Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)

1970-10-14 / nr. 5498

Proletari din toate țările, inini­ind ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL­ XXV — Nr. 5.498 (6.977) MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani INVESTIȚII­LE-obiectiv major al activității economice Cine face notă discordantă? Experiența dobîndită în decursul a­­nilor în rezolvarea unei arii vaste de probleme cum sînt cele legate de pregătirea și executarea lucră­rilor de investiții, a permis o îmbuna­­tățire continuă a activității atît a în­treprinderilor beneficiare cît și a constructorilor. Rezultatele pozitive obținute în cele trei trimestre care au trecut din acest an, pe ansamblul județului, confirmă acest fapt: față de cota matematică de 75 la sută prevăzută pentru această perioadă s-a realizat 75,9 la sută din planul valoric anual de investiții, iar la par­tea de construcții-montaj s-a realizat mai bine de 80 la sută, existînd pre­mise certe pentru îndeplinirea inte­grală a planului anual. Pe acest fond general, pozitiv, une­le unități economice din județ, benefi­ciare de investiții, fac o notă dis­cordantă prin rămînerile în urmă pe care le prezintă la această dată în stadiul de îndeplinire a planului a­­nual de investiții. IATĂ RESTAN­­ȚIERII : Fabrica de postav Buhuși — 35 la sută din planul anual, Fa­brica de pielărie și încălțămin­te „Partizanul“ Bacău — 46 la sută, Rafinăria Dărmănești — 52 la sută, Direcția județeană de indus­trie locală — 56 la sută, întreprinde­rea de valorificare a cerealelor — 58 la sută, întreprinderile de mecanizare a agriculturii — 58 la sută. Cu reali­zări între­­ 60-70 la sută din planul anual, și deci tot în urmă, se prezintă Grupul industrial de petrochimie Borzești, Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea“ Bacău, Di­recția comercială județeană, între­prinderea de legume și fructe, Agen­ția O.N.T. și întreprinderea Electro­­montaj Bacău. Intr-un stadiu întârziat de execuție a lucrărilor de construc­­ții-montaj, care pune sub semnul în­trebării respectarea termenelor pla­nificate pentru intrarea în funcțiune a obiectivelor, se află Fabrica de șu­ruburi Bacău, IMA Răcăciuni și Fili­­pești și alte cîteva unități care nu au reușit să realizeze prea mult din pla­nul de investiții al anului 1970. La unitățile pe care le-am menționat, întîrzierile sunt determinate, în cea mai mare parte, de nepregătirea din timp a condițiilor principale pentru începerea lucrărilor (documentația, fi­­nanțarea, amplasamentul, asigurarea utilajelor pentru montaj) de către be­neficiari. Evident, la stadiul nesatis­făcător de execuție a lucrărilor au contribuit, într-o oarecare măsură, și unitățile antreprenoare de construc­­ții-montaj ; ele au manifestat lipsuri în aprovizionarea șantierelor, fapt care a determinat un ritm lent de lu­cru, chiar stagnări nepermise. Cîteva exemple în acest sens sânt edificatoa­re. La G.I.P. Borzești, instalația de toxafen nu a putut fi pusă în func­țiune la termenul stabilit (30 sep­tembrie) datorită neasigurării unor u­­tilaje, din care o parte nici nu erau contractate la data cînd instalația trebuia să producă. în aceeași situa­ție se află și instalația de alchilamine (al cărei termen de punere în func­țiune este trimestrul al IV-lea a. c.) da­că ținem cont de stadiul de asigurare cu utilaje pentru montaj. La Fabrica de hirtie și celuloză „Letea" Bacău, finanțarea construirii noului cositor hidraulic s-a deschis, abia la sfîrșitul lunii septembrie, deși aceasta se pu­tea face din luna iulie în cazul în ca­re fabrica ar fi prezentat băncii do­cumentația completă. Unul dintre titularii de investiții cei mai mari din acest an este Uzina metalurgică Bacău, care are prevăzu­tă prin plan intrarea în funcțiune în trimestrul al IV-lea a unei importante capacități de producție,de armături in­dustriale și piese turnate din fontă. Deși valoric planul de investiții pe nouă luni este îndeplinit și depășit, stadiul fizic de execuție existent la ora actuală nu dă certitudinea că a­­cest termen va putea să fie respec­tat, mai ales în condițiile în care lu­crări în valoare de 4,6 milioane lei nu sunt nic astăzi asigurate cu docu­mentația tehnică necesară, iar o se­rie de utilaje au termen de livrare la 31 decembrie 1970 (în preziua intrării în funcțiune, dacă ne-am lua după u­­nele grafice), iar altele chiar în tri­mestrul I al anului viitor. Nu trebuie trecut cu vederea că o vină mare o au și unii furnizori interni de utilaje care nu și-au respectat termenele de livrare și chiar întîrzierea unor lu­crări de către antreprenorul general (ISCM Gheorghe Gheorghiu-Dej tre­buia să termine unele lucrări încă din primul semestru al anului, dar a intrat bine în cel de-al doilea semestru și tot nu a reușit să-și onoreze obliga­țiile în întregime). Cînd ne referim la ritmul în care sînt realizate investițiile trebuie să nu neglijăm nici o clipă constructorul. In activitatea sa mai dăinuie o serie de deficiențe de natură organizatori­că, lucrările pe unele șantiere desfă­­șurîndu-se într-u­n­ ritm prea lent și găsindu-se drept motive ori lipsa de Iosif MÎRZAC, directorul Direcției județene de statistică (Continuare în pagina a IlI-a) EB Rămîn în continuare restanțiere la îndeplinirea planului de investiții următoarele unități: FABRICA DE POSTAV BU­HUȘI, FABRICA „PARTIZANUL" BACĂU, RAFINĂRIA DÂR­­MÂNEȘTI, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ, ÎNTREPRINDEREA DE VALORIFICARE A CEREALELOR, ÎN­TREPRINDERILE DE MECANIZARE A AGRICULTURII ȘI CHIAR G.I.P. BORZEȘTI ȘI FABRICA „LETEA" BACĂU. r-La C.A.P. Luizi-Călugăra Epoca optimă a fost respectată între unitățile care au termi­nat primele însămînțatul griu­lui de toamnă se numără și cooperativa agricolă de pro­ducție din LUIZI—CALUGARA. Urmare a efortului depus de mecanizatori alături de coope­ratori, unitatea a reușit să e­­fectueze însămînțatul acestor culturi în cadrul epocii optime, executîndu-se totodată și lu­crări de bună calitate, ceea ce constituie prima garanție în ob­ținerea unor recolte bogate în anul care vine. Așezînd sămînța într-un teren bine lucrat și dispunînd de u­­miditatea necesară, pe unele su­prafețe cultura este deja răsă­rită. De la Direcția agricolă aflăm că ieri a mai terminat însămînțările și C.A.P. Letea-Veche Sosirea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la New York NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimișii speciali : Președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubi­liare a Organizației Națiunilor Unite. Împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru­ al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Cornelia Mănescu, ministrul aface­rilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kenne­dy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fața salonu­­lui oficial, unde erau arborate­ drape­lul de stat al României și steagul Or­­ganizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și­­.,diplomați­ care­ i­au parte la­ lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezer­vat șefilor de stat care sosesc­ la s Na­­țiunile Unite, președintele Nicolae Cea­ușescu a fost­ salut și, pe­ aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului Simon Earle, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de repre­zentantul acestuia John Palmer. Au fost de față, membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae­­ Ecobescu, adjunct al minist­­rului afacerilor­­ externe, Maria Gro­za, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Mur­­gescu, Gheorghe Diaconescu, repre­zentantul permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu­ Bogdan, ambasadorul țării noastre la Was­hington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor pos­turi de radio, televiziune și cinemato­grafie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd­ solicitărilor reprezen­tanților presei, președintele Nicolae Ceau­șescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Ame­­ricii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Na­țiunilor Unite. Apreciem că Organiza­ției Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor U­­nite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantu­lui municipalității New Yorkului, șe­fului, protocolului O.N.U., tuturor ce­lor prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaților români a­u oferit buchete de flori to­varășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a în­dreptat apoi spre sediul misiunii ro­mâne In­­ftațiunile Unite, reședința președintelui­­ Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-ami­ază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întreve­deri cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul ge­neral al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom re­lata în ziarul de mîine. ' ■­1’ , - : Pagina a 11-a I I­mmit [ CULimL ] ÎNCHEIEREA CU SUCCES A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA IMPUNE. Folosirea cu randament maxim a tuturor FORȚELOR­ MIJLOACELOR! ---------­ Ne aflăm în a doua decadă a lunii octombrie. Normal ar fi fost ca la această dată lucrările în cîmp să fie pe terminate, așa după cum de fapt multe unități cooperatiste și-au stabilit prin graficele întocmite (u­­nele din acestea propunîndu-și să încheie însămînțatul griului în jurul datei de 10 octombrie). Este adevă­rat că la data amintită o parte din unități aveau realizări cuprinse în­tre 70 și 85 la sută, în prezent coo­perativele­­ agricole din Luizi Călu­­găra, Berești-Bistrița, Podu Turcului și Valea Seacă încheind lucrarea pe întreaga suprafață planificată. Nu­mai că nu peste tot s-au respectat graficele de execuție a lucrărilor, în unele cooperative agricole mun­cile de sezon fiind mult întîrziate, iar perspectiva imediată, de aseme­nea, nu se prezintă deloc promiță­toare. Deși timpul este favorabil lu­crului în cîmp, nu peste tot se ac­ționează din plin și cu toate forțele, culturile tîrzii nerecoltate frînînd ritmul executării însămînțării griu­lui, pe alocuri lucrarea fiind deja sistată datorită cauzelor arătate. La cooperativa agricolă din Fin­­tînele, în această toamnă urma să se însămînțeze cu grîu­ suprafața de 665 hectare, iar pină la 12 oc­tombrie, după cum ne-a precizat inginerul șef al unității, Victor Cucu, lucrarea trebuia să fie înche­iată. Or, pînă aseară nu se reali­zase decît 55 la sută din pre­vederile planului ! Pentru pe­rioada imediat următoare, de ase­menea, se întrevăd unele greutăți și aceasta datorită ritmului lent la recoltări, acțiune care va întîrzia mult data terminării semănatului, ceea ce rezultă și din faptul că în prezent mai sînt de eliberat peste 200 hectare, suprafață pe care este amplasată cultura griului. Cu alte cuvinte, la Fîntînele epoca op­timă pentru însămînțatul grîului nu va putea fi respectată. Dar ca­litatea lucrărilor ? Nici aici trebu­rile nu sînt pe măsura posibilități­lor, a prevederilor ordinului 2.000 al M.A.S. privind tehnologia cultu­­­­rii griului. Deși în unitate există un perzolator, sămînța se tratează la lopată. Calitatea seminței, de ase­menea, este îndoielnică. Ni s-a spus că există un buletin de analiză eli­berat de către laboratorul pentru controlul semințelor. Dar nimeni nu cunoștea cine a recoltat proba res­pectivă. Magazinerul zicea că ingi­nerul, acesta însă susținea că un delegat de la laborator ! Care o fi realitatea ? De fapt controverse a­­semănătoare am mai întâlnit și la alte lucrări. De data aceasta între spusele președintelui și ale ingine­rului șef, controverse care se da­­toresc necunoașterii situației din te­ren. Că președintele Jenică Ciocoiu se ocupă cu alte probleme decît cele de strictă actualitate, este a­­devărat. In ziua raidului, bunăoară, în loc să fie acolo unde procesul producției, reclama prezența sa la Ing. Gh. LUPU (Continuare în pagina a IlI-a) De ce nu se respectă ritmul și calitatea­­­­ insămințărilor Ferma de stat Gherăești 600.000 lei beneficii peste plan Prin aplicarea metodelor moder­ne de creștere a păsărilor, ca prin reducerea continuă a cheltu­­i­ielilor de producție, lucrătorii fer­mei de stat Gherăești din cadrul I.A.S. Avicola au înregistrat în cele 9 luni ale­ anului rezultate econo­­mico-financiare fructuoase. Harni­cul colectiv de muncă sub conduce­rea fermierului Nicolae Șova a reu­șit să depășească producția totală de ouă pe perioada amintită cu a­­proape 600.000 bucăți, și au redus prețul de cost per­ 1.000 bucăți ouă cu 50 lei, iar cel de carne cu 102 tei pe tonă. Datorită creșterii efi­cienței activității acestor lucrători, beneficiul realizat peste plan pe cele trei trimestre ale anului se ci­frează la 600.000 lei. Deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism și a cursurilor cu tematică specială Ieri, în sala Teatrului de stat din Bacău, în prezența tovarășilor Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Vic­tor Enășoae, secretar al Comitetu­lui județean de partid, Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului muni­cipal Bacău al P.C.R., a unor mem­bri ai comitetelor județean și mu­nicipal de partid, a avut loc des­chiderea cursurilor facultăților Uni­­v­ersității serale de­­ marxism-leni­nism și a cercurilor cu tematică spe­cială, ce vor funcționa în anul șco­lar 1970—1971 pe lingă Cabinetul județean de partid. In cadrul celor 3 facultăți ale Uni­versității serale de marxism-leninism — economie, istorie și filozofie-so­­ciologie — vor studia în noul an școlar de învățămînt de partid circa 400 de studenți, din care peste 150 anul I (noi înscriși), iar la cercu­rile de tip superior cu tematică specială cu cadrele de conducere, peste 300 tovarăși. Prima expunere din programul U­­niversității serale de marxism-leni­nism și a cercurilor cu tematică specială intitulată: „Partidul Co­munist­ Român — conducătorul în­cercat al națiunii noastre socialiste", a fost ținută de tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Activitățile la toate secțiile facul­tăților, vor avea loc din 3 în 3 săp­­tămîni, marțea la ora 17, iar cele de la cercurile cu tematică specială, , o dată pe lună, joia la ora 17, la­­ sediul Cabinetului județean de par­­­­tid. Activitatea următoare, pe semi­­narii și grupe, va avea loc la Uni­versitatea de marxism-leninism, marți 24 noiembrie, iar la cercu­rile cu tematică specială, joi 26 noiembrie a. c. C. PETRE încă un magazin al cooperației meșteșugărești Zilele acestea s-a deschis, în cen­­­trul orașului Bacău,­ un elegant ma­­­­gazin al cooperației meșteșugărești,­­ profilat pe cadouri. Cadouri mai mici sau mai mari. Magazinul se a­­dresează atît turiștilor, cît și local­nicilor. Se găsesc aici obiecte de­­ artizanat, confecții, covoare de lî­­nă, produse de marochinărie, trico­­­­taje etc. [ Bine aprovizionat, frumos amena­­­jat, noul magazin al cooperatiei meșteșugărești ne invită să-l vizi­tăm și, firește, să cumpărăm pa alese. Aplicarea exemplară a complexului de măsuri antierozionale în momentul de față, pentru agri­cultura județului nostru și în spe­cial pentru unitățile cooperatiste se ridică serioase probleme cu pri­vire la folosirea cu maximum de randament a terenurilor situate în pantă. Nu mă refer la plantațiile de vii sau de pomi fructiferi și nici la ameliorarea pășunilor degradate. Doresc să insist în mod deosebit asupra modului cum trebuie lucra­te și exploatate terenurile arabile situate în pantă, cum trebuie apli­cate mijloacele de care dispunem pentru prevenirea și combaterea e­­roziunii solului pe astfel de supra­fețe. Se cunoaște că în județ există peste 124.000 ha de teren arabil su­pus în mod continuu degradării prin eroziune, ceea ce reprezintă circa 80 la sută din suprafața arabilă totală a județului. Or, față de im­portanța ce trebuie acordată luptei împotriva eroziunii, considerăm că amenajările­­ de pînă acum constituie realizări extrem de mici, circa 20.000 ha, adică­­ 6 la sută din totalul terenurilor a­­fectate de eroziune! Se pune între­barea : Nu se putea face mai mult? Ce a lipsit, pentru a avea realizări mai bune ? După cîte știm, agricultura jude­țului dispune de utilaj greu tera­­sier, de proiecte și documentații tehnice, de credite acordate de stat, de cadre de specialitate pentru a­­cordarea asistenței îndoială, se dispune tehnice. Fără de cel mai important factor hotărîtor pentru executarea lucrărilor — reprezentat prin forța umană a membrilor coo­perativelor agricole. Cu toată a­­ceastă puternică bază tehnico-ma­­terială și forță de muncă, în unele unități nu se înțelege că apărarea și folosirea rațională a pămînt­ului este,o obligație și o datorie pentru toți cei ce acționează asupra aces­tui suport material. Chiar și în a­­ceastă campanie, cooperative agri­cole ca Izvoru-Berheciului, Vifo­­reni, Stănișești, Ungureni și multe altele continuă să favorizeze degra­darea prin eroziune a solului exe­cutînd arături și alte lucrări din deal în vale. Pe întinse suprafețe arabile în pantă sunt lăsate în con­tinuare piscuri de tufărișuri și ar­boret fără rol de protecție a so­lului. Aceste folosințe neagricole, alături de arborii și pomii izolați, împiedică desfășurarea normală a lucrărilor pe direcția curbelor de nivel și în același timp scot din producție însemnate suprafețe, în unele unități din bazinul Ber­­heci-Zeletin, și îndeosebi în zonele Tg. Ocna și Moinești, nu s-a făcut aproape nimic pentru uniformizarea terenurilor în pantă. De asemenea, prin neexecutarea unor nivelări de rigole și ogașe se accentuează ero­ziunea de adîncime și anual fondul agricol este diminuat, înregistrîn­­du-se mari pierderi de terenuri, cu consecințe grave asupra economiei fiecărei unități în parte și implicit asupra economiei­ noastre naționale. Gospodărirea și folosirea rațio­nală a terenurilor arabile în pantă este strîns legată de rețeaua de drumuri. Este trist, dar este un a­­devăr, că în unitățile din județ­­ se întîlnesc drumuri din deal în vale cu pante a căror valori depășesc limita maximă admisibilă. Astfel de drumuri s-au dovedit a fi ade­vărate focare ale eroziunii. Să nu uităm că purtăm cu toții răspunderea pentru păstrarea și a­­meliorarea fondului funciar. De a­­ceea, consider necesar ca, în para­lel cu celelalte lucrări ale campa­niei de toamnă, să se insiste cu toată convingerea și pentru aplicarea mă­surilor antierozionale pe­ terenu­rile arabile. Să nu se mai permi­tă nicăieri ca arăturile și celelalte lucrări ale solului să fie orientate din deal în vale. Griul să fie am­plasat după sistemul de cultură în fîșii, astfel încît toți versanții să nu mai­ fie îmbrăcați de o singură cul­tură. Acolo unde în mod justificat nu se pot realiza culturi in fîșii, semănăturile de toamnă se reco­mandă a fi întrerupte la distanțe cuprinse între 20—150 m, de benzi nearate, orientate pe direcția curbe­lor de nivel a căror lățime va fi de minimum 2 m. Aceste benzi ur­mează a fi însămânțate­ în primă­vară cu leguminoase perene și vor constitui taluzele agroteraselor ce se vor crea în timp. De asemenea, va­ trebui să dispară drumurile cir­culate din deal în vale și, pe baza proiectelor de organizare a terito­riului, să se treacă hotărît la apli­carea măsurilor ce privesc restruc­turarea folosințelor, uniformizarea tarlalelor, crearea unei rețele co­respunzătoare de drumuri și a lu­crărilor cu caracter antierozional. V. PASCU, inginer șef la Oficiul de cadastru, proiectare și gospodărirea­­ apelor Bacău O problemă de strictă actualitate GLOB-jILOR Două capodopere ale tehnicii moderne (2) TUNELUL Dacă lucrările ar începe astăzi, in anul 1975 ar putea avea loc următoarea scenă : la o adîncime de 50 m sub nivelul apelor Cana­lului Mînecii, și la jumătate dis­tantă între porturile Dover și Ca­lais, premierii Marii Britanii și Franței se apropie și-și string mi­na, după ce fiecare a parcurs ci­­­­te 20 km în trenul său special. Pri­­lejul întilnirii — realizarea unui vis care datează de două secole : legarea Albionului de continentul european printr-o șosea. După sta­diul actual al lucrurilor, insă, sce­na de mai sus nu va putea avea loc înainte de anul 1978. Concret, proiectul unui tunel sub Canalul Mînecii a fost lansat pentru prima oară la începutul se­colului al XIX-lea. Primul consul al lui Napoleon Matthieu, a în­sărcinat pe tehnicieni cu întocmi­rea planurilor detaliate ale tunelu­lui. Napoleon se gindea la po­sibilitatea unei invazii pe uscat in Anglia. Dar el a abandonat repede această idee, căci pînă la realiza­rea acestui plan ar fi trebuit să devină nonagenar sau contage­­nar... Acest lucru l-a demonstrat (Continuare în pagina a 111-a)

Next