Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)

1969-11-19 / nr. 5221

Pag. 2 JTEAGUL ROȘU Reveniri II. Publicul conferințelor (Urmare din pag. 1) Din cine se alcătu­iește publicul confe­rințelor ? Cineva cu demonul ironiei în sin­ge mi-a răspuns laco­nic , dintr-un moș și o babă. Maliția aceasta are totuși partea ei de adevăr. Desigur, parti­ciparea la cutare ori cutare conferință e de­terminată de prestigiul conferențiarului, de calitatea temei. N-are nimeni însă a se plîn­­ge , s-au stabilit ci­cluri tematice intere­sante, iar cei care le susțin nu sînt niște ra­moliți ori ignoranți, ci oameni cu autoritate științifică, artistică, ce­tățenească. La unele conferințe publicul e chiar numeros, un pu­blic dornic de infor­mare și care stimulea­ză prin atitudinea sa pe propunătorul temei. Totuși, în majoritate, publicul conferințelor îl alcătuiesc pensiona­rii, femeile Dintre aceștia, casnice, unii, după ce și-au făcut piața se mai odihnesc la cîte-o conferință. Se mai odihnesc și carto­fii în genți, pîinile în­velite în ziarul de du­minică, găinile în poa­lă ori sub haină, dar la cite una dintre ele le vine să cînție și o face în necazul conferen­țiarului. Prilej exce­lent pentru cei veniți doar pentru filmul ce se dă gratuit de a se a­­muza. Dar asupra a­­cestui fel de a fi pre­zenți la conferință am să revin altădată... Ur­mărind compoziția pu­blicului conferințelor, constați imediat lipsa tinerilor. Așadar, unde ni-s elevii și studen­ții ? Și, unde ni-s das­călii lor ? Personal, cred că absența celor din urmă menține ne­încrederea tineretului în această formă de comunicare publică, neîndoielnic modernă. „In împărăția leului de argint La „Muncitorul“ ! Un public format în majoritate de tineri o­­cupă pînă la limită sa­la cinematografului, a­­tras nu de titlul, ci de eroii filmului pe care a mai avut prilejul să-i urmărească cu a­­ceeași patimă însetată de aventură. Desigur, nu acesta este un ar­gument care să susți­nă ecranizarea lui F. J. Cottlieb după cele­brul roman al lui Karl May, pentru că ace­lași public novice și dornic de spectaculos a răspuns cu egală dărnicie unor solicitări cinematografice deri­zorii. Adevărul este că intențiile de a servi cu conștiinciozitate o literatură de aventuri de bună calitate s-au conjugat cu o regie de reală profesionalitate și cu contribuții inter­pretative remarcabile. Nu a rezultat o capo­doperă a genului, ci un film onest în care preocuparea de fond — un mesaj al binelui și al prieteniei între oameni se află la baza acestei opere care a în­­cintat imaginația cî­­torva generații de citi­tori — constituie prin­cipalul obiectiv al rea­lizatorilor săi. Se relevă din nou, Old Shatterhand, (in­terpretat de Lex Bar­ker), erou de o factură originală, suprapunînd agilitatea și abilitatea , pe un fond de distinc­­­­ție omenească, rar în­tâlnită în producția ci­nematografică de se­rie. Direcția jocului actorului este aceea a relevării substratului moral, evidențiind su­perioritatea generozi­tății și voinței de pace în fața agresiunii for­țelor răului. Meșteșu­gul genului este bine stăpînit de interpret și de regizor, fiecare sec­vență constituindu-se într-o ingenioasă gra­dație de evenimente, a­­cumulînd treptat mo­tivul unei acțiuni ce poate captiva și cele mai indiferente sensi­bilități la gustul a­­venturii. Prețul facilității se plătește însă și aici pentru că în afara u­­nor adevărate modele de suspens, ne întâl­nim și cu un serial de naivități, de falsuri și gratuități pe care și o­­chiul cel mai puțin a­­ger de spectator le descoperă și se refuză. Dar nici acesta nu este un motiv pentru ca ,­la împărăția leului de argint“ să nu afle interes și înțelegere. C. IULIAN­ Ut „Testamentul doctorului Mabuse La „Flamura roșie“ Filmul este un „remake“, ter­men tradus in românește cu refa­cere. Se obișnuiește în cinemato­grafie ca opere importante care s-au bucurat în trecut de succese, să fie reluate de către artiștii con­temporani. Personajul Mabuse a a­­pârut pentru prima oară în 1922 în filmul cineastului german Fritz Lang „Mabuse jucătorul“. Sintem­ în epoca expresionismului cînd Murnau își îngrozea spectatorii cu Nosferatu, cînd Caligari sau Doc­torul Jeckyll își schimbau înfăți­șarea devenind vampiri sau fanto­me, monștri urmărind să distrugă omenirea. In Germania, Hitler a­­menința popoarele cu al său „MEIN KAMPF“. Regizorul Lang dă o re­plică prin „Testamentul doctorului Mabuse“ (1932): „Prin povestea u­­nui bandit dement, dînd directive din celula sa de nebuni ciracilor săi să distrugă omenirea, am ur­mărit — declară Lang — să stig­matizez terorismul hitlerist, lozin­cile și doctrinele celui de al trei­lea Reich, teoriile naziste asupra distrugerii deliberate a tot ce este folositor poporului“. Goebbels a in­terzis filmul și cineastul a fost ne­voit să părăsească Germania. S-a reîntors după înfrîngerea nazismu­lui și a continuat serialul cu „Dia­bolicul doctor Mabuse“ (1960). Am așteptat cu interes reface­rea regizorului vest-german Wer­ner Klinger. Nădăjduiam că întâm­plările lui Mabuse vor fi văzute de către cineast p­rintr-o prismă nouă și în consecință ele vor că­păta noi valențe. Am sperat însă mai mult decât ni s-a oferit. în fe­lul cum conduce acțiunea și cum construiește suspens-ul, Klinger se verifică, ca un bun mînuitor al e­­fectelor de seducție cinematogra­fică. Din păcate, el nu dă relief nici unei idei, lipsind filmul de forța a­­vertismentului și mulțumindu-se numai cu o peliculă senzațională de serie. Nici distribuția, cuprinzînd nume bine cunoscute cinefililor ca Senta Berger, Gert Fröbe sau Helmut Schmidt, nu a putut salva această peliculă modestă. M. ROZEANU Vă prezentăm o ima­gine din filmul „în îm­părăția leului de argint“­­ ­­ Imagine din filmul „Testamentul doctorului Mabuse“ care rulează la ci­nematograful „Flamura roșie“ Schimb de opinii între tinerii condeieri De cîtva timp, un­ mănunchi de tineri, studenți și elevi, își des­fășoară eforturile creatoare sub e­­gida cenaclului „Lucian Blaga“ de pe lingă Casa de cultură a sindica­telor din Bacău. Și, deși relativ puține lucrări au văzut lumina ti­parului, ori au fost remarcate cu prilejul unor concursuri, autorii lor se pot mîndri cu o activitate con­tinuă, perseverentă, sub imboldul de netăgăduit al entuziasmului ca­racteristic vîrstei. După șezătoarea literară organi­zată împreună cu cenaclul „George Bacovia“ din București și vizita făcută în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iată-i, deunăzi, gazdele unei reîntâlniri cu mem­brii cenaclului „George Călinescu“ din orașul chimiștilor. Așadar, un schimb de opinii, fructuos de am­bele părți, cu privire la creația pro­­priu-zisă, organizarea mai bună a vieții de cenaclu etc. Maturitatea unora, spiritul critic bătăios al altora, exigența tuturor participanților față de proza sau versurile trecute prin cenaclu au imprimat reuniunii un spirit viu, dinamic. Au citit Alexandru Dumi­tru și Nicolae Leca (cenaclul „G. Călinescu“), Gelu Chițimuș Sorin Preda (cenaclul „Lucian Bla­și­ga“), Dumitru Alexandru (Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej) Gelu Chițimuș (Bacău) i* CANDIANO «UCF.PUTU Plenara Comitetului județean al femeilor în sala Consiliului popular jude­țean, a avut loc, duminică dimi­neața, plenara lărgită a Comitetu­lui județean Bacău al femeilor. Pe lângă membrele Comitetului jude­țean al femeilor, la plenară au participat și președintele și secre­tarele comitetelor municipale, o­­rășenești și comunale ale femeilor. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Constantin Istrate, mem­bru al Biroului Comitetului jude­țean Bacău al P.C.R., șeful secției organizatorice a Comitetului jude­țean de partid. Plenara a analizat care este pre­ocuparea comitetelor județean, municipale, orășenești și comuna­le ale femeilor pentru îndeplinirea propriilor hotărîri adoptate în con­ferințele și adunările de alegere a comitetelor și comisiilor femeilor. Referatul, ca și discuțiile numeroa­selor participante la cuvînt au re­liefat metodele înaintate de muncă folosite de unele comitete și comi­sii pentru mobilizarea tuturor fe­meilor în îndeplinirea sarcinilor economice și­­ social-culturale, dar și minusurile înregistrate în activi­tatea unora, ca urmare a neadop­­tării stilului de muncă cel mai co­respunzător. Planul de măsuri, militează pen­tru promovarea unui stil de mun­că eficient de către toate comitete­le și comisiile femeilor, în vede­rea antrenării plenare a maselor largi de femei la îndeplinirea sar­cinilor ce le revin din documentele Congresului al X-lea al P.C.R. LIBRETUL de economii pentru turism Recent, Casa de Economii și Con­semnațiuni a R.S.R. a introdus un nou instrument de economisire, LIBRETUL DE ECONOMII PENTRU TURISM. La depunerile pe acest libret se acordă depunătorilor în afară de dobînzi și cîștiguri (prin trageri la sorți trimestriale) constând din exc­u­sii in străinătate (individuale sau colective). De reținut faptul că în cazul călătoriilor individuale, titularii libretelor cîștigătoare primesc la cerere, din valoarea cîștigului, suma de 3.000 lei în valuta țării în care se deplasează. Trimestrial participă la tragerile la sorți toate libretele de economii care au un sold minim de 3.000 lei, provenit din depuneri anterioare trimestrului pentru care se face tragerea. In mod excepțional, la tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1969, vor participa toate libretele emise pînă la data de 22 noiemb. a.c. inclusiv și vor avea la această dată un sold minim de 3.000 lei, care va fi păstrat pe libret pînă la 31 dec. 1969 inclusiv. Depunerile și restituirile pe acest libret se pot efectua la toate filialele și agențiile C.E.C. ■TELEVIZIUNE­ | MUZEEI] MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 18.00 Copiii cîntă și dansează. 18.30 DROPIILE. 18.45 ARTE FRUMOASE. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 TOTUL CÎNTĂ. Instrumente muzicale populare. 20.00 Telecinemateca . BARBĂ ROȘIE. Pro­ducție a studiourilor japoneze. 21.30 REFLECTOR. Telefoileton cotidian. 21.40 Teleglob. Orele Parisului. 22.05 Salonul literar al TV. 22.45 Telejurnalul de noapte-23.00 închiderea emisiunii. 1 CINEMA1 MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : ,,în împărăția leului de argint“ (orele 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie : ,,Testamentul doctorului Ma­buse“ (orele 10 , 15 , 17 , 19 , 21). Tel. 11950. Progresul : „Sa trăim pînă luni“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului î .,împușcaturi sub spînzuratoare“ C orele 10,30; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30). . Tel. 12939., MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : .,La Nord prin Nord—Vest“ (se­riile I-II). Oituz : „Eclipsa“. Constructorul : „Riscurile meseriei“. SLANIC MOLDOVA — 9 Mai : „Prințesa tristă“. MOINEȘTI — Petrolul : „Discuție bărbă­tească“. COMĂNEȘTI — 1 Mai : „Reîntoarcerea lui Surcouff“. BUHUȘI — Textila s „Armata codobaturi­­lor“. FILIPEȘTI : „Numai o singură viață“. CONFERINȚE în sala mică a Casei de cultura are loc, la ora 18, conferința „ȘCOALA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ — REALIZĂRI ȘI CONTRI­BUȚII PE PLAN MONDIAL“. Expune I. Da­­vidovici — medic. MUNICIPIUL BACĂU Muzeul de științe naturale, trada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și con­temporană. Muzeul de Istorie, strada Karl Marx nr. 23 Expoziție permanentă. PRĂJEȘTI * Muzeul sătesc. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zi­lei de luni) Între orele 10—18. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — între orele 10—20. VREMEA Vremea se menține închisă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitații sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla slab la potrivit, la.^început din sectorul­­ sud­-vestic, asfel nord-vestic. Temperatura în ușoară scă­dere, minimele vor fi cuprinse între —2 la ^ 4 pode, iar maximele între 5 și 9 grade. Local, dimineața se va semnala ceață. Pierdut carte muncă, pe nu­mele Velisar C. Constantin, e­­liberată de Comitetul orășenesc de partid Piatra Neamț. O de­clar­aulă. Clipa chibzuielii (Urmare din pagina I) de activități reprezentanți ai tutu­ror categoriilor de cetățeni (după vîrstă, sex, profesie, pregătire pro­fesională etc.). Și planul de activi­tate devine astfel cu adevărat­­ o operă colectivă, reușind să satisfa­că exigențele unor categorii di­verse. De altfel, acest plan trebuie să reprezinte... ...Compendiul inte­reselor comunei — E un adevăr pe care-l respec­tăm cu toții, ne asigură — Fănică Miron, în alcătuirea unui plan tre­buie să pleci întotdeauna de la cu­noașterea preferințelor celor din jurul tău. Și aceste interese nu sunt numai cele artistice. O cate­gorie de cetățeni este atrasă pe pro­bleme pedagogice, alta de proble­me științifice, o a treia se îndreap­tă spre sociologie, „moda zilei“... Un ajutor prețios în acest caz ni-i oferă Universitatea populară... Să nu uităm însă că noi trebuie să răs­pundem atât cerințelor cetățenilor cât­ și cerințelor comunei, adică, în cea de-a doua ipostază, trebuie să înlesnim, la nivelul comunei, dialo­gul instituție­i cetățean. Și acest dialog poate îmbrăca, de la o co­mună la alta, diferite aspecte, „interlocutor“ al cetățeanului fiind după caz, comitetul comunal de partid, consiliul popular, școala, cooperativa agricolă de producție, cooperația de consum, dispensa­rul... — M-aș opri asupra ultimelor trei, intervine Nicolae Plugaru, știut fiind faptul că atît comitetul comunal de partid și consiliul popular cit și școala au la dispozi­ție mai multe mijloace de a lua contact cu cetățenii. în relațiile cu cooperativa agricolă de produc­ție se întrevăd două aspecte : di­rectorul căminului cultural trebuie să cunoască toate problemele le­gate de producție ; se impune insă ca cei interesați direct — conduce­rea cooperativei — să-l ajute să cunoască ! Numai o legătură nein­treruptă între conducătorii două instituții poate elimina celor șa­blonul (sub „travesti­urile“ sale buletin C.A.P., seri de calcul etc.) înlocuindu-l cu acțiuni bine făcute de maximă eficiență. Aceste acți­uni ar constitui, concomitent ca­lea cea mai sigură de­ a atrage co­operatorii la acțiunile căminulu cultural. Așadar, avantaj reciproc cooperativa agricolă va fi ajutată eficient pe plan economic și orga­nizatoric, iar căminul cultural își va forma un grup statornic de spectatori activi (atât consumatori cât și autori de frumos). în ce pri­vește relațiile căminului cultural cu dispensarul și cooperația de con­sum, acestea au același efect : că­minul cultural reușește să atragă toate grupurile de intelectuali din comună, celelalte două părți reu­șind, cu sprijinul căminului, acți­uni educative. Aria de acțiune a intelectualului Intelectualii pot și trebuie să de­vină pretutindeni catalizatorul pre­ocupărilor culturale locale. — Se ridică o problemă în plus : aria de acțiune a intelectualului. La Răcăciuni, ca să luăm cazul nostru, avem I.M.A. Inginerii de aici pot organiza și în comunele învecinate unele manifestări legate de procesul de producție. Alte loca­lități au spital. Cărpinul cultural poate organiza, în funcție de nu­mărul cadrelor sanitare, două-trei brigăzi științifice conduse de un medic. Aceste brigăzi pot merge în toate comunele învecinate sus­­ținînd acțiuni cu profil medical. — Colegul meu, Vasile Ariton, are dreptate, intervine directorul căminului cultural din Podu Tur­cului. Dar nu trebuie să ne oprim numai la ingineri și medici. în discuția noastră intră toți intelec­tualii și cînd spui intelectual nu te gîndești numai la brigăzi științifi­ce. O formație de teatru sau de estradă, un spectacol folcloric bun pot și trebuie să circule pe o arie cit mai întinsă. Cu alte cuvinte, se impune ca intelectualii fiecărei comune să se integreze intr-un cir­cuit valoric care să cuprindă aria a patru-cinci comune. Rezultatul ? O înviorare fără precedent a acti­vității culturale la sate, o perpetuă circulație, a noului, un permanent schimb de opinii. Fără a mai vorbi de independenta pe care și-ar cîș­­iga-o căminul cultural, în acest fel, față de forul său tutelar. O inde­pendență în cea mai fericită ac­cepție a cuvîntului. Miercuri 19 noiembrie 1969 MijjjgB: DOSARUL MATA­ HARI (I) (Urmare din pag. 1) Japoniei. A prezentat-o proprieta­rul muzeului — marele fabricant, parizian Guimet — care se consi­dera și mare specialist în materie de orientalistică. Viața dansatoarei era ea însăși o legendă. După afirmațiile d-lui Guimet, tatăl Matei Hari fusese preot. Mama, o dansatoare, în vîr­­stă de 11 ani, în templul Sfînt al lui Shiva, a murit în momentul cînd a adus-o pe lume pe Mata Hari. Fe­tița a fost luată de preoții brah­mani, care i-au dat și numele cu care a fost cunoscută ulterior. (în traducerea din malaieză cele două cuvinte înseamnă „Ochiul dimine­ții“). Ei au învățat-o arta dansului ritual și cînd fata a împlinit 13 ani i s-a permis să execute dansul dra­gostei pe altarul de granit al mare­lui templu Kanda-Swani. Aici a întîlnit un tînăr și fru­mos ofițer englez care s-a îndră­gostit nebunește de ea și a răpit-o din templu. Curînd ofițerul a mu­rit și sărmana preoteasă s-a văzut nevoită să plece în Europa pentru a dezvălui taina dansurilor rituale ale Orientului. Este greu de înțeles cum s-a pu­tut ca nici unul din specialiștii în orientalistică să nu-și fi dat sea­ma de erorile grave din istoria ti­cluită în grabă de Guimet. De ce nu i-au dat brahmanii un numb in­dian, ci unul malaiez ? Cum de se afla celebrul templu ceylonez Kan­da-Swani în India ? Cert este că presa a găsit foarte originală bio­grafia întocmită de Guimet și s-a grăbit s-o publice făcînd dansa­toarei o excelentă reclamă. Și acum, adevărul... De fapt, fictiva Mata Hari era olandeză și numele ei adevărat era Margaretha Geertruida Zelle. S-a născut în 1876 în orășelul Leeu­­warden, în familia unui burghez bogat, care își răsfăța foarte mult unica fiică. Margaretha era frumu­șică și se bucura de mare succes, ceea ce nu-i displăcea deloc. A­­vea o deosebită înclinație spre fan­tezie. Colegele ei de școală și-au amintit ulterior cum ea încerca să le convingă că mama ei era baro­neasă și că ea însăși s-a născut in­tr-un castel­; într-adevăr, în apro­pierea casei în care locuia Mata Hari exista un vechi castel, pe ca­re Margaretha îl admira mereu de la fereastra camerei ei. Dar asta nu era totul. Cînd viitoarea ...spioană a seco­lului­ a împlinit 15 ani, tatăl s-a ruinat și pe neașteptate și-a pără­sit familia, iar mama ei a murit. Margaretha s-a dus la un unchi care a dat-o la singura școală pe­dagogică existentă pe vremea aceea in țară. Dacă ar fi terminat școa­la, probabil că și viața ei ar fi fost alta. Din păcate insă, directorul a început să acorde atîta atenție ele­vei, nncit rudele alarmate au retra­s-o imediat. A rămas acasă și nu mai avea altceva de făcut decât să aștepte o căsătorie avantajoasă. La un­ moment dat citește în ziar un anunț dat de un ofițer din armata colonială, căpitanul Rudolf Maitland care căuta o soție. Cu impulsivitatea care o caracteriza fără să se sfătuiască cu rudele, Mata Hari i-a scris, trimițîndu-i și o fotografie, care l-a impresionat foarte mult pe Rudolf. Au făcut cunoștință și șase zile după aceea erau logodiți, iar la scurt timp și căsătoriți. Margaretha nu împli­nise nici 18 ani. Rudolf avea cu 20 de ani mai mult. Tînăra soție nu a fost deloc fe­ricită în viața de familie. Soțul ei s-a dovedit un om extrem de bru­tal, irascibil, violent și desfrînat. Margaretha a născut un băiat, iar un an după aceea — o fată. Rudolf Mailand este trimis in Sumatra și cum trebuia să se mute mereu din­­tr-o garnizoană în alta, familia ră­­mîne despărțită de el. între timp, frumoasa „căpită­­neasă“ se bucura de mult succes la tinerii ofițeri. Se spune că Rudolf era foarte gelos. Margaretha afir­ma că uneori, cuprins de bănuieli o bătea cu biciul. Tot intr-unn ac­ces de gelozie Rudolf a ucis pen­tru o greșeală oarecare pe iubitul servitoarei și aceasta, ca să se răz­bune, a otrăvit copiii Margarethei. Băiețelul a murit, dar fetița a reu­șit să scape ca prin minune. Relațiile în familie deveniseră insuportabile. După părerea lui Rudolf, Margaretha era vinovată de toate, și mai ales de faptul că nu avusese destulă grijă d­e copii. El s-a înapoiat în Olanda și curînd au divorțat. Tatăl a luat fetița la el și Margaretha nu a mai văzut-o după aceea decit o singură dată. (Va urma) Bucu­rești MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptâmînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntă Miranda Martino. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Concert coral Ion Vidu. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Muzică­ populară. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Saptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Din înregistrările taragotistului Luță Iovîță. 20.20 Eminesciana. „Iar cînd voi fi pamînt“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Emisiune literară. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Știința la zi. 15.05 Fragmente din scena lirica „La șeză­toare“ de Tiberiu Brediceanu. . 15.30 Refrene îndrăgite. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo rutier. 16.20 Din pîlnia gramofonului. 16.40 Interpreți de opereta. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Soliști de muzică ușoară. 17.40 Radio publicitate. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba germană. 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Piese de estradă. 20.10 Serenada în do minor K 388 pentru su­flători de Mozart. 20.35 Arte frumoase. 21.10 Teatru radiofonic. „Verlaine Twist“, de Michel Saffran. 22.25 Muzică de dans. 23.05 .,Oda tăcerii“ de Anatol Vieru ; „Dies Irae" — oratoriu în memoria Vctime­­ lor de Ia Auschwitz de Krzsztof Pende­­reki. 24.00—1.00 Selecțiuni din opera „Ori'eu“ de Monteverdi. JOI 20 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL l 5.05— 6.00 Program muzical de diminuar 5.20 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzica și actualități. 9.30 Odă limbii române (reluare). 10.10 Curs de limba rusa. 10.30 Cîntă Alin Noreanu. 10.45 Din țările socialiste. 11.05 Simfonietta de Ion Dumitrescu. 11.30 Pe Mureș și pe Tîrnave — muzică populară. 12.00 Melodii interpretate la orgă electronica. 12.10 ATENEU. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.00 Fotbal minut cu minut. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 5.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 8.25 Mari interpreți. 9.00 Corul palatului pionierilor. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Concert de dimineață. 11.30 Emisiune literară. 11.50 Cîntece de Vasile Popovici. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii românești interpretate de soliști de peste hotare. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Muzică populară. 14.03 Muzica ușoară. 14.30 Lexiconul compozitorilor român IAȘI MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 PROGRAM DE PRÎNZ 12.00 Revista presei. 12.10 La microfon : soi iști si format1, tice de amatori. 12.30 Pe teme economice — reluare 12.45 Maeștri ai claviaturii. 13.00 Buletin de știri. 13.10 Concert de prînz. 13.30 Carnet cinematografic. 13.40 Concert de prînz — continuare. 13.59 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.10 Muzică populară. 16.30 Săptămîna muzicală. 17.00 Oameni de seamă. 17.20 Cîntece patriotice. 17.30 Pe portativul undelo­r — melodia pi­­ferată. 18.00 Actualitatea economica. ÎS.15 Program de lieduri, 18.30 Radiojurnal . Actualitatea în agricul­tură. 18.45 Program pentru iubitorii de romanțe. IS .59 închiderea emisiunii lOI 20 NOIEMBRIE 199>9 PROGRAM DE DIMINEAȚA 5.30 Buletin de știri. 5.40 Muzica executată de fanfară. 6.00 Cronica agrară. 6.10 Cîntece populare românești: Melod­e distractive. 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii.

Next