Steagul Roşu, martie 1973 (Anul 28, nr. 6235-6261)

1973-03-21 / nr. 6252

ANUL XXVIII — NR. 6.252 (8.031) MIERCURI 21 MARTIE 19734 pagini — 30 bani In spiritul indicațiilor Plenarei C.C. a­ P.C.R. AUTODOTAREA — acțiune de maximă importanță F.C.H. „Letea“ Un prim succes al anului acesta Sporirea eficienței întregii activități eco­nomice constituie unul din obiectivele de pri­mă importanță ale ac­tualului cincinal, trasat la Congresul al X-lea al partidului și reluat de fiecare dată în dis­cuție la plenarele Co­mitetului Central. Pe această linie, des­coperirea și punerea in valoare a resurselor e­­xistente în fiecare uni­tate se constituie într-o sarcină permanentă a colectivelor de muncă, angajate plenar în în­deplinirea în mod rit­mic și la cotele maxi­male a sarcinilor de producție. Autodotarea — acti­vitate complexă, a an­trenat majoritatea spe­cialiștilor și muncitori­lor Fabricii de hîrtie și celuloză „Letea" Ba­cău. Un prim succes al anului 1973 i colectivul de specialiști al servi­ciului mecanic-șef, a­­nalizînd documentația tehnică a unei noi lu­crări, și-a dat avizul favorabil. Este vorba de „Instalația de spă­lare a flanelelor de la mașinile de fabricat hîrtie pentru țigarete și suport carbon — res­pectiv numărul 9 și 10“. Instalația aparține in­ginerului Liviu Dobră­­năuțeanu, tehnicienilor Constantin Hurdubei și Nicolae Lungu, mais­trului Augustin Bodor și șefului de echipă Gheorghe Hanganu. Așadar, un prim punct din graficul lu­crărilor de autoutilaje prevăzute a se realiza în acest an a fost re­zolvat. In ce constă e­ficiența economică a instalației ? In primul rînd, se face o însem­nată economie de va­lută, prin eliminarea importului de flanele ; se obține îmbunătăți­rea sorturilor de hîrtie fabricate pe aceste ma­șini ; este asigurată rit­micitatea producției, prin evitarea stagnări­lor datorate aprovizio­nării defectuoase. Fotografiile noastre vă prezintă două sec­vențe de detaliu ale instalației : pomp­a de vacuum în faza ultime­lor pregătiri care au precedat pornirea a­­cesteia și, respectiv, maistrul Augustin Bo­dor — de la atelierul mecanic — urmărind funcționarea uneia din­tre pompele tubulare de la instalația de spă­lare a flanelelor. PRODUCȚII SPORITE prin valorificarea superioară a tuturor rezervelor și buna gospo­dărire a pămintului • Fft i Ö L 1 u l L *J A NTRaLA ITNiVERilTAHA ; »M. eMINESCU* IAȘ? Prate tan­­dir­apte forily, ihish vă I Pe șantierele de construcții ACORDUL GLOBAL în continuă ofensivă­­ 72,6 la sută din salariații trustului băcăuan de cons­trucții lucrează în acord global • Peste două luni, numă­rul lor va ajunge la 90 la sută • Consecințele ? Econo­mie de materiale, manoperă, timp, fond salarii; un climat favorabil disciplinei tehnologice și muncii; productivitate și eficiență sporite ; posibilități certe de creștere a nive­lului veniturilor­­ — In angajamentul pe anul 1973, aprobat de recenta Ple­nară a Comitetului județean Bacău al P.C.R., printre alte­le, se preconizează extinderea acordului global în construc­ții la 68,5 la sută. Cîți din sa­lariații trustului pe care-1 conduceți lucrează, la ora ac­tuală, in acord global ? — Două din șantiere, respectiv I­ construcții industriale și III insta­lații, lucrează Integral în acord global, inclusiv colectivele de con­ducere. Acum, avem 72,6 la sută, și cred că o să ajungem la peste 90­0 , la sută în cel mult două luni. — Ce argumente aduceți pentru a susține această afir­mație ? — Practic, noi avem toate con­dițiile să mergem spre generaliza­rea acordului global întrucît, în linii mari, activitatea noastră se desfășoară pe un asemenea fond. Fondul este tocmai sistemul după care lucrăm de mulți ani : progra­mare, lansare, urmărire — sistem care pleacă de la pr­ocesele tehno­logice (studiate încă de la apariția documentației) și care înseamnă preformări privind necesarul teh­nologic de materiale, forță de mun­că, utilaje etc. Ca atare, un șantier nu poate exista fără o corelare cu activitatea atelierelor de prefabri­cate, confecții metalice, cofraje, parchete, instalații, betoane ș. a. Tocmai această conlucrare, coope­rare, cum vreți să-i ziceți, impune generalizarea organizării și retri-Interviu cu tovarășul ing. AUREL RUSEI, directorul Trustului de construcții Bacău buirii muncii în acord global. O cere însuși procesul nostru tehno­logic. — Mai sunt și alte argu­mente ? — Desigur i succesele din anul trecut, dintre care nu m-aș opri decît la faptul că productivitatea s-a realizat în proporție de 100,7, la sută, planul inițial a fost depă­­­­șit cu 18 milioane lei, cheltuielile la 1.000 lei producție globală au fost mai mici cu 5,4 lei decît cele planificate, s-au dat peste plan 226 apartamente. In plus, aș aminti și faptul, nemăsurabil, dar evident , încrederea oamenilor. De asemenea, în următoarele zile se va trece la aplicarea siste­mului de distribuire a materiale­lor, de către baza de aprovizio­nare, pe baza cererilor emise de șantiere cu o săptămînă înainte. A­­cest interval permite containeriza­­rea, adică aprovizionarea în com­ploturi, ale cărei avantaje sînt deo­sebit de mari. Să amintesc doar cî­­teva­­ ritmicitatea, evitarea risi­pei de materiale, micșorarea stocu­rilor pe total trust etc. —• Aceasta presupune ca șantierele să cunoască antici­pat necesarul de materiale, de subansamble ! — Bineînțeles. Și încă cu 2—3 luni înainte. In aceste condiții, șantierul știe exact ce are de făcut, cînd are de realizat o anumită fa­ză, iar practica dovedește nu nu­mai că se poate, ci și că e nece­sar, influențele fiind dintre cele mai bune asupra tuturor aspecte­lor : producție, productivitate, ter­mene, cîștig etc. Pe de altă parte, și activitatea atelierelor se învio­­­­rează­ sorții lor de muncă, utilajele sînt mai bine folosite. O altă chestiune care ne deteră Convorbire realizată de Tom­a DUDAU (Continuare în pagina a IV-a) La perclorvinil, consumurile specifice sunt în continuă scădere Este cunoscut că e­­fectele diminuării con­sumurilor și, pe a­­ceastă bază, a cheltu­ielilor materiale, sunt multiple, nivelul aces­tora constituind ele­mentul determinant al prețului produselor realizate, el fiind re­flectat, in cele din ur­mă, în creșterea ren­tabilității, a eficienței economice. Tocmai a­­ceste considerente au determinat petrochi­­miștii instalației per­clorvinil din cadrul U­­zinei chimice Borzești să treacă la o amplă acțiune de mai bună gospodărire și folosire a materiilor prime și auxiliare, măsurile a­­plicate pînă în prezent dovedindu-se deosebit de rodnice. Edificator în acest sens este fap­tul că prețul de cost pe tona de produs fi­nit, realizat cu 3.000 lei mai puțin față de plan în anul 1972, a fost diminuat, în pe­rioada parcursă din a­­cest an, în medie, cu încă 2.000 lei. Reducerea prețului Uzina chimică de cost s-a obținut, în bună parte, prin folo­sirea rațională a ma­teriilor prime și au­xiliare, a utilităților tehnologice. De pildă, consumurile specifice au fost reduse, pe tona de perclorvinil, față de proiect, cu 19 kg la policlorura de vinil­­suspensie, cu 20 kg la clor lichid, cu 200 kg la hidroxid de sodiu. Dacă la consumul de monoclorbenzen nu a fost atinsă încă cifra din proiectul de fabri­cație, totuși, față de plan, s-a înregistrat o reducere de circa 118 kg, ceea ce ne arată că și în această direc­ție colectivul instala­ției se află pe drumul cel bun. De altfel, mă­surile stabilite într-o recentă adunare gene­rală a organizației de partid au fost orienta­te cu precădere spre reducerea în continua­re a consumului de monoclorbenzen, pen­tru aducerea lui, în cel mai scurt timp, la nivelul proiectat. Este vorba, între altele, de stricta respectare a re­țetei de fabricație, de etanșarea mai bună a utilajelor vehiculatoa­­re de produse, urmări­rea funcționării corec­te a condensatoarelor etc. Telegrame externe IN DEZBATERE PUBLICĂ. Proiectul de lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași Prevederi judicioase in spiritul echității sociale Proiectul de lege la care ne re­ferim a fost primit cu un deose­bit interes de cetățeni, care după lectura lui au putut constata su­perioritatea reglementărilor pro­puse, astfel incit să se asigure o administrare corespunzătoare fondului locativ și să se stabileas­a­că relații cît mai judicioase între proprietari și chiriași. In legătură cu acest proiect am întreprins o anchetă în rîndul sa­lariaților Fabricii de postav „Pro­letarul“ din Bacău, care au ținut să sublinieze calitatea legii supu­se dezbaterii publice și să parti­cipe la definitivarea textului cu cîteva propuneri. „Țin să remarc — ne-a spus to­varășul Gheorghe Pruteanu, fila­tor — că acest proiect prevede pentru fiecare persoană o supra­față locuibilă de 10 m­p în loc de 8 m­p ca în actuala lege, deci un spațiu mult mărit, ceea ce deter­mină posibilitatea unui­­ confort sporit pe de o parte, iar pe de al­tă parte nu trebuie pierdut din ve­dere că aceasta înseamnă, în unele cazuri, reducerea chiriei. De a­­semenea, se creează fundamentul legal ca proprietarii particulari să nu mai poată pretinde sume peste cotele stabilite și nici chiriașii în situația subînchirierilor. Găsesc deosebit de judicios ca și subînchi­­rierea să se facă prin contract scris, după cum prevede proiec­tul, iar prin Hotărîre a Consiliu­lui de Miniștri vor trebui stabilite tarife pentru camere goale sau mo­bilate, cu conforturi diferite, ca să se închidă toate portițele speculei de locuințe“. Maistrul țesător Gheorghe Bon­­taș, a apreciat necesitatea noilor reglementări cu privire la spațiul locativ, subliniind că și în conti­nuare, statul nostru socialist, în spiritul eticii și echității va mani­festa preocupare deosebită pentru dezvoltarea localităților și va con­strui din fondurile statului un vo­lum însemnat de apartamente des­tinate oamenilor muncii cu salarii mici, precum și celor aflați în u­­nele cazuri speciale. In perfectarea legislației aflate în dezbatere publică în fază de proiect, la art. 10 alin. 3 care dis­pune ca salariații transferați în in­teresul serviciului în alte locali­tăți, cei angajați la noile întreprin­deri, cei angajați pentru prima da­tă, să beneficieze de locuințe din fondul de stat, în continuare, timp de 5 ani, tovarășul Gheorghe Bon­taș a propus completarea textului în sensul următor : „în redactarea, ce o are proiec­tul — arăta interlocutorul nostru — se înțeleg cei 5 ani numai de la data intrării în vigoare a legii, ori situații de transferări in alte lo­calități, de noi angajări în muncă etc. vor interveni mereu. De aceea, propun ca termenul de 5 ani să se refere de la data angajării, trans­­ferării etc­. Tovarășa Zamfira Balercă, fini­­­­soare, referindu-se la prevederile stabilirii și plății chiriei a relevat că nivelul actual al chiriilor este judicios așezat, că acesta nu re­­­­prezintă decît o mică parte din sa­­­­lariu și că este firească delimita­rea chiriei pe mai multe categorii în funcție de mărimea salariului. A avut insă și următoarea comple­tare : „Capitolul IV din proiect, precizează care sunt tarifele pentru chirii, în funcție de salariul tari­far sau pensia chiriașului ; cred că ar trebui să se facă mențiunea că tariful se stabilește în funcție de salariul net, care reprezintă veni­tul real și pensie, deja pensia re­prezentând venitul net, nefiind im­pozabilă. Pentru identitate de ra­țiune deci să se ia în calcul pen­sia care-i neimpozabilă și salariul tarifar net“. „Consider — ne-a spus țesătoarea­­ Maria Apopii — că acest proiect de lege este foarte bun, constituind din nou o manifestare concludentă a grijii partidului și statului nostru pentru dezvoltarea spiritului eticii și echității sociale; în continuare, sunt sprijiniți în construcția de lo­cuințe și muncitorii, toate catego­riile de salariați, chiar cei cu sa­larii mici și mijlocii, aceștia fiind favorizați de prevederile legii, în ce privește capitolul relații chiriaș —proprietar, aș găsi de cuviință u­­nele mici completări. Astfel cred­ că e util ca proprietarul particular care nu închiriază camerele dispo­nibile, să aibă totuși DREPTUL DE OPȚIUNE cu privire la chi­riașii pe care-i repartizează consi­liul popular; în acest sens eu pro­pun completarea articolului 60 din proiect“. Am relatat cîteva propuneri și discuții care atestă preocuparea și participarea activă a cetățenilor la perfectarea legilor supuse dezbate­­­­rilor publice. G. MOSARI, consilier juridic ț Două harnice muncitoare din secția filatură a Fabricii „Proletarul“ din Bacău : Sofica Tomescu și Minodora Banc, care își depășesc lunar planul cu 100—300 kg fire. Foto : C. BURSUG Evoluția situației meteorologice în ultimele 24 de ore Institutul Meteorologic infor­mează că în cursul dimineții de marți au mai căzut precipitații sub formă de ninsoare în jude­țele Ilfov, Teleorman, Olt, Vîlcea, Argeș, Dîmbovița, Prahova, Bra­șov, Covasna, Harghita și Sibiu. Cantitativ, precipitațiile au fost slabe,­ nedepășind un litru pe me­tru pătrat. In celelalte regiuni ce­rul a devenit variabil. La ora 14,00, mai ningea numai la Roșiori de Vede, Alexandria, Cimpina, și în zona de munte la Lăcăuți și la Păltiniș-Sibiu Temperaturile ae­rului oscilau între 0 grade la Bo­toșani, Tg. Secuiesc, Pitești, Ale­xandria și Titu și plus 9 grade la Satu Mare, Arad și Timișoara. La București a fost plus un grad. Miercuri, vremea va deveni fru­moasă în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil și se vor produce unele înnourări mai ac­centuate în partea de nord, unde sînt posibile precipitații slabe, lo­cale. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile vor fi cu­prinse între minus 7 grade și plus 3 grade, iar maximele între 2 și plus 12 grade, local mai ridicate în sud-vestul țării. La București, cerul va fi va­riabil, iar vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile maxime vor urca pînă la 8 grade. Pe strada animată de mulțimea orașului, o tînără pe chipul căreia se poate citi expresia unei puter­nice frămîntări lăuntrice se în­dreaptă spre clădirea Inspectora­tului județean Bacău al Ministe­rului de Interne, întrebată de ofi­țerul de serviciu asupra motive­lor vizitei, tînăra răspunde: „mă numesc R.C. și aș dori să discut cu un ofițer de securitate". In biroul ofițerului — o atmos­feră calmă, discuții sincere. Cu timiditatea firească la cei 19 ani pe care îi are și în împrejurările în care se află, tînăra R.C. se destăinuie : „Era în august 1971. Mă aflam pe litoral, împreună cu mai mulți colegi, băieți și fete. Fiecare în­vățam la liceu limbi străine și, dornici de conversații, ne-am ală­turat unui grup de tineri simpa­tici, veseli, veniți de peste hotare. Așa se face că am devenit mai apropiată de Willy. Avea pe a­­tunci 27 de ani. Bine făcut, mereu pus pe glume, serios cînd trebuia, Willy m-a încîntat. Restul va­canței l-am petrecut împreună. A urmat corespondența reciprocă, uneori mici cadouri, pînă în vara trecută cînd mă pomenesc că, pe strada noastră, oprește o mașină elegantă. Din ea cobora Willy. Am fost cum nu se poate mai bucuroasă să-l revăd în asemenea împrejurări. Nu mai vorbesc de cadourile făcute și, o dată cu ele, promisiunea de căsătorie. Cu mul­tă ușurință, părinții mei au con­simțit să plec cu Willy într-un voiaj prin țară. Păream fericită și credeam în iubirea lui sinceră, așa nicit nu m-a surprins hotă­­rîrea de a depune actele pentru căsătorie. Fericirea mea era du­blată de bucuria părinților. Dar iată că, tocmai cînd se pă­rea că e mai frumos, cînd mă gîndeam cu emoții la viitorul că­min ce-l vom întemeia, a interve­nit ceva care mi se pare că nu face parte din ceea ce ne-a legat pînă acum. Cu cîteva zile in ur­mă, am primit această scrisoare", și tînăra prezintă ofițerului scri­soarea în cauză. Din lectura primelor fraze, ofi­țerul își dă seama că tonul lor nu reflectă sinceritatea sentimen­telor despre care interlocutoarea vorbise cu atîta convingere. Ur­mătoarele rînduri aveau să lămu­rească dezamăgirea tinerei fete și motivele care au adus-o în fața ofițerului In loc să se intereseze despre preocupările logodnicei, despre sănătate sau intensitatea senti­mentelor sale. Willy se interesa acum de niște informații cu ca­racter secret pe care R.G. le-ar fi putut afla cu ușurință de la tatăl ei, inginer chimist, care, de mai mulți ani, face unele cercetări în acest domeniu. Cazul de față nu l-a surprins pe ofițer, nefiind singurul de acest fel. Asemenea proiecte de călătorii „din dragoste“ cu țintă precisă, mai intîlnise. Pe chipul tinerei fete se citea lupta ce se dăduse cu sine însăși. Ce-ar fi trebuit să facă? Pe ce drum ar fi trebuit să apuce ? La cine să renunțe, la Willy sau la conștiința demnității sale? „Dra­gostea“ lui Willy nu a putut în­vinge dragostea de țară și atunci a viles singură calea destăinuirii. După discuțiile ce au urmat, Lillora R. s-a despărțit de ofițer mulțumită că și-a regăsit liniștea interioară că a putut să înțeleagă mai bine distanța dintre iluzii și realitate că va avea tăria să le spună părinților unele lucruri, pe care normal ar fi trebuit să se afle de la ei. De fapt, prin a­cest gest, R.G. își făcuse și o da­torie cetățenească. Și dacă visul ei se sfîrșise, pen­tru ofițer rămînea să răspundă la o întrebare , îl interesează oare, pe acest tînăr vesel, venit să se bucure de căldura soarelui româ­nesc, datele cerute logodnicei, sau in spatele său se ascund acei corbi flămînzi, care în căutarea prăzii nu se sfiesc să profite de asemenea tineri ? Mi s-a părut că ofițerul avea deja un răspuns la întrebare și nu am­ mai insistat. Dar, în acele momente, m-am gîndit că acei inși lipsiți de scrupule ar putea să ținteas­că, cu mai mulți sorți de izbindă și spre unii tineri pe care îi întîlnesc, adesea, la ore tîrzii, in holurile hotelurilor, în restau­rante și baruri, tineri pe lîngă care noi, părinții, pedagogi, colegi, trecem uneori cu nepăsare. De cîte ori, in aceste locuri, nu-și fac apariția „oaspeți" cunos­cuți ca­ Mariana P., Tita­n, ti­nere care și-au abandonat studiile și caută servicii numai pe măsura pretențiilor lor, dar care de fapt se simt bine cînd trăiesc din punga „babacilor“. Crezîndu-se mari „vedete" găsesc că e mai ușor să-și vîndă tinerețea cu pre­țul unei perechi de ciorapi sau al unui ruj de buze, primului Hans, Pierre sau Giovani ieșit în cale, indiferent dacă acesta abia folo­sește lama de ras sau are tîm­­plele cărunte. Ba mai mult, cuprinse de mrea­ja acestei vieți facile, tinere ca Daniela G. sau Juliana h. ar fi dorit să facă o călătorie mai lun­gă, ascunse în portbagajul lui Hans sau cabina frigotehnicii lui Giovani. Pentru a da o imagine mai completă unor asemenea anturaje, nu trebuie să i uităm nici pe Victor M , Cornel C . și Petrică M, tineri scăpați de sub controlul părinților și care nea­vin­d o ocu­pație onestă, și-au făcut o profe­sie ..a lor", aceea de a acosta cetățeni străini cu care practică schimbul ilegal de valută și alte „bișiițăr­ii“. Doar intervenția orga­nelor chemate să aplice legea l­a fapte cu consecințe mai grave. Să nu se înțeleagă greșit , nu pledăm pentru interdicția u­­­­nor relații principiale, amicale,­­ sincere, cu tineri de peste hotare,­­ ci dimpotrivă, am dori să se cul­­­­tive relații care-i apropie pe oa­­­­meni și îi ajută să se cunoască , mai bine, relații care îi unesc in aceleași idealuri umanitare de progres și demnitate. De altfel,­­ sunt cunoscute și apreciate în toa­tă lumea eforturile consecvente ale României socialiste, autoare a­­ unor importante acțiuni care își propun tocmai promovarea unor asemenea principii în educarea­­ tinerei generații. Tînăra R. are un caracter deo­­­­sebit, ea a crezut intr-un ideal ■ sincer, dar atunci cînd a sesizat­­ dimensiunile realității, a găsit resursele discernămîntului. Să ne­­ gîndim însă la aceștia din urmă : • pot ei să înțeleagă că de la ® pe­­­­reche de ciorapi, de la „bișnițărie“, • nu mai e decît un pas ptnă la o informație ? Și atunci cînd pă­rinții unora dintre ei dețin func­­­­ții de răspundere, sunt posesori de secrete, oameni apreciați și­­ respectați, nu sunt expuși oare de­­ către fiii lor unor riscuri, de cele­­ mai multe ori ireparabile ?! Marius DRAGOMIR, Tom­a JAMINEASA ! CEIA CE NU TREBUIE PUS NICIODATĂ IN CUMPĂNA...

Next