Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 27, nr. 5877-5900)

1972-01-28 / nr. 5898

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 5898 (7.677) VINERI 28 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani Chemarea Consiliului popular al comunei Pechea primită cu viu interes Oncești Pentru continua dezvoltare a comunei Chemarea la întrecere a Consiliului popular Pechea din județul Galați, adresată tuturor consiliilor populare, tuturor cetățenilor din satele Republicii Socialiste România, a găsit un ecou deosebit și în județul nostru. Obiectivele chemării privind realizarea și depășirea sar­cinilor economice, edilitare și social-culturale pe anul 1972 au un puternic rol mobilizator în rîndul cetățenilor care au demonstrat cu prisosință, prin succesele înregistrate în diferite domenii de activitate, că sunt participanți activi la înfăptuirea unor noi lucrări de folos obș­tesc, îndrumată cu competență și pricepere de către organele de partid și de stat, forța cetă­țenească s-a dovedit un factor esențial în înflorirea continuă a patriei noastre. Ca în multe alte localități rurale și în COMUNA ONCEȘTI, prima conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale, a dat un nou avînt întregii activități economice și social-culturale. Chemarea la întrecere a Consiliului popular al comunei Pechea, constituie un minunat prilej de analiză temeinică a succeselor obținute, a posibilităților și cerințelor existente pentru stabilirea perspectivei privind evo­luția multilaterală a satelor noastre. O discuție pe această temă cu primarul comunei Oncești, tovarășul Gheorghe Curteanu, ne-a edifi­cat asupra ansamblului de proble­me economice și social culturale care se analizează la ora actuală la nivelul consiliului popular co­munal de aici.­­ Chemarea la întrecere a Con­siliului popular al comunei Pe­chea, a fost primită cu viu inte­res de comuniști, deputați, de toți cetățenii comunei. Făcîndu-ne eco­ul acestora, noi am și analizat, în ședința comitetului executiv al con­siliului popular, obiectivele care pot constitui jaloanele de bază ale răspunsului nostru. Urmează ca se­siunea consiliului popular comunal să discute propunerile și să hotă­rască definitiv angajamentul nostru. In domeniul agriculturii, bunăoa­ră, ne-am propus să folosim inte­gral suprafața de 2.289 ha teren a­­gricol, proprietatea celor două C.A.P. din comună. Vom executa, cu forțe locale, un canal de 300 m 1 in scopul apărării de inundații a unei suprafețe de 30 ha teren. De asemenea, pe cele 263 ha terenuri in pantă vom efectua lucrări de prevenire a eroziunii solului. Prin aplicarea tehnologiilor agri­cole și generalizarea acordului glo­bal, va spori producția agricolă a­­nimală și vegetală, permițînd ast­fel celor două C.A.P. să contracte­ze cantități sporite de produse a­­groalimentare cu statul. — Care vor fi cantitățile ? — La porumb, de pildă, se vor livra statului 5 tone peste plan, iar la grîu 6 tone. De asemenea, peste sarcina planificată se vor contracta 42 tone carne, 480 hl lapte de vacă și 269 hl lapte de oaie. In plus, din gospodăriile personale ale țăranilor cooperatori se vor livra statului a­­proape 90 tone carne de porc, bo­vine și ovine. — In domeniul prestărilor de ser­vicii, ce preconizați să faceți î — în prezent, pe raza comunei a­­vem secții de timplărie, tinichige­­rie, frizerie, croitorie, cizmărie și fierărie. Ne preocupăm să le dez­voltăm pe acestea și să înființăm o secție de construcții și un atelier de confecționat mături­ și împleti­turi din nuiele de salcie. — Îmbunătățirea aprovizionării sătenilor constituie o sarcină de sea­mă a consiliilor populare. Ce obiec­tive v-ați propus in acest sector de activitate ? — Vom da in folosință, în cursul acestui an, magazinul universal cu bufet din satul de reședință al co­munei. De asemenea, se va lărgi spațiul comercial de la unitatea din satul Dealul Perjului. Avînd în ve­dere aprovizionarea populaț­iei cu pește, pe raza comunei noastre se vor amenaja două iazuri cu o su­prafață de 60 hectare. In urma măsurilor ce le vom lua, unitățile cooperației de consum de pe raza comunei noastre, vor vinde cetățenilor diferite produse indus­triale și alimentare în valoare de circa 5.500.000 lei.­­ Chemarea la întrecere se re­feră și la acțiunile edilitar-gospo­­dărești, care constituie o sferă lar­gă de mobilizare a cetățenilor la infăptuirea unor noi lucrări de fo­los obștesc.­­ In acest domeniu am căpătat o bună experiență. Anul trecut, bu­năoară, s-au executat, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 548.000 lei. Pentru anul curent ne­am angajat să construim 1.000 m­p trotuare, să amenajăm spații verzi pe 2 ha, să construim 15 fîntîni și alte asemenea obiective in valoare de peste 560.000 lei. Ne angajăm, de asemenea ca pla­nul anual de încasări la contribu­ția bănească să-l realizăm pînă la 23 August. Din sumele adunate de la cetățeni și contribuția statului, vom începe construcția dispensa­rului uman și vom termina lucrările de electrificare a întregii comune. — Despre perspectivele din do­meniul educativ-cultural, ce ne pu­teți spune ? — Asigurarea bazei materiale constituie pentru noi o preocupare de seamă. Pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ se vor amenaja, pe lângă școlile exis­tente, trei ateliere școală. De ase­menea, ne străduim să ridicăm pe un plan superior activitatea edu­­cativ-culturală prin organizarea u­­nor formații de teatru, taraf popu­lar și alte echipe artistice, nume­roase activități în cadrul căminului cultural. Adunări generale in C.A.P. ACORDUL GLOBAL a influențat simțitor nivelul recoltelor M­ăgura Bilanțul activității­­ cooperatorilor din Măgura,a fost bogat. Darea de seamă prezentată de inginerul Con­stantin Butnaru, președintele C.A.P. a evidențiat rezultatele deosebite obținute la producția vegetală. Am reținut faptul că în acest an au fost obținute depășiri de plan la toate culturile principale. La grîu, planul a fost depășit cu 246 kg la hectar, la porumb cu 625 kg boabe, iar la sfecla de zahăr a fost realizată o producție medie la ha cu 2000 kg mai mare decit se planificase. Un spor de producție apreciabil a fost obținut și la cultura cartofului. A­­ceste rezultate demonstrează mun­ca conștiincioasă a cooperatorilor, în special a celor din brigada I, condusă de Nicolae Niță, care s-au situat pe primul loc în întrecerea desfășurată în anul care a trecut. Rezultatele dovedesc hărnicia co­operatorilor Marita Iordăchioaia și Maria Croitoru, ca și a lui Marita Lastun și Virginia Copos. Unul din factorii importanți care au favori­zat nivelul producției a fost aplica­rea acordului global. Acest lucru a atîrnat greu în balanța recoltelor, i-a determinat pe cooperatori să lu­creze spornic. Dar oare cooperatorii din Măgura au avut numai succese ? Darea de seamă nu a trecut sub tăcere și u­­nele minusuri în ceea ce privește producțiile sub plan la cultura de porumb obținute în unele tarlale din brigada a III-a, condusă de Neculai Radu și la cultura de sfeclă de za­hăr obținută pe unele tarlale din cadrul brigăzii a IV-a, condusă de Dumitru I’aiadhe. De asemenea și în sectorul zo­otehnic s-au semnalat unele lipsuri care au condus la nerealizarea pla­nului la producția de lapte. Care sunt cauzele ? Cooperatorii le-au sintetizat efestul'de'bine și'în dis­cuțiile purtate. O slabă preocupare a consiliului de conducere, a briga­dierului zootehnic I. Pintilie și a unor lucrători din acest­ sector. Anul acesta, planul de producție prevede obținerea unor producții sporite față de anul trecut, în toate sectoarele. Ce vom face ? — și-au pus întrebarea cei prezenți. Să mun­cim cu spor, organizat. Să acordăm toată atenția muncii noastre pentru ca să putem obține astfel recolte bogate. Mai mulți vorbitori au sub­liniat că este necesar ca pămîntul să fie fertilizat, așa cum scrie la carte, cu îngrășăminte naturale și chimice. Propuneri s-au făcut și în ceea ce privește extinderea retri­buirii după acordul global pe e­­chipe și pe grupe de familii la cul­turile de sfeclă de zahăr, porumb și struguri.­­ O atenție deosebită se va acorda sectorului zootehnic. Unitatea dis­pune de un sector zootehnic care trebuie să producă mai mult. Se im­pune ca să se asigure o mai atentă asistență tehnică din partea tehni­cianului veterinar, să se respecte furajaica programată a se face pe perioada de iarnă, vitele să fie mai bine îngrijite, hrănite și adăpate. In adunare s-a manifestat satis­facția pentru noile măsuri de îmbu­nătățire a vieții cooperatorilor, ex­puse în modificările ce vor fi aduse­­ Statutului C.A.P. la apropiatul congres al cooperativelor agricole­. Important este că adunarea co­operatorilor din Măgura a fost o în­trunire de lucru, că s-au stabilit ja­loanele unei rodnice activități pen­tru ca în acest an producția agreo­­lă să înregistreze creșteri simțitoare. S. RACARU BIBLIOTECA I centrala universitara„ M. EMINESCU“ IAȘI n Bacău — imagine de la una din liniile tehnologice ale noii fabrici de vane. 2 — PAGINA — 2 C­URIER 4 - PAGINA - 4 Note de drum din R. P. Chineză Declarația radiotelevizată a președintelui Nixon America Latină și monopolurile nord-americane St Hui de munca AL ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR DE PARTID| \ | ^ Planul de muncă este instrumentul de bază pe care-1 fo­­­­­­losește organizația de partid în activitatea politico-organiza­­­ \­torică pe care o desfășoară.­­ ! CUM REALIZAȚI O PLANIFICARE EFICIENTĂ A MUN­­­ S Cii ? — iată întrebarea la care răspund, în ancheta redacției­­­­ noastre, mai mulți secretari de comitete de partid și organizații­­­­ de bază. RELATĂRILE LE PUTEȚI CITI IN PAGINA A III-A A­­­l ZIARULUI NOSTRU DE ASTĂZI. 1 I 3 - PAGINA SPECIALĂ DE ASTĂZI - 3 1 — Ce mai taci, doctore ? — Bine. Răspunsul meu e banal și știu că nemulțumește un repor­ter. Totuși eu nu pot răspunde de­cit atît­ bine. In meseria mea nu e puțin. Ba, dacă ne gîndim, e aproape totul. Nu, nu vreau să par un om formidabil, dar mi se intimplă, cind stau de vorbă cu voi, reporterii, să despic Ural in patru. Iată, și acum m-am cam încurcat, am spus că fac bine, adică aproape totul. Nu e Chiar așa. Mai bine-zis — mă stră­duiesc să fac aproape tot ce-i posi­bil ca, în primul rând, față de con­știința mea, să pot răspunde fără ezitare, simplu și omenește: bine. Uite, cunosc pe cineva care de cite ori îl întrebi ce mai face, îți spune zimbind , excelent. E atita­ironie și autoironie în cuvîntul acesta. Incit meditez uneori, după ce mă despart de el, cit de exterioară e întreba­rea, dar și cit de plină de Conți­nut poate fi ea. Și nu mai puțin răs­punsul... — Ne-am cunoscut — doctore Chiriac — în urmă cu vreo șase ani. Erai medic în comuna Negri. Am scris atunci un reportaj despre dum­neata, intitulat „Evoluții", iți amin­tești cred ideea — comuna evolu­ează pe toate planurile, iar medi­cul se integrează vieții satului,­face parte organică din ginta comunei, se străduiește — și reușește — săă evolueze în pas cu timpul său, în același ritm al evoluției socialiste, la acest sens, ce-ai mai făcut, dec­­tore ? Și tot în acest sens — ce mai faci ? Din cele spuse de dumneata, am înțeles că ai mai fost vizitat de reporteri. — Simple întîmplări... A apărut, in „Satul socialist“, o fotografie. Au fost și de la televiziune. Am o bucată de peliculă, mi-au facut-o cadou. O păstrez, îmi amintește... — Doctore, ești tinăr, ai amin­tiri ? Cum să spun — te preocupă aducerile aminte ? — Trebuie să ne îngrijim și de asta. Vom fi și bătrîni. Vom avea copii, care vor pune întrebări. Ne vom întreba noi, poate mai mult decit copiii, de ce-am trăit ? Ce ur­me am lăsat? La ce temperatură am trăit ? Noi, acum, ne făurim a­­mintirile. Prin faptele noastre. Nu toate sunt cele pe care, pe urmă, după ce ele s-au petrecut, le-am vrea, le-am accepta. Nu întotdeau­na reușim să fim pe placul nostru, pe placul modului nostru intim de a gîndi, ca și pe al celor din jur. De cele mai multe ori însă trebuie să acționăm în sensul făuririi unor bune amintiri. Da, am amintiri. Și, fără îndoială — sînt tinăr... — Să revenim la pelicula televi­ziunii. Te-ai văzut pe micul ecran . — Nu. N-am prins emisiunea a­­ceea. — Dar îți amintești ce lapte au stîrnit atunci interesul ? — Eram tot la Negri, în 1967. Aici, la Dămienești, am fost mutat­ cu doi ani mai tîrziu. Era iarnă. Ză­pada ajunsese cu­ casa. Drumurile erau înzăpezite. O femeie de vreo 30 de ani a avut un avort septic, după care a urmat o hemoragie ma­sivă. Salvarea — am dat telefon — nu putea intra în sat. Nici măcar , cu sania nu se putea merge. Eu n­u aveam nici aparatura necesară și —­ de ce să nu recunosc ? — nici spe­­­cializarea cuvenită. Pentru astfel de cazuri își trebuie o anumită compe­tență. Nu o aveam întru totul. Timpul trecea, viata femeii era în pericol. Ce faci, doctore ? Poate că ,o clipă așa m-am întrebat. Ce faci, omule,­­ răspunzi de viata omului de lingă tine! Exista o singură so­luție : operația, în condițiile date de momentul acela. Riscul era mare. Am luat legătura cu maternitatea din Bacău, prin telefon. Am primit indicații de la doctorul Zarea și doctorița Pădure. Exista pericolul unei septicemii și al unei instHct­e­te renale. Exista pericolul pierde­­rii vieții pacientei. Dar era posibi­lă și o intervenție corectă, bine tă­cută și cu evitarea sau înlăturarea unor complicații. Oricum, trebuia salvată o femeie — și încă tinără. Intervenția a durat o jumătate de oră. A fost greu. — Cred că ai fost obosit, după operație. ■— Mai mult emoționat. Era prima mea operație de genul acesta. Ope­rasem, cum s-ar spune, cu diploma „intr-o mină și cu dorința de a salva „omul, în suflet. Am făcut tot ce am putut. Am stat apoi lingă ea — a, da, mi-am amintit numele ei, o cheamă Maria Buda — am stat vreo cinci ore după operație, pînă cina m-am convins că e în afară de pe­ricolul hemoragiei. N-am să­dit nici­odată însă formidabila voință a fe­­meii aceleia de a trăi. — Trăiește ? — Da. Totul s-a terminat cu bine. — Mai mergi pe la Negri ? — Desigur. Vrei să mă întrebi, probabil, dacă o mai văd pe fosta mea pacientă. Da, se intimplă uneori să ne întîlnim pe ulița satului și nu salutăm. Atic. Dar eu știu ce vrea să însemne salutul ei. E mai mult decit se spune in cuvinte. O dată m-a întrebat ce mai fac, l-am răs­puns : Bine. Și cred că m-a înțeles... — Aveai niște pasiuni cînd erai la Negri, doctore Vasile Chiriac. Le mai ai ? — Dacă ne referim la trandafiri, la treburile gospodărești, pot răs­punde afirmativ. Am plantat și la Dămienești, aici, 100 de trandafiri pe aleea de la intrarea în spital. M-am ocupat să se facă un gard în jurul unității noastre, gard bun, din beton și se îndură. Prin muncă patriotică. M-am îngrijit și de intro­ducerea apei potabile, ceea ce, pen­tru un spital este un lucru foarte util. Am contribuit, să înființăm aici și un cabinet stomatologic. Dacă mă întrebi despre pasiunea mea pentru loto, trebuie să recunosc, cu regret, că am mai puțin timp pentru ea. Totuși, din cinci în cinci... — Ești directorul­­ Spitalului din Dămienești, împreună cu colectivul — 7 medici și 31 cadre medii — răs­punzi de sănătatea a 77.000 de lo­cuitori, dacă socotim și circumscrip­țiile sanitare arondate. Ești și depu­tat, ai și mai multe sarcini obștești, politice. Mai și studiezi. Cum te re­zolvi pe toate ? — Păi, cum să le rezolv ? Bine. Mai și greșesc, dar, în esență — 1 bine. Cel puțin așa mă străduiesc.­ Uneori mă gândesc că noi, acum,­ ne ji­gurim amintirile... Rom­ CACIULAP.. E­ști tânăr, doctore. Ai totuși amintiri!? Vizita tovarășului LEONTE RĂUTU in județul Bacău In zilele de 26 și 27 ianuarie a.c., tovarășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a făcut o vizită în jude­țul Bacău, însoțit de tovarășul Gheor­ghe Roșu, prim-secretar al Comitetu­lui județean Bacău al P.C.R., de alți membri ai Biroului Comitetului ju­dețean de partid. La sediul Comitetului județean de partid, a avut loc o întilnire cu ac­tiviști de partid și de stat, cu condu­cătorii principalelor unități economi­ce din județ, cu care prilej au fost discutate probleme privind modul de realizare a sarcinilor de plan in a­­cest an, insistîndu-se îndeosebi asu­pra îndeplinirii planului de investi­ții și a exportului. Au fost vizitate apoi, noul cartier de locuințe Cremenea și Complexul sportiv, cu noua sală a sporturilor a­­flată în construcție. Un următor popas — la Institutul pedagogic de 3 ani. Reprezentanții a­­cestei instituții de învățămint supe­rior au prezentat, preocupările colec­tivului profesoral în pregătirea noilor cadre­ didactice pentru școlile gene­rale. De asemenea,­ au fost vizitate com­plexul comercial din cartierul U.R.A., magazinul universal „Bacăul“ și noul magazin „Utilul", aparținînd indus­triei locale. La Liceul „Vasile Alecsandri" oas­petele a vizitat laboratoarele și ate­lierele acestei prestigioase instituții de învățămint din orașul Bacău. La sediul Grupului industrial de petrochimie Borzești a avut loc o in­­tilnire cu cadrele de conducere ale acestei mari unități economice și re­prezentanți ai organelor locale de partid, analizîndu-se cu acest prilej activitatea desfășurată pentru per­fecționarea cadrelor și măsurile de raționalizare a sistemului informațio­nal și de evidență. Au fost vizitate apoi moderna instalație de alchila­­mine de la Uzina chimică, instalația „Detol" și secția polistiren de la U­­zina de­ cauciuc, atelierele și labora­toarele Centrului școlar pentru indus­tria chimică, Complexul sportiv al municipiului de pe Trotuș. La sediul Comitetului județean de partid a avut loc o întilnire de lucru cu cadre de conducere din domeniul culturii, învățămîntului și sănătății. Erau în sală muncitorii, maiștrii, ajutorii de maiștri, inginerii — în­treg schimbul 1 al atelierelor de carde iilat și preparația filaturii de la Fabrica „Proletarul". Se prezenta hart­a de seamă, care, evident, se solicita atenția, aceasta relevind re­zultate dintre cele mai bune. Deși încheiată cu succese, activitatea pe 1971 a evidențiat și unele neajun­suri, existența unor rezerve, cât și intențiile ce urmează a deveni fapte în acest an, intenții concretizate m­ai pe larg în planul de măsuri teh­­nico-organizatorice. Pornind de la aceste ultime amă­nunte un neavizat putea fi tentat să creadă că s-a îngustat serios lo­cul propunerilor din partea partici­panților. Insă, cei care s-au înscris la cuvint, dovedind profundul lor interes față de soarta producției lui 1972 au venit — absolut fiecare în parte — cu noi și noi propuneri, formulate ca atare, sau care puteau fi deduse indirect din luările de cuvint, aspect pe care de altfel ne-am și propus să-l relevăm în rîn­­durile de față. Spre exemplu, Elena Țarălungă, șef de atelier, propunea ca în pla­nul M.T.O. să fie cuprinsă și mă­sura programării mai judicioase a schimburilor de articole, comenzi mici; să se creeze acel stoc tampon necesar „odihnei" partizilor; a ce­rut ca gestionarii de coloranți (ma­gazinerii) să anunțe secțiile în mo­mentul în care dintr-un anumit co­lorant nu mai are decât o mică can­titate; să se mărească platformele basculelor pentru evitarea erorilor de cîntărire, să se coreleze orarul medicului de la dispensarul fabricii cu cel al timpului liber al muncito­rilor. Grija față de mai intensa folosi­re a timpului de lucru, a mașinilor și forței de muncă au fost, de ase­menea, obiectul multor critici, al multor propuneri și sugestii. Mais­trul Gheorghe Apostol, de la pre­­parație, își punea întrebarea — de ce nu se caută soluționarea evi­denței lăzilor de manipulare a ma­teriei prime ? „pentru că noi repa­răm foarte multe lăzi și asta înseam­nă timp, materiale. .. și apoi la con­­fecționații unor piese, nefiind pro­curat material corespunzător, aces­tea ne costă mai scump decit dacă le-am cumpăra“ (!). A arătat apoi că e în execuție o cardă mică la care se vor lucra partizile mici, mostrele, spre a nu folosi sub ca­pacitate cardele mari. Maistrul Tache Burghelea a insis­tat ca pentru materiile prime și pro­dusele finite să se asigure spații corespunzătoare, iar contonista Ioa­na Favel a cerut ca maiștrii, ajuto­rii de maiștri să verifice utilajele și din proprie inițiativă nu numai a­­tunci cind o cer muncitorii. Și, par­că pentru a da un răspuns la a­­ceastă propunere, în cuvîntul său, maistrul Gheorghe Bejan a spus : „Am și început deja să controlăm, o dată pe săptămină, curelușele a­­paratelor divizor incit vom da nu­mai prețori uniformizat. Ajutorul de maistru Gheorghe Balog a propus, pentru ușurarea efortului fizic, mon­tarea unor rulmenți la caprele fo­losite de curățitori. Propunînd ca cei care fac recep­ția materiei prime să fie mai exi­genți, și în primul rînd atunci cînd e vorba de impuritățile de natură minerală (cele de natură vegetală sînt ușor înlăturate prin carboni­zare), m­­atoarea Elena Apostol­ca și Nicolae Tim­aru de la C.T.C. in­sistau pentru materializarea în timp util a măsurilor cuprinse in plan, au vizat grija fața de calitatea pro­duselor filaturii — problemă foarte frecvent amintită în adunare, nu pentru că nu se respectă, ci pentru a rămine în continuare la un înalt nivel. Ci­ despre realizarea cifrelor de plan pe 1972, participanții la dezba­teri nu s-au arătat deloc impresio­nați de sporirea cu 15 tone în com­parație cu anul trecut.­­Numai echi­pa torcătorului Vasile Todirașcu s-a angajat să dea peste plan 1000 kg lire, la care se adaugă și angaja­mentul altora). De bună seamă, hotărîrea colecti­vului acestei secții de a face față cu cinste sarcinilor de producție din cel de-al doilea an al actualului cincinal poate fi reliefată și prin lansarea chemării adresate celorlal­te secții din fabrică de a milita pen­tru: reducerea consumurilor speci­fice, creșterea indicelui fond de timp cu 0,5 la sută, reducerea timpu­lui de staționare a utilajelor cu 1 la sută, reducerea învoirilor și eli­minarea completă a absențelor ne­motivate. (Demn de subliniat e fap­­tul ca, la cei citeva sute de munci­tori ai secției, in anul trecut, aici s-au înregistrat doar 26 zile-ora ab­sențe nemotivate, iar numărul învoi­rilor a fost de 121 zile-omi). Așadar, o adunare ca atîtea alte­le ce au loc in aceste zile în uni­tățile economice din județ, o adu­nare în care locul principal a re­venit (și sperăm, prin exemplele de care ne-am folosit a reieșit acest lu­cru), gîndirii colective în acțiune, grijii ce se acordă realizării pro­ducției acestui an, responsabilității muncitorești pregnant demonstra­tă prin numeroasele propuneri de îmbunătățire a tuturor laturilor muncii. Tema DUDAU PROPUNERILE, un tezaur inepuizabil

Next