Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 27, nr. 5953-5978)
1972-04-08 / nr. 5959
Simbătă 8 aprilie 1972 STEAGUL ROȘU Pag. 3 . . . ............. .... ____________ —- ' ... _________________________________________________ ———MWi——MB———MÉMM—!■ I—■ —I ■ H AU DE EDUCARE MORAl-CETATEWASCA A ELEVILOR Este caracteristică timpului nostru o explozivă dezvoltare a științei și tehnicii, de care se leagă nemijlocit creșterea fără precedent a volumului de informație. In același timp, asistăm la o tot mai accentuată legătură între teorie și practică , niciodată științele n-au fost atit de bogate în aplicații practice și nicicînd atît de scurt intervalul de la descoperirile științifice la aplicarea lor. La acestea se adaugă o nouă dimensiune determinată de construcția socialistă care cere o dezvoltare accelerată a unei economii moderne, bazată pe aplicarea lor mai noi cuceririleale științei și tehnicii, pe o dezvoltare socială multilaterală ce implică participarea amplă a maselor la creația istorică. în acest context a crescut în mod hotărîtor rolul școlii ca principal factor de educare a tuturor cetățenilor, a întregii societăți. Dar, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „în concepția noastră, educația socialistă a maselor implică atît cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, științei și tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cît și însușirea concepției filozofice despre lume și societate a partidului nostru materialismul dialectic și istoric —, formarea unei atitudini cetățenești înaintate“. Din sondajul efectuat pe această temă în numeroase școli generale și licee din județul nostru, a reieșit că tot mai multe cadre didactice au înțeles că valoarea omului pe care școala îl formează este în mod hotărîtor condiționată de cunoștințele și de inteligența lui, dar și de capacitatea lui bazată pe cunoașterea temeinică a legităților care guvernează domeniile în care își desfășoară activitatea, de capacitatea de a se manifesta cu adevărat creator. Se extinde astfel tot mai mult teza conform căreia pregătirea intelectuală nu reprezintă prin ea însăși o valoare socială. Ea devine o asemenea valoare numai prin intermediul factorului moral moral-cetățenesc Profilul al omului este factor hotărîtor, care condiționează modalitățile de valorificare a pregătirii de orice fel. In majoritatea școlilor controlate s-a văzut că educația morală este înțeleasă ca parte componentă a educației comuniste, fiind orientată astfel în mod nemijlocit spre formarea profilului moral-cetățenesc al omului și vizînd, deci, un aspect esențial al personalității. înțeleasă ca parte hotărîtoare a procesului educațional, educația moral-cetățenească a fost integrată organic în activitatea instructiveducativă, însoțind întregul proces al formării elevilor de la primii pași, din unități preșcolare, pînă la ultima clasă a școlii generale de 10 ani, a liceului sau facultății, deci pînă la integrarea deplină în viața socială. Diferitele elemente componente și aspecte ale realizării educației moral-cetățenești au fost dezbătute în colectivele didactice de la multe școli, fie în cadrul consiliilor profesorale, fie în comisii metodice sau în catedrele de specialitate. Pentru ca toate cadrele didactice să înțeleagă strîns legătura dintre componentele educației morale și pentru aprofunda modalitățile de a realizare a acesteia prin diferite obiecte de învățămînt și activități organizate cu elevii, directorii liceelor din Comănești, Tg. Ocna, Liceul nr. 3 și Liceul „Lucrețiu Pătrășcanu" din Bacău, precum și directorii unor școli generale din comunele Negri, Glăvănești, Cleja, Buhoci, Școala generală nr. 4 Buhuși, Școala generală nr. 1 Tg. Ocna, Școala generală nr. 5 Gheorghe Gheorghiu- Dej, ș.a., au dezbătut cu profesorii sau cu Învățătorii diferite aspecte privind clarificarea sarcinilor educației moral-cetățenești, a eficienței folosirii unor mijloace de realizare a acestora, potrivit specificului claselor respective școlii, sau obiectelor de specialitate. Astfel, la Școala generală Negri, la comisia metodică a învățătorilor, s-a discutat despre mijloacele specifice de realizare a educației moralcetățenești, la mici, iar pentru a clasele posibilități mai largi avea de a discuta cu elevii diferite probleme privind convingerile și atitudinile lor, s-a stabilit ca săptămînal să se tină și la clasele I—IV cîte o jumătate de oră de convorbiri etico-cetățenești, după o tematică stabilită în funcție de specificul și realitățile concrete din fiecare clasă. La unele școli au fost dezbătute aspectele deosebite pe care le ridică predarea științelor sociale, iar în cadrul comisiilor de diriginti s-au discutat sarcinile acestora pentru ca, în colaborare cu ceilalți factori educativi să realizeze mai bine educația moral-cetățenească a elevilor. Obiectele „Educație cetatenească și „Constituția R.S.R.", care au fost introduse la clasele a Vl-a și a VlI-a (începînd cu trimestrul al Il-lea), deosebită importanță a,u în realizarea sarcinilor educative. Pentru predarea în bune condițiuni a științelor sociale, în multe școli s-au organizat cabinete care dispun de materiale diferite și de mijloace eficiente, bibliografii și fișe documentare pe teme, materiale sistematizate potrivit programelor stabilite (conform indicațiilor date la instruirea lunară a acestor profesori), așa cum s-au și realizat la Liceul „Vasile Alecsandri", Liceul Tg. Ocna, Liceul Comănești, Liceul nr. 3 din Bacău și la unele școli generale. Din controlul efectuat rezultă însă și faptul că la unele școli nu există suficientă preocupare pentru îmbunătățirea predării științelor sociale, iar unii profesori nu pregătesc în mod corespunzător lecțiile de educație cetățenească, rezumîndu-se la folosirea materiale din presă, unor la dictarea consultațiilor din „Tribuna școlii“, uneori greu accesibile și cu caracter prea abstract pentru elevi, folosite prea puțin Sínt aspectele concrete din școală și din localitate pentru ilustrarea unor idei și norme de educație moral-cetățenească. în insuficientă măsură se preocupă unii directori de școli și profesori de științe sociale de organizarea, amenajarea și realizarea unor cabinete bine concepute tematic și funcțional pentru a spori prin folosirea lor eficiența predării științelor sociale. Realizarea sarcinilor educației moral-cetățenești se face prin predarea tuturor obiectelor de învățămînt și de aceea s-a urmărit ca toți profesorii și învățătorii să pună accent pe latura educativă a fiecărei lecții în parte, pe folosirea întregului material specific obiectului de specialitate, pentru formarea la elevi a unor concepții și convingeri hotărîtoare pentru conturarea personalității acestora. Tot mai multi învățători și profesori își concep lecțiile în așa fel incit elevul să ajungă singur, sub îndrumarea profesorului, la redescoperirea unor adevăruri, prin cercetarea diferitelor aspecte ale realității, căutînd legături esențiale, condiționări reciproce, cauzalități și determinări multiple, pentru a trăi satisfacția „descoperirii" legilor care stau la baza fenomenelor din natură și societate. Au fost însă și lecții care s-au limitat numai la transmiterea unei sume de cunoștințe teoretice, fără să se stabilească legături între natură, societate și concepția materialist-dialectică, fără să-i determine pe elevi ca ei înșiși să ajungă la anumite generalizări de ordin filozofic și practic. Unii profesori lasă ca aceste cerințe să fie realizate la lecțiile de științe sociale, fără a face legături interdisciplinare, corelări și asociații, cunoștințele studiate între la diferite obiecte. Uneori se urmărește doar reproducerea de către elevi a unor cunoștințe teoretice, fără a se vedea în ce măsură acestea au generat convingeri și atitudini. Așa se și explică aspectele contradictorii constatate la unii elevi care, deși învață bine, totuși, în afara Școlii, dovedesc concepții și atitudini necorispunză+oiist, manifestări mistice și retrograde. Pentru a înțelege corect esența cesului educațional, prosal impune ca întreaga activitate instructiv-educativă să pornească de la ideea că formarea concepției științifice despre lume este temelia pe care se construiește profilul moral al elevului, ea constituind sistemul cel mai larg și mai cuprinzător de convingeri morale. Această concepție oferă sensul și perspectiva atitudinii față de realitate, avînd un rol hotărîtor în realizarea conștiinței și conduitei morale. Sînt numeroase lecțiile în care am constatat că se realizează mai mult etapa informațională, în care elevii sunt introduși de pe poziții cognitive în lumea valorilor morale, se dau cunoștințe și fapte despre patriotism și umanism, despre spirit colectivist și responsabilitate dar mai puțin se socială, realizează trecerea la etapa a doua de înțelegere și trăire afectivă, pe baza căreia să se asigure finalitatea procesului educațional — formarea convingerilor, a atitudinilor și a trăsăturilor de voință și caracter. Convingerile morale se formează numai pe baza cunoașterii esenței principiilor și normelor moralei comuniste, dar nu trebuie uitată latura aplicativă normei în viața socială. Elevul trebuie să vadă în norma morală expresia unei cerințe interne privitoare la conduită, numai în acest fel informația etică devine parte componentă a convingerii, ajungîndu-se la o adeziune a elevului, atît intelectuală cît și afectivă, la valoarea principiilor morale. Din sondajele comuniste efectuate rezultă că în multe școli cauza principală a unor insuccese în munca educativă o constituie folosirea excesivă a tonului moralizator, a interdicțiilor și amenințărilor, în locul unui proces pedagogic fundamentat pe cerințele psihologice ale interiorizării conștiinței morale și ale determinăiii unei adeziuni conștiente la o conduită morală comunistă. Nu se ține seama măsură de însuficientă cunoașterea experienței morale a elevilor, stimularea lor pentru a-și exprima deschis opiniile, gîndurile care-i frămîntă, de a lua atitudine față de problemele pe care le ridică relațiile din mediul școlar și din alte medii sociale în care-și petrec viața. Deseori, elevii sunt tratați ca un ansamblu nediferențiat, fără individualizarea acțiunilor educative, nu se respectă principiul tratării individuale a elevilor în munca educativă; nu se folosesc discuțiile libere cu caracter etic, confruntările de idei și opinii ale elevilor despre ceea ce cred ei că e bine și ceea ce este bun în realitate. Nu în suficientă măsură s-a înțeles că educația politică înseamnă nu numa cunoașterea și înțelegerea politicii partidului și statului nostru, ci în mod deosebit formarea de convingeri politice, de atitudini și sentimente, hotărîrea de a participa cu întreaga capacitate intelectuală și fizică la programul țării noastre, pe drumul socialismului și comunismului. Sarcini deosebite vin tuturor cadrelor redidactice și în privința formării la elevi a atitudinii civice înaintate. In această direcție se constată că, de multe ori, totul se reduce la unele sfaturi și recomandări privind cunoașterea și respectarea normelor și regulilor de comportare civilizată. Se impune, insă, ca procesul complex al formării convingerilor morale să cuprindă și cultivarea deprinderilor comportamentului civic, exprimat prin tinuta îngrijită și Cuviincioasă, prin grija de a cunoaște ..legile statului nostru și de a respecta normele. conviețuirii sociale, ale eticii și echitătii›o.stfiste.-prim altiftcii:noi demna și respectuoasa pe care" trebuie'''să" o aibă permanent în școală și în afara școlii, pe stradă, în familie, în societate. Din rezultatele obținute pînă în prezent se poate aprecia că marea majoritate a cadrelor didactice din județul nostru, sub permanentă a îndrumarea organizațiilor de partid, se străduiesc ca prin întreaga lor activitate să constituie exemple demne de urmat și să realizeze sarcinile complexe ale muncii educative puse în fața școlii de documentele Plenarei C.C. al P. C. R. din 3-5 noiembrie 1971, urmărind în mod deosebit elementele esențiale ale educației moral-cetățenești, pregătirea elevilor la nivelul cerințelor societății socialiste multilateral dezvoltate. Prof. Iulian GHIȚA, inspector șef la Inspectoratul școlar județean în atenția tuturor cadrelor didactice 4 Numeroși cercetători vorbesc în ultimul timp de așa-numita reconsiderare a vîrstelor mici, pornind de la realitatea — acceptată astăzi unanim — că în evoluția intelectului copiilor au intervenit mutații impresionante. Copii de 5 ani au aflat deja — grație televiziunii — că „invadatorii se dezintegrează“ și că „dezintegrarea înseamnă descompunere“. Școlari din primele clase știu să reprezinte grafic structura unui atom simplu, sau pomenesc cu aerul cel mai firesc despre microscop, laboratoare, agregate, turbine, hidrocentrala etc, mirîndu-se adeseori de... „ignoranța adulților". Sursele acestei informări miraculoase ? Televiziunea, în primul rînd. Exemplele de acest fel, foarte variate și extrem de numeroase, trebuie să atragă atenția „triunghiului educațional" PĂRINTE-ÎNVĂȚĂTOR-PROFESOR DIRIGINTE. Cu atît mai mult cu cît canalul informațional TV contribuie nu numai la îmbogățirea substanțială a limbajului, ci și la satisfacerea curiozității multilateral exprimate a copiilor, la marea multilaterală for— în timp relativ scurt — a personalității acestora. In plus, televiziunea mai are un avantaj: oferă copiilor și adolescenților cea mai complexă cale de cunoaștere a lumii în ansamblul ei și, totodată, cel mai perfecționat ghid — cel puțin pînă acum — în orientarea școlară și profesională a elevilor. Se impune, însă, neapărat, remarca: UN GHID PE CARE ELEVUL TREBUIE „SĂ-L RĂSFOIASCĂ ÎMPREUNĂ Cu EDUCATORUL, fie că acesta e ÎPFPSl din părinți, unul din profesori, sau dirigintele clasei. Tocmai, acest „SĂ RĂSFOIM ÎMPREUNĂ" face motivația rîndurilor de mai jos. Am discutat cu numeroși profesori , diriginti, toți cu o vechime de cel puțin șase ani in învățămînt, și ne mărturisim și acum surprinderea generată de concluziile lor : într-adevăr — spuneau —, profesorului diriginte îi revine primul rol în orientarea profesională a elevilor, dar acest proces e atît de complex încît pur și simplu nu mai găsim timpul necesar. Această „criză de timp a profesorilor dirigint preocupă numeroase colective didactice. De re In primul rînd, DATORITA ÎNȚELEGERII GREȘITE — IN UNELE ȘCOLI A ROLULUI CE REVINE DIRIGINTELUI ÎN ORIENTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR. Dirigintele este principalul factor în acest proces de mare importanță socială, dar nu e un factor unic. Alături de el trebuie să fie întregul colectiv de profesori, directorul școlii, părinții elevilor. In marea majoritate a școlilor, din nefericire, colectivul de profesori ai clasei — format din profesorii și dirigintele clasei respective —* se întrunește doar ocazional, pentru a discuta, aproape în exclusivitate, cazurile de abaterei de la disciplina școlară. Or, „tocmai acestui „consiliu al clasei" ar trebui să-i revină sarcina orientării profesionale a elevilor, printr-o decizie colectivă (formulată pe baza analizei fișei pedagogice, a observațiilor fiecărui profesor, a caracterizării făcută de diriginte și a dorințelor exprimate de familie). Fiecare profesor trebuie să fie un „furnizor de informații" pe marginea disciplinei respective: ce perspective are un elev care iubește fizica, sau matematica, chimia, limbile străine, geografia etc. Dirigintele, ajutîndu-i pe elevi sa se documenteze independent (pentru aprofundarea informațiilor furnizate de profesori), trebuie să rămînă în permanentă un Îndrumător, în adevăratul înțeles al cuvîntului, încercăm aici, fără avea pretenția că dăm a sfaturi, o delimitare a sarcinilor diriginte în profesorului profesionalăi orientarea elevilor săi. Dincolo de numărul și importanța surselor de informare, dincolo de aglomerația profesiilor tunere, cu totul noi, neexplicate suficient), orientarea profesională a elevilor înseamnă, în ultimă instanță, transpunerea în viată a dezideratului „omul potrivit la locul potrivit". Tocmai îndeplinirii acestui deziderat trebuie să se consacre dirigintele. Cunoscând ca nimeni altul adevăratele potențe, înclinațiile gerite (și nu presupuse) ale elevilor din clasa sa, dirigintele trebuie să intervină decisiv în cel mai important moment care precede opțiunea elevului , lupta dintre motive. Pentru că alegerea unei profesiuni — ca orice acțiune voluntară complexă — presupune toate cele trei verigi principale ale actului de voință: apariția motivației, lupta dintre motive și decizia. Dacă la apariția motivației concură toți factorii (și toate sursele) de informare — dirigintelui revenindu-i aici doar rolul de a stabili, împreună cu elevul și părinții acestuia, modalitățile concrete de acțiune pentru fiecare din cele citeva „preferințe" — în etapa luptei dintre motive dirigintele ocupă primul loc. Aici — cum bine subliniau cîțiva profesori diriginți — „cu cît este mai ridicat nivelul dezvoltării psihice a unui elev, cu atît mai complexe și mai variate sînt formele sale de motivație". Mai ales acum, cînd asupra elevilor acționează atît de mulți factori, Dirigintele trebuie să-l ajute pe elev să compare în folosul său diferitele posibilități stau în față, să-și care-î cunoască bine posibilitățile, să aprecieze urmările pe care le poate avea opțiunea. Din discuțiile purtate a reieșit și o altă situație, nu tocmai firească r orientarea profesională a elevilor intră în atenția diriginților mai ales în ultimele două clase de liceu, fiind neglijată în general — în clasele VII—VIII ale școlii generale, adică tocmai în „primele clase de răscruce", cînd elevilor li se deschid două posibilități : să-și continuie studiile sau să intre în producție. Alți profesori diriginti le-au vorbit elevilor din clasele VII—’VIII despre ucenicie (forme, întreprinderile respective,perspective), despre preal* litate din județ? Repetăm, n-a stat în intenția noastră ‘ sâ alcătuim un ghid al profesorilor diriginti în activitatea de orientare profesională a elevilor. Am încercat să oferim doar citeva sugestii pentru o eventuală întîlnnire, la nivel județean, a profesorilor diriginti, în perioada vacanței. Ștefan OLTEANU Dialogul educator - elev, in procesul orientării profesionale Angajamentul elevilor din microcooperativa agricolă școlară Corbasca Imediat după ce a fost inaugurată microcooperativa agricolă școlară din comuna Corbasca, cei peste 300 de elevi, membri ai acestei microcooperative, au dezbătut planul de producție, hotărind în unanimitate să nu precupețească nici un efort pentru depășirea cifrelor cuprinse în plan. Astfel — ne informează profesorul Corneliu Rebegea, directorul școlii generale din localitate —, elevii s-au angajat ferm în fața profesorilor, a părinților și a conducerii C.A.P. Corbasca să obțină 3.500 kg porumb boabe la hectar, 23.000 kg sfeclă de zahăr și 17.000 kg cartofi. In prima zi de lucru, elevii au însămînțat 2,5 ha (1 ha cartofi și 1,5 ha sfeclă de zahăr) din cele 5 ha puse la dispoziție de C.A.P. In plus, a fost pregătit restul terenului pentru însămînțatul porumbului. La început de vacanță , Liceul „Vasile Alecsandri", din municipiul Bacău, a fost recent gazda întîlnirii elevilor claselor a Xl-a cu tovarășul Victor ENĂȘOAE, secretar al Comitetului județean de partid, cu prilejul unei informări politice de sinteză privind principiile care stau la baza politicii externe a partidului nostru și relațiile României cu statele lumii. în încheiere, tovarășul Victor Enășoae a răspuns numeroaselor întrebări adresate de elevi cu privire la principalele evenimente politice internaționale, numărul țărilor cu care România întreține relații de natură diplomatică și economică, poziția României în rezolvarea principalelor probleme , care frămîntă lumea contemporană , etc. • Sub îndrumarea profesorului Romeo Bolea, elevii Școlii generale din comuna Izvoru Berheciului au plantat în prima zi de vacanță 5.000 puieți de salcîm. în aceeași zi, elevii din satul Băimac au plantat 1.100 puieți de stejar, în fondul Ocolului silvic Zeletin, iar colegii lor din satul Antohești au contribuit la acțiunile de regularizare a albiei piriului Berheci. Membrii microcooperativei agricole școlare de pe lingă Școala generală nr. 1 Săucești s-au organizat în două brigăzi de lucru — brigada nr. 1 Săucești și brigada nr. 2 . I . Schineni —, analizînd cu multă răs'«sp.f*. toftnâene^sbicifiHe ce revin fiecărei brigăzi în realizarea și depășirea cifrelor inserate în planul de .. .a producției al microcooperativei. In urma sfaturilor primite de la ing. Laurențiu Baciu și prof. Lucia Marin, elevii au început de îndată munca, angajîndu-se să încheie la termenul fixat toate lucrările pe cele 5 ha. care le-au fost repartizate. • Răspunzînd chemării „Școala noastră, ca o floare", pionierii și școlarii din comuna Corbasca au trecut pe agenda lor de lucru numeroase acțiuni de muncă patriotică. In primele zile ale vacanței, ei au plantat 8.000 puieți de salcîm, au amenajat parcul din fața școlii (peste 10.000 mp), sădind pe alei peste 1.000 fire de trandafir și 250 plopi și tei. In plus, elevii și-au procurat 5 mc de piatră și alte materiale, necesare construirii unui bazin de înnot, au construit o răsadniță cu peste 20 soiuri de flori, pentru a acoperi necesarul de 100.000 fire de flori car vor fi plantate în parcul școlii și de-a lungul drumurilor. Harnicii elevi din comuna Corbasca — ne informează profesorul Corneliu Rebegea, directorul Școlii din localitate — lucrează în aceste zile la amenajarea bazelor sportive din comună. Un om este pregătit pentru muncă dacă are o calificare, adică posedă cunoștințe, priceperi și deprinderi care fapt să îndeplinească fac activitate practică, utilă a societății. Calificarea, însă, reprezintă numai ipostaza potențială, nu și realizarea ei, căci, uneori, cel calificat refuză să transforme posibilitatea în realitate. De aici rezultă că instruirea trebuie sincronizată cu educarea omului pentru muncă : el trebuie să înțeleagă necesitatea muncii ca o condiție sine qua non a existenței societății și a individului în cadrul ei; munca poate fi pentru toată lumea o plăcere, dar înainte de toate este o obligație morală și socială. Față de alte școli, în liceul pedagogic instruirea și educarea este facilitată de faptul că elevii veniți aici manifestă ferm intenția de a se pregăti pentru profesiunea de învățător și de a o practica după absolvire. In acest proces, limba și literatura română joacă un rol important, fiind instrumentul principal care mediază comunicarea cunoștințelor, dobîndirea priceperilor și deprinderilor, educarea sentimentelor pozitive, al căror volum este cuprins în programa de învățămînt. Programa, însă, oricît de bine ar fi elaborată, nu poate anticipa iminentele transformări în cadrul obiectului respectiv, pentru a devansa pregătirea elevilor în raport cu nevoile școlii în anii următori, cînd actualii liceeni vor fi învățători. De asemenea, nu-i vom putea învăța tot ce se poate ști în legătură cu meșteșugul de învățător, pentru că și învățămîntul, ca și celelalte sectoare economice și sociale, mai dinamice, este supus prefacerii, modernizării, sincronizării cu revoluția științifică din țara noastră și de peste hotare. De aceea, credem, educarea elevilor noștri pentru munca de învățător, presupune, în primul rînd, stimularea interesului pentru autoperfecționare, sădirea convingerii că a fi un bun cadru didactic înseamnă a învăța și a te educa toată viata. Pauzele în acest proces duc inevitabil la ratarea profesiei sau, în cel mai bun caz, la imitarea servilă a unor modele depășite. O convingere fermă in acest sens se poate forma elevilor noștri nu numai prin argumente teoretice, ci mai presus de ele, prin exemplul personal. Ei trebuie să vadă în profesorul lor un inovator, un căutător și un experimentator, ca, sarindu-le, să le urmeze pilda. In acest context se înscriu cîteva ale membrilor initiative catedrei de limba română de a restructura unele forme de muncă mai vechi. Printre acestea amintim : raționalizarea și îmbunătățirea procedeelor de scriere corectă, compunerile gramaticale, o modalitate mai eficientă de organizare și conducere a discuțiilor elevilor pe marginea compunerilor, variante îmbunătățite ale unor tipuri de lecții la literatură, un experiment de predare a sintaxei. Viitorii învățători sesizează, faptul că lecțiile de diferite tipuri pot suferi modificări, îmbunătățir și în privința conținutului, și a formei de organizare, lucru pe care el, pornind de la procedeele clasice, vor trebui să-l realizeze după terminarea școlii, li ajutăm și cînd, în cadrul practicii pedagogice, cu elevii anilor IV și V se organizează acțiuni de informare sau lecții deschise care cuprind elemente de modernizare, de problematizare sau de desfășurare programată. Educarea prin și pentru muncă vizează și o direcție afectivă, care ia în considerare atitudinea față de muncă, precum și una intelectuală, referitoare la calitatea muncii, stilul de muncă. Educarea afectivă are în vedere cultivarea unor atitudini de respect fată de omul muncii, față de efortul creator în general și de condamnare și dispreț față de orice manifestare de parazitism și impostură. Cum literatura noastră este prin excelentă critică, le putem oferi elevilor mai puține modele pozitive, decit negative. în folclor se spune că „Munca scapă pe om de cei rele, de urît, de fapte rele și de neavere", de aceea „Munca e brățară de aur", iar „Lenea e începutul tuturor răutăților", căci „Lenea e la om ca rugina la fier". Leneșul a devenit personaj literar, iar paraziții sociali formează în literatură adevărate galerii portretistice. Parazitul nu e lipsit de energie, de inteligență, de cultură, cum s-ar putea crede, dimpotrivă, acesta este inventiv, perseverent chiar, adesea îmbracă masca omului de treabă. Elevii sunt dirijați să înțeleagă că atitudinea parazitului este în esență antisocială. Numele lor pot fi diferite : ariviști, demagogi, profitori; îi unește însă aceeași trăsătură, căci, așa cum spunea Eminescu, „numai banul îl vînează și cîștigul fără muncă“. în conturarea pozitivului, literatura, din trecut sau cu temă din medii sociale apuse, recurge mai ales la negație, pentru că semnele unui ideal de viață, a unor rînduieli drepte, erau greu de surprins într-o lume unde reușita era măsurată în bani, in avuție, nu în muncă și merite reale. Singura atitudine pozitivă era pe atunci negarea unei lumi nedrepte, după imperativul proletarului („Zdrobiți orînduiala cea crudă și nedreaptă....") sau ca Luceafărul care se izolează măreț, într-o suverană indiferență, „nemuritor și rece“; în literatura actuală, eroii pozitivi par a fi mai numeroși. Printre aceștia se ivesc, ca expresie a luptătorului pentru socialism, comuniști sau muncitori, țărani, tineri intelectuali, la care ideea de muncă se confundă cu aceea a sacrificiului nelimitat, în sensul înțelesului adinc al legendei naționale „Meșterul Manole". Educative sînt și pildele marilor noștri scriitori, cînd reliefăm frumusețea efortului creator, dar greutatea lui, munca perșiseverentă pentru perfecționarea formei, de „a turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă". Educația prin și pentru muncă nu exclude, ci presupune și formarea intelectuală, a stilului de muncă, care ritm, organizare, implică disciplină, spirit creator, conștiinciozitate, alături de cîteva modalități de gîndire (capacități). Prin activitatea sa zilnică, profesorul de limba română contribuie la modelarea acestor trăsături și capacități. Acțiunile școlare se desfășoară uneori sub forma unor tipare (matrice). Acestea sînt niște structuri care oferă posibilitatea comutării, potrivit particularităților individuale șile elevilor; ele disciplinează gîndirea, organizează informațiile, impun o anumită ordine și stimulează contribuția personală. Deci structura devine o modalitate de gîndire economică, utilizabilă în toate imprejurările asemănătoare. Răspunsurile orale și scrise, lucrările de control, compunerile etc, sînt apreciate de profesorii noștri nu atît sub raportul cantității de informatiii cît mai ales sub raportul preciziei, logicii, esteticii și, îndeosebi, al măsurii în care elevul se desprinde de notițe, de manual și alte surse de informare și restructurează, reformulează cunoștințele într-un chip nou, personal. Verificările ritmice, chiar dacă nu întotdeauna sînt consemnate prin note, îl obligă pe elev să evite munca în asalt, să se deprindă cu ritmul și disciplina în muncă. Astfel, în cadrul obiectului nostru, educația prin și pentru muncă este considerată sub aspectul formării elevilor. Ei trebuie învățați cum să învețe, cum să conducă, să se orienteze, să fie capabili să-și desăvîrșească singuri cunoștințele, să dea ascultare imperativelor datoriei și conștiinței, în sfîrșit, să-și subordoneze profesiei aptitudinile, gusturile, voința, perseverența lor. Mihail ANDREI, Aurel JANNEASA, profesori la Liceul pedagogic Bacău literatura română, în contextul educației prin muncă și pentru muncă