Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)
1971-07-24 / nr. 5739
i*ag. 2 turistice informăm: Excursii interne Oficiul județean de turism Bacău și filialele din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Moinești organizează excursii pe itinerarii care cuprind vizitarea celor mai interesante obiective turistice. Iată cîteva dintre ele : 9 Borzești — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Tg. Ocna — Slănic Moldova ; Piatra Neamț — Bicaz — Baraj — Cheile Bicazului — Lacul Roșu ; Piatra Neamț Mănăstirile Văratec și Agapia— — Casa memorială Ion Creangă, din Nlumulești — Tg. Neamț — Cetatea Neamțului — Hanul Ancuței — Mircești, Casa memorială Vasile Alecsandri — Roman — Bacău ; Roman — Mircești — Iași ; Roman — Suceava — Rădăuți — Putna — Sucevița — Moldovița — Cîmpulung Moldovenesc — Voroneț — Gura Humorului — Fălticeni — Hanul Ancuței — Bacău ; Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej — Brașov — Valea Prahovei ; Bicaz — Poiana Teiului — Durău — traversarea Ceahlăului — Izvorul Muntelui — Bicaz — Bacău. Excursiile au durata de 1-2 zile și se efectuează cu autocare, autobuze și cu trenul, înscrierile se fac și la colaboratorii din întreprinderi și instituții. 9 La serbările ocazionate de ultima zi a Festivalului Slănicului (duminică 25 iulie) va participa un număr însemnat de cetățeni din cuprinsul județului. Amatorii — tineri și vîrstnici din întreprinderi și instituții — vor efectua cu această ocazie excursii, cu autobuze, pe itinerarul Borzești — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Tg. Ocna — Slănic Moldova. • în ziua de 1 august 1971, o altă sărbătoare devenită tradițională polarizează atenția amatorilor de turism. Este vorba de — Ziua marinei — care face ca în fiecare an să se adune la Marea de la Bicaz mii de cetățeni din partea locului și din împrejurimi, pentru a asista la frumoasa serbare inspirată din viața și activitatea marinarilor. Pentru ca un număr tot mai mare de turiști să poată participa la această sărbătoare, Oficiul județean de turism Bacău și filialele sale au început deja organizarea excursiilor. Se vor folosi pentru călătorie autocare, autobuze și trenul, înscrierile se fac la colaboratorii O.N.T. din întreprinderi și instituții și la sediul unităților de turism din județ. Menționăm că o parte din excursii vor cuprinde și vizitarea Cheilor Bicazului și a stațiunii Lacul Roșu. Ion MÎCÎIALĂ BUCEGII, cu vestitele sale Babe“iată atracția multora dintre turiști care preferă în această vară excursiile la munte. Timp de aproape 10 zile un grup de turiști — avocați din Colegiul Bacău, cărora li s-au alăturat profesori, medici, ingineri, studenți, au vizitat, într-un deosebit de interesant tur al României, locuri de o excepțională valoare turistică. După ce a străbătut ținuturile nemțene, autocarul O.N.T. purtînd grupul de turiști băcăuani a pătruns în Valea Mureșului și Tîrnavelor. Popasurile la salba stațiunilor — Borsec, Sovata, Toplița-Brad, Băile Turda și mai apoi Băile Felix au creat momente de minunată destindere. Așezări urbanistice din Ardeal, Tg. Mureș, Bistrița-Năsăud, Turda, Cluj, Oradea — au înfățișat pe lîngă tradiția arhitecturală autohtonă, noile edificii, mărețele construcții ale anilor noștri. Munții Apuseni, obiectivul principal al excursiei, a oferit turiștilor posibilitatea de a cunoaște — uneori la capătul unor „expediții per pedes“ — frumusețile neasemuite ale „Țării de piatră“. Uluitoarele încremeniri de calcar ale Peșterii Meziad, fantasticele creații de gheață de la Scărișoara, peisagiile de neegalat ale Văii Arieșului, iată numai o parte din bogăția de frumos natural al acestor locuri. Accente de puternic patriotism s-au resimțit la străbaterea locurilor de pe care Horia și Avram Iancu au strigat, spre cele patru ,zării dorința de libertate a poporului obidit, iar la Ciucea versurile lui Goga au fost vii în memoria tuturor. Reîntoarcerea a cuprins părțile de nordest ale Ardealului, străbătîndu-se frumosul ținut al Năsăudului. Omagii marilor fii ai neamului de pe aceste locuri, Coșbuc și Rebreanu au fost aduse cu prilejul vizitării caselor memoriale ale celor doi mari creatori ai literaturii noastre: înălțimile munților Rodnei, splendida așezare turistică de la trecerea peste Borșa, Pasul Prislop au smuls tuturor exclamații de admirație entuziastă. Angajarea, pe Valea Bistriței aurii — calea descălecatului lui Dragoș și Bogdan, oprirea în fosta Cetate de scaun a lui Ștefan cel Mare, au fost prilejuri pentru evocări deosebit de emoționante ale istoriei Moldovei. . Cu un popas la Hanul Ancuței, în veritabilul decor,sadovenian, în jurul unei mese de rămas tiuji, cu bucate ieșite parcă atunci din mîinile harnicei hangițe, turiștii, într-o atmosferă de voie bună au schimbat păreri, impresii. Sîntem convinși că frumusețile patriei vor rămîne de-a pururi în suflete, că farmecul călătoriei va rămîne de neuitat pentru toți participanții la această minunată excursie. Gh. DALBAN PĂDUREA BUHOCI Plecînd din Bacău spre Parincea asfaltul care le-a însoțit tot timpul, se sfîrșește pe la km 13, acolo unde dispar casele buhocenilor și unde drumul capătă dintr-o dată alt aspect. Pădurea te înghite cu toată măreția ei ; autoturismul, dîndu-și sufletul pe panta abruptă și sinuoasă, îți creează posibilitatea unor manevre asemănătoare cu cele din curbele Măgurei Bacău. Arborii își împreună coronamentele, cerul dispare și devin bănuitor, pentru a nu-ți ieși înainte line știe ce dihanie din tufișuri. Dar pădurea este atît de calmă și liniștită, încît pe măsură ce o traversezi — cu atenție, deoarece în unele locuri drumul e surpat — începi să o simți mai aproape. Iată, după ce treci de borna kilometrului 16, părăsești întunericul pădurii și ajungi pe o șea unde cerul se deschide ca o floare luminoasă și întîi într-o poiană veselă, minunat loc de camping, motel sau restaurant. Aici un versant e acoperit cu pădure tînără, din care răsare ca o ciupercă o cabană silvică, iar pe celălalt versant pădurea mai matură e plină de farmec și freamăt. Cu pași ușori începi să pătrunzi liniștea tainică, pe o potecă bătătorită care se înfundă imediat, în față se așteaptă un heleșteu fascinant, neîngrijit, sălbatec — așa cum l-a creat natura. Lacul e verde nu pentru că din el cresc tinere vlăstare de salcie căprească, nu pentru că arborii îi sărută unda, ci pentru că această împrejurimile Bacăului oglindă, lungă de 400-500 pași și lată de 20-40, este acoperită, înverzită punct cu punct, de mătreata broaștei; într-un loc un arbore s-a aplecat așa de tare spre unda lacului — într-un sărut necunoscut de oameni — încît a rămas întins cît cel de lung, într-un gest etern. Pădurea — un șleau pe deal — te apasă sub tinerețea și vigoarea ei. In forme ciudate — ici, colo — cîte un stejar plin de ani, rămuros și stufos, aruncă lumini asimetrice pe straturile de iederă tîrîtoare. Sus pe creastă vîntul, care pînă atunci dormea, se trezește să-ți usuce broboanele de sudoare, rodul străduinței de a urca pînă la el. In dreapta, Valea Siretului, drum de apă șovăielnică, în zare așezările Berești-Bistrița, Cîrligi și Galbeni, la stînga o stînă strașnic păzită de dulăi, în spate ascunse de haina pădurii, localitățile Parincea și Ungureni cu case de oameni gospodari. Iar în față nevăzut, numai intuit — Bacăul, peste a cărei priveliște este trasă cortina formată de dealul Buhocelului. Din vîrful lui, după o jumătate de oră de mers, Bacăul îți stă la picioare !... La apusul soarelui pădurea ia foc, devenind o pălătaie de raze roșietice. Cobori satisfăcut, cu sacul încărcat de bureți , pînișoare, iuțari, hribi, chitărci — și cu sufletul plin de voie bună, copleșit de nou, de frumos, ca orice excursionist ce parcurge un nou traseu. Victor VOINEA CASTELUL HUNIAZILOR, plăcut și instructiv obiectiv al drumețiilor noastre pe meleagurile Hunedoarei. STEAGUL HOJJU MUNICIPIUL BACAU .Muncitorul e O floare și doi grădinari — seriile I și II (orele 15 , 18,10 ; 21,20) — la grădină, ora 20,30. Tel. 12028. .Flamura roșie' ! O floare și doi grădinari — seriile I și II (orele 16 , 19,30). Tel. 11950. .Progresul : Cazul C. L. (orele 10,30 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. „Tineretului“ ; „Apă curativă“, (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August" : „Căpitanul Korda". „Oituz" : „Moartea filatelistului“-23 iulie 1971 Extragerea I : 5fi, 67, 85, 34, 75, 44, 18, 35, 12. Fond de premii : 533.721 lei. Extragerea a II-a : 73, 45, 58, 55, 82, 71, 88. Fond de premii : 568.437 lei. 4 .. MINISTERUL INDUSTRIEI UȘOARE, CENTRALA INDUSTRIALĂ A ARTICOLELOR CASNICE, UTILAJELOR ȘI PIESELOR DE SCHIMB, ÎNFIINȚEAZĂ, ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII DE UTILAJE ȘI PIESE DE SCHIMB BOTOȘANI, UN ATELIER DE PROIECTARE UTILAJE ȘI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA TEXTILĂ. In acest scop va avea loc, la data de 16 august a.c., ora 10 a. m., la sediul întreprinderii din Botoșani, Calea Națională nr. 4, selecționarea candidaților pentru următoarele posturi: — ingineri proiectanți principali și proiectanți pentru construcții de mașini și S.D.V.-uri , proiectanți principali și proiectanți pentru strucții de mașini și S.D.V.-uri li desenatori tehnici pentru construcții de mașini. Pentru candidații selecționați se vor facilita, în raport de posibilități și de nivelul profesional, problemele locative. Cererile celor interesați se vor adresa întreprinderii de utilaje și piese de schimb din Botoșani, cu sediul în Calea Națională nr 4, telefon 12326. con“ NOTE • ATITUDINI • COMENTARII Cu sau fără timbre Activitatea de la sectorul de evidență a populației din municipiul Bacău este intensă. Diferiți cetățeni vin aici să-și rcliblre unele probleme privind mutația dintr-o localitate în alta, preschimbarea buletinului, ori anunțarea schimbării adresei în aceeași localitate. Se îndeplinesc formele de rigoare și toate-s bune, sau aproape toate. Spunem Toate, așa, pentru că uneori — ca de exemplu miercuri, 21 iulie L. pentru un timbru fiscal trebuie să faci cale lungă. Ne veți intreba mirați : cum, nu erau astfel de timbre la unitatea O.C.L. Produse industriale Bacău de vizavi de ? Răspunsul nostru e ca și al gestionarei Emilia Capră: NU. Pur și simplu nu erau timbre. Dar, să ne uităm puțin și la programul afișat la acest chioșc : 6—10,30, și 15—18,30. Credem că ar fi bine ca acest orar să fie corelat mai judicios cu orele de funcționare pentru public a Serviciului de evidența populației de la miliție. Spunem așa pentru ca de la ora 10,30 la ora 15, chiar cînd chioșcul e corect aprovizionat cu timbre, cetățenii ,trebuie să apeleze la alte unități (el fiind închis). Or, dacă înțelegem bine, această unitate a fost creată aici tocmai pentru a se veni în întimpinarea celor care vin la miliție spre rezolvarea problemelor ce necesită și acte cu timbre fiscale. Așa incit, expediem această mică epistolă, fără timbre, pe adresa O.C.L. Produse industriale Bacău. P. S. Nici la unitatea nr. 9 a Difuzării presei din fața Institutului pedagogic nu erau, in aceeași zi, timbre fiscale. De ce ? V . „Avem timbre“ — spune firma. „N-avem timbre" — spune vînzătoarea. Deci, putem cere , ori să fie aduse și aici riscaiva timbre și atunci să nu se schimbe firma, ori să se schimbe ceva prin punctele esențiale („Aprovizionarea” poartă vina) de la „Produse industriale“. Scena „ostilităților" : magazinul alimentar din str. Războieni, colț cu Karl Marx. Personajele (în ordinea alfabetică): Arțăgoasa (vînzătoarea Grigore Veronica) ; Artă arțăgoasă (casiera care a fost de serviciu joi dimineață, pe la ora 9,30) ; Cetățeanul (un bărbat respectuos, înalt, vorbește calm, cumpărase două sticle de cîte o jumătate de litru cu alcool rafinat pentru vișinată); Eu (așa cum mă știe lumea cumpărasem și eu o sticlă, de un litru, cu aceeași licoare, pentru vișinată, desigur) ; Responsabilul magazinului (Cezar Ciuchi, de obicei absent numai atunci cînd trebuie să fie prezent în unitate, la ore mai aglomerate) . Responsabilul responsabilului (tovarășul Gheorghe Manolache, directorul Organizației comerciale locale Bacău, un om amabil, cu un dezvoltat simț autocritic, un adevărat „militant“ pentru un comerț civilizat, îl rugăm să fie și de data aceasta amabil și să ne creadă că în cazul de față nu se putea fără ghilimele. Dacă se rezolvă scoatem ghilimelele și lăsăm cuvîntul curat. Acestea-s toate personajele. Ce să-i faci, așa e la teatrul scurt! Personaje puține ! Unele nu spun nimic. Altele spun ceva ceva, dar tot nu fac nimic. CETĂȚEANUL: — Aș vrea să-mi ambalați sticlele acestea. ARȚĂGOASA (pe un ton cu adevărat arțăgos, natural, nu regizat) : — Nu avem ambalaj pentru sticle. Numai la mezeluri dăm hîrtie. CETÂȚEANUL : — Atunci vă rog să-mi păstrați sticlele pînă mă înapoiez cu vreun ziar vechi. ALTA ARȚĂGOASA: — Ha, ha. Ce pretenții ! Eu (indignat) . — De ce vorbiți așa ? ! Poate este un vechi client, sau un turist. Ne faceți orașul de rîs ? Uite, acum cer și eu ambalaj pentru sticla aceasta, doar n-o să merg cu ea așa (ridic sticla s-o vadă). ARȚĂGOASA (Pe tonul ei caracteristic, de la care, de altfel, îi vine și numele dat de autor) : — Nu avem ambalaje pentru sticle. Numai pentru mezeluri. Vorbiți cu responsabilul. 99 TEATRU SCURT“ LA MAGAZINUL „DIVISUL LUMII" („PIESA“ ÎN DOUA CRÎMPEIE DE ACT DESPRE LIPSA DE RESPECT FAȚA DE CUMPĂRĂTORI). PRIMUL CRÎMPEI EU : — Unde este ? ARȚĂGOASA : — Nu este. (Cortina. Pauză). AL DOILEA CRIMPEI EU : — Tovarășul director Manolache ? Vă salut cu respect. Vă rog să fiți amabil să ne spuneți cum e cu ambalajele pentru sticle. RESPONSABILUL RESPONSABILULUI (directorul Gheorghe Manolache de la O.C.L. Alimentara) : — Nu ni se dă cota respectivă. Am cerut și la Direcția comercială, și la minister. EU : — Bine, bine, dar ne facem de rîs. Oamenii au pretenția de a li se ambala în hîrtie sticlele cu băuturi. RESPONSABILUL RESPONSABI. LULUI: — Așa este, ce să facem ? ! EU : — Păi asta zicem și noi. Ce să facem ? ! Să tragem obloanele și să spunem că nu știm să facem un comerț civilizat ? ! Scena dinții se petrece zilnic în mai toate magazinele alimentare din Bacău. Sunt unele unități care nu au ambalaj nici pentru brînzeturi, mezeluri... Stelian NANIANU TRACTORISTUL DISTRAT Faptele s-au petrecut pe tarlalele cooperativei agricole de producție din satul Muncelu, comuna Glăvănești. Lume multă la recoltat. Alături de cei ce secerau manual, lucra cu combina și tractoristul Alexandru Popa de la IMA Frumușelu. Conducînd fără atenție, s-ar putea spune chiar distrat, tractoristul a început, la un moment dat, să manevreze printre oameni. I-a atras mașina cineva atenția să fie cu băgare de seamă pentru ca să nu se întîmple vreun accident. Dar ți-ai găsit! Tractoristul își vedea de treaba lui. Așa s-a întîmplat la un moment dat cînd mînuind mașina în marșarier, el a dat cu roțile din spate peste Gheorghe Balaban, accidentîndu-l destul de grav. Acum victima se află în spital, iar vinovatul va trebui să suporte pedeapsa ce i se cuvine. Și toate acestea dintr-o neatenție ! O Vă prezentâm o imagine de la interesantul muzeu constănțean în aer liber, nu chiar centrul orașului de astăzi, vizitatorilor le este atrasă atenția de aceste vestigii ale trecutului, ingenios expuse. TENTAȚIE NESTĂPÎNITA Vasile Macovei, originar din Stănișești, lucra ca șofer la întreprinderea de utilaj pentru transport din Capitală. El se plimba într-una din serile trecute, ca de obicei, pe Bulevardul „I. Șulea". în spatele blocului 62 a zărit un autocamion „ZIL“ care, parcă îi făcea cu ochiul. Cunoscînd meseria și avînd experiență în descuiatul mașinilor s-a apropiat de portiera „ZIL“-ului, a forțat puțin geamul și văzînd că treaba-i bună, a urcat în automobil. Cu contactul nu a fost o problemă. Și pe aici ți e drumul București-Stănișești. La capătul drumului însă a dat ochii cu miliția. Așa că întoarcerea la București nu va mai avea loc cu „ZIL“-ul. Valoros înseamnă, mai întîi, autentic .Urmare din pag. I mitetului județean Bacău pentru cultură și artă, a fost următorul: „începînd cu anul viitor, Festivalul se va restrînge tematic și va pune un mai mare accent pe manifestările etnografice și folclorice din județul Bacău și acest colț de țară, în spiritul, sugestiei dv., ne-am gîndit să acordăm marele premiu al Festivalului pentru autenticitate în spectacolele din folclor“. Restructurat în ceea ce are mai valoros și profund, Festivalul Slănicului Moldovei promite, încă de pe acum, pentru anul 1972, o superioritate a organizării, răspunzând astfel exigențelor sporite, privitoare la educația marelui public. Sîmbătă 24 iulie 1971 IELEVIZIUNE] SÎMBĂTĂ 24 IULIE 1971 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 „Cîntece noi44 — muzică populară cu Angela Moldovan, Ion Cristoreanu și Veronica Georgescu 21.15 Primul film serial realizat de Televiziunea Română : „Urmărirea 44 — episodul I : „Cursa de șoareci". 22.05 Momente comice : Să rîdem cu Amza Pellea. .. Motive de I. Bâieșu. 22.30 Selecțiuni din Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară românească — ediția 1971. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. SIMBATA 24 IULIE 1971 PROGRAMUL I Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier, știință, tehnică, fantezie. Cîntece de dragoste și jocuri. Orele serii. Tableta de seară. Cîntece și jocuri populare. Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară românească „Mamaia 1971“. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Concert de seară. Moment poetic. Concert de seară — continuare. Buletin de știri.6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00). PROGRAMUL II Melodii de Paul Urmuzescu. Din muzica popoarelor. Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret). Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Rapsodia 1 în La major de George Enescu . Suită din baletul „Cînd strugurii se coc 44 de Mihail Jora . Jocuri populare din Bihor de Constantin Silvestri. Sfatul medicului. Buletin de știri. Concert de muzică populară cu Ștefania Rareș, Florentin Iosif și Constantin Bordeianu. Noi înregistrări literare cu... Ion Manta. Muzică ușoară. Publicitate laadio. Fragmente din opera „O noapte furtunoasă“ de Paul Constantinescu. Buletin de știri. Melodii de estradă. Revista revistelor culturale. Jocuri populare. Noapte bună, copii. Povestea „De ce e sărată apa mării ?“. Poemul vocal-simfonic „Pe plaiuri moldovene" de Viorel Doboș ; suita „Imagini hunedorene“ de Adalbert Winkler ; suita „Țara de piatră" de Carmen Petra-Basacopol ; Cantata Patriei de Laurențiu Profeta. In pauză : Buletin de știri ; Scriitori la microfon — Alexandru Andrițoiu. Romanțe interpretate de Vasile Pop, Liliana Neagu, George Niculescu. Emisiune literară. Melodii de Gherase Dendrino. Buletin de știri. Dans pentru toate vîrstele. Simfonia a VI-a in La major de Anton Bruckner. 1.00 Buletin de știri. 0.55— DUMINICA 25 IULIE 1971 PROGRAMUL I 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Soliști de muzică ușoară. 11.00 Buletin de știri. 11.05 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Recital Margareta Pîslaru. 13.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.00 Unda veselă. 14.30 Voci, orchestre, melodii. PROGRAMUL NI 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii : „Vasile Alecsandri". 9.00 Melodii lansate de Cristian Popescu, Viky și Elena Vondrachova. 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Cîntecele noastre. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Lucrări de Johann Sebastian Bach în interpretarea orchestrei de studio a Radioteleviziunii. 12.30 Piese vocale și instrumentale de compozitori români. 13.00 Varietăți muzicale. 14.00 Buletin de știri. 14.05 La microfon: Benone Sinulescu și Petru Bundiș. 14.30 Cine știe, cîștigă. Maeștri ai picturii românești : Ioan Andreescu. 15.00 16.00 17.00 17.30 18.00 20.00 20.05 20.30 22.00 22.30 22.55 23.00 24.00 0.00 15.05 15.20 15.30 16.00 16.15 16.55 17.00 17.05 17.30 17.50 18.00 18.20 19.00 19.05 19.30 19.40 19.50 20.00 22.00 22.30 22.50 23.00 23.05 24.00 Informarea și formarea (Urmare din pag. I) tre. De aceea am acționat și vom acționa mereu pentru îndeplinirea acestui obiectiv corespunzător etapei în care ne aflăm, folosind în acest scop metode specifice, convingătoare, eficiente. In fabrică lucrează aproape 300 de tineri, dintre care 230 sînt membri ai organizației revoluționare a tineretului. Cu sprijinul nemijlocit al comitetului de partid, organizația U.T.C. a organizat cîteva acțiuni „gustate“ de tineri, acțiuni care au avut denumiri diferite, dar care au urmărit, in ultimă instanță, realizarea obiectivului amintit. „Mîini măiestre", „Cercul miinilor îndemînatice", sunt doar două din inițiativele materializate printr-o participare masivă a tinerilor. Lor li se adaugă celelalte forme de influențare colectivă folosite de organizație, ca adunările generale ale uteciștilor, activitățile patriotice, excursiile la diferite obiective ce înfățișează realizările din anii socialismului sau cu caracter istoric. „Toate acestea — ne spune secretara cadletului U.T.C. — sunt acțiuni pe care le vom continua pe um plan superior. Vom pune un accent mai mare pe organizarea de expuneri cu caracter educativ, pe Conținutul acțiunilor artistice și chiar distractive“ . Am reținut din discuțiile avute la Fabrica de confecții „Bacăul“ două elemente constitutive ale aceluiași proces. Este vorba de caracterul informativ și formativ al muncii politice, de finalitatea ei declarată. Informarea oamenilor muncii implică educarea, formarea lor. In această direcție organizația de partid, ca și organizațiile de masă, au de rezolvat probleme multiple, specifice fiecărui loc de muncă, care vor conduce spre realizarea nobilelor sarcini pe care le pune astăzi partidul in fața întregului nostru popor