Steagul Roşu, aprilie 1974 (Anul 29, nr. 6572-6596)
1974-04-17 / nr. 6585
* 1 H Profesor/ din foaie fárile, vn/fh vo feagul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 6.585 (8.364) MIERCURI 17 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani] ÍNONTIMPINAREA 1 MAI sub semnul marilor evenimente ale anului, a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, însuflețită în trecere socialistă sub deviza, înainte de termen Schela de foraj Tîrgu Ocna 4.958 metri forați în plus față de plan ta Schela de foraj Tg. Ocna, întrecerea petroliștilor pentru mai mult, mai repede, mai bine se concretizează în realizări de prestigiu. Hotărîți să întîmpine ziua de 1 Mai, cele două mari evenimente din istoria țării cu un bilanț cu mai bogat în succese, sondorii de pe Valea Trotușului acționează susținut în direcția înfăptuirii a două principale obiective: creșterea vitezei de lucru și reducerea timpului neproductiv. Organizîndu-și mai bine munca, utilizînd tot mai eficient metodele moderne de foraj, ei au reușit ca de la începutul anului și pînă în prezent să obțină o viteză de lucru cu 20 la sută mai mare față de cea planificată, timpul neproductiv fiind de numai 3,5 la sută. De menționat că angajamentul la acest din urmă indicator este de 10 la sută. Aceste succese s-au materializat, în final, în depășirea planului cu 4.958 metri forați, peste prevederi fiind terminate 3 sonde. In fruntea entuziastei întreceri se află, în continuare, brigăzile de petroliști conduse de maiștrii Ion Damaschin și Alexandru Mihăiță. Ocolul silvic Oituz S-a încheiat campania de împăduriri Campania de împăduriri din primăvara acestui an s-a încheiat la Ocolul silvic Oituz la data de 10 aprilie, deci cu 10 zile mai devreme decit era prevăzut. Colectivul de aici s-a angajat ca în campania din semestrul I 1974 să împădurească o suprafață de 100 hectare cu rășinoase, din care 50 hectare culturi speciale de molid pentru celuloză. Suprafața propusă a se planta s-a depășit cu 4 hectare, realizîndu-se astfel 104 hectare, pentru care s-au folosit puieți de rășinoase de cea mai bună calitate, produși în pepinierele proprii, precum și puieți din regenerări naturale. Din întreaga suprafață plantată s-au executat 20 hectare împăduriri prin muncă voluntar-patriotică, la care și-au adus contribuția cetățeni din comuna Oituz, tineri uteciști, elevi de la școlile generale din satele Oituz și Fierăstrău, precum și întregul personal silvic al ocolului. Personalul tehnic al ocolului silvic a asigurat asistența tehnică pe toate șantierele, executîndu-se lucrări de cea mai bună calitate. Se poate evidenția contribuția adusă de brigadierul Petre Cojocaru, tehnicianul Gheorghe Nistor, pădurarii Ștefan Barote și Gheorghe Butnaru din șantierul Leșunț, brigadierul Dumitru Bordea, pădurarii Ion Tărîță și Constantin Ghilogaș din șantierul Hîrja, tehnicianul Constantin Vrînceanu și pădurarul Neculai Hăpău, din șantierul Runcu. Era VINTER, tehnician silvic, Ocolul Oituz BIBLIOTECA CENTRALA UNrVEtSTARÄ JA RMTNRSCU- IASI UN SUCCES DE PRESTIGIU întreprinderea de confecții și-a realizat sarcinile de plan pe 4 ani ai cincinalului Prin telefon de la directorul întreprinderii de confecții Bacău ! „Alo, redacția, avem o veste bună, întreprinderea noastră și-a realizat sarcinile de plan aferente celor 4 ani din actualul cincinal". Informarea a fost scurtă. Pentru că evenimentul prezintă o deosebită importanță în viața economică a municipiului, am descins ieri la cunoscuta întreprindere băcăuană. Tovarășul director, inginerul Aristide Silvestru ne aștepta radiind, dovadă că momentul fusese deja, trăit de întreaga suflare a întreprinderii. Ni se relatează cu emoție că prin rîvna tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de aici, întreprinderea poate raporta, in anul marilor evenimente, în cinstea acestora, un succes remarcabil, aproape unic în istoria unității. „în cei 25 de ani de cînd ființăm —1 intervine tovarășa Margareta Miță, secretara comitetului, de partid de aici, succesul de astăzi se înscrie, ca un prinos de muncă și realizări, pentru condițiile create, pentru continua dezvoltare și modernizare a fabricii“. Pînă la sfîrșitul anului patru al cincinalului, din estimările serviciului de planificare se vor obține importante cantități de produse. „La producția globală estimăm, de pildă, o depășire de 397 milioane lei, iar la producția marfă de aproape 340 milioane lei“ — ne informează economistul Alexandru Drugan. Planul cincinal la export a fost realizat încă de anul trecut. Și, totuși, care au fost condițiile care au permis colectivului de aici să fie printre primele din județ care raportează o asemenea realizare? Din multele date pe care le-am notat, principalele ar fi acestea : preocuparea permanentă a comitetului de partid, a conducerii întreprinderii pentru modernizarea producției și a muncii și care a condus la creșterea impetuoasă a productivității muncii. In 1973, de exemplu, productivitatea uinul salariat de la „Confecția" a crescut cu 5.400 lei față de anul precedent. Introducerea unor noi tehnologii de lucru ca termocolarea sau mecanizarea integrală a coaserii nasturilor metalici și altele s-au soldat cu economii cifrate la peste 600.000 lei. Nivelul cheltuielilor materiale la 1.000 lei producție marfă in anul trecut era cu 40 lei mai mic decit cu un an înainte. Rentabilitatea producției realizate la „Confecția“ înregistrează un ritm de creștere anual de 5 la sută. Merită a fi amintit că prin folosirea intensivă a spatiilor de producție existente, în 1974, se prevede realizarea unei producții cu 20,7 la sută mai mare decit în urmă cu 4 ani. Asemenea preocupări, de atingere a unor cote de eficiență economică pe măsura dotărilor și a pregătirii salariaților întreprinderii, ne-au fost sintetizate pe scurt de cîțiva dintre comuniștii cu care am stat de vorbă. Eujenița Stan — muncitoare fruntașă la unitatea 15-16: „Realizarea înainte de termen a cincinalului ne preocupă pe toți. Stă în puterea noastră. O dovedesc rezultatele întreprinderii. Despre tineret ce-aș putea să spun. Sînt entuziaști. Unii rămîn alături de noi, se străduiesc să,muncească de la egal la egal, îi ajutăm. Cu entuziasmul lor, cu experiența noastră, unitatea în care lucrăm este de mult timp cotată printre fruntașe“. „Ordine, disciplină, răspundere“ așa se cheamă una dintre inițiativele tineretului de la „Confecția". • în curînd colectivul de muncă de aici va lansa o inițiativă originală, un fel de desemnare periodică a celui mai bun dintre cei mai buni. Pe fondul acestor succese, al angajamentului de a raporta terminarea cincinalului chiar în acest an, prin luna octombrie, va fi desigur greu să alegi pe cel mai bun dintre... fruntași. Pentru aceasta, aveam să aflu, fiecare comunist trebuie să se constituie un exemplu de conduită în muncă și în viață, pentru aceasta, inițiative precum „Calitatea producției — o problemă de demnitate și patriotism" sau „Contul economiilor" sau „Prietenii noului angajat", sunt menite să mobilizeze pe toată lumea la realizarea normelor, a sarcinilor de plan în ponrjitii de eficiență sporită. La stația de radioficare a întreprinderii urma să se facă îndeobște cunoscut evenimentul, dar oamenii, aflaseră, știau, vestea a trecut de la o mașină de cusut la alta, de la un prod la altul. S-au făcut și comentarii. Din mers s-a trăit succesul, prin muncă harnică a fost serbat. C. BUCULEI La unitatea de producție numărul 1, imaginea surprinde un aspect de muncă intensă, desfășurată în contul angajamentului : CINCINALUL IN 3 ANI ȘI 9 LUNI. Foto: C. BURSUC La Ferma de stat Radomirești In primul trimestru 1260 hectolitri lapte peste prevederi Eforturile colectivului Fermei de stat Radomirești — unitate specializata în creșterea vacilor de lapte — sunt materializate în rezultatele meritorii pe care se înregistrează lună de lună. La sfîrșitul primului trimestru, vară, sarcina de producție a bunăfost substanțial depășită, livrînd peste plan aproximativ 1260 hectolitri de lapte. De asemenea, urmare a respectării cu rigurozitate a tehnologiilor indicate de specialiști, sporul de creștere în greutate a tineretului înregistrează niveluri superioare celor înscrise în plan. Evident că producția obținută suplimentar nu spune prea multe, dacă, nu amintim despre productivitatea pe cap de animal. Tocmai asupra acestui fapt vrem să insistăm. Aici la Radomirești, de pildă, producția medie zilnică de lapte realizată pe fiecare vacă furajată este de 11 litri. Intre zootehniștii de nădejde, inginerul G. Crețu, șeful fermei, a ținut să sublinieze activitatea cîtorva : Dumitru Trifan, Ion Opincaru, Ion I. Rotaru, Gheorghe Vînturache și frații Bogdan. Rezultatele de pînă acum dau primele garanții că sarcina anuală de lapte va fi depășită cu aproximativ 200 litri pe fiecare vacă furajată, așa după cum s-au angajat crescătorii de animale în adunarea generală a oamenilor muncii. De altfel, în momentul de față se acționează cu hotărîre în vederea asigurării necesarului de furaje pentru anul în curs. Aspersoarele lucrează la întreaga capacitate, suprafața irigată pînă în prezent fiind de aproximativ 270 hectare. Vorbind despre condițiile create pentru realizarea unor cantități sporite de nutrețuri, trebuie să arătăm că întreaga suprafață a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice, iar 25 la sută din terenurile destinate culturii furajelor au primit și îngrășăminte organice. Ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare In prezența președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii Adunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Dhillon (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (SUA), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare ,P. C. Terenzio, precum, și de alte personalități politice care au adus președintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversație caracterizată de convingerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu in succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naționale a președintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, președintele Grupului Român din Uniunea Interparlamentară, a mulțumit președintelui Ceaușescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezența sa inaugurarea lucrărilor sesiunii și a adresat tuturor participanților salutul deputaților români. In continuare, a luat cuvîntul tovarășul Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la București, însoțit de aplauzele întregii asistențe, a urcat la tribună președintele României Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea sa a fost urmărită cu deosebită atenție, îndelung aplaudată, în numele parlamentarilor prezenți la sesiune, președintele Grupului Român a exprimat mulțumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta apreciere dată activității Uniunii Interparlamentare. „Ideile generoase cuprinse în cuvîntarea șefului statului român oferă lucrărilor sesiunii noastre cele mai fericite auspicii. Ele vor anima — sînt convins — dezbaterile și hotărîrile care vor fi adoptate“. A luat apoi cuvîntul Gardial Singh Chillow, președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar. Cu aceasta, s-a trecut la lucrările pe comisii, consacrate studierii: problemelor politice, ale securității internaționale și dezarmării; celor parlamentare, juridice și probleale drepturilor omului ; problemelor economice și sociale; problemelor privind educația, știința și cultura ; problemelor privind teritoriile autonome și problemelor etnice. Cuvîntarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și domnilor, Onorată asistentă, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii, de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalități marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situației politice internaționale actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așezarea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare națională a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate și respect reciproc intre națiuni, de pace și colaborare între state. O importantă deosebită are faptul că sesiunea reunește parlamentari din țări cu orînduiri sociale diferite, reprezentând opinia publică de pretutindeni, năzuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condițiile de astăzi opinia publică și reprezentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluției politice mondiale, în promovarea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activității politice în viața internațională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit, in lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că in ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în mod grav pacea și securitatea planetei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între națiuni. O semnificație deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în direcția normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea și desfășurarea conferinței general-europene, în același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forțe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominația și dictat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și consecvență a eforturilor depuse de fortele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internațional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate internațională, acționează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relații dintre state, pentru triumful colaborării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm, permanent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orînduire socială. în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și reprezentanții unui număr mare de state, milităm activ pentru soluționarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor și popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane, în ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, (Continuare în pag. a IV-a) Președintele Nicolae Ceaușescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit marți la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rodnice avute cu prilejul vizitei șefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., constatîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colaborării și înțelegerii dintre cele două State, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american, în acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oamenii politici, precum și între reprezentanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții Internationale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbunătățirea climatului politic în lume și s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin: promovarea unor relații noi între state, bazate pe echitate și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspirațiilor legitime de pace, progres și bunăstare ale tuturor națiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy. Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. . Intr-un oraș modern, privind prestațiile de servicii către populație — Modernul municipiu de pe Trotuș — rezultat al politicii de industrializare socialistă, promovată cu consecvență de partidul și statul nostru — a intrat în cel de-al douăzeci șidoilea an de existență economică, socială și politică. Aici locuiesc aproape 65.000 cetățeni. Toate acestea au dus, după cite știm, și la stabilirea unui întreg șir de măsuri, menite să dezvolte rețeaua prestațiilor de servicii, venindu-se în întîmpinarea solicitărilor cetățenești. V-am ruga să punctați cîteva realizări către care s-a orientat și efortul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Convorbire cu tovarășa FLORICA LEUȘTEAN, vicepreședintă a Comitetului executiv al Consiliului popular al Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej — Inscriindu-se în vasta problematică a creșterii nivelului de trai al populației, dezvoltarea și diversificarea prestărilor de servicii către populație preocupă Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, care consideră că în etapa actuală paralel cu creșterea tot mai accelerată a nivelului de trai, trebuie să aibă loc o schimbare a raportului de timp în favoarea cetățenilor, vizînd îmbunătățirea permanentă a organizării și diversificării prestațiilor serviciilor. Așa se explică faptul că in municipiul nostru s-au înființat și se înființează noi unități de producție industrială și de prestări servicii, cele existente s-au extins, fiind satisfăcute nevoile populației intr-o măsură din ce în ce mai mare. Spre exemplificare, să ne referim la existența și funcționarea spălătoriei mecanice și curățătoriei chimice, vopsitoria chimică, transportul mobilei și a altor obiecte de uz căsnicia domiciliu , la unitățile de reparat și lustruit mobilă, confecționat plapume și altele, cum sunt, cele de blănărie și cojocărie, s-au înființat magazine și raioane cu produse semipreparate tip „Gospodina“, se realizează, totodată, aprovizionarea cu mărfuri alimentare la domiciliu, pe bază de comenzi etc., etc. Paralel cu diversificarea prestațiilor de servicii s-a urmărit ridicarea, pe o treaptă superioară, a nivelului calitativ al acestora, formarea unei atitudini civilizate a lucrătorilor față de cetățeni, multă operativitate și promptitudine în rezolvarea solicitărilor și a comenzilor. Dacă în această direcție au fost aleți. Rom CAGIULARU . (Continuare în pag. a III-a) t