultură din cartierul Tătărași. Și-au dat concursul, corul și orchestra de cameră, orchestra de muzică ușoară, grupul vocal folcloric, soliști vocali și instrumentiști, recitatori. Acțiunea care va încheia turneul „Ateneului cultural băcăuan" este programată astăzi la sediul Comitetului județean Iași cultură și artă, pentru Este vorba de masa rotundă „Căutări și certitudini în acțiunea cultural-educativă pentru adulți". Vor participa activele comitetelor județene pentru cultură și artă din Bacău și Iași. STEAGUL ROȘU Activitate intensă în portul Constanța. Pentru admiterea în licee și școli profesionale Limba și literatura română în centrul pregătirii elevilor Ca în fiecare an, luna iunie pune în fața absolvenților școlilor generale o serioasă problemă : admiterea la liceele teoretice, de specialitate și școlile profesionale. Experiența examenelor de admitere precedente, ilustrată prin rezultatele obținute, impune cadrelor didactice un plus de atenție, o concentrare maximă asupra acestui eveniment de seamă din viata elevilor. Cîteva din deficiențele ivite în decursul examinărilor la obiectul limba și literatura română merită menționate pentru a se urmări îndepărtarea lor într-o maniera adecvată. Referindu-ne mai întîi la chestiunea atît de spinoasă a deosebirii genurilor literare, trebuie relevat faptul că absolvenții școlii generale sunt tentați să introducă orice lectură literară in genul epic, pur si simplu narînd-o, căutîndu-i un subiect, transformînd opere ale genului liric în simple povestiri. Astfel, o lectură ca „Pe plaiurile Bsocei" (Pseudo-kinegetikos, de Al. Odobescu) „Ardealul" (Românii supt Mihai-Voevod Viteazul", de N. Bălcescu) ridică serioase probleme de prezentare. Elevul încearcă să descopere un fir narativ, nedîndu-și seama că într-o astfel de lectură ceea ce trebuie relevat este tocmai „realizarea artistică", transmiterea ideilor prin imagini. Atenția profesorului trebuie îndreptată în acest sens spre încercarea de a face elevul să nu se încadreze în niște analize literare șablon, pe care pur și simplu le modifică doar din punct de vedere al conținutului operei studiate. Opinii pe teme didactice Analiza literară la nivelul clasei a VIII-a trebuie s-o pregătească pe cea superioară, din liceu. Gr, un elev care nu discerne între o operă lirică și una epică, esențialul amîndurora, nu poate fi considerat pregătit pentru intrarea în liceu. O altă latură a problemei în discuție este aceea a separării totale în cadrul analizei a prezentării conținutului de realizarea artistică. Ceea ce interesează într-o operă literară este mesajul ei și acest mesaj nu poate fi relevat fără a vedea cum însuși autorul transmite, prin intermediul stilului, opiniile proprii. In acest sens s-au ivit greutăți la interogarea elevilor privind opera marilor noștri clasici. Toți îl catalogau pe Eminescu drept cel mai mare poet, pe Creangă cel mai mare povestitor, pe Caragiale — cel mai mare dramaturg, dar nici unul nu a motivat această separare a lor decit prin subiectul operei tratate, nesesizînd principalele deosebiri. In cadrul recapitulării finale sunt deci impetuos necesare : ore de fixare a stilului autorilor, ore de împletire a chestiunilor de teorie literară cu cele de istorie literară, ore de prezentare a subiectelor de sinteză, pentru că și acestea din urmă prezintă unele dificultăți în înțelegerea lor de către elevi. Sinteza la elevi este egală cu prezentarea conținutului tuturor operelor ce li se par tor a intra într-o anumită temă. Trebuie evitat acest greșit procedeu. Să determinăm elevii să înțeleagă că într-o temă ca „Frumusețile naturii patriei oglindite în operele literare studiate", nu procedăm pur și simplu la o înșiruire revuistică a pastelurilor lui Coșbuc, a prozei lui Odobescu, Creangă sau Vlahuță. Ceea ce interesează într-o astfel de tema este felul cum acești autori îndrăgostiți de natură au reușit s-o surprindă în cele mai diverse și ciudate întruchipări. Sinteză a unor opere literare înseamnă urmărirea discretă și lucidă a motivului care le leagă pentru a reuși să-l faci pe elev să înțeleagă tot ceea ce el studiază în legătură cu aceste opere. Alături de literatură, gramatica prezintă un deosebit interes, mai ales avînd în vedere faptul că în clasele superioare aceasta nu se mai studiază. O exprimare literară corectă presupune cu siguranța cunoașterea integrală și perfectă a gramaticii limbii noastre. Gîndirea elevilor se dezvoltă pe baza logicii gramaticale. Dacă o problemă de matematică presupune judecata ascuțită, același lucru se petrece și cu descifrarea textelor gramaticale. Se cunosc cazuri cînd elevii posedă la perfecție moțiunile teoretice gramaticale, dar nu se pot descurca în labirintul unui text de analizat. Este evidentă aici lipsa experienței practice. Se impune deci împletirea permanentă a noțiunilor de teorie cu aplicația lor practică pe text. Prof. Coca ALEXANDRESCU Școala generală nr. 3 Bacău un foto : aspect din cadrul expoziției micilor desenatori din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sesizări, răspunsuri Corectitudine ?... învățătorul pensionar Iorga C. Gheorghe, din satul Balaia, ne semnala la 3 septembrie 1968, taxarea incorectă aplicată pe traseul Balaia —Bacău după reînființarea stației, în satul Balaia (de la 9,50 lei, la 11 lei), deși distanța doar rămăsese aceeași. Răspunsul autobazei preciza că prin rekilometrarea traseului și prin consultarea Secției de drumuri a Consiliului popular județean, s-a confirmat că lungimea traseului este de 30 km și că prețul corect trebuia să fie de 9,50 lei. Se specifica că eroarea se datora aparatelor de kilometraj și că neschimbarea tarifului nu se putea efectua, întrucît era cuprins in mersul republican. Eram însă asigurați că, în propunerile de mers pentru 1969, se va modifica relația kilometrică, fapt ce va satisface cerințele. Dar, iată că din nou tov. Iorga ne scrie că și pe acest an prețul este tot de 11 lei. Cum stăm cu corectitudinea ? Una spunem și alta facem ? Superficialitate Cind a primit salariul pe luna ianuarie 1969, Șerban V. Gheorghe, salariat al centrului de exploatare rural Adjud, ce aparține de Secția rețele electrice din Bacău, strada Ștefan cel Mare nr. 44, a avut o surpriză neplăcută : reținerea sumei de 350 lei. Nedumerit, a întrebat pentru ce anume i s-a făcut această reținere și i s-a spus „pentru ratele pe care le-ai făcut prin O.C.L. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ei ne-au trimis formele, și să știi că mai ai de plată încă 252 lei". Știind că nu a făcut nici un fel de mare acesta a început să acționeze ; a mai întrebat la Bacău, a făcut vreo două convorbiri cu O.C.L.-ul respectiv, dar fără nici un rezultat. Am intervenit și noi, aflînd astfel că cel căruia i s-au trimis formele, se numea Șerban Gh. Gheorghe — și avea un alt număr de buletin decit cel căruia i s-au reținut banii. Fiecare din cele două părți se acuză reciproci de neglijență și superficialitate. Cei de la O.C.L. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej declară : „după părerea noastră rezultă clar că greșeala nu este pornită de la noi, ci de la I.R.E. Bacău, care nu și-a verificat cu simț de răspundere salariații..." Și se pare că are mai multă dreptate, deoarece cel în cauză, care a făcut ratele a venit mutat de la I.M.A. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej la I.R.E. Cei de la secția rețele electrice, cărora li s-a trimis (nu știm cum) formele și avînd un Șerban Gheorghe, fără să mai verifice lucrurile, automat, au oprit rata. Mai problematic este că și unii și alții, la început, se împăcaseră cu situația, întrucît nu-l găseau pe Șerban Gheorghe (adevăratul datornic), care fie vorba între noi, știa că trebuie să se achite de datorii și se putea sesiza. L-am găsit noi și am rugat pe cei în drept să ia măsuri pentru ca celui păgubaș să i se restituie banii. Socoteala de acasă e una și... în pădure - asta Constantin Crengamiș, salariat la Direcția regională transporturi auto, la coloana Racova, s-a deplasat cu autobuzul nr. 31-Bc-3059 in pădurea Racova să-și ia niște lemne (cu forme in regulă, intr-adevăr numai pentru lemne nu și pentru autobuz), pe care le-a dus apoi la domiciliul său din Blăgești. Numai că lucrul acesta l-a cam costat, neașteptat prevederilor sale. Conducerea D.A.T.A. a dispus retrogradarea lui pe timp de 3 luni in functia de taxator și imputarea sumei de 232 lei, ceea ce reprezintă contravaloarea transportului efectuat. Dă un ban, dar știe pentru ce ! Două luni ajung? Ionel Ioana, locatar în blocul nr. 14, de pe strada Aviatorilor Bacău, ne semnala faptul că, deși a achitat la Asociația de locatari nr. 6, prin chitanța nr. 56.710 o anumită taxă, in luna următoare a primit la instituție poprire pe salariu (adresa nr. 9.930). Motivul popririi, nu fusese operată dhstanța in fișa analitică. Curios lucru ! Considerăm că se impune de urgentă ca Asociația de locatari să-și facă simțită mai din plin prezenta, să controleze mai atent activitatea funcționarilor, și să le ceară să aibă o comportare corectă fată de locatari. C. PLATON Marți 8 aprilie 1969 17.30 17.35 1S.05 18.30 19.00 19.30 20.00 23.00 23.10 MARTIE APRILIE 1969 TELEX TV. Pentru elevi. Consultații la matematică (clasa a XII-a). Limba engleză. Secția 53. Micii meșteri mari — emisiune pentru copii. Telejurnalul de seara: „întrebări la care s-a răspuns... întrebări la care nu s-a răspuns“ — emisiune de știință. Seară de teatru. „Platonov“ de A. P Cehov. Interpretează un colectiv al Teatrului Național din Craiova. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii, cinema MUNICIPIUL BACĂU — Muncitorul : „Pentru încă puțini dolari“ (orele: 10,20, 15,20; 17,20; 19,20; 21,20). — Flamura roșie : „Oameni împietriți“ (orele : 10 , 15 , 17 , 19 , 21). — Progresul : .,Made în Italy** (orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Moștenirea lui Achile“ (orele : 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Bună ziua, contesă“. — Oituz : „Paginii din Komarov*'. — Constructorul : „Dosarul XII“. TG. OCNA — Oituz : „Inimă de mamă" SLANIC MOLDOVA - 9 Mai : „Hatan* seriile I—IE MOINEȘTI — 23 August : „Vera Cruz“. COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Rio Bravo“. ASAU — 6 August : „Frumoasele vacanțe“. MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marz nr.■ Muzeul de artă. Calea Mărășești. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. PROTESTI t Muzeul sătesc. Galeria de artă. Calea Mărărești nr. 12 . Expoziția pictorului Milu Popp. Expoziție de etnografie la sediu! Muzeuu’ de istorie, strada Karl Marx nr. 23. RACOVA ? Expoziție Ion Borcea“. TG. OCNA . Biserica Răducanu. Comuna ȘTEFAN CEL MARE : Biserica de la Rădeana. BORZEȘTI s Biserica lui Ștefan cel Mare. VREMEA Vreme, în general, frumoasa, cu cerul variabil, însemnări mai accentuate se vor înregistra în timpul nopții. Vîntul va sufla slab. Temperatura aerului în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 2 grade și 6 grade, iar maximele între 10 și 15 grade. I. C. H. Șantierul Poiana Uzului comuna Dărmânești, județul Bacău angajează de urgență: URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI: — 50 dulgheri calificați; — 100 betoniști și necalificați; — 10 electricieni; — 10 lăcătuși mecanici. Se asigură transportul pentru angajare și plata salariilor din ziua recrutării. Condiții bune de cazare și salarizare. I.C.R.T.I. Bacău Strada A. Tolstoi nr. 4 angajează de urgență. — Tehnician 1 construcții Solicitanții se vor adresa la telefon nr. 14424, între orele 7—15,30. BUCUREȘTI MARTI 8 APRILIE 1969 PROGRAMUL I 15.05 Tangoul veșnic tînăr. 15.15 Tării, inima și versul. 15.30 înflorești pămînt al bucuriei — cîntece. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.10 Cîntă Elena Hașaș și Marin Buzdugan. 16.30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Muzică ușoară de compozitori din R. Ț*. Ungară. 17.15 Ce e nou în județul dv. ? — BACĂU. 17.30 Melodiile anotimpurilor. 17.45 Revista economică. 18.05 Melodii populare. 18.■0 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Snort. 19.30 Muzica populară. 9.50 Miniaturi instrumentale. 20.05 Consultație juridică. 20.15 Teatru radiofonic serial. „La răscruce de vînturi“ de Emily Bronte. Seria a II-a „Fuga lui Heathcliff“. 20.40 Muzică ușoară. 20.^0 Recital de operă Valentin Teodorian. 21.05 RAMPA 21.25 Mîine, în emisiunile muzicale. 21.35 Din repertoriul soliștilor Radmila Karaclaki, Gică Petrescu și Constantin Drăghici. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Tazz. 22.40 Moment poetic. 22.45 Trei mese pentru orchestră de Nicolae Brînduș. 23.00 Melodii magazin. 23.45 Treisprezece Remdouri de Adam de la Halle-0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROCIAMUL II 15.00 Concertul pentru flaut și orchestră de Tudor Jarda. 15.25 Din pîlnia gramofonului. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Miniaturi de estradă. 16.15 Arii din operete. 16.25 Viața de concert a Capitalei. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Cvintetul în La major pentru oboi și cvartet de coarde de Luigi Boccherini. 17.30 De la schiță, la roman : Corneliu Leu. 17.45 Arii din opere. 18.05 Meridiane. 18.30 Muzică ușoara. 18.45 Romanțe. 19.05 Muzică corală. 19.30 Curs de limba franceză. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cîntecul de amurg. 20.30 Varietăți folclorice. 20.50 Muzică ușoară. 21.05 Trio nr. 2 op. 87 în Do major de Brahms. 21.40 Cercetări și prspective în istoria literară. o Critica literară din unghiul de vedere al istoriei literare. 22.00 Concert simfonic. 22.30 Cronica filmului. 22.40 Pagini din opera „Ovidiu“ de Constantin C. Nottara. 23.07 File din istoria cvartetului modern. 23.45 Melodii vechi, ritmuri noi. 24.00—1.00 Variațiuni cinematografice de Dumitru Capoianu ; Simfonia de George Draga ; Muzica festivă de Ștefan Zorzor ; Passacaglia de Alexandru Hrisanide; MIERCURI 9 APRILIE 1969 PROGRAMUL I . 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Soliști și formații artistice de amatori. . 11.05 Din creația compozitorilor H. Mălineanu și Radu Șerban. 11.30 Madrigale interpretate de sextetul Luca Marenzio. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzica ușoară. 14.10 înșir-te mărgărite (emisiune pentru copii) . ... 14.35 Concertul zilei. PROGRAMUL II 7.10 Valsuri, uverturi, polci. 7.37 Muzică ușoară interpretată la orga electronică. 7.45 Muzică populara din Transilvania. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Arii din operete. 8.35 Simfonia I „în memoriam“ de Walter Mihail Klepper. 9.10 Cursu de limba germană. 9.30 Pagini de estradă de mare popularitate. 10.05 Recital de vioară Radu Paraschivescu. 10.30 Antena tineretului. 10.55 Coruri de Zoltán Kodály. 11.15 Poemul simfonic Acteon de Alfred Alessandrescu. 11.35 Cîntă Corina Bărbulescu și Corneliu Fînățeanu — arii din operete. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.16 Concert de prînz. 13.00 Din cîntecele popoarelor. 13.15 Recital vocal Viorel Ban. 13.30 Unda vesela (reluare). 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment științific. 14.35 Melodii de Viorel Butnaru, Gelu Mihail și Sorin Moga. Pentru eventualele modificări survenite în programul de cinema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost comunicate, redacția nu-și asumă răspunderea.