Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 27, nr. 5877-5900)
1972-01-15 / nr. 5887
j v i * J 'Limbăte ianuarie 1972 STEAGUL ROȘU ■g RAPORT privind activitatea desfășurată de Comitetul județean de partid in perioada decembrie 1968-ianuarie 1972 prezentat de tovarăș a1. GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean de partid Plenara Comitetului județean de partid cu activul are loc în condițiile cînd oamenii muncii din județul nostru, alături de întregul popor, în frunte cu comuniștii, îndeplinind cu succes sarcinile primului an al actualului cincinal, muncesc cu elan pentru realizarea prevederilor de plan pe anul 1972. Privind retrospectiv perioada celor 8 ani la care ne referim, putem consemna ca o primă concluzie faptul că îndrumarea și controlul permanent, competența mereu crescîndă a organizațiilor de partid în conducerea activității economice și social-politice conjugate cu eforturile susținute ale colectivelor de oameni ai muncii din întregul județ s-au concretizat în rezultate bune. Astfel, în anul 1970 pe ansamblul Industriei județului, producția marfă planificată s-a depășit cu aproape 200 milioane lei, iar sarcina de creștere a productivității muncii a fost realizată în proporție de 100,4%; acestea în condițiile reducerii cheltuielilor planificate la o mie de lei producție marfă cu aproape 8 lei și realizării unor beneficii peste plan de cca. 100 milioane lei. A crescut simțitor baza materială, și conținutul activității în domeniile învățămîntului, culturii, sănătății și serviciilor publice. De asemenea, planul pe 1971 a fost realizat pe județ cu șapte zile mai devreme, cu o depășire de 209 milioane lei la producția globală și 188 milioane lei la producția marfă. Sarcina de creștere a productivității muncii s-a îndeplinit în proporție de 100,6%, realizînd beneficii peste plan pe 11 luni în valoare de 48 milioane lei. Planul anual de investiții a fost realizat în proporție de 100,9%, iar la construcții-montaj 102,2%, fiind puse în funcțiune importante capacități de producție și obiective social-culturale. Măsurile adoptate de conducerea partidului și statului pentru creșterea nivelului de trai al populației s-au reflectat și in județul nostru prin sporirea desfacerii mărfurilor cu 11,3% față de anul 1970, planul anual pe 1971 realîzîndu-se în proporție de 100,9%. Se cuvine ca, în acest cadru, să evidențiem activitatea perseverentă și capacitatea de mobilizare de care au dat dovadă, pe tot parcursul anului, organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., comitetele oamenilor muncii, eforturile creatoare ale colectivelor de la G.I.P. Borzești, Fabrica de confecții, Fabrica Letea, Fabrica de șuruburi, „Proletarul" și U.R.A. din Bacău, de la U.E.S.L.-urile din Comănești și Gheorghe Gheorghiu-Dej,, unitățile cooperației meșteșugărești, I.C.H. Poiana Uzului, întreprinderea Electrojmrnitajk .Trustul de construcții Bacău, "Trustul de construcții industriale, Băcăii ",îe, îndeplinind și depășind sarcinile de plan, au adus o contribuție importantă la realizările obținute pe județ. Succesele obținute se datoresc faptului că în acești ani Comitetul județean de partid, biroul său, a pus un accent mai mare pe îmbunătățirea muncii organizațiilor de partid și a conducerilor administrative în direcția îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan, sporirii eficienței economice, în perioada la care se referă raportul, Comitetul județean de partid a avut în atenție o arie largă de probleme, dezbătînd în plenare cu activul unele loturi de importanță deosebită pentru bunul mers al întreprinderilor , stilul și metodele de muncă ale comitetelor și consiliilor oamenilor muncii (aprilie 1969), preocuparea organizațiilor de partid și conducerilor administrative pentru reducerea cheltuielilor de producție și a consumulior specifice (iulie 1970), iar la fiecare început de an măsurile ce se impuneau a fi luate în anul respectiv pentru îndeplinirea planurilor de stat și a angajamentelor. Cu aceste prilejuri au fost adoptate hotărîri și s-au stabilit sarcini pentru orientarea și perfecționarea activității consiliilor și comitetelor oamenilor muncii desfășurarea unei intense munci politiceeducative, de mobilizare și antrenare a maselor largi de oameni ai muncii în valorificarea mai deplină a resurselor existente. In perioada la care ne referim, organizațiile de partid, de masă și obștești, conducerile întreprinderilor au fost controlate și îndrumate de membrii biroului Comitetului județean, de aparatul salariat, de colectivele desemnate de secretariatul Comitetului județean de partid și prin membrii comisiei economice asupra modului cum îndeplinesc hotărîrile de partid și de stat, măsurile stabilite de organul județean de partid, angajamentele și prevederile planurilor de stat. Secretariatul Comitetului județean a analizat în mai multe rînduri, la fața locului împreună cu comitetele de partid, sindicat, U.T.C. și conducerile întreprinderilor din Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comănești, Moinești și Buhuși aspectele legate de realizarea planului de producție, export și investiții, măsurile necesare în vederea recuperării unor rămîneri în urmă și înlăturării neajunsurilor. Prezentînd principalele realizări din industrie nu putem să trecem cu vederea că în această perioadă s-au manifestat și unele neajunsuri care au influențat negativ realizările pe ansamblul județului. Trebuie să arătăm că în anul 1971 prevederile de plan nu au fost realizate de către întreprinderea pentru valorificarea legumelor și fructelor și sectorul industrial din cadrul I.A.S. și la sortimentele : armături industriale din fontă, cărămizi, carne și zahăr. în anii trecuți, dar și în 1971 la unele întreprinderi producția s-a desfășurat neritmic, fiind necesare eforturi suplimentare la sfîrșit de lună sau trimestru, uneori chiar cu utilizarea zilelor de repaus. Cauzele ce determină o asemenea stare necorespunzătoare de lucruri sunt diferite: aprovizionarea neritmică cu materii prime , și materiale (Fabrica Partizanul, Fabrica de șuruburi, G.I.P. Borzești Industria locală, Industria cărnii, I.P.V.I.L.F.), întreruperi, accidente și funcționarea defectuoasă a unor utilaje și instalații (U. M. Bacău, C.P.L. Bacău și Comănești, I.E.C. Borzești, G.I.P. Borzești ^ slaba calificare a personalului (Fabrica Partizanul, U.M. Bacău), organizarea necorespunzătoare a muncii și indisciplina (E.M. Comănești, G.I.P. Borzești, I.E.C. Borzești Industria locală, U.M. Bacău C.P.L. Bacău și Comănești), lipsa de prevedere și urmărire a producției și altele. în raport a fost criticat faptul că, în toate întreprinderile județului, cu excepția I.E.C. Borzești, Salinei Tg. Ocna, G.I.P. Borzești, Fabricii „Proletarul" și Fabricii de confecții din Bacău, deși au existat Indicații exprese în ce privește generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, coeficientul de schimburi a rămas același ca în anul 1970 sau chiar a scăzut. Va trebui ca, pe baza programului aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., să trecem de îndată în fiecare unitate la generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, în special, la pregătirea cadrelor necesare înfăptuirii acestei sarcini. Deși, timpul de lucru a fost utilizat mai eficient în 1971 decît în 1970, și în anul trecut s-au înregistrat totuși peste 108.000 am-zile întreruperi stagnări în producție, învoiri și absidențe nemotivate. De aceea, așa cum se arată în documentele plenarei Comitetului Central din 3—5 noiembrie 1971, toți factorii de răspundere din întreprinderi, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, vor trebui să adopte măsuri mai eficiente pentru intensificarea muncii de educație în rîndul salariaților și pentru promovarea unei opinii ferme împotriva chiulului și indisciplinei. pe zi în ce privește activitatea depusă linia planului de calitate și îmbunătățirii parametrilor calitativi produselor s-a soldat cu unele suculcese dar, și în 1971, în destule unități, problemelor de calitate nu li s-a acordat prioritate, fiind adeseori amintită rezolvarea lor. Organizațiile de partid trebuie să combată cu tărie optica greșită a acelor cadre care invocă pretinse cauze obiective, care consideră că îmbunătățirea calității este ceva secundar, sau o sarcină exclusivă a C.T.C.-ului și să promoveze o atitudine fermă, plină de răspundere în rîndul lucrătorilor, să-i convingă pe aceștia că stă în puterea lor să realizeze produse de calitate la nivelul cerințelor tuturor beneficiarilor interni și externi. Iată de ce în acest sens inițiativa valoroasă declanșată de către organizația de partid de la „Fabrica de postav Buhuși, cunoscută acum de către toate organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., de către conducerile unităților din județ, dar insuficient aplicată practic pînă în prezent, trebuie să fie generalizată și permanentizată la toate locurile de muncă printr-o intensă muncă politică, deoarece aeastă inițiativă ,pune ,un mare accent pe autocontrol,factorul cel mai de seamă în asigurarea calității producției. O altă problemă, legată de sporirea eficienței economice, se referă la modul în care s-au îndeplinit în 1971 cheltuielile planificate la 1.000 lei producție marfă. Cele mai recente date de care dispunem, fac dovadă că pe total județ cheltuielile la 1000 lei producție marfă în loc să se reducă au crescut cu aproximativ 12 lei față de anul 1970. Cauza principală a cheltuielilor ridicate o constituie depășirea consumurilor specifice de combustibili, energie electrică, materii prime și materiale, îndeosebi : lemn de mină, fontă, metal, lemn celuloză, bușteni, cherestea cît și unele materiale de construcție. Toate acestea demonstrează că în industria județului a slăbit preocuparea unor organizații de partid și comitete ale oamenilor muncii pentru introducerea unui regim sever de economii, că în acest domeniu s-a acționat sporadic, fără a antrena permanent masele largi de oameni ai muncii. De aceea, va trebui ca în 1972, an în care se planifică o reducere substanțială a cheltuielilor de producție, să se acționeze mai hotărît pentru urmărirea atentă a cheltuielilor de producție și mai cu seamă a consumurilor materiale, pentru reactivizarea în toate unitățile a valoroasei inițiative pornită de la C.P.L și Uzina metalurgică din Bacău. Judecind după rezultatele globale obținute atît în 1970 cît și în 1971 se poate afirma, că deși planul de investiții a fost îndeplinit, o caracteristică negativă este aceea că în primele părți ale anilor ritmurile de execuție la unele unități cum sînt: G.I.P. Borzești, Fabrica de postav Buhuși. Direcția de industrie locală, trusturile de construcții, și altele, au fost mult prea lente, ceea ce a făcut ca în ultima perioadă a fiecărui an să se aglomereze un volum mare de lucrări, care cu toate eforturile nu a mai putut fi realizat. Cauzele care au condus la manifestarea unor asemenea lipsuri constau în insuficienta preocupare a conducerilor unităților beneficiare pentru pregătirea investițiilor, deschiderea finanțărilor, asigurarea documentațiilor, contractarea și achiziționarea utilajelor, precum și a unităților de construcții în ce privește aprovizionarea cu prefabricate și materiale, organizarea muncii, pregătirea forței de muncă calificată și gospodărirea șantierelor. Ținînd sama că volumul de investiții pe anul 1972 se prevede a fi cu aproximativ 30% mai mare decît în 1971 și că urmează a fi date în funcțiune și începute în 1972 un număr mai mare de obiective industriale și social-culturale, este necesar ca organizațiile de partid din unitățile beneficiare și șantierele de construcții să depună eforturi susținute în vederea aplicării integrale a programului de măsuri adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pentru asigurarea a condițiilor necesare realizării ritmice lucrărilor de construcții-montaj, scurtării duratei de execuție și respectării stadiilor fizice planificate. Și în unitățile comerțului de stat și cooperatist,, organizațiile de partid, conducerile administrative vor trebui să ia măsuri pentru aprovizionarea mai bună și permanentă a populației orășenești și sătești cu mărfurile existente în rețea, pentru intensificarea acțiunii de extindere a prestațiilor de servicii, și educarea lucrătorilor spre a-i determina să presteze o servire Text prescurtat Corectă, civilizată a consumatorilor și pentru manifestarea unei atitudini înaintate față de avutul obștesc. Cooperația de consum va trebui să sporească preocuparea pentru realizarea unui volum mai mare de achiziții din disponibilul populației, aprovizionarea mai bună a magazinelor din sectorul forestier și de la sate. Comitetul județean de partid, biroul și secretariatul său au avut permanent in atenție îndrumarea activității organizațiilor de partid de la sate și din întreprinderile agricole de stat, a organelor agricole județene pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii din agricultură la înfăptuirea prevederilor stabilite în acest domeniu de către Congresul al X-lea și plenarele C.C. al P.C.R. Trebuie subliniat că, măsurile adoptate de partid de extindere a fermelor specializate, de creare a consiliilor intercooperatiste și stațiunilor de mecanizare a agriculturii, de perfecționare a conducerii, dar mai ales de îmbunătățire a retribuirii muncii, țărănimea cooperatistă din județ, ceilalți lucrători agricoli le-au răspuns printr-o participare activă, entuziastă la munci, ceea ce a constituit de fapt cheia succeselor din acest an în obținerea unor rezultate superioare față de cele din anii anteriori. Un rol important l-au avut eforturile făcute de statul nostru pentru sporirea înzestrării agriculturii județului cu tractoare și mașini agricole, sporirea investițiilor în vederea extinderii lucrărilor de combatere a eroziunii solului și de irigații, pentru acordarea unor cantități suplimentare de îngrășăminte chimice, erbicide și substanțe chimice pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, precum și unor cantități sporite de semințe din soiuri de înaltă productivitate. în asemena condiții, cu toate greutățile provocate de capriciile naturii și în 1971, apar firești rezultatele bune obținute sub permanenta conducere a organelor și organizațiilor de partid, de către unitățile din agricultura județului. Astfel colectivul întreprinderii agricole de stat, depășind planul de producție a obținut în 197! în medie la hectar 3000 kg. grîu, 3870 kg. porumb boabe, 22.000 kg cartofi, iar la lapte 3.254 litri pe cap de vacă furajată, toate acestea în condițiile realizării de beneficii peste plan în valoare de 5,5 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute de fermele Letca Veche, Itești, Scurta, Călugăra și Oituz. * " Agricultura cooperatistă a județului a obținut în anul 1971 cea mai mare producție de cereale de pînă acum. Subliniem faptul că, la toate aceste rezultate, o contribuție însemnată au adus-o și lucrătorii din stațiunile de mecanizare a agriculturii, care au conlucrat mai bine cu echipele de cooperatori, executând lucrări de bună calitate și în termene mai scurte. Cu toate aceste rezultate bune, nu putem să trecem cu vederea neajunsurile ce s-au manifestat și în 1971 în agricultura județului, care au împiedicat obținerea unor rezultate și mai bune. Multe cooperative agricole de producție nu au luat toate măsurile pentru mobilizarea membrilor cooperatori în executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de însămînțări, întreținere și recoltare. Numai astfel se poate explica de ce cooperativele agricole de producție ca : Bîrsănești, Izvoru Berheciului, Lipova și Viforeni obțin sub 1000 kg grîu la hectar în timp ce unitățile vecine realizează producții cu 400—500 kg/ha mai mari. Situații asemănătoare există la un număr relativ mare de C.A.P.-uri, la producția de porumb: C.A.P. Vultureni, Răchitoasa, Solonț ș.a. care au obținut producții sub 1000 kg/ha, iar la sfecla de zahăr: G.A.P. Petrești, Huruiești, Dealu-Morii cu producții sub 12 tone/ha. Și producția de struguri putea fi mai mare dacă se executau la timp lucrările, dar mai ales stropitul contra manei, din care cauză la C.A.P. Fîntînele, Plopana, Izvoru Berheciului, Stănișești, Godinești, Căbești, Oncești, Huruiești și altele, însemnate suprafețe au fost atacate de mană, diminuîndu-se producțiile pînă la 50% și pe alocuri chiar mai mult. In ce privește sectorul legumicol, activitatea desfășurată în 1971 în C.A.P.-uri s-a caracterizat printr-o slabă preocupare de a obține legume pe măsura cerințelor în prima etapă „(roșii, ardei, pătlăgele, vinete etc.) prin neglijarea lucrărilor de întreținere, recoltare și sortare a legumelor, ceea ce a dus la realizarea fondului de stat numai în proporție de 71 la sută. în acest domeniu, considerăm nesatisfăcătoare activitatea I.P.V.I.S.F., din cauza căreia cantități mari de legume s-au depreciat, nefiind transportate și prelucrate la timp. Apreciem însă că cele mai serioase lipsuri au avut loc în sectorul zootehnic. Spunem aceasta ținînd seama de faptul că in 1971 efectivele planificate de vaci-junici nu s-au realizat cu aproape 1500 capete, producția medie de lapte în C.A.P. a fost de numai 1139 litri pe cap de vacă furajată, reprezentînd doar 83 la sută față de plan. Prejudicii însemnate au adus zootehniei județului modul defectuos de îngrijire a animalelor, care s-a soldat în 1971 cu un mare număr de mortalități în I.A.S., dar mai cu seamă în C.A.P. Cauzele acestor neajunsuri constau în faptul că nu au fost adoptate toate măsurile pentru asigurarea furajelor necesare și gospodărirea lor rațională, pentru îngrijirea și adăpostirea animalelor și organizarea muncii. Evitarea unor astfel de situații în viitor impune să se acționeze de către toți factorii pentru aplicarea întocmai a legii cu privire la producția și consumul de furaje, adoptarea unor măsuri energice de organizare mai bună a muncii în zootehnie și permanentizarea îngrijitorilor. Concluzionînd asupra rezultatelor obținute de C.A.P. în 1971 se poate afirma că acolo unde comitetele comunale și organizațiile de partid din C.A.P. cunosc bine activitatea din toate sectoarele, mobilizează toate forțele de care dispun în antrenarea maselor de cooperatori și rezultatele sunt bune. Nu sunt deloc întîmplătoare rezultatele bune obținute de C.A.P.-uri ca : Glăvănești, Luizi Călugăra, Măgura, Horgești, Săucești, Păncești, Slobozia și altele unde organele și organizațiile de partid au acționat ca adevărați factori de conducere politică. De aceea, peste tot, dar mai ales în C.A.P.-urile cu rezultate mai slabe cum sînt: Răcăciuni, Bîrsănești, Solonț, Vultureni, Sănduleni, Lipova, Răchitoasa ș.a. se impune din partea comitetelor de partid a analiza stabili măsuri în vederea îmbunătășițirii activității organizațiilor de partid, creșterii rolului și competenței acestora în antrenarea maselor largi la realizarea în condițiuni superioare a sarcinilor de producție ce le revin. Călăuzindu-se permanent după hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a Partidului, Comitetul județean de partid s-a preocupat de ridicarea continuă a rolului de conducător politic al organizațiilor de partid, asigurînd îmbunătățirea permanentă a stilului și metodelor de muncă, urmărind promovarea cu consecvență a principiului muncii și conducerii colective. în această perioadă s-a insistat mai mult pe linia îmbunătățirii planificării și organizării activității comitetelor județean, municipale și orășenești, comunale și din întreprinderi și instituții. De subliniat este faptul că ședințele de secretariat, de birou și plenarele de comitet s-au ținut cu regularitate, analizînd probleme ale vieții interne de partid, activitatea economică din județ, diferite laturi ale muncii politico-ideologice și social-politice. Pentru pregătirea analizelor ce au avut loc în cadrul biroului și Comitetului județean s-a folosit metoda antrenării unor colective formate din activiști de partid, de stat, din economie, membri ai comisiilor pe probleme, conduse de membrii biroului, care au studiat din timp problemele ce urmau să fie puse în discuție, dînd posibilitatea organului județean de partid să cunoască cît mai bine situația și să stabilească cele mai eficiente măsuri. De subliniat este faptul că, în majoritatea cazurilor, materialele pregătite au fost dezbătute în prealabil cu un larg activ de partid, în cadrul comisiilor pe probleme, făcîndu-se prețioase propunerile pentru îmbunătățirea muncii în domeniile analizate. Pozitiv este și faptul că, în această perioadă, membrii biroului, ai Comitetului județean, aparatul de partid, pe baza repartiției făcute au participat în mai mare măsură la ședințele de birou, plenare ale comitetelor de partid, la adunările semestriale ale m.d.p. din C.A.P., la instruirea birourilor C.B. și la alte activități, ajutînd astfel în mod concret la organiazarea muncii pentru aplicarea în viață hotărîrilor, creșterii răspunderii privind îndeplinirea lor. De asemenea, în ultima perioadă se acordă mai mult timp îndrumării concrete a activității comitetelor de partid și organizațiilor de bază, îndeosebi de la comune prin colective de activiști care le ajută în perfecționarea stilului și metodelor de muncă. Numai în 1971, de pildă, a fost controlată activitatea a 199 comitete de partid și 1200 organizații de bază. Se poate aprecia că și în munca organelor de partid municipale, orășenești, comunale și din întreprinderi se practică într-o măsură mai mare organizarea de colective largi pentru pregătirea ședințelor, elaborarea proiectelor de hotărîre, efectuarea unor studii și controale asupra felului cum organizațiile de partid își îndeplinesc sarcinile ce le revin, de aplicare în viață a hotărîrilor organelor superioare și proprii. După ce raportul arată că în stilul de muncă al organelor și organizațiilor de partid mai persistă o serie de neajunsuri, subliniază necesitatea înlăturării lor. Militînd pentru creșterea continuă a rolului conducător al organizațiilor de partid, Comitetul județean s-a preocupat, în lumina prevederilor statutului, al hotărîrilor plenarelor CC al P.C.R. de întărirea numerică și calitativă a organizațiilor de partid, îndeosebi din întreprinderile de construcții, exploatările forestiere, C.A.P., I.A.S., cooperația meșteșugărească etc. Accentul a fost pus pe creșterea exigenței față de calitățile celor ce solicită primirea în partid, în perioada de la Conferința județeană din 1968 și pînă în prezent au fost primiți 8308 membri de partid, ceea ce a făcut ca efectivul organizației județene să ajungă la 58.119 membrii de partid, asigurînd preponderența elementului muncitoresc. în continuare, se spune: Putem afirma că ceea ce caracterizează activitatea organizațiilor și marii majorități a membrilor de partid a este spiritul de combativitate și exigență față de actele de indisciplină, formalism, de nerespectare a legilor statutului, aspecte față de care, au fost luate măsuri statutare. Cu toate că în activitatea de educare politică a membrilor de partid de respectare a disciplinei, s-au obținut rezultate bune, considerăm că mai sunt organizații de bază care desfășoară o slabă muncă educativă, ceea ce face ca unii membrii de partid să nu fie exemplu în producție, familie și societate, să încalce legile statului și prevederile statutare. Comitetul județean de partid acordat atenție sporită și activității de selecționare, creștere și promovare a cadrelor în toate sectoarele de activitate, pregătirii politico-ideologice, profesionale și ținutei morale a acestora. O atenție deosebită s-a acordat perfecționării pregătirii cadrelor, prin trimiterea acestora la diferite cursuri de specializare. In vederea pregătirii aparatului secretarilor de comitete și ai O.B., biroul Comitetului județean a asigurat cu regularitate instruirea lor, în conformitate cu instrucțiunile C.C. al P.C.R., cu care prilej au fost studiate și dezbătute hotărîrile organelor superioare de partid, probleme teoretice, au fost făcute expuneri pe probleme ale politicii interne și externe ale partidului și s-a transmis sarcinile curente. Un accent deosebit s-a pus pe generalizarea experinței pozitive și pregătirea metodologică a activiștilor. Trebuie să arătăm însă că, în munca cu cadrele, au existat și unele neajunsuri, legate de selecționarea, creșterea și promovarea lor, îndrumarea și controlul asupra activității ce o desfășoară. Din această cauză numai în anul 1971 au fost scoși din funcție unii secretari de comitete comunale de partid, președinți de consilii populare, președinți de C.A.P., directori și ingineri șefi din întreprinderi. Pentru îmbunătățirea activității în domeniul selecționării, creșterii și promovării cadrelor, ținînd seama de actuala dezvoltare a economiei, științei și culturii este necesar ca organele și organizațiile de partid să promoveze și în viitor în funcții de conducere cadre bine pregătite profesional și politic, cu o conduită morală corespunzătoare și cu calități organizatorice. Conducerea și îndrumarea permanetă a organizațiilor de masă și obștești a constituit una din preocupările principale ale comitetelor de partid județean, municipale, orășenești, comunale și din întreprinderi. Aceasta a făcut ca stilul și metodele de muncă, formele de activitate ale consiliilor populare, sindicatelor, organizațiilor de tineret și femei să se perfecționeze, acestea reușind să antreneze mase largi de oameni muncii la înfăptuirea sarcinilor econinomice, politico-sociale și culturale ce ne-au stat în față în această perioadă. Comuniști trimiși în conducerea acestor organizații se achită de sarcinile încredințate, preocupîndu-se pentru aplicarea în viață a hotărîrilor partidului și statului. în ceea ce privește activitatea pe linie de propagandă, de la plenara din septembrie 1971 și pînă în prezent, se constată o îmbunătățire generală în acest domeniu ca urmare a faptului că organele și organizațiile de partid din județ privesc cu mai mult simț de răspundere munca ideologică, antrenează în mai mare măsură membrii comitetelor și ai birourilor la rezolvarea sarcinilor stabilite prin planurile de muncă. Astfel, în organizarea și desfășurarea învățămîntului de partid din acest an, cit și în activitatea ideologico-educativă în ansamblu, atît Comitetul județean cît și cele municipale, orășenești și comunale de partid folosesc mai bine comisiile de propagandă, învățămînt, știință și cultură, sprijinindu-se, în același timp, pe un activ larg de propagandiști și lector. Raportul arată mai departe că sunt unele organizații de partid care încă nu au trecut cu toate forțele la îndeplinirea măsurilor stabilite pentru îmbunătățirea muncii politico-educative. Astfel, nu peste tot se organizează bine informarea politică, presa de partid este încă slab difuzată în unele locuri, iar activitatea culturală de masă se încheie de obicei odată cu terminarea anului școlar. Sînt cazuri cînd agitația vizuală nu este reînnoită, iar la gazetele de perete și stațiile de radioficare se publică materiale slabe, lipsite de conținut. Nici munca de educație ateist-științifică nu se desfășoară peste tot la nivelul Cerințelor actuale. De asemenea, punctele de documentare nu s-au înființat peste tot, așa cum a fost dată indicația, iar acolo unde sunt nu-și desfășoară activitatea în mod satisfăcător. Această stare de lucruri este generată de faptul că unele comitete de partid, cămine culturale și în prezent mai activează în salturi și nu a intrat în practica muncii lor desfășurarea planificată, permanentă a muncii politice și cultural-educative, în strînsă legătură cu fenomenele economico-sociale locale. O problemă de mare importanță pentru învățămîntul de stat este pregătirea politico-productivă a elevilor și studenților. In vederea realizării ei trebuie create condiții materiale necesare, în așa fel încît într-un termen scurt fiecare școală să dispună de ateliere școlare. Consiliile populare și Inspectoratul de învățămînt vor trebui să se ocupe mai mult pentru transpunerea în viață a hotărîrii ca toate școlile să fie patronate de întreprinderi și unități economice, iar această patronare să se concretizeze într-un ajutor efectiv în special prin unelte, mașini, aparatură și cadre. De asemenea, în viitor va trebui să existe mai multă preocupare față de pregătirea și educarea comunistă cadrelor didactice, iar organizațiile de partid din școli vor trebui să-și exercite în mai mare măsură dreptul de control, să manifeste mai multă maturitate și inițiativă în conducerea întregului proces de învățămînt. Apreciem că la nivelul orașelor, municipiilor și județului, munca cu pionierii a fost bine organizată și a contribuit la educarea comunistă și patriotică a copiilor. Este necesar ca organizațiile de partid din școli și Comitetul județean U.T.C. să acorde mai multă atenție muncii educative în rîndul elevilor din clasele mari. O atenție sporită s-a acordat organizațiilor de partid din domeniul sanitar în vederea îmbunătățirii asistenței medicale, a disciplinei și a ridicării conștiinței personalului medico-sanitar. După cum este cunoscut în viitorii ani avem de realizat sarcini de mare importanță în toate domeniile de activitate. Marea Adunare Națională a adoptat planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale, iar la sfîrșitul anului trecut a fost aprobat planul și bugetul de stat pe anul 1972. Planul și bugetul județean pe 1972 sunt, de asemenea, cunoscute. Programul de muncă este foarte vast și ridică înalte cerințe. Dar este un program realist, realizabil, științific fundamental. Considerăm că Organizația noastră județeană de partid este în măsură să rezolve cu succes sarcinile ce-i stau în față. Pe acest temei, ne angajăm în fața Comitetului Central, a secretarului general al Partidului — tovarășul Nicolae Ceaușescu — că vom face totul pentru ca județul Bacău să se situeze între județele fruntașe, aducîndu-și o contribuție tot mai mare la înflorirea patriei noastre. Pag. 3 Lucrările plenarei Comitetului județean Bacău al P.C.R. (Urmare din pag. Istantin Secăreanu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al U.T.C.; Dumitru Cojocaru, director la U.E.I.S. Comănești ; Olga Dumtrache, secretara comitetului comunal de partid Nicolae Bălcescu. A luat, apoi, cuvintul tovarășul PETRE BLAJOVICI. în continuare, tovarășul Constantin Lăcătușu, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat proiectul de hotărîre al plenarei. Supus la vot, proiectul a devenit Hotărîrea plenarei Comitetului județean Bacău al P.C.R. din 14 ianuarie 1972. (Hotărîrea se publică în numărul de astăzi al ziarului). La ultimul punct al ordinei de zi, plenara a hotărît cooptarea tovarășului Constantin Călin, președintele Comitetului județean de cultura și educație socialistă ca membru al Comitetului județean de partid și ca membru supleant al Biroului Comitetului județean. De asemenea, au fost adoptate hotărîri in legătură cu cooptarea unor tovarăși în comisiile economică și de propagandă, învățămînt și cultură ale Comitetului județean de partid. In încheierea lucrărilor plenarei, tovarășul GHEORGHE ROȘU a făcut unele precizări în legătură cu sarcinile importante care stau in fața organelor și organizațiilor de partid. Analizînd lipsurile din munca noastră, a spus vorbitorul, va trebui să luăm asemenea măsuri care să ducă la realizările pe care ni le impune îndeplinirea planului pe 1972. Sarcinile pe anul în curs sînt superioare anului precedent cînd au fost realizate depășiri importante pe care trebuie să le dezvoltăm. Trebuie să acordăm toată atenția aprovizionării tehnico-materiale, realizării contractelor încheiate. în ce privește folosirea utilajelor, a capacităților de producție, în fiecare loc de muncă există numeroase rezerve. Toate acestea să le analizăm de pe poziția de proprietari ai mijloacelor de producție, în continuare tovarășul Gheorghe Roșu a subliniat necesitatea gospodăririi judicioase a fondurilor financiare și materiale, arătînd că depășirea unor consumuri specifice înseamnă risipă, o slabă preocupare pentru economisirea fondurilor, a resurselor de care dispunem. Cu timiditate s-a acționat încă în problema autodotării, întreprinderile industriei constructoare de mașini din județ ar putea face mult mai mult pe această linie. în agricultură, sarcinile pe 1972 nu sunt ușoare, dar posibil de realizat. Avem un sistem de cointeresare materială care s-a dovedit a fi eficient. Problema principală în agricultură rămîne organizarea activității. Trebuie să facem ca și cooperativele mai slabe să obțină rezultate din ce în ce mai bune. O mai mare atenție este necesar să acordăm plantelor tehnice și medicinale. De asemenea, în zootehnie sînt rezerve mari. Important este să crească competența ca Tierelor comunale, a consiliilor populare comunale în rezolvarea tuturor problemelor satului și în primul rînd a celor legate de eficiența muncii în cooperativei agricole de producție. Vorbitorul s-a oprit apoi la problemele folosirii cît mai judicioase a fondului funciar, subliniind că trebuie făcute eforturi pentru creșterea suprafețelor de teren arabil. Este necesar să se depună eforturi susținute pentru realizarea în cît mai bune condiții a planului de export, de către toate unitățile economice. Tovarășul Gheorghe Roșu a exprimat, în încheierea cuvîntului său, hotărîrea tuturor comuniștilor, a oamenilor muncii din județul Bacău de a realiza, în mod exemplar sarcinile ce le revin pe anul 1972. Din cuvîntul participanților (Urmare din pagina I) suprafața arabilă o reprezintă terenurile în pantă de peste 12 grade, secția de mecanizare trebuie flotată corespunzător și ar fi de dorit să nu se mai întîmple ca tractoarelor noi care vin să le lipsească mașinile agricole necesare. Vorbitorul a încheiat prin a solicita un sprijin mai substanțial din partea cadrelor din conducerea organelor agricole județene care trec rareori și în fugă pe la Bîrsănești. Oprindu-se asupra sarcinilor complexe ce revin învățămîntului, în contextul indicațiilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, tovarășul Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, s-a referit, mai întîi, la necesitatea de a se impulsiona acțiunea de organizare a semiinternatelor școlare, ca una din formele de intensificare a muncii educative” în,„ rîndul elevilor. In acest sens, trebuie desfășurată o mai bogată muncă politică în rîndul părinților copiilor. O atenție deosebită e necesar a fi acordată activității tehnico-productive a elevilor, pentru educarea lor prin muncă și pentru muncă. Dar în această direcție, în județul nostru mai sînt lipsuri însemnate. Deși, prin Hotărîrea Secretariatului C.C. al P.C.R. s-a stabilit ca problema organizării atelierelor-școală să fie rezolvată pînă la 1 septembrie a. c., mai sînt încă rămîneri în urmă, generate, adeseori, de modul cum unele întreprinderi înțeleg să patroneze unitățile școlare. Este necesar ca, pentru soluționarea acestor sarcini, să aibă un rol mai mare organele locale de partid și de stat. De pildă, problema școlarizării copiilor poate fi îndeplinită prin aportul secretarilor comitetelor comunale de partid, a primarilor comunelor deficitare. Este o realitate — și-a început tovarășul Nicolae Fechet, președintele Uniunii județene a C.A.P — agricultura noastră cooperatistă a realizat în 1971 producții bune, ceea ce ne-a permis îndeplinirea și depășirea planului la fondul central. Producțiile obținute sunt rezultatul direct al hărniciei și participării majorității cooperatorilor la efectarea lucrărilor, aceștia fiind stimulați de măsurile luate de către partidul și guvernul nostru, în același timp, a arătat vorbitorul, avem încă suficiente rezerve, risipa e încă mare, iar în zootehnie, trebuie să recunoaștem, deși am realizat planul, producțiile sunt încă scăzute, în unele unități avem mortalități însemnate. Pentru redresarea situației din cooperativele slabe, este adevărat, s-au întocmit planuri concrete de măsuri ale căror prevederi însă nu sunt transpuse în practică punct cu punct. Tocmai de aceea, asupra acestei probleme, ca și în ce privește ridicarea continuă a producțiilor, sporirea avutului obștesc, și înlăturarea deficiențelor, vom insista cu deosebire în apropiatele adunări generale ale cooperatorilor. Avem convingerea că folosind chibzuit și intens baza tehnico-materială existentă, pornind de la rezultatele obținute în anul trecut, sarcinile mari ce ne revin în 1972 vor fi realizate cu succes. Făcînd mai întîi o trecere la revistă a succeselor repurtate de către oamenii muncii din municipiul Bacău, ca urmare a muncii politice desfășurate de către organizațiile de partid, tovarășa Agarița Alexandrescu, secretară a comitetului municipal de partid Bacău, a însistat apoi asupra experienței cîștigate. In acest sens dînsa a scos în evidentă cîteva din procedeele ce oglindesc stilul de muncă al organului municipal de partid. Membrii biroului sînt repartizați pe unități și răspund de întreaga muncă politică îndreptată spre realizarea multiplelor sarcini economice și sociale. în nenumărate rânduri și cu deosebire la marile întreprinderi, biroul sau secretariatul s-a deplasat la fața locului punînd în dezbaterea comuniștilor și cadrelor de conducere problemele majore din unitățile respective, așa cum s-a procedat cînd a fost vorba de investiții, de mai buna organizare a producției și muncii, economia ee materii prime și materiale si altele. De asemenea, de mare eficiență s-a dovedit a fi și participarea cu consecvență a membrilor biroului la ședințele de partid din unități, luînd astfel cunoștință direct de problemele ce se ridică, putînd participa concret și operativ la soluționarea lor. Departe de mine gîndul, a recunoscut vorbitoarea, de a spune că am reușit să facem totul. Așa se și explică, încă existența unor însemnate rezerve în domeniul punerii la punct a disciplinei, folosirii depline a capacităților de producție și a timpului de lucru și care, alături de mobilizatoarele sarcini pe acest an, ne solicita o amplă și tot mai rațională activitate politică pe care sîntem hotărîți să o desfășurăm la cele mai înalte cote ale exigenței. La realizările din județul nostru, o contribuție importantă a adus-o , și tineretul — a spus tovarășul Constantin Secăreanu, prim-secretar al ■Comitetului județean Bacău al U.T.C. Acest lucru este demonstrat de faptul că angajarea tot mai entuziastă a tinerilor în efortul colectiv al oamenilor muncii se soldează cu o participare efectivă în toate sferele vieții materiale și spirituale. Dar considerăm că față de complexitatea obiectivelor ce le avem de îndeplinit, aportul tinerilor trebuie să crească. Acest lucru se poate realiza, însă, prin eliminarea lipsurilor, prin creșterea eficienței activității organelor și organizațiilor noastre. Principalele neajunsuri pleacă de la munca organizatorică. Noi am întreprins o serie de măsuri pentru eliminarea lipsurilor existente, dar n-am reușit încă să facem ca fiecare organizație U.T.C. să devină mobilizatoare activă a tinerilor. Se manifestă încă neajunsuri, mai cu seamă în organizațiile U.T.C. de la sate. Cred că un sprijin mai eficient ar trebui să-l acorde organizațiilor noastre activiștii de partid, secretarii comitetelor comunale, președinții de cooperative agricole și alte cadre cu munci de răspundere. Trebuie ca aceștia să meargă mai mult în rîndul tinerilor, să-i ajute să înțeleagă justețea politicii partidului nostru, să-i îndemne să muncească cu dăruire pentru realizare ei în viața. In perioada oglindită în raport, și colectivul U.E.I.L. Comănești a reușit să-și onoreze sarcinile de plan, angajamentele asumate — a spus în intervenția sa tovarășul Dumitru Cojocaru directorul unității sus-amintite. Dincolo de substanțialele depășiri cu care am încheiat anul 1971, rămîn de soluționat problemele legate de disciplina de producție, folosirea cît mai judicioasă a utilajelor și mecanismelor în dotare, mai deplina valorificare a masei lemnoase. Dintre greutăți ar semnala în primul rînd lipsa pieselor de schimb chiar și la unele utilaje produse în țară. Cu privește sarcinile economice Pe acest al doilea an al cincinalului, ne vom ocupa mai intens de buna organizare a fiecărui loc de munca și îndeosebi de cele din exploatările forestiere. Sîntem convinși că prin munca neobosită a tuturor comuniștilor, prin efortul tuturor salariaților, prevederile de plan vor fi îndeplinite și depășite. Comuna noastră se remarcă prin realizările din anul 1971, a arătat tovarășa Olga Dumitrache, secretara comitetului comunal de partid Nicolae Bălcescu. Dar nu putem să trecem cu vederea că am întîmpinat serioase greutăți în legătură cu transportul produselor din cîmp. Din această cauză am înregistrat unele pierderi. Săptămîna aceasta, membrii biroului comitetului nostru de partid s-au întîlnit cu peste 1.000 de cooperatori cu care am discutat posibilitățile de realizare a sarcinilor din acest an. S-a subliniat, cu această ocazie, necesitatea ca specialiștii diferitelor organe județene care se ocupă de problemele agriculturii să acorde un sprijin mai mare cooperativei de producție. Cred că o lipsă revine și activiștilor de la Uniunea județeană C.A.P. care au ajutat insuficienta consiliile de conducere ale cooperativelor în stilul de muncă. Se vine, de regulă, la adunările generale sau cu prilejul unor informări, și atîta tot. Este necesară o contribuție sporită din partea tuturo, factorilor răspunzători pentru îmbunătățirea tuturor activităților din cooperativele agricole de producție.