Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 27, nr. 5877-5900)
1972-01-28 / nr. 5898
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 5898 (7.677) VINERI 28 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani Chemarea Consiliului popular al comunei Pechea primită cu viu interes Oncești Pentru continua dezvoltare a comunei Chemarea la întrecere a Consiliului popular Pechea din județul Galați, adresată tuturor consiliilor populare, tuturor cetățenilor din satele Republicii Socialiste România, a găsit un ecou deosebit și în județul nostru. Obiectivele chemării privind realizarea și depășirea sarcinilor economice, edilitare și social-culturale pe anul 1972 au un puternic rol mobilizator în rîndul cetățenilor care au demonstrat cu prisosință, prin succesele înregistrate în diferite domenii de activitate, că sunt participanți activi la înfăptuirea unor noi lucrări de folos obștesc, îndrumată cu competență și pricepere de către organele de partid și de stat, forța cetățenească s-a dovedit un factor esențial în înflorirea continuă a patriei noastre. Ca în multe alte localități rurale și în COMUNA ONCEȘTI, prima conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale, a dat un nou avînt întregii activități economice și social-culturale. Chemarea la întrecere a Consiliului popular al comunei Pechea, constituie un minunat prilej de analiză temeinică a succeselor obținute, a posibilităților și cerințelor existente pentru stabilirea perspectivei privind evoluția multilaterală a satelor noastre. O discuție pe această temă cu primarul comunei Oncești, tovarășul Gheorghe Curteanu, ne-a edificat asupra ansamblului de probleme economice și social culturale care se analizează la ora actuală la nivelul consiliului popular comunal de aici. Chemarea la întrecere a Consiliului popular al comunei Pechea, a fost primită cu viu interes de comuniști, deputați, de toți cetățenii comunei. Făcîndu-ne ecoul acestora, noi am și analizat, în ședința comitetului executiv al consiliului popular, obiectivele care pot constitui jaloanele de bază ale răspunsului nostru. Urmează ca sesiunea consiliului popular comunal să discute propunerile și să hotărască definitiv angajamentul nostru. In domeniul agriculturii, bunăoară, ne-am propus să folosim integral suprafața de 2.289 ha teren agricol, proprietatea celor două C.A.P. din comună. Vom executa, cu forțe locale, un canal de 300 m 1 in scopul apărării de inundații a unei suprafețe de 30 ha teren. De asemenea, pe cele 263 ha terenuri in pantă vom efectua lucrări de prevenire a eroziunii solului. Prin aplicarea tehnologiilor agricole și generalizarea acordului global, va spori producția agricolă animală și vegetală, permițînd astfel celor două C.A.P. să contracteze cantități sporite de produse agroalimentare cu statul. — Care vor fi cantitățile ? — La porumb, de pildă, se vor livra statului 5 tone peste plan, iar la grîu 6 tone. De asemenea, peste sarcina planificată se vor contracta 42 tone carne, 480 hl lapte de vacă și 269 hl lapte de oaie. In plus, din gospodăriile personale ale țăranilor cooperatori se vor livra statului aproape 90 tone carne de porc, bovine și ovine. — In domeniul prestărilor de servicii, ce preconizați să faceți î — în prezent, pe raza comunei avem secții de timplărie, tinichigerie, frizerie, croitorie, cizmărie și fierărie. Ne preocupăm să le dezvoltăm pe acestea și să înființăm o secție de construcții și un atelier de confecționat mături și împletituri din nuiele de salcie. — Îmbunătățirea aprovizionării sătenilor constituie o sarcină de seamă a consiliilor populare. Ce obiective v-ați propus in acest sector de activitate ? — Vom da in folosință, în cursul acestui an, magazinul universal cu bufet din satul de reședință al comunei. De asemenea, se va lărgi spațiul comercial de la unitatea din satul Dealul Perjului. Avînd în vedere aprovizionarea populației cu pește, pe raza comunei noastre se vor amenaja două iazuri cu o suprafață de 60 hectare. In urma măsurilor ce le vom lua, unitățile cooperației de consum de pe raza comunei noastre, vor vinde cetățenilor diferite produse industriale și alimentare în valoare de circa 5.500.000 lei. Chemarea la întrecere se referă și la acțiunile edilitar-gospodărești, care constituie o sferă largă de mobilizare a cetățenilor la infăptuirea unor noi lucrări de folos obștesc. In acest domeniu am căpătat o bună experiență. Anul trecut, bunăoară, s-au executat, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 548.000 lei. Pentru anul curent neam angajat să construim 1.000 mp trotuare, să amenajăm spații verzi pe 2 ha, să construim 15 fîntîni și alte asemenea obiective in valoare de peste 560.000 lei. Ne angajăm, de asemenea ca planul anual de încasări la contribuția bănească să-l realizăm pînă la 23 August. Din sumele adunate de la cetățeni și contribuția statului, vom începe construcția dispensarului uman și vom termina lucrările de electrificare a întregii comune. — Despre perspectivele din domeniul educativ-cultural, ce ne puteți spune ? — Asigurarea bazei materiale constituie pentru noi o preocupare de seamă. Pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ se vor amenaja, pe lângă școlile existente, trei ateliere școală. De asemenea, ne străduim să ridicăm pe un plan superior activitatea educativ-culturală prin organizarea unor formații de teatru, taraf popular și alte echipe artistice, numeroase activități în cadrul căminului cultural. Adunări generale in C.A.P. ACORDUL GLOBAL a influențat simțitor nivelul recoltelor Măgura Bilanțul activității cooperatorilor din Măgura,a fost bogat. Darea de seamă prezentată de inginerul Constantin Butnaru, președintele C.A.P. a evidențiat rezultatele deosebite obținute la producția vegetală. Am reținut faptul că în acest an au fost obținute depășiri de plan la toate culturile principale. La grîu, planul a fost depășit cu 246 kg la hectar, la porumb cu 625 kg boabe, iar la sfecla de zahăr a fost realizată o producție medie la ha cu 2000 kg mai mare decit se planificase. Un spor de producție apreciabil a fost obținut și la cultura cartofului. Aceste rezultate demonstrează munca conștiincioasă a cooperatorilor, în special a celor din brigada I, condusă de Nicolae Niță, care s-au situat pe primul loc în întrecerea desfășurată în anul care a trecut. Rezultatele dovedesc hărnicia cooperatorilor Marita Iordăchioaia și Maria Croitoru, ca și a lui Marita Lastun și Virginia Copos. Unul din factorii importanți care au favorizat nivelul producției a fost aplicarea acordului global. Acest lucru a atîrnat greu în balanța recoltelor, i-a determinat pe cooperatori să lucreze spornic. Dar oare cooperatorii din Măgura au avut numai succese ? Darea de seamă nu a trecut sub tăcere și unele minusuri în ceea ce privește producțiile sub plan la cultura de porumb obținute în unele tarlale din brigada a III-a, condusă de Neculai Radu și la cultura de sfeclă de zahăr obținută pe unele tarlale din cadrul brigăzii a IV-a, condusă de Dumitru I’aiadhe. De asemenea și în sectorul zootehnic s-au semnalat unele lipsuri care au condus la nerealizarea planului la producția de lapte. Care sunt cauzele ? Cooperatorii le-au sintetizat efestul'de'bine și'în discuțiile purtate. O slabă preocupare a consiliului de conducere, a brigadierului zootehnic I. Pintilie și a unor lucrători din acest sector. Anul acesta, planul de producție prevede obținerea unor producții sporite față de anul trecut, în toate sectoarele. Ce vom face ? — și-au pus întrebarea cei prezenți. Să muncim cu spor, organizat. Să acordăm toată atenția muncii noastre pentru ca să putem obține astfel recolte bogate. Mai mulți vorbitori au subliniat că este necesar ca pămîntul să fie fertilizat, așa cum scrie la carte, cu îngrășăminte naturale și chimice. Propuneri s-au făcut și în ceea ce privește extinderea retribuirii după acordul global pe echipe și pe grupe de familii la culturile de sfeclă de zahăr, porumb și struguri. O atenție deosebită se va acorda sectorului zootehnic. Unitatea dispune de un sector zootehnic care trebuie să producă mai mult. Se impune ca să se asigure o mai atentă asistență tehnică din partea tehnicianului veterinar, să se respecte furajaica programată a se face pe perioada de iarnă, vitele să fie mai bine îngrijite, hrănite și adăpate. In adunare s-a manifestat satisfacția pentru noile măsuri de îmbunătățire a vieții cooperatorilor, expuse în modificările ce vor fi aduse Statutului C.A.P. la apropiatul congres al cooperativelor agricole. Important este că adunarea cooperatorilor din Măgura a fost o întrunire de lucru, că s-au stabilit jaloanele unei rodnice activități pentru ca în acest an producția agreolă să înregistreze creșteri simțitoare. S. RACARU BIBLIOTECA I centrala universitara„ M. EMINESCU“ IAȘI n Bacău — imagine de la una din liniile tehnologice ale noii fabrici de vane. 2 — PAGINA — 2 CURIER 4 - PAGINA - 4 Note de drum din R. P. Chineză Declarația radiotelevizată a președintelui Nixon America Latină și monopolurile nord-americane St Hui de munca AL ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR DE PARTID| \ | ^ Planul de muncă este instrumentul de bază pe care-1 folosește organizația de partid în activitatea politico-organiza \torică pe care o desfășoară. ! CUM REALIZAȚI O PLANIFICARE EFICIENTĂ A MUN S Cii ? — iată întrebarea la care răspund, în ancheta redacției noastre, mai mulți secretari de comitete de partid și organizații de bază. RELATĂRILE LE PUTEȚI CITI IN PAGINA A III-A Al ZIARULUI NOSTRU DE ASTĂZI. 1 I 3 - PAGINA SPECIALĂ DE ASTĂZI - 3 1 — Ce mai taci, doctore ? — Bine. Răspunsul meu e banal și știu că nemulțumește un reporter. Totuși eu nu pot răspunde decit atît bine. In meseria mea nu e puțin. Ba, dacă ne gîndim, e aproape totul. Nu, nu vreau să par un om formidabil, dar mi se intimplă, cind stau de vorbă cu voi, reporterii, să despic Ural in patru. Iată, și acum m-am cam încurcat, am spus că fac bine, adică aproape totul. Nu e Chiar așa. Mai bine-zis — mă străduiesc să fac aproape tot ce-i posibil ca, în primul rând, față de conștiința mea, să pot răspunde fără ezitare, simplu și omenește: bine. Uite, cunosc pe cineva care de cite ori îl întrebi ce mai face, îți spune zimbind , excelent. E atitaironie și autoironie în cuvîntul acesta. Incit meditez uneori, după ce mă despart de el, cit de exterioară e întrebarea, dar și cit de plină de Conținut poate fi ea. Și nu mai puțin răspunsul... — Ne-am cunoscut — doctore Chiriac — în urmă cu vreo șase ani. Erai medic în comuna Negri. Am scris atunci un reportaj despre dumneata, intitulat „Evoluții", iți amintești cred ideea — comuna evoluează pe toate planurile, iar medicul se integrează vieții satului,face parte organică din ginta comunei, se străduiește — și reușește — săă evolueze în pas cu timpul său, în același ritm al evoluției socialiste, la acest sens, ce-ai mai făcut, dectore ? Și tot în acest sens — ce mai faci ? Din cele spuse de dumneata, am înțeles că ai mai fost vizitat de reporteri. — Simple întîmplări... A apărut, in „Satul socialist“, o fotografie. Au fost și de la televiziune. Am o bucată de peliculă, mi-au facut-o cadou. O păstrez, îmi amintește... — Doctore, ești tinăr, ai amintiri ? Cum să spun — te preocupă aducerile aminte ? — Trebuie să ne îngrijim și de asta. Vom fi și bătrîni. Vom avea copii, care vor pune întrebări. Ne vom întreba noi, poate mai mult decit copiii, de ce-am trăit ? Ce urme am lăsat? La ce temperatură am trăit ? Noi, acum, ne făurim amintirile. Prin faptele noastre. Nu toate sunt cele pe care, pe urmă, după ce ele s-au petrecut, le-am vrea, le-am accepta. Nu întotdeauna reușim să fim pe placul nostru, pe placul modului nostru intim de a gîndi, ca și pe al celor din jur. De cele mai multe ori însă trebuie să acționăm în sensul făuririi unor bune amintiri. Da, am amintiri. Și, fără îndoială — sînt tinăr... — Să revenim la pelicula televiziunii. Te-ai văzut pe micul ecran . — Nu. N-am prins emisiunea aceea. — Dar îți amintești ce lapte au stîrnit atunci interesul ? — Eram tot la Negri, în 1967. Aici, la Dămienești, am fost mutat cu doi ani mai tîrziu. Era iarnă. Zăpada ajunsese cu casa. Drumurile erau înzăpezite. O femeie de vreo 30 de ani a avut un avort septic, după care a urmat o hemoragie masivă. Salvarea — am dat telefon — nu putea intra în sat. Nici măcar , cu sania nu se putea merge. Eu nu aveam nici aparatura necesară și — de ce să nu recunosc ? — nici specializarea cuvenită. Pentru astfel de cazuri își trebuie o anumită competență. Nu o aveam întru totul. Timpul trecea, viata femeii era în pericol. Ce faci, doctore ? Poate că ,o clipă așa m-am întrebat. Ce faci, omule, răspunzi de viata omului de lingă tine! Exista o singură soluție : operația, în condițiile date de momentul acela. Riscul era mare. Am luat legătura cu maternitatea din Bacău, prin telefon. Am primit indicații de la doctorul Zarea și doctorița Pădure. Exista pericolul unei septicemii și al unei instHctete renale. Exista pericolul pierderii vieții pacientei. Dar era posibilă și o intervenție corectă, bine tăcută și cu evitarea sau înlăturarea unor complicații. Oricum, trebuia salvată o femeie — și încă tinără. Intervenția a durat o jumătate de oră. A fost greu. — Cred că ai fost obosit, după operație. ■— Mai mult emoționat. Era prima mea operație de genul acesta. Operasem, cum s-ar spune, cu diploma „intr-o mină și cu dorința de a salva „omul, în suflet. Am făcut tot ce am putut. Am stat apoi lingă ea — a, da, mi-am amintit numele ei, o cheamă Maria Buda — am stat vreo cinci ore după operație, pînă cina m-am convins că e în afară de pericolul hemoragiei. N-am sădit niciodată însă formidabila voință a femeii aceleia de a trăi. — Trăiește ? — Da. Totul s-a terminat cu bine. — Mai mergi pe la Negri ? — Desigur. Vrei să mă întrebi, probabil, dacă o mai văd pe fosta mea pacientă. Da, se intimplă uneori să ne întîlnim pe ulița satului și nu salutăm. Atic. Dar eu știu ce vrea să însemne salutul ei. E mai mult decit se spune in cuvinte. O dată m-a întrebat ce mai fac, l-am răspuns : Bine. Și cred că m-a înțeles... — Aveai niște pasiuni cînd erai la Negri, doctore Vasile Chiriac. Le mai ai ? — Dacă ne referim la trandafiri, la treburile gospodărești, pot răspunde afirmativ. Am plantat și la Dămienești, aici, 100 de trandafiri pe aleea de la intrarea în spital. M-am ocupat să se facă un gard în jurul unității noastre, gard bun, din beton și se îndură. Prin muncă patriotică. M-am îngrijit și de introducerea apei potabile, ceea ce, pentru un spital este un lucru foarte util. Am contribuit, să înființăm aici și un cabinet stomatologic. Dacă mă întrebi despre pasiunea mea pentru loto, trebuie să recunosc, cu regret, că am mai puțin timp pentru ea. Totuși, din cinci în cinci... — Ești directorul Spitalului din Dămienești, împreună cu colectivul — 7 medici și 31 cadre medii — răspunzi de sănătatea a 77.000 de locuitori, dacă socotim și circumscripțiile sanitare arondate. Ești și deputat, ai și mai multe sarcini obștești, politice. Mai și studiezi. Cum te rezolvi pe toate ? — Păi, cum să le rezolv ? Bine. Mai și greșesc, dar, în esență — 1 bine. Cel puțin așa mă străduiesc. Uneori mă gândesc că noi, acum, ne jigurim amintirile... Rom CACIULAP.. Ești tânăr, doctore. Ai totuși amintiri!? Vizita tovarășului LEONTE RĂUTU in județul Bacău In zilele de 26 și 27 ianuarie a.c., tovarășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, a făcut o vizită în județul Bacău, însoțit de tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., de alți membri ai Biroului Comitetului județean de partid. La sediul Comitetului județean de partid, a avut loc o întilnire cu activiști de partid și de stat, cu conducătorii principalelor unități economice din județ, cu care prilej au fost discutate probleme privind modul de realizare a sarcinilor de plan in acest an, insistîndu-se îndeosebi asupra îndeplinirii planului de investiții și a exportului. Au fost vizitate apoi, noul cartier de locuințe Cremenea și Complexul sportiv, cu noua sală a sporturilor aflată în construcție. Un următor popas — la Institutul pedagogic de 3 ani. Reprezentanții acestei instituții de învățămint superior au prezentat, preocupările colectivului profesoral în pregătirea noilor cadre didactice pentru școlile generale. De asemenea, au fost vizitate complexul comercial din cartierul U.R.A., magazinul universal „Bacăul“ și noul magazin „Utilul", aparținînd industriei locale. La Liceul „Vasile Alecsandri" oaspetele a vizitat laboratoarele și atelierele acestei prestigioase instituții de învățămint din orașul Bacău. La sediul Grupului industrial de petrochimie Borzești a avut loc o intilnire cu cadrele de conducere ale acestei mari unități economice și reprezentanți ai organelor locale de partid, analizîndu-se cu acest prilej activitatea desfășurată pentru perfecționarea cadrelor și măsurile de raționalizare a sistemului informațional și de evidență. Au fost vizitate apoi moderna instalație de alchilamine de la Uzina chimică, instalația „Detol" și secția polistiren de la Uzina de cauciuc, atelierele și laboratoarele Centrului școlar pentru industria chimică, Complexul sportiv al municipiului de pe Trotuș. La sediul Comitetului județean de partid a avut loc o întilnire de lucru cu cadre de conducere din domeniul culturii, învățămîntului și sănătății. Erau în sală muncitorii, maiștrii, ajutorii de maiștri, inginerii — întreg schimbul 1 al atelierelor de carde iilat și preparația filaturii de la Fabrica „Proletarul". Se prezenta harta de seamă, care, evident, se solicita atenția, aceasta relevind rezultate dintre cele mai bune. Deși încheiată cu succese, activitatea pe 1971 a evidențiat și unele neajunsuri, existența unor rezerve, cât și intențiile ce urmează a deveni fapte în acest an, intenții concretizate mai pe larg în planul de măsuri tehnico-organizatorice. Pornind de la aceste ultime amănunte un neavizat putea fi tentat să creadă că s-a îngustat serios locul propunerilor din partea participanților. Insă, cei care s-au înscris la cuvint, dovedind profundul lor interes față de soarta producției lui 1972 au venit — absolut fiecare în parte — cu noi și noi propuneri, formulate ca atare, sau care puteau fi deduse indirect din luările de cuvint, aspect pe care de altfel ne-am și propus să-l relevăm în rîndurile de față. Spre exemplu, Elena Țarălungă, șef de atelier, propunea ca în planul M.T.O. să fie cuprinsă și măsura programării mai judicioase a schimburilor de articole, comenzi mici; să se creeze acel stoc tampon necesar „odihnei" partizilor; a cerut ca gestionarii de coloranți (magazinerii) să anunțe secțiile în momentul în care dintr-un anumit colorant nu mai are decât o mică cantitate; să se mărească platformele basculelor pentru evitarea erorilor de cîntărire, să se coreleze orarul medicului de la dispensarul fabricii cu cel al timpului liber al muncitorilor. Grija față de mai intensa folosire a timpului de lucru, a mașinilor și forței de muncă au fost, de asemenea, obiectul multor critici, al multor propuneri și sugestii. Maistrul Gheorghe Apostol, de la preparație, își punea întrebarea — de ce nu se caută soluționarea evidenței lăzilor de manipulare a materiei prime ? „pentru că noi reparăm foarte multe lăzi și asta înseamnă timp, materiale. .. și apoi la confecționații unor piese, nefiind procurat material corespunzător, acestea ne costă mai scump decit dacă le-am cumpăra“ (!). A arătat apoi că e în execuție o cardă mică la care se vor lucra partizile mici, mostrele, spre a nu folosi sub capacitate cardele mari. Maistrul Tache Burghelea a insistat ca pentru materiile prime și produsele finite să se asigure spații corespunzătoare, iar contonista Ioana Favel a cerut ca maiștrii, ajutorii de maiștri să verifice utilajele și din proprie inițiativă nu numai atunci cind o cer muncitorii. Și, parcă pentru a da un răspuns la această propunere, în cuvîntul său, maistrul Gheorghe Bejan a spus : „Am și început deja să controlăm, o dată pe săptămină, curelușele aparatelor divizor incit vom da numai prețori uniformizat. Ajutorul de maistru Gheorghe Balog a propus, pentru ușurarea efortului fizic, montarea unor rulmenți la caprele folosite de curățitori. Propunînd ca cei care fac recepția materiei prime să fie mai exigenți, și în primul rînd atunci cînd e vorba de impuritățile de natură minerală (cele de natură vegetală sînt ușor înlăturate prin carbonizare), matoarea Elena Apostolca și Nicolae Timaru de la C.T.C. insistau pentru materializarea în timp util a măsurilor cuprinse in plan, au vizat grija fața de calitatea produselor filaturii — problemă foarte frecvent amintită în adunare, nu pentru că nu se respectă, ci pentru a rămine în continuare la un înalt nivel. Ci despre realizarea cifrelor de plan pe 1972, participanții la dezbateri nu s-au arătat deloc impresionați de sporirea cu 15 tone în comparație cu anul trecut.Numai echipa torcătorului Vasile Todirașcu s-a angajat să dea peste plan 1000 kg lire, la care se adaugă și angajamentul altora). De bună seamă, hotărîrea colectivului acestei secții de a face față cu cinste sarcinilor de producție din cel de-al doilea an al actualului cincinal poate fi reliefată și prin lansarea chemării adresate celorlalte secții din fabrică de a milita pentru: reducerea consumurilor specifice, creșterea indicelui fond de timp cu 0,5 la sută, reducerea timpului de staționare a utilajelor cu 1 la sută, reducerea învoirilor și eliminarea completă a absențelor nemotivate. (Demn de subliniat e faptul ca, la cei citeva sute de muncitori ai secției, in anul trecut, aici s-au înregistrat doar 26 zile-ora absențe nemotivate, iar numărul învoirilor a fost de 121 zile-omi). Așadar, o adunare ca atîtea altele ce au loc in aceste zile în unitățile economice din județ, o adunare în care locul principal a revenit (și sperăm, prin exemplele de care ne-am folosit a reieșit acest lucru), gîndirii colective în acțiune, grijii ce se acordă realizării producției acestui an, responsabilității muncitorești pregnant demonstrată prin numeroasele propuneri de îmbunătățire a tuturor laturilor muncii. Tema DUDAU PROPUNERILE, un tezaur inepuizabil