Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-19 / nr. 5221
Pag. 2 JTEAGUL ROȘU Reveniri II. Publicul conferințelor (Urmare din pag. 1) Din cine se alcătuiește publicul conferințelor ? Cineva cu demonul ironiei în singe mi-a răspuns laconic , dintr-un moș și o babă. Maliția aceasta are totuși partea ei de adevăr. Desigur, participarea la cutare ori cutare conferință e determinată de prestigiul conferențiarului, de calitatea temei. N-are nimeni însă a se plînge , s-au stabilit cicluri tematice interesante, iar cei care le susțin nu sînt niște ramoliți ori ignoranți, ci oameni cu autoritate științifică, artistică, cetățenească. La unele conferințe publicul e chiar numeros, un public dornic de informare și care stimulează prin atitudinea sa pe propunătorul temei. Totuși, în majoritate, publicul conferințelor îl alcătuiesc pensionarii, femeile Dintre aceștia, casnice, unii, după ce și-au făcut piața se mai odihnesc la cîte-o conferință. Se mai odihnesc și cartofii în genți, pîinile învelite în ziarul de duminică, găinile în poală ori sub haină, dar la cite una dintre ele le vine să cînție și o face în necazul conferențiarului. Prilej excelent pentru cei veniți doar pentru filmul ce se dă gratuit de a se amuza. Dar asupra acestui fel de a fi prezenți la conferință am să revin altădată... Urmărind compoziția publicului conferințelor, constați imediat lipsa tinerilor. Așadar, unde ni-s elevii și studenții ? Și, unde ni-s dascălii lor ? Personal, cred că absența celor din urmă menține neîncrederea tineretului în această formă de comunicare publică, neîndoielnic modernă. „In împărăția leului de argint La „Muncitorul“ ! Un public format în majoritate de tineri ocupă pînă la limită sala cinematografului, atras nu de titlul, ci de eroii filmului pe care a mai avut prilejul să-i urmărească cu aceeași patimă însetată de aventură. Desigur, nu acesta este un argument care să susțină ecranizarea lui F. J. Cottlieb după celebrul roman al lui Karl May, pentru că același public novice și dornic de spectaculos a răspuns cu egală dărnicie unor solicitări cinematografice derizorii. Adevărul este că intențiile de a servi cu conștiinciozitate o literatură de aventuri de bună calitate s-au conjugat cu o regie de reală profesionalitate și cu contribuții interpretative remarcabile. Nu a rezultat o capodoperă a genului, ci un film onest în care preocuparea de fond — un mesaj al binelui și al prieteniei între oameni se află la baza acestei opere care a încintat imaginația cîtorva generații de cititori — constituie principalul obiectiv al realizatorilor săi. Se relevă din nou, Old Shatterhand, (interpretat de Lex Barker), erou de o factură originală, suprapunînd agilitatea și abilitatea , pe un fond de distincție omenească, rar întâlnită în producția cinematografică de serie. Direcția jocului actorului este aceea a relevării substratului moral, evidențiind superioritatea generozității și voinței de pace în fața agresiunii forțelor răului. Meșteșugul genului este bine stăpînit de interpret și de regizor, fiecare secvență constituindu-se într-o ingenioasă gradație de evenimente, acumulînd treptat motivul unei acțiuni ce poate captiva și cele mai indiferente sensibilități la gustul aventurii. Prețul facilității se plătește însă și aici pentru că în afara unor adevărate modele de suspens, ne întâlnim și cu un serial de naivități, de falsuri și gratuități pe care și ochiul cel mai puțin ager de spectator le descoperă și se refuză. Dar nici acesta nu este un motiv pentru ca ,la împărăția leului de argint“ să nu afle interes și înțelegere. C. IULIAN Ut „Testamentul doctorului Mabuse La „Flamura roșie“ Filmul este un „remake“, termen tradus in românește cu refacere. Se obișnuiește în cinematografie ca opere importante care s-au bucurat în trecut de succese, să fie reluate de către artiștii contemporani. Personajul Mabuse a apârut pentru prima oară în 1922 în filmul cineastului german Fritz Lang „Mabuse jucătorul“. Sintem în epoca expresionismului cînd Murnau își îngrozea spectatorii cu Nosferatu, cînd Caligari sau Doctorul Jeckyll își schimbau înfățișarea devenind vampiri sau fantome, monștri urmărind să distrugă omenirea. In Germania, Hitler amenința popoarele cu al său „MEIN KAMPF“. Regizorul Lang dă o replică prin „Testamentul doctorului Mabuse“ (1932): „Prin povestea unui bandit dement, dînd directive din celula sa de nebuni ciracilor săi să distrugă omenirea, am urmărit — declară Lang — să stigmatizez terorismul hitlerist, lozincile și doctrinele celui de al treilea Reich, teoriile naziste asupra distrugerii deliberate a tot ce este folositor poporului“. Goebbels a interzis filmul și cineastul a fost nevoit să părăsească Germania. S-a reîntors după înfrîngerea nazismului și a continuat serialul cu „Diabolicul doctor Mabuse“ (1960). Am așteptat cu interes refacerea regizorului vest-german Werner Klinger. Nădăjduiam că întâmplările lui Mabuse vor fi văzute de către cineast printr-o prismă nouă și în consecință ele vor căpăta noi valențe. Am sperat însă mai mult decât ni s-a oferit. în felul cum conduce acțiunea și cum construiește suspens-ul, Klinger se verifică, ca un bun mînuitor al efectelor de seducție cinematografică. Din păcate, el nu dă relief nici unei idei, lipsind filmul de forța avertismentului și mulțumindu-se numai cu o peliculă senzațională de serie. Nici distribuția, cuprinzînd nume bine cunoscute cinefililor ca Senta Berger, Gert Fröbe sau Helmut Schmidt, nu a putut salva această peliculă modestă. M. ROZEANU Vă prezentăm o imagine din filmul „în împărăția leului de argint“ Imagine din filmul „Testamentul doctorului Mabuse“ care rulează la cinematograful „Flamura roșie“ Schimb de opinii între tinerii condeieri De cîtva timp, un mănunchi de tineri, studenți și elevi, își desfășoară eforturile creatoare sub egida cenaclului „Lucian Blaga“ de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor din Bacău. Și, deși relativ puține lucrări au văzut lumina tiparului, ori au fost remarcate cu prilejul unor concursuri, autorii lor se pot mîndri cu o activitate continuă, perseverentă, sub imboldul de netăgăduit al entuziasmului caracteristic vîrstei. După șezătoarea literară organizată împreună cu cenaclul „George Bacovia“ din București și vizita făcută în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iată-i, deunăzi, gazdele unei reîntâlniri cu membrii cenaclului „George Călinescu“ din orașul chimiștilor. Așadar, un schimb de opinii, fructuos de ambele părți, cu privire la creația propriu-zisă, organizarea mai bună a vieții de cenaclu etc. Maturitatea unora, spiritul critic bătăios al altora, exigența tuturor participanților față de proza sau versurile trecute prin cenaclu au imprimat reuniunii un spirit viu, dinamic. Au citit Alexandru Dumitru și Nicolae Leca (cenaclul „G. Călinescu“), Gelu Chițimuș Sorin Preda (cenaclul „Lucian Blașiga“), Dumitru Alexandru (Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej) Gelu Chițimuș (Bacău) i* CANDIANO «UCF.PUTU Plenara Comitetului județean al femeilor în sala Consiliului popular județean, a avut loc, duminică dimineața, plenara lărgită a Comitetului județean Bacău al femeilor. Pe lângă membrele Comitetului județean al femeilor, la plenară au participat și președintele și secretarele comitetelor municipale, orășenești și comunale ale femeilor. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Constantin Istrate, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., șeful secției organizatorice a Comitetului județean de partid. Plenara a analizat care este preocuparea comitetelor județean, municipale, orășenești și comunale ale femeilor pentru îndeplinirea propriilor hotărîri adoptate în conferințele și adunările de alegere a comitetelor și comisiilor femeilor. Referatul, ca și discuțiile numeroaselor participante la cuvînt au reliefat metodele înaintate de muncă folosite de unele comitete și comisii pentru mobilizarea tuturor femeilor în îndeplinirea sarcinilor economice și social-culturale, dar și minusurile înregistrate în activitatea unora, ca urmare a neadoptării stilului de muncă cel mai corespunzător. Planul de măsuri, militează pentru promovarea unui stil de muncă eficient de către toate comitetele și comisiile femeilor, în vederea antrenării plenare a maselor largi de femei la îndeplinirea sarcinilor ce le revin din documentele Congresului al X-lea al P.C.R. LIBRETUL de economii pentru turism Recent, Casa de Economii și Consemnațiuni a R.S.R. a introdus un nou instrument de economisire, LIBRETUL DE ECONOMII PENTRU TURISM. La depunerile pe acest libret se acordă depunătorilor în afară de dobînzi și cîștiguri (prin trageri la sorți trimestriale) constând din excusii in străinătate (individuale sau colective). De reținut faptul că în cazul călătoriilor individuale, titularii libretelor cîștigătoare primesc la cerere, din valoarea cîștigului, suma de 3.000 lei în valuta țării în care se deplasează. Trimestrial participă la tragerile la sorți toate libretele de economii care au un sold minim de 3.000 lei, provenit din depuneri anterioare trimestrului pentru care se face tragerea. In mod excepțional, la tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1969, vor participa toate libretele emise pînă la data de 22 noiemb. a.c. inclusiv și vor avea la această dată un sold minim de 3.000 lei, care va fi păstrat pe libret pînă la 31 dec. 1969 inclusiv. Depunerile și restituirile pe acest libret se pot efectua la toate filialele și agențiile C.E.C. ■TELEVIZIUNE | MUZEEI] MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 18.00 Copiii cîntă și dansează. 18.30 DROPIILE. 18.45 ARTE FRUMOASE. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 TOTUL CÎNTĂ. Instrumente muzicale populare. 20.00 Telecinemateca . BARBĂ ROȘIE. Producție a studiourilor japoneze. 21.30 REFLECTOR. Telefoileton cotidian. 21.40 Teleglob. Orele Parisului. 22.05 Salonul literar al TV. 22.45 Telejurnalul de noapte-23.00 închiderea emisiunii. 1 CINEMA1 MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : ,,în împărăția leului de argint“ (orele 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie : ,,Testamentul doctorului Mabuse“ (orele 10 , 15 , 17 , 19 , 21). Tel. 11950. Progresul : „Sa trăim pînă luni“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului î .,împușcaturi sub spînzuratoare“ C orele 10,30; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30). . Tel. 12939., MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : .,La Nord prin Nord—Vest“ (seriile I-II). Oituz : „Eclipsa“. Constructorul : „Riscurile meseriei“. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai : „Prințesa tristă“. MOINEȘTI — Petrolul : „Discuție bărbătească“. COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Reîntoarcerea lui Surcouff“. BUHUȘI — Textila s „Armata codobaturilor“. FILIPEȘTI : „Numai o singură viață“. CONFERINȚE în sala mică a Casei de cultura are loc, la ora 18, conferința „ȘCOALA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ — REALIZĂRI ȘI CONTRIBUȚII PE PLAN MONDIAL“. Expune I. Davidovici — medic. MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, trada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de Istorie, strada Karl Marx nr. 23 Expoziție permanentă. PRĂJEȘTI * Muzeul sătesc. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni) Între orele 10—18. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — între orele 10—20. VREMEA Vremea se menține închisă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitații sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla slab la potrivit, la.^început din sectorul sud-vestic, asfel nord-vestic. Temperatura în ușoară scădere, minimele vor fi cuprinse între —2 la ^ 4 pode, iar maximele între 5 și 9 grade. Local, dimineața se va semnala ceață. Pierdut carte muncă, pe numele Velisar C. Constantin, eliberată de Comitetul orășenesc de partid Piatra Neamț. O declaraulă. Clipa chibzuielii (Urmare din pagina I) de activități reprezentanți ai tuturor categoriilor de cetățeni (după vîrstă, sex, profesie, pregătire profesională etc.). Și planul de activitate devine astfel cu adevărat o operă colectivă, reușind să satisfacă exigențele unor categorii diverse. De altfel, acest plan trebuie să reprezinte... ...Compendiul intereselor comunei — E un adevăr pe care-l respectăm cu toții, ne asigură — Fănică Miron, în alcătuirea unui plan trebuie să pleci întotdeauna de la cunoașterea preferințelor celor din jurul tău. Și aceste interese nu sunt numai cele artistice. O categorie de cetățeni este atrasă pe probleme pedagogice, alta de probleme științifice, o a treia se îndreaptă spre sociologie, „moda zilei“... Un ajutor prețios în acest caz ni-i oferă Universitatea populară... Să nu uităm însă că noi trebuie să răspundem atât cerințelor cetățenilor cât și cerințelor comunei, adică, în cea de-a doua ipostază, trebuie să înlesnim, la nivelul comunei, dialogul instituției cetățean. Și acest dialog poate îmbrăca, de la o comună la alta, diferite aspecte, „interlocutor“ al cetățeanului fiind după caz, comitetul comunal de partid, consiliul popular, școala, cooperativa agricolă de producție, cooperația de consum, dispensarul... — M-aș opri asupra ultimelor trei, intervine Nicolae Plugaru, știut fiind faptul că atît comitetul comunal de partid și consiliul popular cit și școala au la dispoziție mai multe mijloace de a lua contact cu cetățenii. în relațiile cu cooperativa agricolă de producție se întrevăd două aspecte : directorul căminului cultural trebuie să cunoască toate problemele legate de producție ; se impune insă ca cei interesați direct — conducerea cooperativei — să-l ajute să cunoască ! Numai o legătură neintreruptă între conducătorii două instituții poate elimina celor șablonul (sub „travestiurile“ sale buletin C.A.P., seri de calcul etc.) înlocuindu-l cu acțiuni bine făcute de maximă eficiență. Aceste acțiuni ar constitui, concomitent calea cea mai sigură de a atrage cooperatorii la acțiunile căminulu cultural. Așadar, avantaj reciproc cooperativa agricolă va fi ajutată eficient pe plan economic și organizatoric, iar căminul cultural își va forma un grup statornic de spectatori activi (atât consumatori cât și autori de frumos). în ce privește relațiile căminului cultural cu dispensarul și cooperația de consum, acestea au același efect : căminul cultural reușește să atragă toate grupurile de intelectuali din comună, celelalte două părți reușind, cu sprijinul căminului, acțiuni educative. Aria de acțiune a intelectualului Intelectualii pot și trebuie să devină pretutindeni catalizatorul preocupărilor culturale locale. — Se ridică o problemă în plus : aria de acțiune a intelectualului. La Răcăciuni, ca să luăm cazul nostru, avem I.M.A. Inginerii de aici pot organiza și în comunele învecinate unele manifestări legate de procesul de producție. Alte localități au spital. Cărpinul cultural poate organiza, în funcție de numărul cadrelor sanitare, două-trei brigăzi științifice conduse de un medic. Aceste brigăzi pot merge în toate comunele învecinate susținînd acțiuni cu profil medical. — Colegul meu, Vasile Ariton, are dreptate, intervine directorul căminului cultural din Podu Turcului. Dar nu trebuie să ne oprim numai la ingineri și medici. în discuția noastră intră toți intelectualii și cînd spui intelectual nu te gîndești numai la brigăzi științifice. O formație de teatru sau de estradă, un spectacol folcloric bun pot și trebuie să circule pe o arie cit mai întinsă. Cu alte cuvinte, se impune ca intelectualii fiecărei comune să se integreze intr-un circuit valoric care să cuprindă aria a patru-cinci comune. Rezultatul ? O înviorare fără precedent a activității culturale la sate, o perpetuă circulație, a noului, un permanent schimb de opinii. Fără a mai vorbi de independenta pe care și-ar cîșiga-o căminul cultural, în acest fel, față de forul său tutelar. O independență în cea mai fericită accepție a cuvîntului. Miercuri 19 noiembrie 1969 MijjjgB: DOSARUL MATA HARI (I) (Urmare din pag. 1) Japoniei. A prezentat-o proprietarul muzeului — marele fabricant, parizian Guimet — care se considera și mare specialist în materie de orientalistică. Viața dansatoarei era ea însăși o legendă. După afirmațiile d-lui Guimet, tatăl Matei Hari fusese preot. Mama, o dansatoare, în vîrstă de 11 ani, în templul Sfînt al lui Shiva, a murit în momentul cînd a adus-o pe lume pe Mata Hari. Fetița a fost luată de preoții brahmani, care i-au dat și numele cu care a fost cunoscută ulterior. (în traducerea din malaieză cele două cuvinte înseamnă „Ochiul dimineții“). Ei au învățat-o arta dansului ritual și cînd fata a împlinit 13 ani i s-a permis să execute dansul dragostei pe altarul de granit al marelui templu Kanda-Swani. Aici a întîlnit un tînăr și frumos ofițer englez care s-a îndrăgostit nebunește de ea și a răpit-o din templu. Curînd ofițerul a murit și sărmana preoteasă s-a văzut nevoită să plece în Europa pentru a dezvălui taina dansurilor rituale ale Orientului. Este greu de înțeles cum s-a putut ca nici unul din specialiștii în orientalistică să nu-și fi dat seama de erorile grave din istoria ticluită în grabă de Guimet. De ce nu i-au dat brahmanii un numb indian, ci unul malaiez ? Cum de se afla celebrul templu ceylonez Kanda-Swani în India ? Cert este că presa a găsit foarte originală biografia întocmită de Guimet și s-a grăbit s-o publice făcînd dansatoarei o excelentă reclamă. Și acum, adevărul... De fapt, fictiva Mata Hari era olandeză și numele ei adevărat era Margaretha Geertruida Zelle. S-a născut în 1876 în orășelul Leeuwarden, în familia unui burghez bogat, care își răsfăța foarte mult unica fiică. Margaretha era frumușică și se bucura de mare succes, ceea ce nu-i displăcea deloc. Avea o deosebită înclinație spre fantezie. Colegele ei de școală și-au amintit ulterior cum ea încerca să le convingă că mama ei era baroneasă și că ea însăși s-a născut intr-un castel; într-adevăr, în apropierea casei în care locuia Mata Hari exista un vechi castel, pe care Margaretha îl admira mereu de la fereastra camerei ei. Dar asta nu era totul. Cînd viitoarea ...spioană a secolului a împlinit 15 ani, tatăl s-a ruinat și pe neașteptate și-a părăsit familia, iar mama ei a murit. Margaretha s-a dus la un unchi care a dat-o la singura școală pedagogică existentă pe vremea aceea in țară. Dacă ar fi terminat școala, probabil că și viața ei ar fi fost alta. Din păcate insă, directorul a început să acorde atîta atenție elevei, nncit rudele alarmate au retras-o imediat. A rămas acasă și nu mai avea altceva de făcut decât să aștepte o căsătorie avantajoasă. La un moment dat citește în ziar un anunț dat de un ofițer din armata colonială, căpitanul Rudolf Maitland care căuta o soție. Cu impulsivitatea care o caracteriza fără să se sfătuiască cu rudele, Mata Hari i-a scris, trimițîndu-i și o fotografie, care l-a impresionat foarte mult pe Rudolf. Au făcut cunoștință și șase zile după aceea erau logodiți, iar la scurt timp și căsătoriți. Margaretha nu împlinise nici 18 ani. Rudolf avea cu 20 de ani mai mult. Tînăra soție nu a fost deloc fericită în viața de familie. Soțul ei s-a dovedit un om extrem de brutal, irascibil, violent și desfrînat. Margaretha a născut un băiat, iar un an după aceea — o fată. Rudolf Mailand este trimis in Sumatra și cum trebuia să se mute mereu dintr-o garnizoană în alta, familia rămîne despărțită de el. între timp, frumoasa „căpităneasă“ se bucura de mult succes la tinerii ofițeri. Se spune că Rudolf era foarte gelos. Margaretha afirma că uneori, cuprins de bănuieli o bătea cu biciul. Tot intr-unn acces de gelozie Rudolf a ucis pentru o greșeală oarecare pe iubitul servitoarei și aceasta, ca să se răzbune, a otrăvit copiii Margarethei. Băiețelul a murit, dar fetița a reușit să scape ca prin minune. Relațiile în familie deveniseră insuportabile. După părerea lui Rudolf, Margaretha era vinovată de toate, și mai ales de faptul că nu avusese destulă grijă de copii. El s-a înapoiat în Olanda și curînd au divorțat. Tatăl a luat fetița la el și Margaretha nu a mai văzut-o după aceea decit o singură dată. (Va urma) București MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptâmînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntă Miranda Martino. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Concert coral Ion Vidu. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Muzică populară. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Saptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Din înregistrările taragotistului Luță Iovîță. 20.20 Eminesciana. „Iar cînd voi fi pamînt“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Emisiune literară. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Știința la zi. 15.05 Fragmente din scena lirica „La șezătoare“ de Tiberiu Brediceanu. . 15.30 Refrene îndrăgite. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo rutier. 16.20 Din pîlnia gramofonului. 16.40 Interpreți de opereta. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Soliști de muzică ușoară. 17.40 Radio publicitate. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba germană. 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Piese de estradă. 20.10 Serenada în do minor K 388 pentru suflători de Mozart. 20.35 Arte frumoase. 21.10 Teatru radiofonic. „Verlaine Twist“, de Michel Saffran. 22.25 Muzică de dans. 23.05 .,Oda tăcerii“ de Anatol Vieru ; „Dies Irae" — oratoriu în memoria Vctime lor de Ia Auschwitz de Krzsztof Pendereki. 24.00—1.00 Selecțiuni din opera „Ori'eu“ de Monteverdi. JOI 20 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL l 5.05— 6.00 Program muzical de diminuar 5.20 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzica și actualități. 9.30 Odă limbii române (reluare). 10.10 Curs de limba rusa. 10.30 Cîntă Alin Noreanu. 10.45 Din țările socialiste. 11.05 Simfonietta de Ion Dumitrescu. 11.30 Pe Mureș și pe Tîrnave — muzică populară. 12.00 Melodii interpretate la orgă electronica. 12.10 ATENEU. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.00 Fotbal minut cu minut. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 5.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 8.25 Mari interpreți. 9.00 Corul palatului pionierilor. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Concert de dimineață. 11.30 Emisiune literară. 11.50 Cîntece de Vasile Popovici. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii românești interpretate de soliști de peste hotare. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Muzică populară. 14.03 Muzica ușoară. 14.30 Lexiconul compozitorilor român IAȘI MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 PROGRAM DE PRÎNZ 12.00 Revista presei. 12.10 La microfon : soi iști si format1, tice de amatori. 12.30 Pe teme economice — reluare 12.45 Maeștri ai claviaturii. 13.00 Buletin de știri. 13.10 Concert de prînz. 13.30 Carnet cinematografic. 13.40 Concert de prînz — continuare. 13.59 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.10 Muzică populară. 16.30 Săptămîna muzicală. 17.00 Oameni de seamă. 17.20 Cîntece patriotice. 17.30 Pe portativul undelor — melodia piferată. 18.00 Actualitatea economica. ÎS.15 Program de lieduri, 18.30 Radiojurnal . Actualitatea în agricultură. 18.45 Program pentru iubitorii de romanțe. IS .59 închiderea emisiunii lOI 20 NOIEMBRIE 199>9 PROGRAM DE DIMINEAȚA 5.30 Buletin de știri. 5.40 Muzica executată de fanfară. 6.00 Cronica agrară. 6.10 Cîntece populare românești: Melode distractive. 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii.