Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)

1971-11-25 / nr. 5845

Joi 25 noiembrie 1971 O consfătuire cu lucrătorii din do­meniul gospodăriei locative și re­prezentanți ai asociațiilor de loca­tari din județ organizată de Direc­ția județeană de gospodărire comu­nală a analizat recent proble­mele ce le ridică adminis­trarea,, întreținerea, repararea și modernizarea fondului locativ. Cu acest prilej s-au evidențiat realizările înregistrate, au fost popularizate metodele, bune de lu­cru folosite de comitetele executive ale consiliilor populare, de între­prinderile de gospodărie locativă, de asociațiile de locatari în între­ținerea fondului locativ existent. Tot mai multe lucrări se efec­tuează cu operativitate și la un nivel calitativ superior; e­­xistă mai multă preocupare pentru înlăturarea la timp a unor defecțiuni semnalate de locatari, subliniindu-se necesitatea orga­nizării în toate orașele județului a unor echipe de intervenție, care să poată remedia operativ defecțiunile ivite. S-a insistat însă asupra unor de­­ficiențe, venindu-se cu propuneri utile. In primul rînd o mai bună cunoaștere a stării spațiu­lui locativ va duce la planificarea atentă a executării reparațiilor la imobile, la dirijarea judicioasă a fondurilor existente, acolo unde reclamă mai multă urgență. Unii reprezentanți ai asociațiilor de locatari din Bacău și Comănești au reliefat faptul că la ora actu­ală I.L.L. și întreprinderile de gos­podărire comunală și locativă nu le pot satisface anumite cerințe de reparații, din lipsa de meseriași (geamgii, tîmplari, electricieni) pro­­punînd ca Direcția județeană de gospodărie comunală și locativă să studieze problema unor cursuri de calificare pentru diverse meserii. O problemă deosebită o constitu­ie centralele termice, funcționarea lor. în orașul Bacău, în car­tierul Cremenea, unele blocuri au fost insuficient încălzite da­torită defecțiunilor ivite la centrala termică „Milcov“. Asupra acestor defecțiuni părțile interesate au purtat discuții, dar care nu s-au soldat cu măsuri operative. Situații asemănătoare au fost sem­nalate și de participanții din Buhu­­și și Comănești. Evident, trebuie să se acționeze rapid în soluționarea unor astfel de probleme; cetățenii așteaptă măsuri concrete eficiente; va trebui să se stabilească progra­me raționale de funcționare a cen­tralelor. Consfătuirea a subliniat pregnant că în întreținerea și conservarea fondului locativ existent, asociațiile de locatari au menirea de a acorda o atenție deosebită educării cetățe­nilor în vederea păstrării curățe­niei apartamentelor, a locurilor de folosință comună, în rezolvarea problemelor privind starea blocuri­lor în care locuiesc. Asociațiile de locatari trebuie să fie mai energice în acțiunile lor de satisfacere a doleanțelor locatarilor, să influențeze direct asupra respec­tării unor reguli de conviețuire în comun, să inițieze și să organizeze acțiuni cu participarea cetățe­nilor pentru înfrumusețarea blocu­rilor și nu să accepte cu u­­șurință cheltuirea unor sume, în mod inutil. Fiecare asoci­ație trebuie să se gîndească și la posibilitatea realizării unor lucrări prin muncă patriotică. Executarea reparațiilor va trebui să intre mai mult în preocuparea asociațiilor de locatari, să nu mai fie lăsat totul pe seama împuterniciților. Propunerile privind calitatea lu­crărilor de reparații, respectarea termenelor de execuție, sporirea gradului de operativitate, neangre­­narea întreprinderilor de gospodă­rie comunală și locativă în lu­crări la diferiți „terți“ în dauna fondului locativ au fost reținute de Direcția județeană de gospodărie comunală și locativă pentru ca ele să fie traduse în viață, în funcție de realitățile concrete. Cornelia PLATON în atenția sectorului de gospodărie comunală și locativă întreținerea și repararea fondului locativ > MEDICUL NE AVERTIZEAZĂ din inamic public: tutunul! Tutunul — o notă a civilizației. Tutunul — un inamic public, apa­rent inofensiv, dar cu grave efecte asupra sănătății publice. O clipă de iritare — și țigara își face apari­ția. Un moment de destindere — și din nou, acest fals prieten se află lingă noi.­pa, este un fals și, dăună­tor "companion. De ce ? Iată o între-Prin iritația continuă ce o pro­duce tutunul asupra aparatului res­pirator, se ajunge la un proces cro­nic inflamator, care face ca fumă­torul să expectoreze permanent secreție purulentă, respirația să de­v vină greoaie, iar tusea iritantă și obositoare, ducînd la bronșită ta­­bacică, emfizem pulmonar. Secreția sucului gastric este și ea perturba­tă prin fumat, iar prin iritația con­tinuă de la nivelul stomacului se ajunge la gastrite și la ulcere. Funcția unor glande cu secreție internă (suprarenală, glandele se­xuale) este, de asemenea, afectată, iar fiecare țigară fumată duce la distrugerea a 2 mg vitamina C din organism. Aparatul cardio-vascular are și el de suferit de pe urma fumatului, du­cînd la creșterea efortului de inimă și chiar la tulburări depus de ritm. De asemenea, tulburări grave de iritație se produc la nivelul mușchiului cardiac, în creier și țesu­turi ; fumătorul începe să prezinte crize de anghină pectorală, fiind predispus altei boli grave — in­farctul miocardiac. Nu trebuie trecută cu vederea nici influența vătămătoare ce o are fu­matul asupra vaselor de sînge, de la nivelul membrelor inferioare ; prin tulburările vasculare produse se ajunge la arterită, iar dacă se continuă fumatul se poate ajunge chiar la gangrena, care duce la am­putarea unei părți din membrul a­fectat. Studiind rolul nefast al fumatului asupra aparatului respirator legat de numărul în creștere al celor cu cancer pulmonar, savanții din mul­te țări ale lumii au pornit o vastă campanie contra fumatului. Cercetările întreprinse au arătat că fumul de țigară are multe hi­drocarburi, care sunt cancerigene și care alcătuiesc gudronul de tutun ce impregnează alveolele pulmona­re. Fumul de țigară mai conține: ar­senic și poloniu — 210, care, de a­­semenea, produce cancerul pulmo­nar. Produse dăunătoare rezultă și din arderea hîrtiei țigaretelor și substanțelor cu care se aromează ți­­­gările. Astăzi se știe că în componența fumului țigaretelor intră circa 260 substanțe, printre care oxidul de carbon și nicotină ambele foarte to­xice. Unii cred că fumînd țigări cu fil­tru sînt scutiți de inhalarea aces­tor substanțe, ceea ce nu este real, deoarece filtrul nu le reține. în Anglia s-a efectuat o anchetă care a arătat că proporția decese­lor prin cancer pulmonar crește in raport cu numărul țigaretelor fu­­mate zilnic. Raportat la­ 10i­00, de­cesele prin cancer pulmonar, se fumători pînă la­ si ga­te^zilnic — 5,9; pînă la 15 țigarete zilnic — 13,5, 25 țigarete zilnic — 16,7. Pes­te 50 țigarete zilnic — 47,5. De altfel, în Anglia, unde se fu­mează foarte mult — peste 50.000 de oameni mor anual prin boli da­te de abuzul de tutun. Statisticile mai arată că cel ce a început să fumeze de la 20 de ani, în jur de 20 țigarete pe zi — trăiește mai puțin cu 5 ani decît un nefumă­tor de aceeași vîrstă, iar dacă fu­mează 40 țigarete, viața se scurtea­ză cu 8 ani. Un calcul statistic interesant arată că pentru un om de 50 ani, care fumează 20 țigarete pe zi — riscul de­ a muri în următorii 10 ani este dublu față de un nefumător. ...Un veșnic obosit — gîfîind la un efort mic, sau pufăind ca un horn de locomotivă cu cărbuni, hai­nele și pielea avînd un miros ne­plăcut, acesta este portretul apa­rent al unui fumător. Viitorul îi va putea aduce însă acestuia mari sur­prize : bronșită tabacică, anghină, pectorală, arterită, cancer etc. Opiniile medicilor din întreaga lu­me arată că singura soluție împotri­va acestui pericol serios pentru sănătate este renunțarea la fumat. La urma urmei, este o chestiune de voință ! Dr. C. TIRON, medic specialist în boli interne încă o pădure cu fazani! O veste bună pentru vînători. De la Inspectoratul silvic județean am aflat că de curind fondul cine­getic al județului nostru s-a Îm­bogățit prin popularea cu fazani a încă unei păduri. Este vorba de pădurea de la Itești, din cadrul Ocolului silvic Fîntînele, care a fost colonizată, pentru început, cu 400 de fazani aduși din pădurile de la Podu Turcului. Aceasta este cea de-a patra pădure din cuprin­sul județului colonizată cu fazani. Curind, și aici va începe vînatul. Deci, pregătiți-vă puștile! O Subsemnatul... vă rog să binevoiți a... STEAGUL ROȘU Pe urmele materialelor nepublicate Drumuri, drumuri... Mai mulți automobiliști amatori ne-au scris despre aspectul necores­punzător al drumului de la intrarea în Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej dinspre Adjud și starea aces­tuia la pasajele de linie ferată în­gustă, ce aparțin unității de exploa­tare și industrializare a lemnului. Sesizînd organele în drept, ni s-a răspuns că, drumul respectiv a in­trat în administrarea municipiului. După această dată s-a luat mă­sura executării reparațiilor necesa­re la cele două pasaje de nivel ale căii ferate înguste, întocmindu-se, totodată, documentațiile tehnice de execuție necesare și modernizării Căii Mărășești, lucrare ce va fi cu­prinsă in planul de investiții pen­tru anul 1972. De asemenea, au fost luate mă­suri de reparare a drumurilor de acces la uzinele G.I.P. Borzești și a podului peste Cașin. Există a­­cum o preocupare mai serioasă pentru îmbunătățirea stării tuturor drumurilor care aparțin de această localitate. Magazinul va fi mai bine aprovizionat Cetățenii din Satu Nou, comuna Colonești, sesizau mereu, dar fără rezultate, lipsa unor mărfuri magazinul satului lor, magazin din ce aparține de cooperativa de consum Izvoru Berheciului. Analizîndu-se mai temeinic situația, s-a stabilit că merceologul Vasile Boghiu, căruia îi revenea ca sarcină aproviziona­rea unităților cooperativei, nu-și făcea datoria în mod conștiincios, fapt pentru care conducerea coope­rativei a dispus înlocuirea sa, luînd totodată măsuri care să asigure ,o mai bună aprovizionare a cetățeni­lor. Din greșeala cui? Cooperativa agricolă de producție Helegiu înaintase o adresă Uzinei de petrol Borzești, pentru reținerea sumei de 500 lei salariatului Gh. Gheorghe Costișanu. Acesta a făcut nenumărate drumuri la sediul C.A.P. pentru a clarifica cazul și, deși, exista o hotărîre a comisiei de ju­decată a cooperativei agricole res­pective pentru a i se restitui suma, era purtat de ici, colo. In uma sesizării redacției, C.A.P. Heleghu cu adresa nr. 1319, ne co­munică că „tovarășul Costișanu Gh. Gheorghe a avut dreptate, pentru care conducerea C.A.P. Helegiu a hotărît restituirea celor 500 lei ce i-au fost reținuți". Fată de această situație, vrem să știm cine anume se face, vinovat de purtarea pe dru­muri a cetățeanului și ce măsuri s-au luat pentru evitarea unor astfel de inadmisibile situații. Și pentru că aici este vorba de operativitate în rezolvarea sesiză­rilor primite, am vrea să amintim tovarășilor din conducerea C.A.P. Helegiu să studieze din nou Decre­tul Consiliului de Stat nr. 534 (B. cit. nr. 38 din 24 iunie 1966), pentru a-și reaminti termenele în care tre­buie să răspundă, întrucît răspunsul la sesizarea ziarului nr. 2105, din 26 iunie a.c. l-au expediat în 27 octom­brie. Pe marginea unei recente Hotârîri a Consiliului de Miniștri Cartoful - un aliment de bază în sezonul rece. Cum este comercializat ? Este bine cunoscută de toată lu­mea valoarea nutritivă a cartofilor. Inutil să mai spunem că acest pro­dus tradițional în alimentația zilni­că, mai ales pe timp de iarnă, este de larg consum și gospodinele apreciază în mod deosebit. Ca uz­îl mare, întreprinderile care fac co­merț cu legume au preluat de la furnizori cantități suficiente de car­tofi, în stare să asigure o bună a­­provizionare a populației din jude­țul nostru in perioada care urmea­ză. I.L.F. Bacău are în stoc, la ora actuală, circa 6.800 tone, urmînd să primească, pe parcurs, pentru rezer­ve, alte însemnate cantități. Este vorbă, așadar, de un fond de marfă de valori importante. Se pun, prin urm­are, cîteva întrebări firești : Cum este gospodărit el, cum se co­mercializează acest produs ? In ce stare, cu alte cuvinte, ajunge el la cumpărător ? De altfel, pentru îmbunătățirea desfacerii cartofilor către populație, recent, Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre care reglementează unele probleme importante privind vînza­­rea acestora. O problemă importan­tă o constituie prețurile. în h­otă­­rîre se precizează din capul locu­lui că „Prețurile de vînzare cu amă­nuntul, pentru 'Cartofii'' de toamnă, se stabilesc pe grupe, Clase și pe­rioade de desfacere“... specificîndu­­se, totodată, obligația tuturor uni­tăților de desfacere de a afișa aces­te prețuri, precum și condițiile de calitate pentru fiecare grupă și cla­să de cartofi. Au trecut aproape două luni de la apariția acestei im­portante reglementări. Putem afir­ma, pe baza controalelor efectuate, că la multe unități s-au primit de la depozite cartofi corect sortați, cores­punzător prețurilor practicate și cerințelor cetățenilor. Așa, de pildă, la unitatea unde este gestionar I. Bo­­loș din piața centrală a municipiu­lui Bacău, astfel de situații sunt frecvente. De asemenea, o bună a­­plicare a normelor legale la care ne referim am întilnit-o și la alte unități de acest fel din județ. Din păcate însă, sînt și destule ca­zuri cînd depozitele livrează cartofi în neconcordanță calitativă cu pre­țurile facturate. Iată un caz. Depo­zitul C.L.F. din municipiul de pe Trotuș (șef de depozit — Vasile Cenușă) a trimis la unitatea de le­gume și fructe nr. 4, cartofi de 1,40 lei kg, dar care, evident, nu se în­cadrau in grupa A, calitatea I. Sortîndu-se, în unitate, cu prilejul controlului, cartofii dintr-o ladă de 34 kg, s-au găsit, nici mai mult nici mai puțin de 10 kg cartofi de calita­te inferioară prețului cerut cetățe­nilor. Gestionara Virginia Mihalcea a primit, senină, de la depozit car­tofii nesortați, deși avea obligația să-i refuze, spre a se efectua selec­ția cuvenită. Cetățenii cumpă­rau acești cartofi, plăteau cît li se cerea, neștiind, de fapt, că sînt frustrați. Evident, dacă se respecta Hotărirea Consiliu­lui de Miniștri (și —­ mai este ca­zul să amintim ? — aceasta nu este facultativă !), afișîndu-se în unitate ce prețuri trebuie practicate la di­ferite feluri de cartofi, i se oferea posibilitatea cumpărătorului să fie în cunoștință de cauză. De altfel, și la alte unități cu profil similar s-a constatat că această prevedere nu s-a aplicat. De ce ? Cine este interesat să facă un astfel de „co­merț" ? Uneori, cetățeanul este nevoit să cumpere, o dată cu carto­fii și can­tități apreciabile de corpuri străine, inclusiv pămînt, deși reglementările în vigoare stabilesc prezența aces­tora în proporție de numai 2 la su­tă. Un exemplu : la unitatea nr. 27, din piața centrală a municipiului Ba­cău (vînzător M. Toader) s-au găsit spre comercializare cartofi care, pe lingă faptul că nu se încadrau în grupa și calitatea pentru care se cerea un anumit preț, erau și plini de pămînt, paie etc..^ cu mult pes­te normele admise. Desigur, cetă­țenii care cumpără acest produs își exprimă nemulțumirea față de ast­fel de practici reprobabile întîlnite de altfel și la alte unități din Moi­­nești, Comănești, municipiul Bacău etc. Ce reiese din aspectele de mai sus? Organele de specialitate au acționat insuficient în direcția apli­cării­ amintitei Hotărîri a Consiliu­lui de Miniștri. în primul rînd, este necesar ca încă de la furnizori să se pretindă o sortare corectă, să se fa­că o bună recepție de calitate. Apoi, pe întreaga filieră, concesiile la calitatea cartofilor (în dauna cum­părătorului) trebuie complet înlă­turate, iar servirea in magazine să se facă in cadrul punerii în temă a clientului asupra normelor de cali­tate și prețuri ce trebuie neapărat afișate. Conducerile întreprinderilor care comercializează acest solicitat produs trebuie să întărească în­drumarea și controlul, să dea dova­dă de exigență în spiritul legalității socialiste. Recenta hotărîre a Consi­liului de Miniștri vine tocmai în spri­jinul unei corecte corelări a prețu­rilor în funcție de calitate tocmai pentru a se satisface exigențele me­reu crescînde ale populației. Avem datoria să acționăm ferm în acest sens ! D. COJOCARU, șeful Inspectoratului comercial de stat din județul Bacău Fag. 3 SEMNE PARTICULARE A „încălțat-o“ Iuțeala de mină a manipulantu­­lui Mihai Nistor și nebăgarea de seamă a gestionarului Viorel Ciu­lin, ambii salariați la Fabrica „Par­tizanul“ din Bacău, a dus la dis­pariția din magazia de produse fi­nite a întreprinderii a 17 cutii cu pantofi pentru femei. Cum s-au pe­trecut lucrurile, Ciulin a lăsat ma­gazia deschisă pentru ca manipu­­lantul să-i stivuiască marfa primi­tă. Profitînd de o asemenea încre­dere, Nistor a sustras cutiile de încălțăminte pe care le-a transpor­tat în curtea fabricii, lingă un gard. Noaptea, la ieșirea din schimb, manipulantul s-a dus să-și ia prada. Numai că, în vreme ce trecea cutiile cu pantofi peste gard, a fost „încălțat" de organele de miliție. La percheziția făcută la domiciliul acestuia s-a constatat că nu era pentru prima dată cînd săvîrșea un asemenea fapt. O do­vedeau celelalte perechi de încăl­țăminte scoase din fabrică, tot în „nocturnă“. Cine plătește ? Cu vreo două-trei săptămîni în urmă, la intrarea pe Aleea Par­cului Libertății din Bacău s-a des­chis un mic șantier. Și, ca pe orice­ șantier, s-au adus materiale, scule, și panouri de semnalizare. Lucra­rea a fost terminată în cîteva zile, fiind vorba de schimbarea unei conducte de alimentare. Construc­torul (Șantierul 3 — instalații al Trustului de construcții Bacău) și-a luat ziua bună lăsînd totul vraiște pe șantier, la discreția copiilor și a amatorilor de chilipiruri. Vremea a trecut și rînd pe rînd materia­lele au dispărut, ori s-au degradat. Pe locul fostului șantier au mai­­ rămas doar niște țevi ruginite. Se­­ vede treaba că de asemenea ma­­­teriale nu are nimeni nevoie, în­trebarea noastră este cît se poate de firească , din buzunarul cui se plătește această condamnabilă ri­sipă ? iu vă jucați cu focul! în ultima vreme, în județul nos­tru numărul incendiilor a crescut în mod îngrijorător. Majoritatea acestora se datoresc copiilor care, nesupraveghiați, se joacă cu fo­cul. Un incendiu a izbucnit la lo­cuința lui Ion Hozoi, din satul Bîl­­ca, comuna Coțofănești. Jucîndu-se cu chibriturile, nepoțelul acestuia, Florea Farcaș, a dat foc grajdului și altor acareturi din gospodărie. Au ars bucătăria de vară, șapte tone de fin, material lemnos etc. Paguba se ridică la peste 12.000 lei. Cam scump pentru un simplu joc cu chibriturile. Deci, atenție, nu lăsați copiii nesupravegheați ! Rubrică redactată de V. D. TOTH (Urmare din pag­ I)­terii prime obținute pe căi necin­stite, în fond, cine ești dumneata, dom­nule Stănescu ? Ai doar patru clase elementare, profesezi o meserie pentru care nu ai acte de calificare, așa cum cere legea (cele existente fiind obținute în condiții dubioase și fiind nevalabile), dar în schimb ai o mașină elegantă și foarte scumpă. Ești de profesie sudor me­canic, dar se vede treaba că nu ți-a plăcut o muncă cinstită și respec­tată de toată lumea! I-ai conside­rat pe alții buni pentru muncă cin­stită, iar pe tine e mai „iscusit". Dar în ce direcție ? Faptele vorbesc, în ultima perioadă ai lucrat ca șef de secție la cooperativa meșteșu­gărească „Flacăra" din localitate. Aici te-ai ocupat cu prelucrarea ma­selor plastice care înlocuiesc pie­lea. Apoi ți s-a deschis apetitul pentru afaceri și ai vrut să-ți des­chizi un atelier particular — tot pentru prelucrarea maselor plastice. Soliciți aprobarea organelor locale. Dar cererea nu ți se satisface pen­tru că nu ești calificat, iar materia primă — polistirenul — nu se vinde la particulari. Intervii de mai multe ori. Același rezultat. Nici organele județene de resort nu-ți satisfac do­rința. Găse­ști însă oameni cu... su­flet, la Consiliul popular al orașu­lui Slănic-Moldova. Contrar dispozi­­țiunilor Legii nr. 13/1968, care spu­ne că astfel de autorizații se dau numai de consiliile populare jude­țene, la Slănic „problema" se re­zolvă. E drept, vina Comitetului e­­xecutiv de la Slănic este că a a­­probat o cerere care nu intră în competența sa. Dar o ilegalitate o atrage pe alta. S-a aprobat — așa cum se menționează în procesul­­verbal ,exercitarea meseriei pe raza orașului Slănic-Moldova". Dar funcționarul Gheorghe Dudu încal­că în mod flagrant dispozițiile Co­mitetului executiv și trece, în plus, pe autorizație, pe lîngă altele" „e­­xercitarea meseriei la domiciliu" (adică în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej), precum și „desfa­cerea produselor și în alte locali­tăți din țară" (? ! ?). Desigur, Consiliul popular jude­țean, ca și organele de cercetare vor lua măsurile cuvenite. Dar pînă atunci nu putem să nu subliniem, în acest caz, lipsa simțului de răs­pundere ca și necunoașterea­­ sau ignorarea normelor legale. Se ridică însă întrebarea dacă, în fapt, ca­zul în discuție este singurul. Poate că ar fi necesar un control mai a­­mănunțit în legătură cu respectarea legalității la Comitetul executiv al Consiliului popular Slănic-Moldova. Dar să revenim la Dumitru Stă­nescu. Cu autorizația în buzunar, el trece la acțiune. Intră în relații cu un anume Ioan Urucu, însărci­nat cu desfacerea polistirenului din cadrul G.I.P. Borzești. Acesta — inimă largă — face intervenții la Uzinele­ „Electronica" din București și la alte unități din ța­ră, care beneficiază de repartiții legale pentru polistiren, solicitînd cedarea unor cantități din aceste repartiții în favoarea... tivei de consum din Tg. coopera­Trotuș. Trebuie să subliniem faptul că în cadrul acestei cooperative nu e­­xistă nici o secție pentru prelu­crat mase plastice. Atunci de ce are nevoie cooperativa de astfel de materie primă ? Prin acest pro­cedeu Dumitru Stănescu poate cumpăra polistirenul, la prețuri convenabile, și cu plata în nume­rar. Este vorba de circa 3.000 kg. O parte din această cantitate o prelucrează Dumitru Stănescu în atelierul propriu și o valorifică la prețuri bune, iar o altă parte este pur și simplu vîndută. Așa, de pil­dă, la 2 octombrie D. S. îi vinde lui Chiriță Păun — cu atelier par­ticular în București — 1.000 kg po­listiren granule. Te-ai folosit deci, Dumitru Stă­nescu, cu viclenie și tertipuri, de „bunăvoința", „mărinimia“ și „de­zinteresul total" de care au dat dovadă unii oameni aflați chiar și în munci cu răspundere. Ți-ai pro­curat astfel materia primă, ți-ai deschis atelierul. La fel ai proce­dat și cu utilajele, matrițele, in­stalațiile din atelier sau, mai bine­­zis, din apartamentul transformat fără nici o aprobare legală, în a­­telier. Ți-ai deschis, împreună cu alte persoane, diferite chioșcuri pentru desfacerea acestor produse, atît la Slănic Moldova, cît și în stațiunea balneară Herculane, dar și pe litoral și în alte localități. Afacerile î­i mergeau bine. Cînd erai sudor sau mecanic aveai o motocicletă și erai foarte mulțu­mit. Dar ai trecut de la motocicle­tă la automobil. Ți-ai cumpărat un „Moskvici" 407. Apoi, mașina a­­ceasta nu ți-a mai convenit. Ți-ai luat un­­ Moskvici* 408. Preten­țiile însă, au crescut și mai mult, așa incit ai trecut la „Fiat" 1300. Apoi ți-ai luat un alt „Fiat" 1300. în cele din urmă ți-ai cumpărat un „Volvo“. Prosperitate, nu glumă! Cine ești dumneata, domnule Stă­nescu, de-ți permiti să încâlci le­gea ? Cine ești de-ți permiti să-ți schimbi mașinile precum cămă­șile ? De unde atîția bani ? Ce pre­gătire școlară și ce vechime în muncă te pot duce la astfel de ve­nituri ? , Oamenii îți cunosc activitatea. Sunt indignați de comportarea ta și mulți sunt aceia care, întrebîn­­du-se cine este omul din automo­bilul elegant, care se plimb­ă prin oraș, își răspund i o nulitate, un escroc! Fii liniștit, domnule Stă­nescu, pentru oameni ca tine so­cietatea noastră are ac de cojoc! Să aducem acum, în prim plan, un alt personaj despre care pînă acum nu am amintit. Este vorba de Eduard Seghete, maistru la Grupul școlar petrol chimic. Fiind un om care se ocupă de instruirea și educația copiilor, ne așteptam să avem de-a face cu o persoană a cărei moralitate nu are nici un semn de întrebare, așa cum sînt imensa majoritate a lucrătorilor din învățămint. Dar iată că la 25 noiembrie (anul trecut) a fost prins în flagrant delict, escaladînd gardul și avînd asupra sa un sac cu 20 kg polistiren granule. In cursul acestui an, Eduard Seghete este văzut în mai multe locuri din țară, căutîndu-și beneficiari cărora să le execute diferite obiecte din material plastic. La C.E.I.S­­ceava contractează o comandă Su­b­ valoare de 300.000 lei, pentru con­fecționarea de legitimații și ecu­soane. O astfel de comandă obține și de la C.P.L. Bacău, ca și de la Fabrica „Letea". Pentru a onora contractele obținute, E. S. sustrage aparatele și materialele de care are nevoie de la Grupul școlar pe­­trol-chimie. Se aduce la domiciliul tatălui său, din bulevardul Repu­blicii, unde-și amenajează și el un adevărat atelier. Se vede treaba că „meseria" e... rentabilă. Spre a intra într-o aparentă legalitate, Eduard Seghete încheie un con­tract cu C.A.P. din comuna Ștefan cel Mare, pentru deschiderea unui atelier de prelucrare a maselor plastice în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la domiciliu. Anga­jează mai mulți cetățeni, care în­să au o existență duplicitară, fi­ind nu numai salariați la această secție, ci și încadrați la diferite unități de producție din munici­piu. Acești dubli salariați, care ob­țineau venituri între 500 și peste 2.700 lei lunar, simultan încasînd și drepturile cuvenite de la între­prinderile de care aparțineau, nu comunicau celeilalte unități situa­ția reală a cîștigurilor lor, în ve­derea aplicării impozitelor legale pentru veniturile realizate, așa in­cit putem spune că Seghete s-a înconjurat de oameni a căror mo­ralitate se înrudește cu a lui. Cine M aseamănă, se adună. Patriche Gheorghe și soția lui, Eugenia, Henter Francisc, Corbuleț Con­stantin Cotloș și alții au frustrat, deci, statul. Toți aceștia — ca și încă vreo cîțiva au comis fărăde­legi luînd înfățișarea de „oameni curați“. Numai că acești „produ­cători cinstiți" care se ocupă cu confecționarea și vînzarea de „sfinți", cercei, șerpi și spice din material plastic nu au nimic co­mun cu cinstea. Ei nu respecta a­­vutul obștesc, nu respectă­ efortul nostru colectiv de a construi o societate înfloritoare, ignoră mun­ca noastră, a tuturor. Sfidînd legi­­le, furînd, mituind, înșelînd, ei vor să obțină de la societate — și din păcate se mai întîmplă să­­ reușeas­că — mult mai mult decît­ li Se cu­vine. Orașul de pe Trotuș e tînăr, fru­mos, cu zeci de mii de muncitori harnici și pricepuți, cu numeroși salariați de toate felurile. Orașul își trăiește efervescent tinerețea și își aduce contribuția, din toate puterile, la prosperitatea țării. O­­rașul e acesta muncitoresc, cu oa­meni care intră în schimburi, ca­re își trăiesc viața gustînd și plă­cerile unui spectacol la Casa de cultură, și cele ale unei plimbări pe magistrală — într-un cuvînt toate bucuriile vieții corecte și cinstite — orașul acesta cu atîtea fațete luminoase, își constată azi niște reziduuri. Opinia publică ce­re înlăturarea lor. Asanarea mora­lă va avea loc . " L vom reveni, fr* ^ - - - - - - - - - - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ^ M M M ■ „SFINȚI" INTRE CERCEI ȘI ȘERPI

Next