Steagul Roşu, aprilie 1974 (Anul 29, nr. 6572-6596)

1974-04-17 / nr. 6585

* 1 H Profe­sor/ din foaie fárile, vn/fh vo f­eagul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 6.585 (8.364) MIERCURI 17 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani] ÍN­ONTIMPINAREA 1 MAI sub semnul marilor evenimente ale anului, a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, însuflețită în trecere socialistă sub deviza, înainte de termen Schela de foraj Tîrgu Ocna 4.958 metri forați în plus față de plan­ ta Schela de foraj Tg. Ocna, în­trecerea petroliștilor pentru mai mult, mai repede, mai bine se con­cretizează în realizări de prestigiu. Hotărîți să întîmpine ziua de 1 Mai, cele două mari evenimente din isto­ria țării cu un bilanț cu­ mai bogat în succese, sondorii de pe Valea Trotușului acționează susținut în di­recția înfăptuirii a două principale obiective: creșterea vitezei de lu­cru și reducerea timpului neproduc­tiv. Organizîndu-și mai bine munca, utilizînd tot mai eficient metodele moderne de foraj, ei au reușit ca de la începutul anului și pînă în prezent să obțină o viteză de lucru cu 20 la sută mai mare față de cea planificată, timpul neproductiv fiind de numai 3,5 la sută. De men­ționat că angajamentul la acest din urmă indicator este de 10 la sută. Aceste succese s-au materializat, în final, în depășirea planului cu 4.958 metri forați, peste prevederi fiind terminate 3 sonde. In fruntea entuziastei întreceri se află, în con­tinuare, brigăzile de petroliști con­duse de maiștrii Ion Damaschin și Alexandru Mihăiță. Ocolul silvic Oituz S-a încheiat campania de împăduriri Campania de împăduriri din pri­măvara acestui an s-a încheiat la O­­colul silvic Oituz la data de 10 a­­prilie, deci cu 10 zile mai devreme decit era prevăzut. Colectivul de aici s-a angajat ca în campania din semestrul I 1974 să împădurească o suprafață de 100 hectare cu răși­­noase, din care 50 hectare culturi speciale de molid pentru celuloză. Suprafața propusă a se planta s-a depășit cu 4 hectare, realizîndu-se astfel 104 hectare, pentru care s-au folosit puieți de rășinoase de cea mai bună calitate, produși în pepinierele proprii, precum și puieți din rege­nerări naturale. Din întreaga suprafață plantată s-au executat 20 hectare împăduriri prin muncă voluntar-patriotică, la care și-au adus contribuția cetă­țeni din comuna Oituz, tineri ute­­ciști, elevi de la școlile generale din satele Oituz și Fierăstrău, pre­cum și întregul personal silvic al ocolului. Personalul tehnic al ocolului sil­vic a asigurat asistența tehnică pe toate șantierele, executîndu-se lu­crări de cea mai bună calitate. Se poate evidenția contribuția adusă de brigadierul Petre Cojocaru, teh­nicianul Gheorghe Nistor, pădurarii Ștefan Barote și Gheorghe Butnaru din șantierul Leșunț, brigadierul Dumitru Bordea, pădurarii Ion Tă­­rîță și Constantin Ghilogaș din șan­tierul Hîrja, tehnicianul Constantin Vrînceanu și pădurarul Neculai Hă­­pău, din șantierul Runcu. Era VINTER, tehnician silvic, Ocolul Oituz BIBLIOTECA CENTRALA UNrVEtSTARÄ JA RMTNRSCU- IASI UN SUCCES DE PRESTIGIU întreprinderea de confecții și-a realizat sarcinile de plan pe 4 ani ai cincinalului Prin telefon de la directorul în­treprinderii de confecții Bacău ! „Alo, redacția, avem o veste bună, între­prinderea noastră și-a realizat sarcini­le de plan aferente celor 4 ani din ac­tualul cincinal". Informarea a fost scurtă. Pentru că evenimentul prezin­tă o deosebită importanță în viața e­­conomică a municipiului, am descins ieri la cunoscuta întreprindere bă­căuană. Tovarășul director, inginerul Aristide Silvestru ne aștepta radiind, dovadă că momentul fusese deja, trăit de întreaga suflare a întreprinderii. Ni se relatează cu emoție că prin rîv­­na tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de aici, întreprinderea poate raporta, in anul marilor eveni­mente, în cinstea acestora, un succes remarcabil, aproape unic în istoria u­­nității. „în cei 25 de ani de cînd fiin­țăm —1 intervine tovarășa Margareta Miță, secretara comitetului, de partid de aici, succesul de astăzi se înscrie­, ca un prinos de muncă și realizări, pentru condițiile create, pentru con­tinua dezvoltare și modernizare a fa­bricii“. Pînă la sfîrșitul anului patru al cincinalului, din estimările serviciu­lui de planificare se vor obține im­portante cantități de produse. „La producția globală estimăm, de pildă, o depășire de 397 milioane lei, iar la producția marfă de aproape 340 milioane lei“ — ne informează eco­nomistul Alexandru Drugan. Planul cincinal la export a fost rea­lizat încă de anul trecut. Și, totuși, care au fost condițiile care au permis colectivului de aici să fie printre primele din județ care raportează o asemenea realizare? Din multele date pe care le-am notat, principalele ar fi acestea : preocupa­rea permanentă a comitetului de par­tid, a conducerii întreprinderii pentru modernizarea producției și a muncii și care a condus la creșterea impe­tuoasă a productivității muncii. In 1973, de exemplu, productivitatea ui­nul salariat de la „Confecția" a cres­cut cu 5.400 lei față de anul pre­cedent. Introducerea unor noi tehnologii de lucru ca term­ocolarea sau mecaniza­rea integrală a coaserii nasturilor me­talici și altele s-au soldat cu econo­mii cifrate la peste 600.000 lei. Nive­lul cheltuielilor materiale la 1.000 lei producție marfă in anul trecut era cu 40 lei mai mic decit cu un an îna­inte. Rentabilitatea producției realiza­te la „Confecția“ înregistrează un ritm de creștere anual de 5 la sută. Meri­tă a fi amintit că prin folosirea inten­sivă a spatiilor de producție existen­te, în 1974, se prevede realizarea unei producții cu­ 20,7 la sută mai mare decit în urmă cu 4 ani. Asemenea preocupări, de atingere a unor cote­ de eficiență economică pe măsura dotărilor și a pregătirii sala­riaților întreprinderii, ne-au fost sin­tetizate pe scurt de cîțiva dintre co­muniștii cu care am stat de vorbă. Eujenița Stan — muncitoare frunta­șă la unitatea 15-16: „Realizarea îna­inte de termen a cincinalului ne preo­cupă pe toți. Stă în puterea noastră. O dovedesc rezultatele întreprinderii. Despre tineret ce-aș putea să spun. Sînt entuziaști. Unii rămîn alături de noi, s­e străduiesc să,muncească de la egal la egal, îi ajutăm. Cu entuzias­mul lor, cu experiența noastră, uni­tatea în care lucrăm este de mult timp cotată printre fruntașe“. „Ordine, disciplină, răspundere“ așa se cheamă una dintre inițiativele ti­neretului de la „Confecția". • în curînd colectivul de muncă de aici va lansa o inițiativă originală, un fel de desemnare periodică a ce­lui mai bun dintre­ cei mai buni. Pe fondul acestor succese, al angajamen­tului de a raporta terminarea cincina­lului chiar în acest an, prin luna oc­tombrie, va fi desigur greu să alegi pe cel mai bun dintre... fruntași. Pentru aceasta, aveam să aflu, fie­care comunist trebuie să se constituie un exemplu de conduită în muncă și în viață, pentru aceasta, inițiative precum „Calitatea producției — o problemă de demnitate și patriotism" sau „Contul economiilor" sau „Priete­nii noului angajat", sunt menite să mobilizeze pe toată lumea la realiza­rea normelor, a sarcinilor de plan în ponrjitii de eficiență sporită. La stația de radioficare a în­treprinderii urma să se facă îndeobște cunoscut evenimentul, dar oamenii, a­­flaseră, știau, vestea a trecut de la o mașină de cusut la alta, de la un prod la altul. S-au făcut și comenta­rii. Din mers s-a trăit succesul, prin muncă harnică a fost serbat. C. BUCULEI La unitatea de producție numărul 1, imaginea surprinde un aspect de muncă intensă, desfășurată în con­tul angajamentului : CINCINALUL IN 3 ANI ȘI 9 LUNI. Foto: C. BURSUC La Ferma de stat Radomirești In primul trimestru 1260 hectolitri lapte peste prevederi Eforturile colectivului Fermei de stat Radomirești — unita­te specializata în creșterea va­cilor de lapte — sunt materializate în rezultatele meritorii pe care se înregistrează lună de lună. La sfîrșitul primului trimestru, vară, sarcina de producție a bună­fost substanțial depășită, livrînd peste plan aproximativ 1260 hectolitri de lapte. De asemenea, urmare a res­pectării cu rigurozitate a tehnologi­ilor indicate de specialiști, sporul de creștere în greutate a tineretu­lui înregistrează niveluri superioa­re celor înscrise în plan. Evident că producția obținută su­plimentar nu spune prea multe, da­că, n­u amintim despre productivi­tatea pe cap de animal. Tocmai a­­supra acestui fapt vrem să insis­tăm. Aici la­ Radomirești, de pildă, producția medie zilnică de lapte realizată pe fiecare vacă furajată este de 11 litri. Intre zootehniștii de nădejde, inginerul G. Crețu, șe­ful fermei, a ținut să sublinieze ac­tivitatea cîtorva : Dumitru Trifan, Ion Opincaru, Ion I. Rotaru, Gheor­ghe Vînturache și frații Bogdan. Rezultatele de pînă acum dau primele garanții că sarcina anuală de lapte va fi depășită cu aproxi­mativ 200 litri pe fiecare vacă fura­jată, așa după cum s-au angajat crescătorii de animale în adunarea generală a oamenilor muncii. De altfel, în momentul de față se ac­ționează cu hotărîre în vederea a­­sigurării necesarului de furaje pen­tru anul în curs. Aspersoarele lu­crează la întreaga capacitate, su­prafața irigată pînă în prezent fiind de aproximativ 270 hec­tare. Vorbind despre condiții­le create pentru realizarea u­­nor cantități sporite de nutre­țuri, trebuie să arătăm că în­treaga suprafață a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice, iar 25 la sută din terenurile destinate cultu­rii furajelor au primit și îngrășă­minte organice. Ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare In prezența președintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 16 aprilie, la Pala­tul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamen­tare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheor­ghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dale­a, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vi­cepreședinți ai Marii Adunări Națio­nale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor permanente ale Marii A­­dunări Naționale, reprezentanți ai vieții­ publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii Adunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preșe­dintele ad-interim al Consiliului In­terparlamentar, G. S. Dhillon (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (SUA), de secretarul general al Uniu­nii Interparlamentare ,P. C. Teren­­zio, precum, și de alte personalități politice care au adus președintelui României un cald omagiu. A urm­at o scurtă conversație caracterizată de convingerea exprimată de președin­tele Nicolae Ceaușescu in succesul misiunii de pace și largă cooperare pe­ care Uniunea Interparlamentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gratitudine pentru a­­precierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțu­miri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din a­­ceastă primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parla­mentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii A­­dunări Naționale a președintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, pre­ședintele Grupului Român din Uniu­nea Interparlamentară, a mulțumit președintelui Ceaușescu pentru cin­stea de a fi onorat cu prezența sa inaugurarea lucrărilor sesiunii și a adresat tuturor participanților salutul deputaților români. In continuare, a luat cuvîntul to­varășul Miron Constantinescu, pre­ședintele Marii Adunări Naționale. Secretarul general al Uniunii In­terparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secre­tarul general al O.N.U., Kurt Wald­heim, reuniunii de la București, însoțit de aplauzele întregii asis­tențe, a urcat la tribună președintele României Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea sa a fost urmărită cu deosebită atenție, îndelung aplaudată, în numele parlamentarilor prezenți la sesiune, președintele Grupului Român a exprimat mulțumiri pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta apreciere dată activității U­­niunii Interparlamentare. „Ideile ge­neroase cuprinse în cuvîntarea șefu­lui statului român oferă lucrărilor se­siunii noastre cele mai fericite auspi­cii. Ele vor anima — sînt convins — dezbaterile și hotărîrile care vor fi adoptate“. A luat apoi cuvîntul Gardial Singh Chillow, președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar. Cu aceasta, s-a trecut la lucrările pe comisii, consacrate studierii: pro­blemelor politice, ale securității in­ternaționale și dezarmării; celor parlamentare, juridice și proble­ale drepturilor omului ; problemelor eco­nomice și sociale; problemelor pri­vind educația, știința și cultura ; pro­blemelor privind teritoriile autonome și problemelor etnice. Cuvîntarea președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și domnilor, Onorată asistentă, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, par­ticipanților la lucrările sesiunii, de primăvară a Uniunii Interparlamenta­re, personalități marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim satisfacția că Româ­nia găzduiește această importantă reuniune internațională. Fără îndoia­lă că lucrările sesiunii, care abordea­ză­ probleme majore ale situației po­litice internaționale actuale, vor con­tribui la mai buna cunoaștere reci­procă, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țărilor participan­te, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noas­tră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își pro­pune să dezbată probleme de impor­tanță capitală pentru așezarea relați­ilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de domina­ție și dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialis­mului și neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare na­țională a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Aborda­rea unui asemenea larg cerc de pro­bleme de către acest important for politic internațional va putea neîn­doios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale for­țelor înaintate de pretutindeni în ve­derea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate și respect reciproc intre națiuni, de pace și colaborare între state. O importantă deosebită are faptul că sesiunea reunește parlamentari din țări cu orînduiri sociale diferite, re­prezentând opinia publică de pretu­tindeni, năzuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor­­ interstatale, bazate pe prin­cipii­ de egalitate și democratice. Sub­liniez în mod deosebit aceasta por­nind de la faptul că în condițiile de astăzi opinia publică și reprezentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai­ mare în determinarea evoluției politice mon­diale, în promovarea păcii și colabo­rării. Tocmai ca rezultat al intensi­ficării activității politice în viața internațională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit, in lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde tran­sformări revoluționare, sociale și na­ționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de pro­cese pozitive în direcția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor ten­dințe noi o constituie faptul că in ul­timii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în mod grav pacea și securitatea planetei, s-au in­tensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colabora­rea între națiuni. O semnificație deo­sebită are, în acest sens, de aseme­nea, trecerea la înfăptuirea dezidera­tului securității europene, realizarea de pași concreți în direcția normali­zării raporturilor dintre statele con­tinentului nostru, începerea și desfă­șurarea conferinței general-europene, în același timp însă, trebuie să con­statăm că în lume mai sunt forțe po­litice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominația și dictat, de agresiune și război, să frî­­neze și să tragă înapoi procesul des­tinderii și păcii, al înțelegerii și co­laborării dintre toate popoarele. A­­ceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și consecven­ță a eforturilor depuse de fortele de­mocratice, de toate popoarele împo­triva încercărilor de reeditare a spi­ritului „războiului rece“, pentru nor­malizarea întregului climat interna­țional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfă­șoară o largă activitate internaționa­lă, acționează din toate puterile pen­tru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pen­tru promovarea noilor principii de re­lații dintre state, pentru triumful co­laborării și prieteniei între toate po­poarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua orîn­­duire socială. Totodată, amplificăm, permanent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării eco­­nomico-sociale independente, promo­văm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orîn­­duire socială. în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu con­ducătorii și reprezentanții unui număr mare­ de state, milităm activ pentru soluționarea problemelor care con­fruntă omenirea contemporană în in­teresul tuturor statelor și popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane, în ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acor­duri — cu numeroase țări ale lumii, (Continuare în pag. a IV-a) Președintele Nicolae Ceaușescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit marți la amiază, pe senatorul democrat american Ed­ward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a ex­primat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rodnice avute cu prilejul vizitei șefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abor­date probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., constatîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă în­deosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea cola­borării și înțelegerii dintre cele două State, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american, în acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oame­nii politici, precum și între reprezen­tanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții Internationale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfac­ție îmbunătățirea climatului politic în lume și s-a relevat necesitatea con­solidării cursului spre destindere, prin: promovarea unor relații noi în­­tre state, bazate pe echitate și depli­na egalitate în drepturi, care să co­respundă aspirațiilor legitime de pace, progres și bunăstare ale tuturor națiunilor lumii. In aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prie­tenească cu soția senatorului ameri­can, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy. Convorbirile și dejunul s-au des­­fășurat în­tr-o atmosferă cordială, prietenească. . Intr-un oraș modern, privind prestațiile de servicii către populație — Modernul municipiu de pe Trotuș — rezultat al poli­ticii de industrializare socialis­tă, promovată cu consecvență de partidul și statul nostru — a intrat în cel de-al douăzeci și­­doilea an de existență econo­mică, socială și politică. Aici locuiesc aproape 65.000 cetă­țeni. Toate acestea au dus, după cite știm, și la stabi­lirea unui întreg șir de măsuri, menite să dezvolte rețeaua prestațiilor de servi­cii, venindu-se în întîmpinarea solicitărilor cetățenești. V-am ruga să punctați cîteva reali­zări către care s-a orientat și efortul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Convorbire cu tovarășa FLORICA LEUȘTEAN, vicepre­ședintă a Comitetului executiv al Consiliului popular al Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej — Inscriindu-se în vasta proble­matică a crește­rii nivelului de trai al populației, dezvoltarea și diver­sificarea prestărilor de servicii că­tre populație preocupă Comitetul executiv al Consiliului popular mu­nicipal, care consideră că în etapa actuală paralel cu creșterea tot mai accelerată a nivelului de trai, tre­buie să aibă loc o schimbare a ra­portului de timp în favoarea cetă­țenilor, vizînd îmbunătățirea per­manentă a­­ organizării și diversifi­cării prestațiilor serviciilor. Așa se explică faptul că in mu­nicipiul nostru s-au înființat și se înființează noi unități de producție industrială și de prestări servicii, cele existente s-au extins, fiind sa­tisfăcute nevoile populației intr-o măsură din ce în ce mai mare. Spre exemplificare, să ne referim la exis­tența și funcționarea spălătoriei mecanice și curățătoriei chimice, vopsitoria chimică, transportul mo­bilei și a altor obiecte de uz căs­nicia domiciliu , la unitățile de re­parat și lustruit mobilă, confecționat plapume și altele, cum sunt, cele de blănărie și cojocărie, s-au înființat magazine și raioane cu produse se­­mipreparate tip „Gospodina“, se rea­lizează, totodată, aprovizionarea cu mărfuri alimentare la domiciliu, pe bază de comenzi etc., etc. Paralel cu diversificarea prestații­lor de servicii s-a urmărit ridica­­rea, pe o treaptă superioară, a ni­­velului calitativ al acestora, forma­­rea unei atitudini civilizate a lucră­torilor față de cetățeni, multă opera­­tivitate și promptitudine în rezolva­rea solicitărilor și a comenzilor. Da­­că în această direcție au fost aleți­. Rom­ CAGIULARU . (Continuare în pag. a III-a) t

Next