Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 27, nr. 5877-5900)

1972-01-15 / nr. 5887

j v i * J 'Limbăt­­e ianuarie 1972 STEAGUL ROȘU ■g RAPORT privind activitatea desfășurată de Comitetul județean de partid in perioada decembrie 1968-ianuarie 1972 prezentat de tovarăș a1. GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean de partid Plenara Comitetului județean de partid cu activul are loc în condițiile cînd oamenii muncii din județul nos­tru, alături de întregul popor, în frunte cu comuniștii, îndeplinind cu succes sarcinile primului an al ac­tualului cincinal, muncesc cu elan pentru realizarea prevederilor de plan pe anul 1972. Privind retrospectiv perioada celor 8 ani la care ne referim, putem con­semna ca o primă concluzie faptul că îndrumarea și controlul permanent, competența mereu crescîndă a orga­nizațiilor de partid în conducerea ac­tivității economice și social-politice conjugate cu eforturile susținute ale colectivelor de oameni ai muncii din întregul județ s-au concretizat în re­zultate bune. Astfel, în anul 1970 pe ansamblul Industriei județului, producția marfă planificată s-a depășit cu aproape 200 milioane lei, iar sarcina de creștere a productivității muncii a fost reali­zată în proporție de 100,4%; acestea în condițiile reducerii cheltuielilor planificate la o mie­ de lei producție marfă cu aproape 8 lei și realizării u­­n­or beneficii peste plan de cca. 100 milioane lei. A crescut simțitor baza materială, și conținutul activității în domeniile învățămîntului, culturii, să­nătății și serviciilor publice. De asemenea, planul pe­­ 1971 a fost realizat pe județ cu șapte zile mai devreme, cu o depășire de 209 milioa­ne lei la producția globală și 188 mi­lioane lei la producția marfă. Sar­cina de creștere a productivității mun­cii s-a îndeplinit în proporție de 100,6%, realizînd beneficii peste plan pe 11 luni în valoare de 48 milioane lei. Planul anual de investiții a fost rea­lizat în proporție de 100,9%, iar la construcții-montaj 102,2%, fiind puse în funcțiune importante capacități de producție și obiective social-culturale. Măsurile adoptate de conducerea partidului și statului pentru creșterea nivelului de trai al populației s-au reflectat și in județul nostru prin spo­rirea desfacerii mărfurilor cu 11,3% față de anul 1970, planul anual pe 1971 realîzîndu-se în proporție de 100,9%. Se cuvine ca, în acest cadru, să e­­vidențiem activitatea perseverentă și capacitatea de mobilizare de care au dat dovadă, pe tot parcursul anului, organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., comitetele oamenilor muncii, e­­forturile creatoare ale colectivelor de la G.I.P. Borzești, Fabrica de confecții, Fabrica Letea, Fabrica de șuruburi, „Proletarul" și U.R.A. din Bacău, de la U.E.S.L.-urile din Comănești și Gheorghe­ Gheorghiu-Dej,­, unitățile cooperației meșteșugărești, I.C.H. Po­iana Uzului, întreprinderea Electro­­jmrnitajk .Trustul de construcții Bacău, "Trustul de construcții industriale, Băcăii ",îe, îndeplinind și depășind sarcinile de plan, au adus­ o contribuție importantă la realizările obținute pe județ. Succesele obținute se datoresc fap­­tului că în acești ani Comitetul jude­țean de partid, biroul său, a pus un accent mai mare pe îmbunătățirea muncii organizațiilor de partid și­ a conducerilor administrative în direc­ția îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan, sporirii eficienței economice, în perioada la care se referă ra­portul, Comitetul județean de par­tid a avut în atenție o arie largă de probleme, dezbătînd în plenare cu activul unele loturi de importanță de­osebită pentru bunul mers al între­prinderilor , stilul și metodele­­­ de muncă ale comitetelor și consiliilor oamenilor muncii (aprilie 1969),­ preo­cuparea organizațiilor de partid și conducerilor administrative pentru reducerea cheltuielilor de producție și a consumulior specifice (iulie 1970), iar la fiecare început de an măsurile ce se impuneau a fi luate în anul res­pectiv pentru îndeplinirea planurilor de stat și a angajamentelor. Cu aceste prilejuri au fost adoptate hotărîri și s-au stabilit sarcini pentru orientarea și perfecționarea activității consiliilor și comitetelor oamenilor muncii des­fășurarea unei intense munci politice­­educative, de mobilizare și antrenare a maselor largi de oameni ai muncii în valorificarea mai deplină a resur­selor existente. In perioada la care ne referim, or­ganizațiile de partid, de masă și obș­tești, conducerile întreprinderilor au fost controlate și îndrumate de mem­brii biroului Comitetului județean, de aparatul salariat, de colectivele de­semnate de secretariatul Comitetului județean de partid și prin membrii co­­misiei economice asupra modului cum îndeplinesc hotărîrile de partid și de stat, măsurile stabilite de organul ju­dețean de partid, angajamentele și prevederile planurilor de stat. Secretariatul Comitetului județean a analizat în mai multe rînduri, la fața locului împreună cu comitetele de partid, sindicat, U.T.C. și conduce­rile întreprinderilor din Bacău, Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, Comănești, Moi­­nești și Buhuși aspectele legate de realizarea planului de producție, ex­port și investiții, măsurile necesare în vederea recuperării unor rămîneri în urmă și înlăturării neajunsurilor. Prezentînd principalele realizări din industrie nu putem să trecem cu ve­derea că în această perioadă s-au ma­nifestat și unele neajunsuri care au influențat negativ realizările pe an­samblul județului. Trebuie să arătăm că în anul 1971 prevederile de plan nu au fost realiza­te de către întreprinderea pentru va­lorificarea legumelor și fructelor și sectorul industrial din cadrul I.A.S. și la sortimentele : armături industriale din fontă, cărămizi, carne și zahăr. în anii trecuți, dar și în 1971 la unele întreprinderi producția s-a des­fășurat neritmic, fiind necesare efor­turi suplimentare la sfîrșit de lună sau trimestru, uneori chiar cu utilizarea zilelor de repaus. Cauzele ce determină o asemenea stare necorespunzătoare de lucruri sunt diferite: aprovizionarea neritmi­­că cu materii prime , și materiale (Fabrica Partizanul, Fabrica de șuru­buri, G.I.P. Borzești Industria locală, Industria cărnii, I.P.V.I.L.F.), întreru­peri, accidente și funcționarea defec­tuoasă a unor utilaje și instalații (U. M. Bacău, C.P.L. Bacău și Comănești, I.E.C. Borzești, G.I.P. Borzești ^ slaba calificare a per­sonalului (Fabrica Partizanul, U.M. Bacău), organizarea necorespunzătoare a muncii și indisciplina (E.M. Comă­nești, G.I.P. Borzești, I.E.C. Borzești Industria locală, U.M. Bacău C.P.L. Bacău și Comănești), lipsa de preve­dere și urmărire a producției și altele. în raport a fost criticat fap­tul că, în toate întreprinderile ju­dețului, cu excepția I.E.C. Borzești, Salinei Tg. Ocna, G.I.P. Borzești, Fa­bricii „Proletarul" și Fabricii de con­fecții din Bacău, deși au existat Indi­cații exprese în ce privește generali­zarea schimbului II și extinderea schimbului III, coeficientul de schim­buri a rămas același ca în anul 1970 sau chiar a scăzut. Va trebui ca, pe baza programului aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., să trecem de îndată în fie­care unitate la generalizarea schimbu­lui II și extinderea schimbului III, în special, la pregătirea cadrelor necesa­re înfăptuirii acestei sarcini. Deși, timpul de lucru a fost utilizat mai eficient în 1971 decît în 1970, și în anul trecut s-au înregistrat totuși peste 108.000 am-zile întreruperi stagnări în producție, învoiri și ab­si­dențe nemotivate. De aceea, așa cum se arată în documentele plenarei Co­mitetului­ Central din 3—5 noiembrie 1971, toți factorii de răspundere din întreprinderi, sub conducerea organe­lor și organizațiilor de partid, vor trebui să adopte măsuri mai eficiente pentru intensificarea muncii de edu­cație în rîndul salariaților și pentru promovarea unei opinii ferme îm­potriva chiulului și indisciplinei. pe zi în ce privește activitatea depusă linia planului de calitate și îm­bunătățirii parametrilor calitativi produselor s-a soldat cu unele suc­ul­cese dar, și în 1971, în destule uni­tăți, problemelor de calitate nu li s-a acordat prioritate, fiind adeseori a­­mintită rezolvarea lor. Organizațiile de partid trebuie să combată cu tărie optica greșită a a­­celor cadre care invocă pretinse cauze obiective, care consideră că îmbună­tățirea calității este ceva secundar, sau o sarcină exclusivă a C.T.C.-ului și să promoveze o atitudine fermă, plină de răspundere în rîndul lucră­torilor, să-i convingă pe aceștia că stă în puterea lor să realizeze produse de calitate la nivelul cerințelor tuturor beneficiarilor interni și externi. Iată de ce în acest sens inițiativa valoroasă declanșată de către organi­zația­ de partid de la „Fabrica de pos­tav Buhuși, cunoscută acum de către toate organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., de către conducerile unită­ților di­n județ, dar insuficient aplica­tă practic pînă în prezent, trebuie să fie generalizată și permanentizată la toate locurile de muncă printr-o in­tensă mun­că politică, deoarece a­­eas­­t­ă inițiativă ,pune ,un mare accent­­ pe autocontrol,­factorul cel mai de­ sea­mă în asigurarea calității producției. O altă problemă, legată de spori­rea eficienței economice, se referă la modul în care s-au îndeplinit în 1971 cheltuielile planificate la 1.000 lei producție marfă. Cele mai recente da­te de care dispunem, fac dovadă că pe total județ cheltuielile la 1000 lei producție marfă în loc să se reducă au crescut cu aproximativ 12 lei față de anul 1970. Cauza principală a cheltuielilor ridi­cate o constituie depășirea consumuri­lor specifice de combustibili, energie electrică, materii prime și materiale, îndeosebi : lemn de mină, fontă, me­tal, lemn celuloză, bușteni, cherestea cît și unele materiale de construcție. Toate acestea demonstrează că în industria județului a slăbit preocupa­rea unor organizații de partid și comi­tete ale oamenilor muncii pentru in­troducerea unui regim sever de eco­nomii, că în acest domeniu s-a acțio­nat sporadic, fără a antrena perma­nent masele largi de oameni ai mun­­cii. De aceea, va trebui ca în 1972, an în care se planifică o reducere subs­tanțială a cheltuielilor de­­ producție, să se acționeze mai hotărît pentru urmărirea atentă a cheltuielilor de producție și mai cu seamă a consumu­rilor materiale, pentru reactivizarea în toate unitățile a valoroasei iniția­tive pornită de la C.P.L și Uzina me­talurgică din Bacău. Judecind după rezultatele globale obținute atît în 1970 cît și în 1971 se poate afirma, că deși planul de inves­­­tiții a fost îndeplinit, o caracteristică negativă este aceea că în primele părți ale anilor ritmurile de execuție la unele unități cum sînt: G.I.P. Bor­­­­zești, Fabrica de postav Buhuși. Di­recția de industrie locală, trusturile de construcții, și altele, au fost mult prea lente, ceea ce a făcut ca în ulti­ma perioadă a fiecărui an să se aglo­mereze un volum mare de lucrări, care cu toate eforturile nu a mai putut fi realizat. Cauzele care au condus la manifes­tarea unor asemenea lipsuri constau în insuficienta preocupare a condu­­cerilor unităților beneficiare pentru pregătirea investițiilor, deschiderea finanțărilor, asigurarea documentații­lor, contractarea și achiziționarea u­­tilajelor, precum și a unităților de construcții în ce privește aprovizio­narea cu prefabricate și materiale,­ or­ganizarea muncii, pregătirea forței de muncă calificată și gospodărirea șan­tierelor. Ținînd sama că volumul de investiții pe anul 1972 se prevede a fi cu apro­ximativ 30% mai mare decît în 1971 și că urmează a fi date în funcțiune și începute în 1972 un număr mai mare de obiective industriale și so­cial-culturale, este necesar ca orga­nizațiile de partid din unitățile bene­ficiare și șantierele de construcții să depună eforturi susținute în vederea aplicării integrale a programului de măsuri adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pentru asigurarea a condițiilor necesare realizării ritmice lucrărilor de construcții-montaj, scurtării duratei de execuție și res­pectării stadiilor fizice planificate. Și în unitățile comerțului de stat și cooperatist,, organizațiile de partid, conducerile­ administrative vor trebui să ia măsuri pentru aprovizionarea mai bună și permanentă a populației orășenești și sătești cu mărfurile e­­xistente în rețea, pentru intensificarea acțiunii de extindere a prestațiilor de servicii, și­ educarea lucrătorilor spre a-i determina să presteze o servire Text prescurtat Corectă, civilizată a consumatorilor și pentru manifestarea unei atitudini înaintate față de avutul obștesc. Coo­perația de consum va trebui să spo­rească preocuparea pentru realizarea unui volum mai mare de achiziții din disponibilul populației, aprovizionarea mai bună a magazinelor din sectorul forestier și de la sate. Comitetul județean de partid, biroul și secretariatul său au avut permanent in atenție îndrumarea activității orga­­nizațiilor de partid de la sate și din întreprinderile agricole de stat, a organelor agricole județene pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii din agricultură la înfăptuirea prevederilor stabilite în acest dome­niu de către Congresul al X-lea și plenarele C.C. al P.C.R. Trebuie subliniat că, măsurile adop­tate de partid de extindere a fermelor specializate, de creare a consiliilor intercooperatiste și stațiunilor de me­canizare a agriculturii, de perfecțio­nare a conducerii, dar mai ales de îmbunătățire a retribuirii muncii, ță­rănimea cooperatistă din județ, cei­lalți lucrători agricoli le-au răspuns printr-o participare activă, entuziastă la munci, ceea ce a constituit de fapt cheia succeselor din acest an în ob­ținerea unor rezultate superioare față de cele din anii anteriori. Un rol important l-au avut efortu­rile făcute de statul nostru pentru sporirea înzestrării agriculturii jude­țului cu tractoare și mașini agricole, sporirea investițiilor în vederea ex­tinderii lucrărilor de combatere a e­­roziunii solului și de irigații, pentru acordarea unor cantități suplimentare de îngrășăminte chimice, erbicide și substanțe chimice pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, precum și unor cantități sporite de semințe din­­ soiuri de înaltă productivitate. în asemena condiții, cu toate gre­utățile provocate de capriciile naturii și în 1971, apar firești rezultatele bune obținute sub permanenta conducere a organelor și organizațiilor de partid, de către unitățile din agricultura ju­dețului. Astfel colectivul întreprinderii a­­gricole de stat, depășind planul de producție a obținut în 197! în medie la hectar 3000 kg. grîu, 3870 kg. po­rumb boabe, 22.000 kg cartofi, iar la lapte 3.254 litri pe cap de vacă furajată, toate acestea în condițiile realizării de beneficii peste plan în valoare de 5,5 milioane lei. Cele mai bune rezul­tate au fost obținute de fermele Le­tca Veche, Itești, Scurta, Călugăra și Oituz. * " Agricultura cooperatistă a județului a obținut în anul 1971 cea mai mare producție de cereale de pînă acum. Subliniem faptul că, la toate aces­te rezultate, o contribuție însemnată au adus-o și lucrătorii din stațiunile de mecanizare a agriculturii, care au conlucrat mai bine cu echipele de cooperatori, executând lucrări de bună calitate și în termene mai scurte. Cu toate aceste rezultate bune, nu putem să trecem cu vederea neajunsu­rile ce s-au manifestat și în 1971 în agricultura județului, care au împie­dicat obținerea unor rezultate și mai bune. Multe cooperative agricole de producție nu au luat toate măsurile pentru mobilizarea membrilor coope­ratori în executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de însămîn­­țări, întreținere și recoltare. Numai astfel se poate explica de ce coope­rativele agricole de producție ca : Bîrsănești, Izvoru Berheciului, Lipova și Viforeni obțin sub 1000 kg grîu la hectar în timp ce unitățile vecine rea­lizează producții cu 400—500 kg/ha mai mari. Situații asemănătoare există la un număr relativ mare de C.A.P.-uri, la producția de porumb: C.A.P. Vultureni, Răchitoasa, Solonț ș.a. care au obținut producții sub 1000 kg/ha, iar la sfecla de zahăr: G.A.P. Petrești, Huruiești, Dealu-Morii cu producții sub 12 to­­ne/ha. Și producția de struguri putea fi mai mare dacă se executau la timp lucrările, dar mai ales stropitul contra manei, din care cauză la C.A.P. Fîn­­tînele, Plopana, Izvoru Berheciului, Stănișești, Godinești, Căbești, Oncești, Huruiești și altele, însemnate suprafe­țe au fost atacate de mană, diminu­­îndu-se producțiile pînă la 50% și pe alocuri chiar mai mult. In ce privește sectorul legumicol, activitatea desfășurată în 1971 în C.A.P.-uri s-a caracterizat printr-o slabă preocupare de a obține legume pe măsura cerințelor în prima etapă „(roșii, ardei, pătlăgele, vinete etc.) prin neglijarea lucrărilor de întreținere, recoltare și sortare a legumelor, ceea ce a dus la realizarea fondului de stat numai în proporție de 71 la sută. în acest domeniu, considerăm nesa­tisfăcătoare activitatea I.P.V.I.S.F., din cauza căreia cantități mari de legume s-au depreciat, nefiind transportate și prelucrate la timp. Apreciem însă că cele mai serioase lipsuri au avut­ loc în sectorul zooteh­nic. Spunem aceasta ținînd seama de faptul că in 1971 efectivele planificate de vaci-junici nu s-au realizat cu a­­proape 1500 capete, producția medie de lapte în C.A.P. a fost de numai 1139 litri pe cap de vacă furajată, reprezentînd doar 83 la sută față de plan. Prejudicii însemnate au adus zoo­tehniei județului modul defectuos de îngrijire a animalelor, care s-a soldat în 1971 cu un mare număr de morta­lități în I.A.S., dar mai cu seamă în C.A.P. Cauzele acestor neajunsuri constau în faptul că nu au fost adoptate toate măsurile pentru asigurarea furajelor necesare și gospodărirea lor rațională, pentru îngrijirea și adăpostirea anima­lelor și organizarea muncii. Evitarea unor astfel de situații în viitor impune să se acționeze de că­tre toți factorii pentru aplicarea în­­tocmai a legii cu privire la­ producția și consumul de furaje, adoptarea u­­nor măsuri energice de organizare mai bună a muncii în zootehnie și permanentizarea îngrijitorilor. Concluzionînd asupra rezultatelor obținute de C.A.P. în 1971 se poate afirma că acolo unde comitetele co­munale și organizațiile de partid din C.A.P. cunosc bine activitatea din toate sectoarele, mobilizează toate for­țele de care dispun în antrenarea ma­selor de cooperatori și rezultatele sunt bune. Nu sunt deloc întîmplătoare re­zultatele bune obținute de C.A.P.-uri ca : Glăvănești, Luizi Călugăra, Mă­gura, Horgești, Săucești, Păncești, Slobozia și altele unde organele și or­ganizațiile de partid au acționat ca adevărați factori de conducere poli­tică. De aceea, peste tot, dar mai ales în C.A.P.-urile cu rezultate mai slabe cum sînt: Răcăciuni, Bîrsănești, So­­lonț, Vultureni, Sănduleni, Lipova, Răchitoasa ș.a. se impune din partea comitetelor de partid a analiza stabili măsuri în vederea îmbunătă­și­țirii activității organizațiilor de partid, creșterii rolului și competenței aces­tora în antrenarea maselor largi la realizarea în condițiuni superioare a sarcinilor de producție ce le revin. Călăuzindu-se permanent după ho­tărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a Partidului, Comitetul județean de partid s-a pre­ocupat de ridicarea continuă a rolului de conducător politic al organizațiilor de partid, asigurînd îmbunătățirea per­manentă a stilului și metodelor de muncă, urmărind promovarea cu con­secvență a principiului muncii și con­ducerii colective. în această perioadă s-a insistat mai mult pe linia îmbunătățirii planificării și organizării activității comitetelor județean, municipale și orășenești, co­munale și din întreprinderi și insti­tuții. De subliniat este faptul că ședințele de secretariat, de birou și plenarele de comitet s-au ținut cu regularitate, analizînd probleme ale vieții interne de partid, activitatea economică din județ, diferite laturi ale muncii po­­litico-ideologice și social-politice. Pentru pregătirea analizelor ce au avut loc în cadrul biroului și Comite­tului județean s-a folosit metoda an­trenării unor colective formate din activiști de partid, de stat, din eco­nomie, membri ai comisiilor pe pro­bleme, conduse de membrii biroului, care au studiat din timp problemele ce urmau să fie puse în discuție, dînd posibilitatea organului județean de partid să cunoască cît mai bine si­tuația și să stabilească cele mai efi­ciente măsuri. De subliniat este faptul că, în ma­joritatea cazurilor, materialele pregă­tite au fost dezbătute în prealabil cu un larg activ de partid, în cadrul co­misiilor pe probleme, făcîndu-se pre­­țioase propunerile pentru îmbunătăți­rea muncii în domeniile analizate. Pozitiv este și faptul că, în această perioadă, membrii biroului, ai Comi­tetului județean, aparatul de partid, pe baza repartiției făcute au partici­pat în mai mare măsură la ședințele de birou, plenare­ ale comitetelor de partid, la adunările semestriale ale m.d.p. din C.A.P., la instruirea birou­rilor C.B. și la alte activități, aju­­tînd astfel în mod concret la organi­a­zarea muncii pentru aplicarea în viață hotărîrilor, creșterii răspunderii privind îndeplinirea lor. De asemenea, în ultima perioadă se acordă mai mult timp îndrumării con­crete a activității comitetelor de partid și organizațiilor de bază, în­deosebi de la comune prin colective de activiști care le ajută în perfecți­onarea stilului și metodelor de muncă. Numai în 1971, de pildă, a fost con­trolată activitatea a 199 comitete de partid și 1200 organizații de bază. Se poate aprecia că și în munca organelor de partid municipale, oră­șenești, comunale și din întreprinderi se practică într-o măsură mai mare organizarea de colective largi pentru pregătirea ședințelor, elaborarea pro­iectelor de hotărîre, efectuarea unor studii și controale asupra felului cum organizațiile de partid își îndeplinesc sarcinile ce le revin, de aplicare în viață a hotărîrilor organelor superioa­re și proprii. După ce raportul arată că în stilul de muncă al organelor și or­ganizațiilor de partid mai persistă o serie de neajunsuri, subliniază nece­sitatea înlăturării lor. Militînd pentru creșterea continuă a rolului conducător al organizațiilor de partid, Comitetul județean s-a pre­ocupat, în lumina prevederilor statu­tului, al hotărîrilor plenarelor CC­ al P.C.R. de întărirea numerică și calitativă a organizațiilor de partid, îndeosebi din­ întreprinderile de cons­trucții, exploatările forestiere, C.A.P., I.A.S., cooperația meșteșugărească etc. Accentul a fost pus pe creșterea exigenței față de calitățile celor ce solicită primirea în partid, în perioa­da de la Conferința județeană din 1968 și pînă în prezent au fost primiți 8308 membri de partid, ceea ce a făcut ca efectivul organizației județe­ne să ajungă la 58.119 membrii de partid, asigurînd preponderența ele­mentului muncitoresc. în continuare, se spune: Putem afirma că ceea ce caracteri­zează activitatea organizațiilor și marii majorități a membrilor de partid a este spiritul de combativitate și exi­gență față de actele de indisciplină, formalism, de nerespectare a legilor statutului, aspecte față de care, au fost luate măsuri statutare. Cu toate că în activitatea de educare politică a membrilor de partid de res­pectare a disciplinei, s-au obținut re­zultate bune, considerăm că mai sunt organizații de bază care desfășoară o slabă muncă educativă, ceea ce face ca unii membrii de partid să nu fie exemplu în producție, familie și societate, să încalce legile statului și prevederile statutare. Comitetul județean de partid acordat atenție sporită și activității­­ de selecționare, creștere și promovare a cadrelor în toate sectoarele de ac­tivitate, pregătirii politico-ideologice, profesionale și ținutei morale a aces­tora. O atenție deosebită s-a acordat perfecționării pregătirii cadrelor, prin trimiterea acestora la diferite cursuri de specializare. In vederea pregătirii aparatului se­cretarilor de comitete și ai O.B., biroul Comitetului județean a asigurat cu regularitate instruirea lor, în confor­mitate cu instrucțiunile C.C. al P.C.R., cu care prilej au fost studiate și dez­bătute hotărîrile organelor superioare de partid, probleme teoretice, au fost făcute expuneri pe probleme ale po­liticii interne și externe ale partidu­lui și s-a transmis sarcinile curente. Un accent deosebit s-a pus pe genera­lizarea experinței pozitive și pregă­tirea metodologică a activiștilor. Trebuie să arătăm însă că, în mun­ca cu cadrele, au existat și unele ne­ajunsuri, legate de selecționarea, creș­terea și promovarea lor, îndrumarea și controlul asupra activității ce o des­fășoară. Din această cauză numai în anul 1971 au fost scoși din funcție unii secretari de comitete comunale de partid, președinți de consilii popu­lare, președinți de C.A.P., directori și ingineri șefi din întreprinderi. Pentru îmbunătățirea activității în domeniul selecționării, creșterii și pro­movării cadrelor, ținînd seama de actuala dezvoltare a economiei, ști­inței și culturii este necesar ca orga­nele și organizațiile de partid să pro­moveze și în viitor în funcții de con­ducere cadre bine pregătite profesio­nal și politic, cu o conduită morală corespunzătoare și cu calități orga­nizatorice. Conducerea și îndrumarea perma­­netă a organizațiilor de masă și obș­tești a constituit una din preocupări­le principale ale comitetelor de partid județean, municipale, orășenești, co­munale și din întreprinderi. Aceasta a făcut ca stilul și metode­le de muncă, formele de activitate ale consiliilor populare, sindicatelor, or­ganizațiilor de tineret și femei să se perfecționeze, acestea reușind să antreneze mase largi de oameni muncii la înfăptuirea sarcinilor eco­ni­nomice, politico-sociale și culturale ce ne-au stat în față în această peri­oadă. Comuniști trimiși în conducerea acestor organizații se achită de sarci­nile încredințate, preocupîndu-se pen­tru aplicarea în viață a hotărîrilor partidului și statului. în ceea ce privește activitatea pe linie de propagandă, de la plenara din septembrie 1971 și pînă în prezent, se constată o îmbunătățire generală în acest domeniu ca urmare a faptu­lui că organele și organizațiile de partid din județ privesc cu mai mult simț de răspundere munca ideologică, antrenează în mai mare măsură mem­brii comitetelor și ai birourilor la rezolvarea sarcinilor stabilite prin planurile de muncă. Astfel, în organizarea și desfășura­rea învățămîntului de partid din a­­cest an, cit și în activitatea ideologi­­co-educativă în ansamblu, atît Comi­tetul județean cît și cele municipale, orășenești și comunale de partid fo­losesc mai bine comisiile de propa­gandă, învățămînt, știință și cultură, sprijinindu-se, în același timp, pe­ un activ larg de propagandiști și lector. Raportul arată mai departe că sunt unele organizații de partid care încă nu au trecut cu toate forțele la îndeplinirea măsurilor stabilite pen­tru îmbunătățirea muncii politico-e­ducative. Astfel, nu peste tot se orga­nizează bine informarea politică, presa de partid este încă slab difuzată în unele locuri, iar activitatea culturală de masă se încheie de obicei odată cu terminarea anului școlar. Sînt cazuri cînd agitația vizuală nu este reînno­ită, iar la gazetele de perete și stați­ile de radioficare se publică materiale slabe, lipsite de conținut. Nici munca de educație ateist-științifică nu se desfășoară peste tot la nivelul Cerin­țelor actuale. De asemenea, punctele de documentare nu s-au înființat peste tot, așa cum a fost dată indica­ția, iar acolo unde sunt nu-și desfă­șoară activitatea în mod satisfăcător. Această stare de lucruri este gene­rată de faptul că unele comitete de partid, cămine culturale și în prezent mai activează în salturi și nu a in­trat în practica muncii lor desfășura­rea planificată, permanentă a muncii politice și cultural-educative, în strîn­­să legătură cu fenomenele economi­­co-sociale locale. O problemă de mare importanță pentru învățămîntul de stat este pre­gătirea politico-productivă a elevilor și studenților. In vederea realizării ei trebuie create condiții materiale ne­cesare, în așa fel încît într-un termen scurt fiecare școală să dispună de ateliere școlare. Consiliile populare și Inspectoratul de învățămînt vor trebui să se ocupe mai mult pentru transpunerea în viață a hotărîrii ca toate școlile să fie patronate de între­prinderi și unități economice, iar a­­ceastă patronare să se concretizeze într-un ajutor efectiv în special prin unelte, mașini, aparatură și cadre. De asemenea, în viitor va trebui să existe mai multă preocupare față de pregătirea și educarea comunistă cadrelor didactice, iar organizațiile de­­ partid din școli vor trebui să-și exer­cite în mai mare măsură dreptul de control, să manifeste mai multă ma­turitate și inițiativă în conducerea în­tregului proces de învățămînt. Apreciem că la nivelul orașelor, municipiilor și județului, munca cu pionierii a fost bine organizată și a contribuit la educarea comunistă și patriotică a copiilor. Este necesar ca organizațiile de partid din școli și Comitetul județean U.T.C. să acorde mai multă atenție muncii educative în rîndul elevilor din clasele mari. O atenție sporită s-a acordat orga­nizațiilor de partid din domeniul sa­nitar în vederea îmbunătățirii asisten­ței medicale, a disciplinei și a ridicării conștiinței personalului medico-sani­­tar. După cum este cunoscut în viitorii ani avem de realizat sarcini de mare importanță în toate domeniile de ac­tivitate. Marea Adunare Națională a adoptat planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale, iar la sfîrșitul anului trecut a fost aprobat planul și bugetul de stat pe anul 1972. Planul și bugetul județean pe 1972 sunt, de asemenea, cunoscute. Programul de muncă este foarte vast și ridică înalte cerințe. Dar este un program realist, realizabil, științific fundamental. Considerăm că Organizația noastră județeană de partid este în măsură să rezolve cu succes sarcinile ce-i stau în față. Pe acest temei, ne angajăm în fața Comitetului Central, a secretaru­lui general al Partidului — tovarășul Nicolae Ceaușescu — că vom face totul pentru ca județul Bacău să se situeze între județele fruntașe, adu­­cîndu-și o contribuție tot mai mare la înflorirea patriei noastre. Pag. 3 Lucrările plenarei Comitetului județean Bacău al P.C.R. (Urmare din pag. I­­stantin Secăreanu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al U.T.C.; Dumitru Cojocaru, director la U.E.I.S. Comănești ; Olga Dum­trache, secretara comitetului co­munal de partid Nicolae Bălcescu. A luat, apoi, cuvintul tovarășul PETRE BLAJOVICI. în continuare, tovarășul Constan­tin Lăcătușu, secretar al Comitetu­lui județean de partid, a prezentat proiectul de hotărîre al plenarei. Supus la vot, proiectul a devenit Hotărîrea plenarei Comitetului ju­dețean Bacău al P.C.R. din 14 ia­nuarie 1972. (Hotărîrea se publică în numărul de astăzi al ziarului). La ultimul punct al ordinei de zi, plenara a hotărît cooptarea tovară­șului Constantin Călin, președintele Comitetului județean de cultura și educație socialistă ca membru al Comitetului județean de partid și ca membru supleant al Biroului Comitetului județean. De asemenea, au fost adoptate hotărîri in legătu­ră cu cooptarea unor tovarăși în comisiile economică și de propa­gandă, învățămînt și cultură ale Comitetului județean de partid. In încheierea lucrărilor plenarei, tovarășul GHEORGHE ROȘU a fă­cut unele precizări în legătură cu sarcinile importante care stau in fața organelor și organizațiilor de partid. Analizînd lipsurile din mun­ca noastră, a spus vorbitorul, va trebui să luăm asemenea măsuri ca­re să ducă la realizările pe care ni le impune îndeplinirea planului pe 1972. Sarcinile pe anul în curs sînt superioare anului precedent cînd au fost realizate depășiri im­portante pe care trebuie să le dez­voltăm. Trebuie să acordăm toată atenția aprovizionării tehnico-ma­­teriale, realizării contractelor în­cheiate. în­ ce privește folosirea u­­­­­tilajelor, a capacităților de produc­ție, în fiecare loc de muncă există numeroase rezerve. Toate acestea să le analizăm de pe poziția de pro­prietari ai mijloacelor de producție, în continuare tovarășul Gheorghe Roșu a subliniat necesitatea gospo­dăririi judicioase a fondurilor fi­nanciare și materiale, arătînd că depășirea unor consumuri specifice înseamnă risipă, o slabă preocupa­re pentru economisirea fondurilor, a resurselor de care dispunem. Cu ti­miditate s-a acționat încă în pro­blema autodotării, întreprinderile industriei constructoare de mașini din județ ar putea face mult mai mult pe această linie. în agricultură, sarcinile pe 1972 nu sunt ușoare, dar posibil de rea­lizat. Avem un sistem de cointere­sare materială care s-a dovedit a fi eficient. Problema principală în agricultură rămîne organizarea ac­tivității. Trebuie să facem ca și co­operativele mai slabe să obțină re­zultate din ce în ce mai bune. O mai mare atenție este necesar să a­­cordăm plantelor tehnice și medici­­­nale. De asemenea, în zootehnie sînt rezerve mari. Important este să crească competența ca Tierelor comunale, a consiliilor populare co­munale în rezolvarea tuturor pro­blemelor satului și în primul rînd a celor legate de eficiența muncii în cooperativei agricole de pro­ducție. Vorbitorul s-a oprit apoi la problemele folosirii cît mai ju­dicioase a fondului funciar, subli­niind că trebuie făcute eforturi pen­tru creșterea suprafețelor de teren arabil. Este necesar să se depună e­­forturi susținute pentru realizarea în cît mai bune condiții a planului de export, de către toate unitățile economice. Tovarășul Gheorghe Roșu a exprimat, în încheierea cu­­vîntului său, hotărîrea tuturor co­muniștilor, a oamenilor muncii din județul Bacău de a realiza, în mod exemplar sarcinile ce le revin pe anul 1972. Din cuvîntul participanților (Urmare din pagina I) suprafața arabilă o reprezintă tere­nurile în pantă de peste 12 grade, secția de mecanizare trebuie flotată corespunzător și ar fi de dorit să nu se mai întîmple ca tractoarelor noi care vin să le lipsească ma­șinile agricole necesare. Vorbitorul a încheiat prin a solicita un spri­jin mai substanțial din partea ca­drelor din conducerea organelor a­­gricole județene care trec rareori și în fugă pe la Bîrsănești. Oprindu-se asupra sarcinilor com­plexe ce revin învățămîntului, în contextul indicațiilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, tovarășul Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean, s-a referit, mai întîi, la nece­­sitatea de a se impulsiona acțiunea de organizare a semiinternatelor școlare, ca una din formele de in­tensificare a muncii educative” în,„ rîndul elevilor. In acest sens, tre­buie desfășurată o mai bogată mun­că politică în rîndul părinților co­piilor. O atenție deosebită e necesar a fi acordată activității tehnico-pro­­ductive a elevilor, pentru educarea lor prin muncă și pentru muncă. Dar în această direcție, în județul nostru mai sînt lipsuri însemnate. Deși, prin Hotărîrea Secretariatului C.C. al P.C.R. s-a stabilit ca pro­blema organizării atelierelor-școală să fie rezolvată pînă la 1 septem­brie a. c., mai sînt încă rămîneri în urmă, generate, adeseori, de modul cum unele întreprinderi înțeleg să patroneze unitățile școlare. Este necesar ca, pentru soluțio­narea acestor sarcini, să aibă un rol mai mare organele locale de par­tid și de stat. De pildă, problema școlarizării copiilor poate fi înde­plinită prin aportul secretarilor co­mitetelor comunale de partid, a pri­marilor comunelor deficitare. Este o realitate — și-a început tovarășul Nicolae Fechet, președin­tele Uniunii județene a C.A.P — agricultura noastră cooperatistă a realizat în 1971 producții bune, ceea ce ne-a permis îndeplinirea și depășirea planului la fondul cen­tral. Producțiile obținute sunt rezul­tatul direct al hărniciei și partici­pării majorității cooperatorilor la efectarea lucrărilor, aceștia fiind stimulați de măsurile luate de că­tre partidul și guvernul nostru, în același timp, a arătat vorbito­rul, avem încă suficiente rezerve, risipa e încă mare, iar în zooteh­nie, trebuie să recunoaștem, deși am realizat planul, producțiile sunt încă scăzute, în unele unități a­­vem mortalități însemnate. Pentru redresarea situației din cooperativele slabe, este adevărat, s-au întocmit planuri concrete de măsuri ale căror prevederi însă nu sunt transpuse în practică punct cu punct. Tocmai de aceea, asupra a­­cestei probleme, ca și în ce pri­vește ridicarea continuă a produc­țiilor, sporirea avutului obștesc, și înlăturarea deficiențelor, vom in­sista cu deosebire în apropiatele a­­dunări generale ale cooperatorilor. Avem convingerea că folosind chib­zuit și intens baza tehnico-materială existentă, pornind de la rezultatele obținute în anul trecut, sarcinile mari ce ne revin în 1972 vor fi rea­lizate cu succes. Făcînd mai întîi o trecere la re­vistă a succeselor repurtate de că­tre oamenii muncii din municipiul Bacău, ca urmare a muncii politi­ce desfășurate de către organizații­­le de partid, tovarășa Agarița Alexandrescu, secretară a comitetu­lui municipal de partid Bacău, a în­­sistat apoi asupra experienței cîș­­tigate. In acest sens dînsa a scos în evidentă cîteva din procedeele ce oglindesc stilul de muncă al orga­nului municipal de partid. Membrii biroului sînt repartizați pe unități și răspund de întreaga muncă politică îndreptată spre rea­lizarea multiplelor sarcini economi­ce și sociale. în nenumărate rân­­duri și cu deosebire la marile în­treprinderi, biroul sau secretariatul s-a deplasat la fața locului punînd în dezbaterea comuniștilor și ca­drelor de conducere problemele ma­jore din unitățile respective, așa cum s-a procedat cînd a fost vorba de investiții, de mai buna organiza­re a producției și muncii, economia e­e materii prime și materiale si al­tele. De asemenea, de mare efici­ență s-a dovedit a fi și participarea cu consecvență a membrilor birou­lui la ședințele de partid din uni­tăți, luînd astfel cunoștință direct de problemele ce se ridică, putînd participa concret și operativ la so­luționarea lor. Departe de mine gîndul, a recu­noscut vorbitoarea, de a spune că am reușit să facem totul. Așa se și explică, încă existența unor în­semnate rezerve în domeniul pu­­­­nerii la punct a disciplinei, folosi­rii depline a capacităților de pro­ducție și a timpului de lucru și ca­re, alături de mobilizatoarele sar­cini pe acest an, ne solicita o amplă și tot mai rațională activitate poli­tică pe care sîntem hotărîți să o desfășurăm la cele mai înalte cote ale exigenței. La realizările din județul nostru, o contribuție importantă a adus-o , și tineretul — a spus tovarășul Con­stantin Secăreanu, prim-secretar al ■Comitetului județean Bacău al U.T.C. Acest lucru este demonstrat de faptul că angajarea tot mai en­tuziastă a tinerilor în efortul colec­tiv al oamenilor muncii se soldează cu o participare efectivă în toate sferele vieții materiale și spirituale. Dar considerăm că față de comple­xitatea obiectivelor ce le avem de îndeplinit, aportul tinerilor trebuie să crească. Acest lucru se poate realiza, însă, prin eliminarea lipsu­rilor, prin creșterea eficienței acti­vității organelor și organizațiilor noastre. Principalele neajunsuri plea­că de la munca organizatorică. Noi am întreprins o serie de măsuri pentru eliminarea lipsurilor exis­tente, dar n-am reușit încă să fa­cem ca fiecare organizație U.T.C. să devină mobilizatoare activă a ti­nerilor. Se manifestă încă neajun­suri, mai cu seamă în organizațiile U.T.C. de la sate. Cred că un spri­jin mai eficient ar trebui să-l a­­corde organizațiilor noastre acti­viștii de partid, secretarii comitete­lor comunale, președinții de coope­rative agricole și alte cadre cu munci de răspundere. Trebuie ca aceștia să meargă mai mult în rîn­dul tinerilor, să-i ajute să înțeleagă justețea politicii partidului nostru, să-i îndemne să muncească cu dă­ruire pentru realizare ei în viața. In perioada oglindită în ra­port, și colectivul U.E.I.L. Comă­­nești a reușit să-și onoreze sarci­nile de plan, angajamentele asuma­te — a spus în intervenția sa tova­rășul Dumitru Cojocaru­ directorul unității sus-amintite. Dincolo de substanțialele depășiri cu care am încheiat anul 1971, rămîn de solu­ționat problemele legate de disci­plina de producție, folosirea cît mai judicioasă a utilajelor și mecanis­melor în dotare, mai deplina valo­rificare a masei lemnoase. Dintre greutăți ar semnala în primul rînd lipsa pieselor de schimb chiar și la unele utilaje produse în țară. Cu­ privește sarcinile economice Pe acest al doilea an al cincinalu­lui, ne vom ocupa mai intens de buna organizare a fiecărui loc de munca și îndeosebi de cele din ex­ploatările forestiere. Sîn­tem con­vinși că prin munca neobosită a tuturor comuniștilor, prin efortul tuturor salariaților, prevederile de plan vor fi îndeplinite și depășite. Comuna noastră se remarcă prin realizările din anul 1971, a arătat tovarășa Olga Dumitrache, secre­tara comitetului comunal de par­tid Nicolae Bălcescu. Dar nu putem să trecem cu vederea că am întîm­­pinat serioase greutăți în legătură cu transportul produselor din cîmp. Din această cauză am înregistrat unele pierderi. Săptămîna aceasta, membrii biroului comitetului nostru de partid s-au întîlnit cu peste 1.000 de cooperatori cu care am discutat posibilitățile de realizare a sarci­nilor din acest an. S-a subliniat, cu această ocazie, necesitatea ca spe­cialiștii diferitelor organe județene care se ocupă de problemele agri­culturii să acorde un sprijin mai mare cooperativei de producție. Cred că o lipsă revine și activiști­lor de la Uniunea județeană C.A.P. care au ajutat insuficient­a consiliile de conducere ale coope­rativelor în stilul de muncă. Se vi­ne, de regulă, la adunările gene­rale sau cu prilejul unor informări, și­ atîta tot. Este necesară o contri­buție sporită din partea tuturo, factorilor răspunzători pentru îmbu­nătățirea tuturor activităților din cooperativele agricole de producție.

Next