Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-14 / nr. 5498
Proletari din toate țările, ininiind ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — Nr. 5.498 (6.977) MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani INVESTIȚIILE-obiectiv major al activității economice Cine face notă discordantă? Experiența dobîndită în decursul anilor în rezolvarea unei arii vaste de probleme cum sînt cele legate de pregătirea și executarea lucrărilor de investiții, a permis o îmbunatățire continuă a activității atît a întreprinderilor beneficiare cît și a constructorilor. Rezultatele pozitive obținute în cele trei trimestre care au trecut din acest an, pe ansamblul județului, confirmă acest fapt: față de cota matematică de 75 la sută prevăzută pentru această perioadă s-a realizat 75,9 la sută din planul valoric anual de investiții, iar la partea de construcții-montaj s-a realizat mai bine de 80 la sută, existînd premise certe pentru îndeplinirea integrală a planului anual. Pe acest fond general, pozitiv, unele unități economice din județ, beneficiare de investiții, fac o notă discordantă prin rămînerile în urmă pe care le prezintă la această dată în stadiul de îndeplinire a planului anual de investiții. IATĂ RESTANȚIERII : Fabrica de postav Buhuși — 35 la sută din planul anual, Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul“ Bacău — 46 la sută, Rafinăria Dărmănești — 52 la sută, Direcția județeană de industrie locală — 56 la sută, întreprinderea de valorificare a cerealelor — 58 la sută, întreprinderile de mecanizare a agriculturii — 58 la sută. Cu realizări între 60-70 la sută din planul anual, și deci tot în urmă, se prezintă Grupul industrial de petrochimie Borzești, Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea“ Bacău, Direcția comercială județeană, întreprinderea de legume și fructe, Agenția O.N.T. și întreprinderea Electromontaj Bacău. Intr-un stadiu întârziat de execuție a lucrărilor de construcții-montaj, care pune sub semnul întrebării respectarea termenelor planificate pentru intrarea în funcțiune a obiectivelor, se află Fabrica de șuruburi Bacău, IMA Răcăciuni și Filipești și alte cîteva unități care nu au reușit să realizeze prea mult din planul de investiții al anului 1970. La unitățile pe care le-am menționat, întîrzierile sunt determinate, în cea mai mare parte, de nepregătirea din timp a condițiilor principale pentru începerea lucrărilor (documentația, finanțarea, amplasamentul, asigurarea utilajelor pentru montaj) de către beneficiari. Evident, la stadiul nesatisfăcător de execuție a lucrărilor au contribuit, într-o oarecare măsură, și unitățile antreprenoare de construcții-montaj ; ele au manifestat lipsuri în aprovizionarea șantierelor, fapt care a determinat un ritm lent de lucru, chiar stagnări nepermise. Cîteva exemple în acest sens sânt edificatoare. La G.I.P. Borzești, instalația de toxafen nu a putut fi pusă în funcțiune la termenul stabilit (30 septembrie) datorită neasigurării unor utilaje, din care o parte nici nu erau contractate la data cînd instalația trebuia să producă. în aceeași situație se află și instalația de alchilamine (al cărei termen de punere în funcțiune este trimestrul al IV-lea a. c.) dacă ținem cont de stadiul de asigurare cu utilaje pentru montaj. La Fabrica de hirtie și celuloză „Letea" Bacău, finanțarea construirii noului cositor hidraulic s-a deschis, abia la sfîrșitul lunii septembrie, deși aceasta se putea face din luna iulie în cazul în care fabrica ar fi prezentat băncii documentația completă. Unul dintre titularii de investiții cei mai mari din acest an este Uzina metalurgică Bacău, care are prevăzută prin plan intrarea în funcțiune în trimestrul al IV-lea a unei importante capacități de producție,de armături industriale și piese turnate din fontă. Deși valoric planul de investiții pe nouă luni este îndeplinit și depășit, stadiul fizic de execuție existent la ora actuală nu dă certitudinea că acest termen va putea să fie respectat, mai ales în condițiile în care lucrări în valoare de 4,6 milioane lei nu sunt nic astăzi asigurate cu documentația tehnică necesară, iar o serie de utilaje au termen de livrare la 31 decembrie 1970 (în preziua intrării în funcțiune, dacă ne-am lua după unele grafice), iar altele chiar în trimestrul I al anului viitor. Nu trebuie trecut cu vederea că o vină mare o au și unii furnizori interni de utilaje care nu și-au respectat termenele de livrare și chiar întîrzierea unor lucrări de către antreprenorul general (ISCM Gheorghe Gheorghiu-Dej trebuia să termine unele lucrări încă din primul semestru al anului, dar a intrat bine în cel de-al doilea semestru și tot nu a reușit să-și onoreze obligațiile în întregime). Cînd ne referim la ritmul în care sînt realizate investițiile trebuie să nu neglijăm nici o clipă constructorul. In activitatea sa mai dăinuie o serie de deficiențe de natură organizatorică, lucrările pe unele șantiere desfășurîndu-se într-un ritm prea lent și găsindu-se drept motive ori lipsa de Iosif MÎRZAC, directorul Direcției județene de statistică (Continuare în pagina a IlI-a) EB Rămîn în continuare restanțiere la îndeplinirea planului de investiții următoarele unități: FABRICA DE POSTAV BUHUȘI, FABRICA „PARTIZANUL" BACĂU, RAFINĂRIA DÂRMÂNEȘTI, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ, ÎNTREPRINDEREA DE VALORIFICARE A CEREALELOR, ÎNTREPRINDERILE DE MECANIZARE A AGRICULTURII ȘI CHIAR G.I.P. BORZEȘTI ȘI FABRICA „LETEA" BACĂU. r-La C.A.P. Luizi-Călugăra Epoca optimă a fost respectată între unitățile care au terminat primele însămînțatul griului de toamnă se numără și cooperativa agricolă de producție din LUIZI—CALUGARA. Urmare a efortului depus de mecanizatori alături de cooperatori, unitatea a reușit să efectueze însămînțatul acestor culturi în cadrul epocii optime, executîndu-se totodată și lucrări de bună calitate, ceea ce constituie prima garanție în obținerea unor recolte bogate în anul care vine. Așezînd sămînța într-un teren bine lucrat și dispunînd de umiditatea necesară, pe unele suprafețe cultura este deja răsărită. De la Direcția agricolă aflăm că ieri a mai terminat însămînțările și C.A.P. Letea-Veche Sosirea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la New York NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimișii speciali : Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite. Împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și.,diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la s Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salut și, pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului Simon Earle, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de față, membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului, șefului, protocolului O.N.U., tuturor celor prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaților români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române Inftațiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. ' ■1’ , - : Pagina a 11-a I Immit [ CULimL ] ÎNCHEIEREA CU SUCCES A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA IMPUNE. Folosirea cu randament maxim a tuturor FORȚELOR MIJLOACELOR! --------- Ne aflăm în a doua decadă a lunii octombrie. Normal ar fi fost ca la această dată lucrările în cîmp să fie pe terminate, așa după cum de fapt multe unități cooperatiste și-au stabilit prin graficele întocmite (unele din acestea propunîndu-și să încheie însămînțatul griului în jurul datei de 10 octombrie). Este adevărat că la data amintită o parte din unități aveau realizări cuprinse între 70 și 85 la sută, în prezent cooperativele agricole din Luizi Călugăra, Berești-Bistrița, Podu Turcului și Valea Seacă încheind lucrarea pe întreaga suprafață planificată. Numai că nu peste tot s-au respectat graficele de execuție a lucrărilor, în unele cooperative agricole muncile de sezon fiind mult întîrziate, iar perspectiva imediată, de asemenea, nu se prezintă deloc promițătoare. Deși timpul este favorabil lucrului în cîmp, nu peste tot se acționează din plin și cu toate forțele, culturile tîrzii nerecoltate frînînd ritmul executării însămînțării griului, pe alocuri lucrarea fiind deja sistată datorită cauzelor arătate. La cooperativa agricolă din Fintînele, în această toamnă urma să se însămînțeze cu grîu suprafața de 665 hectare, iar pină la 12 octombrie, după cum ne-a precizat inginerul șef al unității, Victor Cucu, lucrarea trebuia să fie încheiată. Or, pînă aseară nu se realizase decît 55 la sută din prevederile planului ! Pentru perioada imediat următoare, de asemenea, se întrevăd unele greutăți și aceasta datorită ritmului lent la recoltări, acțiune care va întîrzia mult data terminării semănatului, ceea ce rezultă și din faptul că în prezent mai sînt de eliberat peste 200 hectare, suprafață pe care este amplasată cultura griului. Cu alte cuvinte, la Fîntînele epoca optimă pentru însămînțatul grîului nu va putea fi respectată. Dar calitatea lucrărilor ? Nici aici treburile nu sînt pe măsura posibilităților, a prevederilor ordinului 2.000 al M.A.S. privind tehnologia culturii griului. Deși în unitate există un perzolator, sămînța se tratează la lopată. Calitatea seminței, de asemenea, este îndoielnică. Ni s-a spus că există un buletin de analiză eliberat de către laboratorul pentru controlul semințelor. Dar nimeni nu cunoștea cine a recoltat proba respectivă. Magazinerul zicea că inginerul, acesta însă susținea că un delegat de la laborator ! Care o fi realitatea ? De fapt controverse asemănătoare am mai întâlnit și la alte lucrări. De data aceasta între spusele președintelui și ale inginerului șef, controverse care se datoresc necunoașterii situației din teren. Că președintele Jenică Ciocoiu se ocupă cu alte probleme decît cele de strictă actualitate, este adevărat. In ziua raidului, bunăoară, în loc să fie acolo unde procesul producției, reclama prezența sa la Ing. Gh. LUPU (Continuare în pagina a IlI-a) De ce nu se respectă ritmul și calitatea insămințărilor Ferma de stat Gherăești 600.000 lei beneficii peste plan Prin aplicarea metodelor moderne de creștere a păsărilor, ca prin reducerea continuă a cheltuiielilor de producție, lucrătorii fermei de stat Gherăești din cadrul I.A.S. Avicola au înregistrat în cele 9 luni ale anului rezultate economico-financiare fructuoase. Harnicul colectiv de muncă sub conducerea fermierului Nicolae Șova a reușit să depășească producția totală de ouă pe perioada amintită cu aproape 600.000 bucăți, și au redus prețul de cost per 1.000 bucăți ouă cu 50 lei, iar cel de carne cu 102 tei pe tonă. Datorită creșterii eficienței activității acestor lucrători, beneficiul realizat peste plan pe cele trei trimestre ale anului se cifrează la 600.000 lei. Deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism și a cursurilor cu tematică specială Ieri, în sala Teatrului de stat din Bacău, în prezența tovarășilor Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid, Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., a unor membri ai comitetelor județean și municipal de partid, a avut loc deschiderea cursurilor facultăților Universității serale de marxism-leninism și a cercurilor cu tematică specială, ce vor funcționa în anul școlar 1970—1971 pe lingă Cabinetul județean de partid. In cadrul celor 3 facultăți ale Universității serale de marxism-leninism — economie, istorie și filozofie-sociologie — vor studia în noul an școlar de învățămînt de partid circa 400 de studenți, din care peste 150 anul I (noi înscriși), iar la cercurile de tip superior cu tematică specială cu cadrele de conducere, peste 300 tovarăși. Prima expunere din programul Universității serale de marxism-leninism și a cercurilor cu tematică specială intitulată: „Partidul Comunist Român — conducătorul încercat al națiunii noastre socialiste", a fost ținută de tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Activitățile la toate secțiile facultăților, vor avea loc din 3 în 3 săptămîni, marțea la ora 17, iar cele de la cercurile cu tematică specială, , o dată pe lună, joia la ora 17, la sediul Cabinetului județean de partid. Activitatea următoare, pe seminarii și grupe, va avea loc la Universitatea de marxism-leninism, marți 24 noiembrie, iar la cercurile cu tematică specială, joi 26 noiembrie a. c. C. PETRE încă un magazin al cooperației meșteșugărești Zilele acestea s-a deschis, în centrul orașului Bacău, un elegant magazin al cooperației meșteșugărești, profilat pe cadouri. Cadouri mai mici sau mai mari. Magazinul se adresează atît turiștilor, cît și localnicilor. Se găsesc aici obiecte de artizanat, confecții, covoare de lînă, produse de marochinărie, tricotaje etc. [ Bine aprovizionat, frumos amenajat, noul magazin al cooperatiei meșteșugărești ne invită să-l vizităm și, firește, să cumpărăm pa alese. Aplicarea exemplară a complexului de măsuri antierozionale în momentul de față, pentru agricultura județului nostru și în special pentru unitățile cooperatiste se ridică serioase probleme cu privire la folosirea cu maximum de randament a terenurilor situate în pantă. Nu mă refer la plantațiile de vii sau de pomi fructiferi și nici la ameliorarea pășunilor degradate. Doresc să insist în mod deosebit asupra modului cum trebuie lucrate și exploatate terenurile arabile situate în pantă, cum trebuie aplicate mijloacele de care dispunem pentru prevenirea și combaterea eroziunii solului pe astfel de suprafețe. Se cunoaște că în județ există peste 124.000 ha de teren arabil supus în mod continuu degradării prin eroziune, ceea ce reprezintă circa 80 la sută din suprafața arabilă totală a județului. Or, față de importanța ce trebuie acordată luptei împotriva eroziunii, considerăm că amenajările de pînă acum constituie realizări extrem de mici, circa 20.000 ha, adică 6 la sută din totalul terenurilor afectate de eroziune! Se pune întrebarea : Nu se putea face mai mult? Ce a lipsit, pentru a avea realizări mai bune ? După cîte știm, agricultura județului dispune de utilaj greu terasier, de proiecte și documentații tehnice, de credite acordate de stat, de cadre de specialitate pentru acordarea asistenței îndoială, se dispune tehnice. Fără de cel mai important factor hotărîtor pentru executarea lucrărilor — reprezentat prin forța umană a membrilor cooperativelor agricole. Cu toată această puternică bază tehnico-materială și forță de muncă, în unele unități nu se înțelege că apărarea și folosirea rațională a pămîntului este,o obligație și o datorie pentru toți cei ce acționează asupra acestui suport material. Chiar și în această campanie, cooperative agricole ca Izvoru-Berheciului, Viforeni, Stănișești, Ungureni și multe altele continuă să favorizeze degradarea prin eroziune a solului executînd arături și alte lucrări din deal în vale. Pe întinse suprafețe arabile în pantă sunt lăsate în continuare piscuri de tufărișuri și arboret fără rol de protecție a solului. Aceste folosințe neagricole, alături de arborii și pomii izolați, împiedică desfășurarea normală a lucrărilor pe direcția curbelor de nivel și în același timp scot din producție însemnate suprafețe, în unele unități din bazinul Berheci-Zeletin, și îndeosebi în zonele Tg. Ocna și Moinești, nu s-a făcut aproape nimic pentru uniformizarea terenurilor în pantă. De asemenea, prin neexecutarea unor nivelări de rigole și ogașe se accentuează eroziunea de adîncime și anual fondul agricol este diminuat, înregistrîndu-se mari pierderi de terenuri, cu consecințe grave asupra economiei fiecărei unități în parte și implicit asupra economiei noastre naționale. Gospodărirea și folosirea rațională a terenurilor arabile în pantă este strîns legată de rețeaua de drumuri. Este trist, dar este un adevăr, că în unitățile din județ se întîlnesc drumuri din deal în vale cu pante a căror valori depășesc limita maximă admisibilă. Astfel de drumuri s-au dovedit a fi adevărate focare ale eroziunii. Să nu uităm că purtăm cu toții răspunderea pentru păstrarea și ameliorarea fondului funciar. De aceea, consider necesar ca, în paralel cu celelalte lucrări ale campaniei de toamnă, să se insiste cu toată convingerea și pentru aplicarea măsurilor antierozionale pe terenurile arabile. Să nu se mai permită nicăieri ca arăturile și celelalte lucrări ale solului să fie orientate din deal în vale. Griul să fie amplasat după sistemul de cultură în fîșii, astfel încît toți versanții să nu mai fie îmbrăcați de o singură cultură. Acolo unde în mod justificat nu se pot realiza culturi in fîșii, semănăturile de toamnă se recomandă a fi întrerupte la distanțe cuprinse între 20—150 m, de benzi nearate, orientate pe direcția curbelor de nivel a căror lățime va fi de minimum 2 m. Aceste benzi urmează a fi însămânțate în primăvară cu leguminoase perene și vor constitui taluzele agroteraselor ce se vor crea în timp. De asemenea, va trebui să dispară drumurile circulate din deal în vale și, pe baza proiectelor de organizare a teritoriului, să se treacă hotărît la aplicarea măsurilor ce privesc restructurarea folosințelor, uniformizarea tarlalelor, crearea unei rețele corespunzătoare de drumuri și a lucrărilor cu caracter antierozional. V. PASCU, inginer șef la Oficiul de cadastru, proiectare și gospodărirea apelor Bacău O problemă de strictă actualitate GLOB-jILOR Două capodopere ale tehnicii moderne (2) TUNELUL Dacă lucrările ar începe astăzi, in anul 1975 ar putea avea loc următoarea scenă : la o adîncime de 50 m sub nivelul apelor Canalului Mînecii, și la jumătate distantă între porturile Dover și Calais, premierii Marii Britanii și Franței se apropie și-și string mina, după ce fiecare a parcurs cite 20 km în trenul său special. Prilejul întilnirii — realizarea unui vis care datează de două secole : legarea Albionului de continentul european printr-o șosea. După stadiul actual al lucrurilor, insă, scena de mai sus nu va putea avea loc înainte de anul 1978. Concret, proiectul unui tunel sub Canalul Mînecii a fost lansat pentru prima oară la începutul secolului al XIX-lea. Primul consul al lui Napoleon Matthieu, a însărcinat pe tehnicieni cu întocmirea planurilor detaliate ale tunelului. Napoleon se gindea la posibilitatea unei invazii pe uscat in Anglia. Dar el a abandonat repede această idee, căci pînă la realizarea acestui plan ar fi trebuit să devină nonagenar sau contagenar... Acest lucru l-a demonstrat (Continuare în pagina a 111-a)