Steagul Roşu, martie 1973 (Anul 28, nr. 6235-6261)

1973-03-24 / nr. 6255

/ i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL PC­R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.255 (8.034) SÂMBATA 24 MARTIE 1973 4 pagini — 30 bani Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vi­neri dimineața, la Palatul Marii Adunări Națio­nale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Aso­ciațiilor Studenților Comuniști din România, eve­niment cu profunde și multiple semnificații în viața studențimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însuflețită a poporului nostru pentru rea­lizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenților țării — români, maghiari, germani și de alte naționali­tăți — în înfăptuirea sarcinilor de mare răs­pundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcției socie­tății socialiste multilateral dezvoltate și a co­munismului în România. Timp de două zile, fo­rumul organizației tineretului studios va dez­bate o sferă largă de probleme care privesc im­primarea unui profund conținut revoluționar în­tregii activități a Uniunii, corespunzător exigen­țelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor se­cretarului general al partidului privind creșterea rolului ei în viața universitară a țării și a con­tribuției la perfecționarea învățămîntului supe­rior, mai strînsa sa legare cu cercetarea și pro­ducția, la pregătirea profesională și educația co­munistă a studenților. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celor­lalți conducători de partid și de stat — Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente și studenți, aflați în fața Palatului Ma­rii Adunări Naționale, ovaționează îndelung, in­tonează imnul „Partid ne ești slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoș­tință pentru grija pe care partidul o acordă ti­neretului studios, dezvoltării și perfecționării în­vățămîntului universitar, pentru prețuirea și în­crederea de care se bucură tînăra generație. In aceeași atmosferă însuflețită, conducătorii partidului și statului sînt întimpinați la intrarea in sală. Minute în șir se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „Ceaușescu și studenții“. In sală se află delegați ai studenților din întrea­ga țară și un mare număr de invitați — reprezen­tanți ai conducerilor unor ministere, instituții cen­trale și organizații obștești, secretari ai unor co­mitete de partid, rectori ai instituțiilor de învă­­țămînt superior, academicieni, activiști de partid și de stat, cadre didactice, studenți fruntași la învățătură și în activitatea obștească, tineri mun­citori și elevi. Cuvîntul de deschidere a conferinței a fost rostit de Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tine­retului, președintele Consiliului Uniunii Asocia­țiilor Studenților Comuniști. (Continuare in pagina a III-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor celei de-a IX-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noas­tră, un călduros salut din partea Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea personal. (A­­plauze puternice, prelungite). Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România — forul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activi­tății desfășurate în perioada care a trecut de la conferința precedentă, să analizeze în spirit critic și auto­critic activitatea desfășurată in vede­rea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tinerei generații studențești, și, totodată, să stabilească măsurile ne­cesare în vederea îmbunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii rolului lor în formarea profesională și politică a întregii studențimi, în activitatea generală a tinerei gen­erații din România. După cum se știe în ultimii ani, în institutele de învățămînt din ța­ra noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecționare a organi­zării și de ridicare a conținutului în­­vățămintului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea și produc­ția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem deabia la primii pași. Trebuie să acționăm în conti­nuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta cons­tituind una din condițiile esențiale pentru progresul învățămîntului ro­mânesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socialismu­lui și comunismului. Se poate a­­precia că, în această perioadă, aso­ciațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contri­buție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Rezultatele obținute de absolvenții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu priso­sință aceasta. De asemenea, asociațiilor­­ studen­ților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate e­­ducativă. Sub conducerea organiza­țiilor de partid, ele au adus o însem­nată contribuție la formarea con­științei socialiste, la ridicarea nive­lului de cunoștințe generale al tu­turor studenților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile acțiuni în­treprinse­ de partid, au participat la lucrările de pe marile șantiere in­dustriale și agricole, aducînd o con­tribuție tot mai însemnată la dez­voltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune câte ceva din entu­ziasmul și elanul tineretului la­ te­melia făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, mul­tilaterală, desfășurată de cadrele di­dactice din institutele de învățămînt superior, care acționează activ atît în direcția bunei pregătiri profesio­nale a studenților cît și pentru in­tegrarea învățămîntului cu cerceta­rea și producția, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nos­tru în acest important sector de acti­vitate. Doresc, de aceea, ca, de la­­ a­ceastă tribună, să adresez calde­ fe­licitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învățămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelun­gite). De asemenea, adresez cele mai căl­duroase felicitări tuturor studenților din România, organizațiilor lor co­muniste — și le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repe­tate). Dragi tovarăși. Apreciind rezultatele bune obți­nute pînă acum, nu pot să nu men­ționez că în organizarea și desfășu­rarea activității din institute și u­­niversității, a însăși procesului de in­­vățămînt, mai sînt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului cu privire la dezvolta­rea învățămîntului, științei și cultu­rii în patria noastră, este necesar să se acționeze cu hotărîre pentru li­chidarea acestor lipsuri, pentru îm­bunătățirea întregii activități de per­fecționare a învățămîntului Româ­nesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare inte­grarea organică a învățămîntului cu cercetarea și producția. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are știința ca factor al dezvoltării producției materiale și a întregii societăți, este necesar să ne preocu­păm permanent ca formarea noilor generații de intelectuali ai patriei noastre să țină seama de cerințele pe care le pune dezvoltarea societă­ții socialiste românești, revoluția tehnico-științifică contemporană. Tineretul, studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei înșiși muncind cu sîrguință pentru însuși­rea a tot ce este mai valoros, mai înaintat în tehnica și știința contem­porană, pentru a se pregăti temeinic și a putea astfel aduce mîine o con­tribuție tot mai activă, in toate do­meniile de activitate, la progresul României ,socialiste, la ridicarea ni­velului de civilizație și bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activități a învățămîntului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și isto­ric, concepția cea mai înaintată des­pre lume și viață, care dă pers­pectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Dispunem de o puternică forță, atît umană, cît și materială in acest domeniu — și ne putem exprima convingerea că în următorii ani, în­­vățămîntul superior din patria noas­tră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecționării sale, că la viitoarea Conferința a Uniunii Aso­ciațiilor Studenților Comuniști vom putea constata că s-au obținut suc­cese remarcabile în înfăptuirea sar­cinilor puse de partid în fața în­vățămîntului în România. Cu aceas­tă convingere, sper că conferința voastră, la care participă­ și cadrele didactice, va elabora și măsurile în această direcție. (Aplauze puter­nice). E necesar să înțelegeți, tovarăși — și mă adresez atît cadrelor didac­tice, cît și studenților și organizații­lor lor — că înfăptuirea dezidera­tului pus de Congresul al X-lea și Conferința Națională, de integrare a învățămîntului cu producția și ști­ința, presupune nu o acțiune for­mală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniția la zile mari unele acți­uni de participare la activitatea de producție, ci de a face în așa fel nncit întregul proces de învățămînt să fie axat pe cercetare și producție, pentru ca, realmente,­­ tînărul de as­tăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoștințele te­oretice, cit și cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producție, să se încadreze imediat și nemijlo­cit în acțiunea generală a întregu­lui popor de dezvoltare multilate­rală a țării. Numai așa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esențial pentru dezvoltarea învățămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veți acționa cu toată fermitatea, veți face totul pentru a realiza in acest fel integra­rea Învățămîntului cu producția și știința. (Aplauze puternice, se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R. !“). Nu doresc ca la această conferință să adresez critici — dar nu pot să nu menționez că în această direcție ne mișcăm foarte încet. De aceea mă adresez studențimii, vouă re­prezentanților studenților adunați aici, de a lua voi înșivă în mîini realizarea acestei sarcini puse de partid și guvern- Așa a acționat în­totdeauna tineretul — a fost în primele rînduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, stu­dențimea noastră va acționa ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfec­ționarea învățămîntului. (Aplauze puternice prelungite. Se scandează : „Ceaușescu și studenții"), îmi amintesc de studențimea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului și in partid, de spiritul revoluționar al studenților comuniști de atunci. Unii sînt pre­zenți aici — alții, din păcate, ca Grigore Preoteasa, nu se mai află printre noi. Dar aș dori ca această coincidență, să însemne un­­ în­demn de a imprima un spirit mai revoluționar în întreaga voastră activitate. Să înțelegeți că a fi co­munist, a fi student comunist, în­seamnă a fi revoluționa­r, a fi În­totdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocu­irea vechiului care nu mai cores­punde necesităților, pentru reînnoi­rea, pe baza materialismului dialec­tic și istoric, deci pe cale revoluțio­nară, a societății. Noi construim so­cialismul, sîntem revoluționari permanent trebuie să rămînem re­și­voluționari, dacă dorim victoria co­munismului în România! Aceasta cerem noi studențimii, intelectuali­tății de mîine a patriei nostre ! Sîntem convinși că veți face aceasta, tovarăși ! (Aplauze puternice. Se scandează „Ceaușescu — P.C.R.") . Dragi tovarăși și prieteni. Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști are loc la în­ceputul celui de-al treilea an al pla­nului cincinal — 1971—1975 — în con­dițiile în care întregul popor desfă­șoară o activitate intensă pentru transpunerea în viață a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres și ale Conferinței Naționale a partidului, în vederea făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate în Ro­mániá­vá sunt cunoscute realizările din primii doi ani ai cincinalului, de aceea nu mă voi referi la ele. Pe primele 3 luni ale acestui an, se poate spune că sarcinile planului sunt realizate în bune condițiuni. De asemenea, avem succese în toate do­meniile de activitate, ceea ce dă garanția că prevederile de plan pe 1973 — an hotărîtop pentru realiza­rea întregului cincinal — vor fi în­deplinite cu succes. După cum se știe, oamenii muncii și-au luat angajamentul de a realiza cincinalul într-un termen mai scurt. De pe acum, un mare număr de în­treprinderi, de județe, de organizații de partid, au obținut rezultate re­marcabile in această direcție. Avem toate condițiile ca aceste angaja­mente să fie înfăptuite cu deplin succes. Avem, de asemenea, rezultate bune și în domeniul agriculturii. Țăranii cooperatori, toți oamenii muncii din agricultură depun efor­turi pentru a recupera rămînerea în urmă datorită condițiilor climatice din această primăvară, în vederea realizării la timp și în bune condi­­țiuni a însămînțărilor, a îngrijirii culturilor, pentru a putea obține și în acest an recolte sporite. Putem, deci, spune că muncitori­mea, țărănimea, inginerii și tehni­cienii, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, înfăptu­iesc în mod minunat programul ela­borat de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului­ De aceea, doresc să folosesc și acest prilej pentru a adresa cele mai cal­de felicitări și urări de noi succese clasei noastre muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii din patria noastră care, în strînsă unitate, dau viață cu cinste politicii partidului nostru comunist. (Aplauze puternice, prelungite). Odată cu dezvoltarea generală a societății, partidul și guvernul acor­dă o atenție deosebită realizării pre­vederilor legate de ridicarea în con­tinuare a bunăstării materiale și spi­rituale a întregului popor. Există toa­te premisele ca, pe baza dezvoltării producției materiale, să înfăptuim în­tregul program de creștere a veni­turilor oamenilor muncii, de con­strucții sociale, de îmbunătățire a condițiilor de viață ale întregului nostru popor — și vom face totul cu aceste obiective fundamentale, care (Continuare în pagina a IlI-a) 1Kjerul OPIN­UI BUR AL FAPTEI« ! Uzina metalurgică. Uzina vie. Mai vie, poate, ca oricînd. Mai vie și mai modernă decît cea descrisă de Sania. Intr-adevăr, e impresio­nantă această forță uriașă, in care oameni și mașini se străduiesc să acționeze într-o rodnică armonie. Mai ales Turnătoria e impresionan­tă. Aici metalul devine piesă. Aici se dă marea luptă — poate cu mai multă acuitate ca oriunde în u­­zină. Hală mare. Circa 17.000 m­p. Utilaje de înaltă modernitate, impunătoare. Forme geometrice mari și ciudate. Zgomote speci­fice. In această uzină vie, mai vie poate ca oricînd, aici, se dă teri­bila luptă a noului cu vechiul — se acționează energic, susținut, dra­matic uneori, pentru atingerea pa­rametrilor proiectați. Vorbim, de fapt, despre o adevărată uzină nouă, realizată ca „continuare“ a celei vechi care, odată, făcea doar cearne. Acum — piese industriale de diferite dimensiuni, solicitate și la export. Ce pleacă de pe poarta uzinei — „jos pălăria“, cum spunea un miezuitor. Dar aici, în interio­rul uzinei, se desfășoară o teribilă luptă. Cu greutățile inerente pro­vocate de orice început. Cu greu­tățile create de proiectanți care au greșit lucrurile, uneori chiar prin părțile „esențiale“. Cu lipsa de in­teres a unora, combătută cu pasiu­ne și hotărîre de cei mai mulți. Cu probleme de organizare. Cu pro­bleme de conștiință. Cu toate pro­blemele de care depinde realizarea planului. Unii s-au demoralizat. De vreo doi ani uzina nu dă rezultatele do­rite. înainte, erau fruntași tot timpul. Se bucurau de prestigiul uzinei. Acum se întreabă cu în­­ciudare : „Cum dom’le. Pînă mai ieri — eram buni. Acum, nu. De ce ?“. Și, de la acest „De ce“ se poate ajunge la multe cauze, dar se poate ajunge — așa cum se și petrec lucrurile — și la propria contribuție, a fiecărui om al uzinei, pentru realizarea sarcinilor de pro­ducție. Automobilizarea, regăsirea propriilor forțe, lupta pentru dis­ciplină și corectitudine — iată cî­­teva trăsături care-i caracterizează pe oamenii de aici. Sîmbătă comi­tetul de partid pe uzină s-a în­trunit într-o adunare extraordina­ră. Au fost sancționați — după dis­cuții fierbinți — un maistru,și un inginer, pentru indulgență, lipsă de răspundere față de problemele stringente ale secției Turnătorie. Asta se întîmplă mai rar. Secre-toni CACIULARU (Continuare în pagina a IV-a) <•*> C.A.P. Faraoani Acțiuni­­ intense de eliminare a excesului de apă Cooperatorii din Faraoani acționează în aceste zile cu toată strădania pentru evacua­rea apei provenite din topirea zăpezii de pe terenurile unită­ții. Joi, la punctul „Boloșcău" lucrau, la decolmatarea cana­lelor de irigații și scurgerea apei de pe un teren în supra­față de 100 hectare, aproape 40 cooperatori. Ieri, așa cum ne informa ing. Eduard Bălan, președintele u­­nității, numeroși cooperatori au executat în punctul „Cotu Nicului" lucrări simple de dre­­nare. C.A.P. Siretul Legumicul­turii respectă graficul Deși C.A.P. Siretul, com­una Săucești, nu este una din ma­rile unități cultivatoare de le­gume, grădinarii de aici acor­dă toată atenția activităților de sezon din acest important sector de activitate Respectînd cu rigurozitate graficele întoc­mite, ei au reușit ca, în pofida dificultăților create de condi­țiile climatice din ultima pe­rioadă, să însămînțeze în ră­sadnițe întreaga suprafață sta­bilită prin grafic — 226 mp. în cîmp, de asemenea, s-a acțio­nat la fertilizarea terenurilor, suprafață pe care s-au adminis­trat îngrășăminte organice și chimice ridicîndu-se la aproa­pe­­ 50 la sută din total. Din toamnă , a ținut să precizeze tovarășul Mihail Mihalaș, in­ginerul șef al unității, întreaga grădină a fost arată și fertiliza­tă cu superfosfat- Tratamente de iarnă la pomi Intre măsurile agrotehnice care vizează obținerea unor re­colte sporite de fructe și de cea mai bună calitate, stropiri­le de iarnă la pomii fructiferi ocupă un loc de frunte. Folosindu-se din plin timpul bun de lucru și mijloacele exis­tente, pînă la această dată — așa cum ne informează Ioan Tomescu de la Laboratorul județean de protecția plante­lor —, cea de a II-a stropire de iarnă în livezile cooperati­velor agricole de producție s-a­u efectuat în proporție de peste 90 la sută.­­ Vremea favorabilă din ulti­­­­mele zile fiind prielnică apli­­­­cării tratamentelor contra boli­­l ® lor și dăunătorilor, acțiunea ur­­mează să fie încheiată în cel­­ mai scurt timp. J CALITATEA LUCRĂRILOR ȘI A PRODUCȚIEI­­ o problema de demnitate și patriotism. Preluând și adaptind o prețioasă inițiativă, lucrătorii din agricultura de stat se alătură efortului general pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen Continuind ancheta cu privire la modul în care unitățile agriculturii de stat răspund inițiativei lan­sată de I.A.S. Bacău, „Calitatea lucrărilor și a producției — o problemă de demnitate și patriotism”, astăzi publi­căm relatările altor conducători de unități aparținînd I.A.S. Traian. Cu această ocazie, interlocutorii noștri, în numele colectivelor de muncă din care fac parte, s-au angajat să facă totul pentru a îndeplini în mod exemplar indicatorii stabiliți și angajamentele asumate în cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii. Neculai Ciobanu — șeful Fermei de stat Călugăreni. In anul 1972, unitatea noastră a reușit să rea­lizeze beneficii suplimentare în va­loare de peste 700.000 lei. Succese­le înregistrate s-au datorat îndeo­sebi calității ,lucrărilor efectuate, efectuării acestora la timp și în cele mai bune condiții agrotehnice. Ca urmare, recolta de cartofi a fost depășită cu 5.000 kg la hectar, realizînd in plus circa 750 tone. Rezultatele anului precedent, așa după cum am arătat, au fost bu­ne. Ele insă ne mobilizează la și mai mult pentru 1973. De altfel, dezbaterile care au avut loc în a­­dunarea generală a oamenilor muncii, au scos în evidență noi re­zerve existente în direcția crește­rii producției agricole, mai ales că pentru anul în curs dispunem de un element în plus , din cele 508 hectare cît are ferma noastră, a­proximativ 400 hectare vor fi iri­gate. In aceste condiții, factorul apă va putea fi dirijat așa cum vom crede noi de cuviință, iar nivelul recoltelor va depinde nu­mai de modul în care vom acționa, de priceperea de care dispunem în aplicarea celor mai adecvate teh­nologii. Avînd la bază consideren­tele arătate, pentru 1973, deși sar­cinile de plan sînt sporite față de anul precedent, colectivul de muncă s-a angajat să realizeze peste plan câte 4.000 kg de cartofi la fiecare hectar, suprafața ocupată de aceas­tă cultură fiind de 120 hectare. Grigore Luca — șeful Fermei de stat Traian II : Creșterea oilor nu este o meserie ușoară, așa cum se mai afirmă încă uneori. Spun a­­ceasta întrucît orice greșeală se poate solda cu mari pierderi. Nu vreau să exemplific acest lucru, el fiind bine cunoscut. A aplica u­­nele practici învechite, în această îndeletnicire înseamnă a obține în continuare producții care nu pot răspunde cerințelor actuale. Secto­rul ovin, asemănător celorlalte, trebuie să se înscrie în rîndul ac­tivităților rentabile din agricultură. Noi, încă din anul precedent, am procedat la o concentrare a oilor într-o formă specializată. Ca ur­mare a acestei acțiuni, am reușit să depășim beneficiile planificate cu peste 1.100.000 lei. în momentul de față, ferma pe care o conduc numără peste 10.000 capete, din care aproximativ 7.000 sunt o­­­mamă. Prin introducerea metodei de în­­sămînțări artificiale timpurii, am reușit ca în prezent să avem miei ing. Gheorghe LUPU (Continuare în pagina a IV-a) I Issssss ± S­­or UK ! telegrame externe # «0 M mame * tmme 1 mmm b mmm r mmm b mmm b tmam B 1mm b mmm b mmm , mmm b mmm , mmm * rmmm m l La Conferința organizației județene de partid se sublinia, în da­rea de seamă, faptul că „productivitatea muncii..., s-ar fi putut rea­liza la un nivel superior (in 1972) dacă organele de conducere colec­tivă din unități, organizațiile de partid, sindicale și organizațiile de tineret ar fi acționat pentru extinderea în mai mare măsură a mun­cii în acord global“. Cu același prilej se amintea că experimentele efectuate la G.I.P. Borzești și în alte unități din județ au demon­strat că „extinderea lucrului în acord global în secții și instalații complexe ceinteresează în măsură însemnată lucrătorii în obține­­rea unor rezultate superioare“. De la bun început trebuie să scoatem în evidență faptul că practica lucrului în acord pe platforma petrochimică nu este cu­noscută de prea mult timp. Printre specialiștii care s-au ocupat în mod deosebit de aspectele specifice ale introducerii muncii în a­­cord și mai recent în acord global la G.I.P. Borzești se numără și economistul Constantin Zaharia, șeful biroului normare, precum și tehnicianul proiectant normator Dumitru Damian. Iată în conti­nuare consemnate cîteva opinii în legătură cu această temă. in: Munuyette de d­omn: " 1B50 ~m Se extinde retribuirea C. Zaharia. La jumătatea anu­lui trecut doar unu la sută din nu­mărul total de salariați ai Grupu­lui lucrau în acord colectiv sau in­dividual. In 1972, G.I.P. Borzești Pe platforma petrochimică Borzeși avea planificat un procentaj de cu­prindere de 11,5 la sută. Urmare a intensificării eforturilor depuse pe multiple planuri, de către colecti­vul de conducere, organizația de partid, de sindicat și U.T.C., în ul­timul trimestru al anului 1972, circa 17 la suta din totalul munci­torilor Grupului lucrau în acord colectiv sau individual. S-a scurs puțin timp de atunci, dar, eficiența nu a întîrziat să apară. Cifrele de plan au fost depășite substanțial la toate produsele pentru a căror obținere s-a introdus lucrul în a­­cord. De altfel, ziarul „Steagul roșu“ a consemnat aceste cifre la momen­tul respectiv. De asemenea, în pri­mele două luni ale anului în curs au fost obținute producții supli­mentare față de planul maximal. S-au dat peste plan : 382 tone cau­ C. BUCULEI (Continuare în pagina a II-a) wk

Next