Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)
1970-02-25 / nr. 5303
\ Căminele studenților băcăuani — elocventă imagine pentru ilustrarea condițiilor de viață de care aceștia dispun. Foto: C. BURSUC Mîini apare „Colocviu cetățenesc“ Implicațiile social economice ale sistematizării rurale In noua ei organizare, comuna Dealu Morii se întinde pe 4.600 de hectare, cuprinzînd aproape 5.000 de locuitori, grupați în 14 sate. In comună își desfășoară activitatea două cooperative agricole de producție, cu sediile în Blaga și respectiv Dealu Morii. Așezarea răsfirată a construcțiilor acuză puternice tendințe de dezvoltare excesivă și necontrolată. Casele, înșirate de-a lungul șoselei județene, apar pe coame de dealuri sau se grupează în mici buchete pe șesuri. De la prima cunoaștere, comuna aceasta nu se prezintă într-o veșnică goană după terenuri destinate caselor de locuit. Poate că pare exagerată această expresie, totuși, ea descrie cu exactitate avîntul ce l-au luat, în ultimii ani, construcțiile la sate. Eliberați de spaima foamei care le bîntuia ființa, țăranii din Dealu Morii, ca de pretutindeni de altfel, au acum îndeajuns răgaz să se încorporeze — lucid și robust — în umanista dinamică a societății socialiste, să-și ridice locuințe trainice. Iată și de ce, în exemplele folosite de primarul comunei, tovarășul Romeo Cristea, pentru a arăta cit de mult S-au dezvoltat satele în ultimii ani, el utiliza ca element fundamental pentru gradul de bunăstare al oamenilor, casa. In comună s-a construit mult și se va construi și mai mult. Fiecare casă sau alt element al cooperativei presupune consum inevitabil de pămînt- Pornirea descătușată pentru ridicarea de locuințe trainice a înlăturat o bună bucată de vreme preocuparea pentru economisirea pămîntului: un ciudat joc al valorilor a frînat grija pentru înlăturarea risipei de teren arabil în favoarea construcțiilor. Astfel, vetrele de sat s-au extins în mod nejustificat în detrimentul producției agricole, locuitorii satelor și-au amplasat locuințele ținînd seama aproape în exclusivitate de interesele lor individuale. Cooperativele agricole au ridicat și dezvoltat și ele în sate și cătune, centre și subcentre de producție, au construit grupuri răzlețe de clădiri. Desigur, ce s-a făcut este bun făcut. Dar chipul satului viitor, care să îmbine interesele individuale cu cele ale întregii societăți, urmează să prindă de pe acum contur sigur. Pe această temă discutăm îndelung cu autoritățile comunei, cu locuitorii ei întîlniți în cale. In urma atîtor păreri se desprind o seamă de dificultăți în aprecierea modului în care să se facă regruparea și concentrarea populației în jurul centrului comunei. Desigur, este foarte greu de prevăzut ritmul în care va avea loc acest proces. Lucrătorii consiliului popular, au de bună seamă dreptate cînd spun că îndreptarea unei bune părți a investițiilor în satul de centru va determina, prin crearea unui confort sporit și a unor locuri de muncă ale agriculturii și industriei , lor—cale, o firească atracție și o deplasare a celorlalți locuitori, îndeosebi a familiilor tinere. Se observă deja „o coborîre“ tot mai accentuată a gospodăriilor de pe coaste, sau din satele răsfirate cine știe pe unde, la șoseaua principală, pentru că aici ei găsesc legături mai lesnicioase cu localitățile învecinate și o apropiere față de magazine și alte dotări sociale. Dar, trebuie imediat adăugat că această tendință generală nu este suficientă pentru o concluzie, de vreme ce alte gospodării se ramifică prin alte sate. Situația aceasta evidențiază o anomalie, un paradox care se impune a fi rezolvat. Este bine că din cele 14 sate consiliul popular comunal a redus dezvoltarea construcțiilor la 5. Avem, așadar, de acum cinci vetre de sat real, ce la prima analiză spune mult. Insuficient pentru satisfacerea exigentelor actuale este faptul că nu s-au întocmit schițe bine gîndite pentru regruparea noilor construcții. Avem în vedere, pe de o parte, convingerea sătenilor din toate celelalte sate să-și construiască case în satul de centru, azi poate cel mai rarefiat sat, iar, pe de altă parte, necesitatea parcelării exacte a loturilor pentru construcții, încît situația actuală, caracterizată prin ridicarea caselor numai de-a lungul șoselelor, într-un șir neîntrerupt, să fie radical îmbunătățită prin amplasarea concentrică pe șosele laterale bine trasate, în jurul dotărilor social-culturale. înfățișarea acestui aspect ne permite să conchidem că pentru regruparea, în timp, a satelor într-o așezare modernă este nevoie de o uriașă muncă, utilizîndu-se ferme și mijloace politice și organizatorice variate, în scopul influențării pe calea dorită a dezvoltării comunei, influențarea activității de construcții gospodărești pe linia rndi- Tudor BARAN (Continuare în pagina a II-a) în comuna Dealu Morii Scuiul lui Pepelea" A venit Pepelea să bată un cui și la Bacău. Și, ghinionul lui, a nimerit la unul din blocurile noi, construite din panouri prefabricate din beton. Oricit s-a căznit bietul om, n-a reușit să vadă un cui agațat în perete. Pe măsură ce batea, tencuiala se ducea. Mi s-a făcut milă și am vrut să-l ajut. M-am adresat diferitor unități de servire a populației din oraș, solicitînd să vină un om cu pistolul de „pușcat“ în perete. Zădarnice mi-au fost toate insistentele. Nici cooperația meșteșugărească, nici I.L.S.-ul nu au putut să presteze un asemenea serviciu. Pînă la urmă, Pepelea a fost nevoit să-și ia tălpășița. Și acum, între noi fie vorba, cui să se adreseze locatarii noilor blocuri atunci cînd au nevoie să-și monteze în apartamente cornize pentru perdele, să pună pe pereți tablouri sau alte podoabe ? Printre oameni s-a dus vestea că pentru asemenea tablouri poți să te adresezi unui cetățean, se pare constructor pe șantier, care dispune de un pistol de pușcat pereții de beton. Se cunoaște și prețul: trei lei pușcătura. Vine omul, pușcă de zece ori și a încasat treizeci de lei. Și pleacă fără să dea vreun act. De unde se vede că nici pistolul, nici omul și nici materialele folosite nu aparțin de vreo unitate de servire a populației. Așa stînd lucrurile, ne permitem Să punem cîteva întrebări : — Cine este păgubașul... cunoscînd că într-o zi se fac sute de pușcături, pentru care se consumă cantități apreciabile de materiale. — In buzunarul cui se varsă sumele încasate de la cetățeni pentru lucrările efectuate ? — De ce unitățile de servire a populației din orașul Bacău nu asigură prestarea în mod organizat și legal a unor asemenea servicii ? — Iar dacă există cumva vreo unitate care prestează asemenea servicii, de ce este ținută „secret“ ? Constantin BARBU DECRET Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Miron Constantinescu a fost eliberat din funcția de ministru al Învățământului, primind alte Însărcinări. Prin același Decret, tovarășul Mircea Malița a fost numit în funcția de ministru al Învățămantului. .'.VV.V.V.V.V.V.W.V.W.V.'.V.VW.V.'WAW| W j-Irt pagina a liaj: |M1 | culturi) 5 | sport] à .W.'AW.'.V.W.VA'iW.W'jv Lm CĂRȚII SATE PRIVITĂ DE APROAPE Baid-anchets De la începutul lui februarie, telefonul redacției a primit vești din toate colțurile județului despre numeroasele manifestări prilejuite de Luna cărții la sate, simpozioane, seri literare, concursuri „Cine citește, folosește" etc., toate materializând o mișcare pozitivă de înnobilare a spiritului cu frumusețea tainică a paginilor tipărite. Pe întreg parcursul desfășurării sale, sărbătoarea cărții a găsit (sau trebuia să găsească) în biblioteci, cămine culturale, librării sau magazine cu raioane de librărie, locul ideal de manifestare. Dar, din confruntarea vorbei cu fapta, aceasta din urmă se dovedește doar o umbră palidă a celei dinții. Două dintre librăriile sătești prin care am trecut, cea din Sascut ,și cea din Livezi — stau, în ce privește realizările, la poli diametral opuși. Dacă librăria din Sascut e bine aprovizionată, cu un interior îmbietor, cu cărți expuse după criterii estetice verificate, și implicit cu bune rezultate în privința desfacerii cărții nemijlocit sau prin difuzorii procentuali din școli și întreprinderi, nu putem spune același lucru și despre librăria din Livezi. De altfel, chiar vînzătoarea acestui magazin se arată destul de sceptică in privința rezultatului final al acțiunii de râspîndire a cărților în casele sătenilor. Vitrina sărăcăcioasă expune un număr restrîns de cărți, dintre care „Principele" lui Eugen Barbu in două exemplare de afișe nu se poate vorbi, pentru că pur și simplu nimeni nu a trimis așa ceva pentru a servi agitației vizuale. Faptul că un roman ca acel al lui Eugen Barbu, apreciat de critica literară, nu interesează pe nimeni din sat, în timp ce în Bacău, de pildă, nu mai poate fi găsit, ne duce la concluzia că biblioteca nu și-a dovedit îndeajuns orientarea spre noutățile editoriale valoroase. Aici, prezentările de carte — recenziile etc. ar fi jucat rolul cel mai indicat. In magazinele cu raioane de librărie situația este și mai nemulțumitoare. La Sascut-Sat, raionul de librărie există, numai că nu poți să-i determini cu ușurință prezența. E nevoie de o intuiție de detectiv ca să găsești, după numeroase investigații, 10—15 cărți pitite sub niște articole de tricotaj, cărți pe care vînzătoarea nu le-a mai putut plasa nici unui difuzor procentual, ca să scape de ele. Cu asemenea atitudine „înțelegătoare" față de cuvîntul tipărit, nu-i greu să prevezi rezultatul. Situații oarecum asemănătoare, in comuna Helegiu. Intr-o vitrină în care ai fi putut expune o întreagă bibliotecă, nici urmă de afiș sau carte care să amintească ceva de prezența sărbătorii cărții. Un afiș cu decada mărțișorului străjuiește ușa, in timp ce vitrina de aproximativ 4 m lungime e ocupată de niște... oale. Nu ceramică, cum s-ar putea Constantin TARĂBOANȚA Ion ROȘU (Continuare în pagina a II-a) ................................—TTT**“ I ORGAN m m mmm in mustri privit SISTIMICITRICM IN ACTIVITATE || CERCETĂRI ȘTIINȚIFICA Consiliul de Miniștri a emis o hotărire privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare științifică. Hotărîrea statuează cadrul legal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării științifice și prevede măsuri menite să asigure o reglementare unitară a obligațiilor și drepturilor care revin unităților executante și celor beneficiare. în hotărîre se arată că Academia Republicii Socialiste România și academiile de științe cu unități de cercetare în subordine, precum și unele unități de cercetare din cadrul organelor centrale funcționează în regim economic. Pentru finanțarea unor cheltuieli care depășesc veniturile realizate din contracare de cercetare, acestea pot primi dotații de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă iportanță pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Urmărind o împletire judicioasă a cerințelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a unităților, cu cointeresarea personalului acestora la soluționarea cit mai —— ZtîVă SÎ CU c.Anlama ahrinațiilor acumate prin contract, hotărîrea stabilește sistemul de împărțire a beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează și se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă și de dezvoltare a bazei materiale proprii a unității, pentru acordarea de gratificații și premii personalului din activitatea de cercetare și pentru alte destinații. In scopul aplicării prevederilor Legii privind organizarea activității de cercetare științifică in Republica Socialistă România, hotărîrea prevede că ministerele și celelalte organe centrale trebuie să Întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor obținute in termen de cel mult trei luni de la recepționarea lucrărilor de cercetare, în cazurile în care valorificarea rezultatelor cercetării necesită executarea de investiții sau alte lucrări pregătitoare, beneficiarul este obligat ca împreună cu organul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pentru începerea acestor lucrări. în cazul în care se constată că cercetarea științifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube economiei naționale, se va institui o comisie de analiză care va stabili mărimea daunelor, persoanele vinovate și modalitățile de recuperare a daunelor. De asemenea, pentru neexecutarea obligațiilor stabilite prin contract se vor plăti penalități. Consiliului Național al Cercetării Științifice, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, îi revine sarcina să asigure controlul și îndrumarea încheierii contractelor de cercetare, precum și urmărirea respectării prevederilor contractuale și eficiența economica obținută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor contribui la folosirea mai rațională și eficientă a potențialului uman și material din institutele de cercetări, la apropierea cercetării științifice de nevoile producției și ale dezvoltării economiei și culturii, la reducerea duratei de aplicare în producție a rezultatelor obținute. AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.303 (6.782) MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 4 pagini — 30 bani Un adevăr simplu, știut dar ignorat de unii: Cu adrese și asigurări verbale nu se produc răsaduri! Toate argumentele pledează în favoarea afirmației că un element esențial în obținerea unei producții superioare, atît calitativ cit și cantitativ, precum și eșalonate de legume și zarzavaturi îl constituie producerea la timp și în condiții exemplare a răsadurilor. Lucru cunoscut de toți legumicultorii, dar neglijat de unii. La cooperativa agricolă din Mărgineni, ■ preocupările pentru producerea materialului de plantat în cîmp sînt evidente. Ferma legumicolă, de sub conducerea inginerului Ovidiu Tomulescu, cunoaște în aceste zile o activitate intensă. In sera înmulțitor au fost semănate pe 32 m p, varză timpurie, pe 20 m p, conopidă timpurie și vinete pe 8 m p. Primele două plante sunt răsărite în două frunze, iar vinetele au și scos „capetele". Acum, o grijă deosebită se acordă întreținerii plantelor. Sub supravegherea grădinarului Gh. Guțu, se face udatul și plivitul, se menține o temperatură constantă, ceea ce creează condiții optime pentru dezvoltarea plantelor. Și afară lucrul e în toi. Au fost amenajate paturi calde pe suprafața de 220 mp, iar pe 60 mp se poate oricînd semăna. Extinderea suprafeței de răsadnițe continuă în așa fel ca semănatul, ca și repicatul plantelor din sera înmulțitor să se facă în timpul optim, asigurîndu-se astfel pentru suprafața de 60 hectare grădină răsadurilor necesare. Activ se lucrează și la C.A.P. Nicolae Bălcescu. Conform graficului întocmit, pe 180 mp răsadniță a fost însămînțată varză timpurie, iar în continuare se vor semăna și celelelalte culturi prevăzute. Dacă în privința lucrărilor „la zi", legumicultorii de sub conducerea inginerului Francisc Vaculik stau în general bine, alunei cu baza materială de perspectivă imediată situația, nu din vina lor, e alarmantă. Ce s-a întîmplat ? După cum ne-a informat tovarășul ing. D. Asaitei, președintele cooperativei, conducerea unității a solicitat prefabricate în valoare de circa 60.000 lei. De vreo zece zile acestea au sosit, dar consiliul de conducere n-a acceptat să i se „vîre pe gît" elemente din prefabricate de proastă calitate produse de o unitate din Buzău. Pe bună dreptate: Dar se ridică problema : dacă refuzul s-a petrecut cu circa zece zile în urmă, cât timp se va mai tergiversa de către Direcția agricolă rezolvarea problemei ? Cu promisiuni și circulare nu credem că grădinarii din Nicolae Bălcescu vor putea amenaja cei aproape 4.000 mp. Așadar, asigurarea răsadurilor la C.A.P. Nicolae Bălcescu — unitate care cultivă în acest an 100 hectare grădină — este periclitată. Recepționați tovarăși de la Direcția agricolă, semnalul nostru și al grădinarilor din această unitate și luați măsuri corespunzătoare ! O situație nesatisfacatoare am intîlnit la C.A.P. Hemeiuși. Chiar dacă unitatea n-are în plan cultivarea de legume timpurii, ritmul anemic la care se lucrează îngrijorează. Luni erau la lucru doar cîțiva cooperatori și un atelaj. Confecționarea ramelor întîrzie : este sticlă, nu-s meseriași. Inginerul unității, Georgeta Olteanu ne declara: — Personal aș face mai mult, dar sprijinul e modest. Numărul brațelor de lucru este infim. Oare conducerea cooperativei are in aceste zile probleme „foarte urgente" de neglijează sectorul legumicol ? Cine dacă nu președintele, ceilați membri din consiliul de conducere trebuie să se preocupe de rezolvarea problemelor curente din legumicultura ? Atragem atenția conducerilor cooperativelor agricole care dețin sector legumicol și Direcției agricole că timpul nu stă, cum stau hîrtiile pe birouri. Urgențele din legumicultura impun o convergență de eforturi spre asigurarea întregii cantități de răsaduri. Este o condiție de prim ordin pentru obținerea în acest an a unor producții sporite de legume, pentru aprovizionarea abundentă a populației. Pagina a III -a Adunările generale ale salariaților si țăranilor j .> cooperatori se vau ? FILE BĂCĂUANE DIN MAREA BĂTĂLIE PENTRU CUCERIREA PUTERII După insurecția națională de la 23 August 1944, in România, procesul revoluționar s-a dezvoltat neîntrerupt, cuprinzînd cele mai largi pături de oameni ai muncii, în Vederea înfăptuirii unor profunde transformări in viața economică, socială și politică a țării. Proletariatul din țara noastră, condus de P.C.R., a desfășurat o vastă activitate pentru atragerea țărănimii în procesul revoluționar ce se adincea neîntrerupt In județul Bacău existau mari proprietăți moșierești la Comănești, Brătila, Parincea, Răcăciuni, Prăjești, Tamași, Călugăra, Sănduleni, Tescani, Horgești ca și in restul comunelor. Această stare de lucruri făcea ca zdrobitoarea majoritate a celor 66.745 gospodării țărănești, în care trăiau 306.980 locuitori să fie lipsită de pămîntul necesar întreținerii lor. Realitățile economice, sociale și politice din satele județului Bacău au impus țărănimii să înceapă lupte încă din toamna anului 1944 pentru dobîndirea pămîntului. Astfel, locuitorii din satele comunei Brătila, in octombrie 1944, au procedat la împărțirea moșiilor lui Aurel Agramoglu și Moriț Marcovici, însămînțind cu grîu loturile ce le-au revenit. Concomitent cu lupta pentru cîștigarea pămîntului cuvenit s-a desfășurat o vastă activitate de organizare a țărănimii de către Frontul Plugarilor. In lunile noiembrie—decembrie 1944 și ianuarie—februarie 1945, în majoritatea comunelor județului s-au constituit comitete de acțiune, ca urmare a înscrierii in masă a țăranilor în rîndurile organizației Frontului Plugarilor. Țăranii din Luncani, de pildă, au pus bazele organizației comunale a Frontului Plugarilor la 12 decembrie 1944. Locuitorii comunei Căiuți au examinat programul Frontului Plugarilor, și, convingîndu-se că „el cuprinde cerințele de bază ale plugărimii", că înfăptuirea lui va „duce poporul spre dreptate și fericire" la 28 ianuarie 1945 au pus bazele organizației locale. La fel au procedat și țăranii din Solonț, Brătila, Horgești, Răcăciuni, Gîrleni, Parincea, Traian, Păncești, Prăjești etc. Sub presiunea frămîntărilor țărănești, pretorul plășii Scorțeni raporta prefectului județului, la 17 ianuarie 1945, că „sătenii din această plasă doresc și cer să se facă exproprierea moșiilor" și o dată cu ogoarele, să li se dea și „inventarul necesar", iar cel de la plasa Tg. Ocna preciza că „părerile unanime ale sătenilor sunt pentru Înfăptuirea exproprierilor agrare". Prefectul județului a dat satisfacție revendicărilor țărănimii, raportînd organelor ierarhice, la 27 ianuarie 1945, că „chestiunea exproprierii marilor moșii este una din preocupările de căpetenie ale țăranilor plugari din acest județ, așteptînd cu multă nerăbdare legiferarea și realizarea ei". Cu toate acestea, organele centrale de stat nu puneau în discuție elaborarea acestei importante legiuni, ci dimpotrivă, șeful guvernului, generalul Rădescu. Începuse să ordone și să înfăptuiască măsuri contrarevoluționare, de reprimare a luptei muncitorești-țărănești. Pentru a pune capăt oricăror acțiuni favorabile intereselor moșierimii și faptelor „potrivnice tuturor locuitorilor", țărănimea județului Bacău a desfășurat, în lunile decembrie 1944—februarie 1945, marele asalt asupra primăriilor, care a dus la înlocuirea tuturor primarilor ce nu slujeau cu fermitate interesele ei. Ca urmare a acestui fapt, la Prăjești, bunăoară, la 3 martie 1945, a început organizarea țăranilor în scopul confiscării moșiei, organizare ce a culminat cu o mare întrunire, la 6 martie 1945. Cu acest prilej, s-a hotărît sa nu se „mai aștepte legea agrară și să se treacă la confiscarea moșiei", ceea ce s-a și înfăptuit a doua zi. Faptele prezentate dovedesc că țărănimea din județul Bacău a răspuns cu înflăcărare chemărilor lansate de Partidul Comunist de a lupta cu hotărîre pentru înlăturarea de la conducerea organelor locale a elementelor potrivnice adîncirii procesului revoluționar, început la 23 August 1944, democratizării vieții statale, înfăptuirea celei mai arzătoare reforme a momentului respectiv, reforma agrară. Prin acțiunile de înlăturare a primarilor reacționari, de confiscare și împărțire a moșiilor boierești, țărănimea din județul Bacău a adus o importantă contribuție la victoria forțelor democratice de la 6 Martie 1945. Dumitru ZAHARIA Toate sînt trecătoare. Oricărui apogeu ii urmează declinul. Această evoluție se poate petrece In cîteva secunde. In citeva luni, ani, secole, dar ea este obligatorie. De aceea, trebuie să fim atenți la barometrul epocii, își spun In ultimul timp din ce In ce mai des capii „familiilor“ Mafiei americane. Și, cum știut este că nu sînt din lire niște tipi contemplativi, ei acționează... in primul rînd, încearcă să se modernizeze. Căci Mafia — cu toate că nimeni nu îndrăznește să recunoască — este o organizație de modă veche. învechit este sistemul patriarhal care se afla la baza „sindicatului crimei“. Zguduirea credinței în autoritate a dus, mai întli, la o renaștere, la un sufiu nou in sinul organizației. Dar, recrutarea de noi membri devine» din ce în ce mai dificilă,, și acesta nu e deloc un indiciu îmbucurător... De modă veche sînt și mijloacele care stau la îndemîna „statului major“ al crimei. Automobilele rapide, convorbirile telefonice au început să reprezinte mijloace tehnice învechite. Radioul, dar mai ales televiziunea, sînt obiectivele spre care se îndreaptă acum atenția capilor mafioți. (Continuare in pag. a IV-a)