Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)

1971-07-24 / nr. 5739

i*ag. 2 turistice informăm: Excursii interne Oficiul județean de turism Bacău și filialele din Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Moinești organizează excur­sii pe itinerarii care cuprind vizitarea celor mai intere­sante obiective turistice. Iată cîteva dintre ele : 9 Borzești — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Tg. Ocna — Slănic Moldova ; Piatra Neamț — Bicaz — Ba­raj — Cheile Bicazului — La­cul Roșu ; Piatra Neamț Mănăstirile Văratec și Agapia— — Casa memorială Ion Crean­gă, din Nlumulești — Tg. Neamț — Cetatea Neamțului — Hanul Ancuței — Mircești, Casa memorială Vasile Alec­­sandri — Roman — Bacău ; Roman — Mircești — Iași ; Roman — Suceava — Rădăuți — Putna — Sucevița — Mol­­dovița — Cîmpulung Moldo­venesc — Voroneț — Gura Humorului — Fălticeni — Ha­nul Ancuței — Bacău ; Muni­cipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej — Brașov — Valea Praho­vei ; Bicaz — Poiana Teiului — Durău — traversarea Ceahlău­lui — Izvorul Muntelui — Bi­caz — Bacău. Excursiile au durata de 1-2 zile și se efectuează cu auto­care, autobuze și cu trenul, înscrierile se fac și la colabo­ratorii din întreprinderi și in­stituții. 9 La serbările ocazionate de ultima zi a Festivalului Slănicului (duminică 25 iulie) va participa un număr însemnat de cetățeni din cuprinsul județului. Amatorii — tineri și vîrstnici din între­prinderi și instituții — vor e­­fectua cu această ocazie excur­sii, cu autobuze, pe itinerarul­ Borzești — Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej — Tg. Oc­na — Slănic Moldova. • în ziua de 1 august 1971, o altă sărbătoare devenită tra­dițională polarizează atenția a­­matorilor de turism. Este vor­ba de — Ziua marinei — ca­re face ca în fiecare an să se adune la Marea de la Bicaz mii de cetățeni din partea lo­cului și din împrejurimi, pen­tru a asista la frumoasa ser­bare inspirată din viața și ac­tivitatea marinarilor. Pentru ca un număr tot mai mare de turiști să poată parti­cipa la această sărbătoare, O­­ficiul județean de turism Ba­cău și filialele sale au început deja organizarea excursiilor. Se vor folosi pentru călătorie autocare, autobuze și trenul, înscrierile se fac la colabora­torii O.N.T. din întreprinderi și instituții și la sediul unită­ților de turism din județ. Menționăm că o parte din excursii vor cuprinde și vizi­tarea Cheilor Bicazului și a stațiunii Lacul Roșu. Ion MÎCÎIALĂ BUCEGII, cu vestitele sale Babe“­iată atracția multora dintre turiști care preferă în această vară excursiile la munte. Timp de aproape 10 zile un grup de tu­riști — avocați din Colegiul Bacău, căro­ra li s-au alăturat pr­o­­fesori, medici, ingi­neri, studenți, au vizi­tat, într-un deosebit de interesant tur al României, locuri de o excepțională valoare turistică. După ce a străbătut ținuturile nemțene, autocarul O.N.T. pur­­tînd grupul de turiști băcăuani a pătruns în Valea Mureșului și Tîrnavelor. Popasurile la salba stațiunilor — Borsec, Sovata, Topli­­ța-Brad, Băile Turda și mai apoi Băile Fe­lix au creat momente de minunată destinde­re. Așezări urbanistice din Ardeal, Tg. Mureș, Bistrița-Năsăud, Tur­da, Cluj, Oradea — au înfățișat pe lîngă tra­diția arhitecturală au­tohtonă, noile edificii, mărețele construcții ale anilor noștri. Munții Apuseni, o­­biectivul principal al excursiei, a oferit tu­riștilor posibilitatea de a cunoaște — une­ori la capătul unor „expediții per pedes“ — frumusețile nease­muite ale „Țării de piatră“. Uluitoarele încremeniri de calcar ale Peșterii Meziad, fantasticele creații de gheață de la Scărișoa­ra, peisagiile de neega­lat ale Văii Arieșului, iată numai o parte din bogăția de frumos natural al acestor locuri. Accente de pu­ternic patriotism s-au resimțit la străbate­rea locurilor de pe ca­re Horia și Avram Ian­­cu au strigat, spre cele patru ,zări­i dorința de libertate a poporului obidit, iar la Ciucea versurile lui Goga au fost vii în memoria tuturor. Reîntoarcerea a cu­prins părțile de nord­est ale Ardealului, străbătîndu-se fru­mosul ținut al Năsău­­dului. Omagii marilor fii ai neamului de pe aceste locuri, Coșbuc și Rebreanu au fost a­­duse cu prilejul vizi­tării caselor memoria­le ale celor doi mari creatori ai literaturii noastre: înălțimile munților R­o­d­n­e­i, splendida așezare tu­ristică de la trecerea peste Borșa, Pasul Prislop au smuls tutu­ror exclamații de ad­mirație entuziastă. An­gajarea, pe Valea Bis­triței aurii — calea descălecatului lui Dra­­goș și Bogdan, oprirea în fosta Cetate de sca­un a lui Ștefan cel Mare, au fost prilejuri pentru evocări deose­bit de emoționante ale istoriei Moldovei. . Cu un­­ popas la Hanul Ancuței, în veritabilul decor,sadovenian, în jurul u­nei mese de rămas tiuji, cu bucate­­ ieșite parcă atunci din mîinile harnicei hangi­țe, turiștii, într-o at­mosferă de voie bună au schimbat păreri, impresii. Sîntem con­vinși că frumusețile patriei vor rămîne de-a pururi în sufle­te, că farmecul călăto­riei va rămîne de ne­uitat pentru toți par­ticipanții la această minunată excursie. Gh. DALBAN PĂDUREA BUHOCI Plecînd din Bacău spre Parincea asfaltul care le-a însoțit tot timpul, se sfîrșește pe la km 13, acolo un­de dispar casele buhocenilor și un­de drumul capătă dintr-o dată alt aspect. Pădurea te înghite cu toa­tă măreția ei ; autoturismul, dîn­­du-și sufletul pe panta abruptă și sinuoasă, îți creează posibilitatea unor manevre asemănătoare cu cele din curbele Măgurei Bacău. Arborii își împreună coronamen­tele, cerul dispare și devin bănui­tor, pentru a nu-ți ieși înainte line știe ce dihanie din tufișuri. Dar pădurea este atît de calmă și liniștită, încît pe măsură ce o tra­versezi — cu atenție, deoarece în unele locuri drumul e surpat — în­cepi să o simți mai aproape. Iată, după ce treci de borna kilo­metrului 16,­ părăsești întunericul pădurii și ajungi pe o șea unde cerul se deschide ca o floare lumi­noasă și întîi într-o poiană vese­lă, minunat loc de camping, motel sau restaurant. Aici un versant e acoperit cu pă­dure tînără, din care răsare ca o ciupercă o cabană silvică, iar pe celălalt versant pădurea mai ma­tură e plină de farmec și freamăt. Cu pași ușori începi să pătrunzi liniștea tainică, pe o potecă bătă­torită care se înfundă imediat, în față se așteaptă un heleșteu fasci­nant, neîngrijit, sălbatec — așa cum l-a creat natura. Lacul e verde nu pentru că din el cresc tinere vlăstare de salcie căprească, nu pentru că arborii îi sărută unda, ci pentru că această împrejurimile Bacăului oglindă, lungă de 400-500 pași și la­tă de 20-40, este acoperită, înver­zită punct cu punct, de mătreata broaștei; într-un loc un arbore s-a aplecat așa de tare spre unda lacului — într-un sărut necunoscut de oa­meni — încît a rămas întins cît c­el de lung, într-un gest etern. Pădurea — un șleau pe deal — te apasă sub tinerețea și vigoarea ei. In forme ciudate — ici, colo — cîte un stejar plin de ani, ră­muros și stufos, aruncă lumini asi­metrice pe straturile de iederă tî­­rîtoare. Sus pe creastă vîntul, care pînă atunci dormea, se trezește să-ți usuce broboanele de sudoare, rodul străduinței de a urca pînă la el. In dreapta, Valea Siretului, drum de apă șovăielnică, în zare așeză­rile Berești-Bistrița, Cîrligi și Gal­beni, la stînga o stînă strașnic pă­zită de dulăi, în spate ascunse de haina pădurii, localitățile Parincea și Ungureni cu case de oameni gospodari. Iar în față nevăzut, nu­mai intuit — Bacăul, peste a cărei priveliște este trasă cortina for­mată de dealul Buhocelului. Din vîrful lui, după o jumătate de oră de mers, Bacăul îți stă la picioa­re !... La apusul soarelui pădurea ia foc, devenind o pălătaie de raze roșie­­tice. Cobori satisfăcut, cu sacul în­cărcat de bureți , pînișoare, iuțari, hribi, chitărci — și cu sufletul plin de voie bună, copleșit de nou, de frumos, ca orice excursionist ce parcurge un nou traseu. Victor VOINEA CASTELUL HUNIAZILOR, plăcut și instructiv obiectiv al drumețiilor noastre pe meleagurile Hunedoarei. STEAGUL HOJJU MUNICIPIUL BACAU .Muncitorul­ e O floare și doi grădi­nari — seriile I și II (orele 15 , 18,10 ; 21,20) — la grădină, ora 20,30. Tel. 12028. .Flamura roșie' ! O floare și doi gră­dinari — seriile I și II (orele 16 , 19,30). Tel. 11950. .Progresul­ : Cazul C. L. (orele 10,30 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. „Tineretului“ ; „Apă curativă“, (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August" : „Căpitanul Korda". „Oituz" : „Moartea filatelistului“-23 iulie 1971 Extragerea I : 5fi, 67, 85, 34, 75, 44, 18, 35, 12. Fond de premii : 533.721 lei. Extragerea a II-a : 73, 45, 58, 55, 82, 71, 88. Fond de premii : 568.437 lei. 4 .. MINISTERUL INDUSTRIEI UȘOARE, CENTRALA INDUSTRIALĂ A ARTICOLE­LOR CASNICE, UTILAJELOR ȘI PIESELOR DE SCHIMB, ÎNFIINȚEAZĂ, ÎN CADRUL ÎN­TREPRINDERII DE UTILAJE ȘI PIESE DE SCHIMB BOTOȘANI, UN ATELIER DE PRO­IECTARE UTILAJE ȘI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA TEXTILĂ. In acest scop va avea loc, la data de 16 august a.c., ora 10 a. m., la sediul întreprinderii din Botoșani, Calea Națională nr. 4, selecționarea candidaților pentru următoa­rele posturi: — ingineri proiectanți principali și proiectanți pen­­tru construcții de mașini și S.D.V.-uri , proiectanți principali și proiectanți pentru strucții de mașini și S.D.V.-uri l­i desenatori tehnici pentru construcții de mașini. Pentru candidații selecționați se vor facilita, în raport de posibilități și de nivelul profesional, problemele locative. Cererile celor interesați se vor adresa întreprinderii de utilaje și piese de schimb din Botoșani, cu sediul în Calea Națională nr­ 4, telefon 12326. con“ NOTE • ATITUDINI • COMENTARII Cu sau fără timbre Activitatea de la sectorul de e­­vidență a populației­ din munici­piul Bacău este intensă. Diferiți cetățeni vin aici să-și rcliblre une­­­le probleme privind mutația din­­tr-o localitate în alta, preschimba­rea buletinului, ori anunțarea schimbării adresei în aceeași lo­calitate. Se îndeplinesc formele de rigoare și toate-s bune, sau­ aproape toate. Spunem Toate, așa, pentru că uneori — ca de exemplu miercuri, 21 iulie L. pentru un timbru fiscal trebuie să faci cale lungă. Ne veți intreba mirați : cum, nu erau astfel de timbre la unitatea O.C.L. Produse industriale Bacău de vizavi de ? Răs­punsul nostru e ca și al gestio­narei Emilia Capră: NU. Pur și simplu nu erau timbre. Dar, să ne uităm puțin și la programul afișat la acest chioșc : 6—10,30, și 15—18,30. Credem că ar fi bine ca acest orar să fie co­relat mai judicios cu orele de fun­cționare pentru public a Serviciu­lui de evidența populației de la miliție. Spunem așa pentru ca de la ora 10,30 la ora 15, chiar cînd chioșcul e corect aprovizionat cu timbre, cetățenii ,trebuie să apeleze la alte unități (el fiind închis). Or, dacă înțelegem bine, această uni­tate a fost creată aici tocmai pen­tru a se veni în întimpinarea celor care vin la miliție spre rezolvarea problemelor ce necesită și acte cu timbre fiscale. Așa incit, expe­diem această mică epistolă, fără timbre, pe adresa O.C.L. Produse industriale Bacău. P. S. Nici la unitatea nr. 9 a Difuzării presei din fața In­stitutului pedagogic nu erau, in­ aceeași zi, timbre fiscale. De ce ? V . „Avem timbre“ — spune firma. „N-avem timbre" — spune vînzătoa­­rea. Deci, putem cere , ori să fie aduse și aici riscaiva timbre și atunci să nu se schimbe firma, ori să se schimbe ceva prin punctele esențiale („Aprovizionarea” poartă vina) de la „Produse industriale“. Scena „ostilităților" : magazinul alimentar din str. Războieni, colț cu Karl Marx. Personajele (în ordinea alfabetică): Arțăgoasa (vînzătoarea Grigore Ve­ronica) ; Artă arțăgoasă (casiera care a fost de serviciu joi dimineață, pe la ora 9,30) ; Cetățeanul (un bărbat respectuos, înalt, vorbește calm, cumpărase două sticle de cîte o jumă­tate de litru cu alcool rafinat pentru vișinată); Eu (așa cum mă știe lu­mea cumpărasem și eu o sticlă, de un litru, cu aceeași licoare, pentru vișinată, desigur) ; Responsabilul ma­gazinului (Cezar Ciuchi, de obicei absent numai atunci cînd trebuie să fie prezent în unitate, la ore mai aglomerate) . Responsabilul respon­­sabilului (tovarășul Gheorghe Mano­­lache, directorul Organizației comer­ciale locale­ Bacău, un om amabil, cu un dezvoltat simț autocritic, un adevărat „militant“ pentru un co­merț civilizat, îl rugăm să fie și de data aceasta amabil și să ne creadă că în cazul de față nu se putea fără ghilimele. Dacă se rezolvă scoatem ghilimelele și lăsăm cuvîntul curat­. Acestea-s toate personajele. Ce să-i faci, așa e la teatrul scurt! Persona­je puține ! Unele nu spun nimic. Altele spun ceva­ ceva, dar tot nu fac nimic. CETĂȚEANUL: — Aș vrea să-mi ambalați sticlele acestea. ARȚĂGOASA (pe un ton cu ade­vărat arțăgos, natural, nu regizat) : — Nu avem ambalaj pentru sticle. Numai la mezeluri dăm hîrtie. CETÂȚEANUL : — Atunci vă rog să-mi păstrați sticlele pînă mă îna­­poiez cu vreun ziar vechi. ALTA ARȚĂGOASA: — Ha, ha. Ce pretenții ! Eu (indignat) . — De ce vorbiți așa ? ! Poate este un vechi client, sau un turist. Ne faceți orașul de rîs ? Uite, acum cer și eu ambalaj pentru sticla aceasta, doar n-o să merg cu ea așa (ridic sticla s-o vadă). ARȚĂGOASA (Pe tonul ei carac­teristic, de la care, de altfel, îi vine și numele dat de autor) : — Nu a­­vem ambalaje pentru sticle. Numai pentru mezeluri. Vorbiți cu respon­sabilul. 99 TEATRU SCURT“ LA MAGAZINUL „DI­VISUL LUMII" („PIESA“ ÎN DOUA CRÎMPEIE DE ACT DESPRE LIPSA DE RESPECT FAȚA DE CUMPĂRĂTORI). PRIMUL CRÎMPEI EU : — Unde este ? ARȚĂGOASA : — Nu este. (Cortina. Pauză). AL DOILEA CRIMPEI EU : — Tovarășul director Mano­­lache ? Vă salut cu respect. Vă rog să fiți amabil să ne spuneți cum e cu ambalajele pentru sticle. RESPONSABILUL RESPONSABI­LULUI (directorul Gheorghe Mano­­lache de la O.C.L. Alimentara) : — Nu ni se dă cota respectivă. Am ce­rut și la Direcția comercială, și la minister. EU : — Bine, bine, dar ne facem de rîs. Oamenii au pretenția de a li se ambala în hîrtie sticlele cu bău­turi. RESPONSABILUL RESPONSABI. LULUI: — Așa este, ce să facem ? ! EU : — Păi asta zicem și noi. Ce să facem ? ! Să tragem obloanele și să spunem că nu știm să facem un comerț civilizat ? ! Scena dinții se petrece zilnic în mai toate magazinele alimen­tare din Bacău. Sunt unele unități care nu au ambalaj nici pentru brînzeturi, mezeluri... Stelian NANIANU TRACTORISTUL DISTRAT Faptele s-au petrecut pe tarla­lele cooperativei agricole de pro­ducție din satul Muncelu, comuna Glăvănești. Lume multă la recol­tat. Alături de cei ce secerau ma­nual, lucra cu combina și tracto­ristul Alexandru Popa de la IMA Frumușelu. Conducînd fără aten­ție, s-ar putea spune chiar distrat, tractoristul a început, la un mo­ment dat, să manevreze printre oameni. I-a atras mașina cineva atenția să fie cu băgare de seamă pentru ca să nu se întîmple vre­un accident. Dar ți-ai găsit! Trac­toristul își vedea de treaba lui. Așa s-a întîmplat la un moment dat cînd mînuind mașina în marșarier, el a dat cu roțile din spate peste Gheorghe Balaban, accidentîndu-l destul de grav. Acum victima se află în spital, iar vinovatul va trebui să suporte pedeapsa ce i se cuvine. Și toate acestea dintr-o neatenție ! O Vă prezentâm­ o imagine de la interesantul muzeu constănțean în aer liber, nu chiar centrul orașului de astăzi, vizitatorilor le este atrasă atenția de aceste vestigii ale trecutului, ingenios expuse. TENTAȚIE NESTĂPÎNITA Vasile Macovei, originar din Stăni­­șești, lucra ca șofer la întreprinde­rea de utilaj pentru transport din Capitală. El se plimba într-una din serile trecute, ca de obicei, pe Bulevardul „I. Șulea". în spatele blocului 6­2 a zărit un autocamion „ZIL“ care, parcă­­ îi făcea cu ochiul. Cunos­­cînd meseria și avînd experiență în descuiatul mașinilor s-a apro­piat de portiera „ZIL“-ului, a for­țat puțin geamul și văzînd că trea­­ba-i bună, a urcat în automobil. Cu contactul nu a fost o proble­mă. Și pe aici ți­ e drumul­­ Bucu­­rești-Stănișești. La capătul dru­mului însă a dat ochii cu miliția. Așa că întoarcerea la București nu va mai avea loc cu „ZIL“-ul. Valoros înseamnă, mai întîi, autentic .Urmare din pag. I­­ mitetului județean Bacău pentru cultură și artă, a fost următorul: „începînd cu anul viitor, Festiva­lul se va restrînge tematic și va pu­ne un mai mare accent pe mani­festările etnografice și folclorice din județul Bacău și acest colț de țară, în spiritul, sugestiei dv., ne-am gîndit să acordăm marele premiu al Festivalului pentru au­tenticitate în spectacolele din fol­clor“. Restructurat în ceea ce are mai valoros și profund, Festivalul Slănicului Moldovei promite, încă de pe acum, pentru anul 1972, o superioritate a organizării, răspun­zând astfel exigențelor sporite, privitoare la educația marelui pu­blic. Sîmbătă 24 iulie 1971 I­ELEVIZIUNE] SÎMBĂTĂ 24 IULIE 1971 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 „Cîntece noi44 — muzică populară cu Angela Moldovan, Ion Cristo­­reanu și Veronica Georgescu 21.15 Primul film serial realizat de Te­leviziunea Română : „Urmărirea 44 — episodul I : „Cursa de șoareci". 22.05 Momente comice : Să rîdem cu Amza Pellea. .. Motive de I. Bâ­­ieșu. 22.30 Selecțiuni din Concursul național de creație și interpretare de mu­zică ușoară românească — ediția 1971. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. SIMBATA 24 IULIE 1971 PROGRAMUL I Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier, știință, tehnică, fantezie. Cîntece de dragoste și jocuri. Orele serii. Tableta de seară. Cîntece și jocuri populare. Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară ro­mânească „Mamaia 1971“. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Concert de seară. Moment poetic. Concert de seară — continuare. Buletin de știri.­­6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00). PROGRAMUL II Melodii de Paul Urmuzescu. Din muzica popoarelor. Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret). Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Rapsodia 1 în La major de George Enescu . Suită din baletul „Cînd strugurii se coc 44 de Mihail Jora . Jocuri populare din Bihor de Con­stantin Silvestri. Sfatul medicului. Buletin de știri. Concert de muzică populară cu Ștefania Rareș, Florentin Iosif și Constantin Bordeianu. Noi înregistrări literare cu... Ion Manta. Muzică ușoară. Publicitate laadio. Fragmente din opera „O noapte furtunoasă“ de Paul Constanti­­nescu. Buletin de știri. Melodii de estradă. Revista revistelor culturale. Jocuri populare. Noapte bună, copii. Povestea „De ce e sărată apa mării ?“. Poemul vocal-simfonic „Pe plaiuri moldovene" de Viorel Doboș ; sui­ta „Imagini hunedorene“ de Adal­bert Winkler ; suita „Țara de pia­tră" de Carmen Petra-Basacopol ; Cantata Patriei de Laurențiu Pro­feta. In pauză : Buletin de știri ; Scriitori la microfon — Alexandru Andrițoiu. Romanțe interpretate de Vasile Pop, Liliana Neagu, George Ni­­culescu. Emisiune literară. Melodii de Gherase Dendrino. Buletin de știri. Dans pentru toate vîrstele. Simfonia a VI-a in La major de Anton Bruckner. 1.00 Buletin de știri. 0.55—­ DUMINICA 25 IULIE 1971 PROGRAMUL I 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului­­­ 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Soliști de muzică ușoară. 11.00 Buletin de știri. 11.05 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Recital Margareta Pîslaru. 13.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 14.00 Unda veselă. 14.30 Voci, orchestre, melodii. PROGRAMUL NI 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii : „Vasile Alecsandri". 9.00 Melodii lansate de Cristian Popes­­cu, Viky și Elena Vondrachova. 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Cîntecele noastre. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Lucrări de Johann Sebastian Bach în interpretarea orchestrei de stu­dio a Radioteleviziunii. 12.30 Piese vocale și instrumentale de compozitori români. 13.00 Varietăți muzicale. 14.00 Buletin de știri. 14.05 La microfon: Benone Sinulescu și Petru Bundiș. 14.30 Cine știe, cîștigă. Maeștri ai pic­turii românești : Ioan Andreescu. 15.00 16.00 17.00 17.30 18.00 20.00 20.05 20.30 22.00 22.30 22.55 23.00 24.00 0.00­ 15.05 15.20 15.30 16.00 16.15 16.55 17.00 17.05 17.30 17.50 18.00 18.20 19.00 19.05 19.30 19.40 19.50 20.00 22.00 22.30 22.50 23.00 23.05 24.00 Informarea și formarea (Urmare din pag. I) tre. De aceea am acționat și vom acționa mereu pentru îndeplinirea acestui obiectiv corespunzător eta­pei în care ne aflăm, folosind în a­­cest scop metode specifice, convin­gătoare, eficiente. In fabrică lucrează aproape 300 de tineri, dintre care 230 sînt mem­bri ai organizației revoluționare a tineretului. Cu sprijinul nemijlo­cit al comitetului de partid, orga­nizația U.T.C. a organizat cîteva acțiuni „gustate“ de tineri, acțiuni care au avut denumiri diferite, dar care au urmărit, in ultimă instan­ță, realizarea obiectivului amintit. „Mîini măiestre", „Cercul miinilor îndemînatice", sunt doar două din inițiativele materializate printr-o participare masivă a tinerilor. Lor li se adaugă celelalte forme de in­fluențare colectivă folosite de or­ganizație, ca adunările generale ale uteciștilor, activitățile patriotice, excursiile la diferite obiective ce înfățișează realizările din anii so­cialismului sau cu caracter istoric. „Toate acestea — ne spune secre­tara cadletului U.T.C. — sunt ac­țiuni pe­ care le vom continua pe um­ plan superior. Vom pune un ac­cent mai mare pe organizarea de ex­puneri cu caracter educativ, pe Conți­nutul acțiunilor artistice și chiar dis­tractive“ . Am reținut din discuțiile avute la Fabrica de confecții „Bacăul“ două e­­lemente constitutive ale aceluiași pro­ces. Este vorba de caracterul informa­tiv și formativ al muncii politice, de fi­nalitatea ei declarată. Informarea oa­menilor muncii implică educarea, for­marea lor. In această direcție organi­zația de partid, ca și organizațiile de masă, au de rezolvat probleme multi­ple, specifice fiecărui loc de muncă, care vor conduce spre realizarea nobi­lelor sarcini pe care le pune astăzi par­tidul in fața întregului nostru popor

Next