Steagul Roşu, aprilie 1974 (Anul 29, nr. 6572-6596)

1974-04-20 / nr. 6588

O eaoul fosu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 6.588 (8.367) SÎMBĂTA 20 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani Reprezentanții oamenilor muncii in organele de conducere colectivă La începutul acestei luni, Casa de cultură a sindicatelor din Bacău a găzduit acțiunile din programul prilejuit de deschiderea cursurilor de pregătire a reprezentanților oamenilor muncii în organele de conducere colectivă din unitățile economice ale județului, la desfășurarea căruia au fost invitați și secretarii comitetelor de partid, U.T.C. și președinții comi­tetelor sindicatelor. Este una dintre acțiunile întreprinse de Consiliul ju­dețean al sindicatelor în scopul ridicării pe un plan calitativ superior a participării delegaților salariaților în comitetele și consiliile cremenilor „Ceea ce se cere acum sindicatelor este de a acțio­na cu toată hotărirea pentru a-și îndeplini rolul de mare însemnătate pe care îl au în societatea noastră, de a participa activ la munca tuturor organismelor și sectoarelor în care sunt reprezentate, de a asigura unirea eforturilor tuturor celor ce muncesc la înfăp­tuirea politicii partidului și statului“. NICOLAE CEAUȘESCU muncii. Dată fiind importanța acestei inițiative pe planul întăririi rolului pe care sînt chemați să-l aibă în organele de conducere acești purtători de cuvînt ai colectivelor de salariați, programul de pregătire înarmarea lor cu cele mai de seamă probleme ale producției și urmărind muncii, ne-am adresat tovarășului Dorin Gherguță, membru al Biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor, pentru a ne furniza citeva păreri și opinii. Prezență activă, angajată deplin în rezolvarea treburilor întreprinderii — De fapt, ce a generat ini­țiativa luată de sindicate de a organiza acest program de in­struire a reprezentanților oa­menilor muncii în organele de conducere colectivă ? — Fără îndoială că preocuparea noastră de a asigura acestora o ast­fel de pregătire încît să aibă posi­bilitatea să participe activ, cu depli­nă responsabilitate, la soluționarea tuturor problemelor economice și so­ciale pe care le dezbat comitetele oamenilor muncii. Nu constituie un secret faptul că nu de puține ori, la unele comitete ale oamenilor muncii, participarea la dezbateri a reprezentanților salariaților din în­treprindere nu se face prezentă. Și trebuie spus că se întâmplă acest lucru, în principal, tocmai din cau­za necunoașterii îndeajuns a esen­ței unor fenomene economico-socia­­le, a greutății pe care aceștia, o în­tîmpină atunci cînd este vorba de a formula o opinie personală în luarea unei decizii de către orga­nul colectiv de conducere din uni­tate. — Probabil că acesta-i doar un aspect. — Pe de altă parte, ceea ce ur­mărim prin organizarea respective­lor programe de instruire vizează înarmarea acestor membri ai co­mitetelor oamenilor muncii, aleși de salariați, cu astfel de cunoștințe ca­re să le dea putința să discearnă, din noianul de probleme care se pun, la un moment dat, în fața în­treprinderii, pe “cele prioritare, de interes deosebit. In acest mod, pre­zența lor în forumul de conduce­re al unității nu va fi formală, ci activă, bazată pe cunoașterea realităților. Cu atît mai mult cu cit marea majoritate a reprezentanților salariaților în aceste organe lucrea­ză nemijlocit în secțiile de produc­ție, acolo unde de fapt se confrun­tă deciziile luate cu realitățile prac­tice de zi cu zi. Și mai trebuie sub­liniat că dacă ceilalți factori de conducere — directori, ingineri-șefi, economiști etc — sunt trimiși la cursuri de înaltă specializare, a­­cești reprezentanți ai colectivelor de muncă, învestiți cu importante atribuții în conducerea treburilor întreprinderii, nu se bucură de ase­menea facilități. — Mai concret, cum este or­ganizat acest program de pre­gătire ? — Experiența anului trecut, cînd aceste cursuri s-au desfășurat în cele două municipii ale județului, ne-a dovedit că este bine ca la rea­lizarea tematicilor pe care ni le-am propus să invităm cadre dintre ce­le mai pregătite, atît de la Acade­mia „Ștefan Gheorghiu" din Bucu­rești, cit și lectori de la Cabinetul județean și Școala interjudețeană de partid. De asemenea, sunt solici­tați activiști de partid și sindicat directori de unități economice etc. Cursurile de pregătire, de a căror bună desfășurare se preocupă răspund, sub îndrumarea Consiliu­­i­lui județean al sindicatelor, consi­liile municipale și orășenești ale sindicatelor, sunt organizate în a­­cest an pe trei centre, respectiv municipiile Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej, și orașul Comănești. Acțiunile se desfășoară trimestrial. Pentru o mai bună orientare a te­maticii, a fost întocmit programul de expuneri, dezbateri, colocvii etc, program ce urmărește însușirea de către participanți a celor mai im­portante noțiuni în domeniul acti­vității de conducere a unităților e­­conomice. C. MAFTEI Ferma de stat Letea-semințe Grădinarii doresc ritmul lucrărilor de sezon In cea mai mare parte a județu­lui, ploile căzute în ultima perioadă au redus simțitor deficitul umidită­ții din sol. Mai peste tot sunt astfel asigurate condițiile necesare — mai puțin temperatura care se menține încă la un nivel destul de scăzut — pentru realizarea unor producții su­perioare în anul pe care-l par­curgem. Acum, deosebit de impor­tant pentru soarta viitoarei recolte este aplicarea tuturor lucrărilor la timp și în condiții de cea mai bună calitate, așa cum reclamă tehnolo­giile moderne de cultură a plante­lor. Angajați în marea întrecere pen­tru obținerea unor rezultate supe­rioare nivelului prevăzut în planul de producție, legumicultorii din Letea acționează cu hărnicie și fer­mitate la executarea activităților de sezon. Chiar dacă în prima parte a campaniei de primăvară se­ceta prelungită a creat suficiente di­ficultăți în efectuarea lucrărilor, ei au reușit totuși să aplice tehnolo­giile așa cum au fost stabilite, în conformitate cu graficele întocmite, respectîndu-se totodată indicatorii de ordin tehnic. In prezent, din cele 226 hectare destinate grădinii de legume — 176 hectare pentru producerea de semințe și 50 hectare pentru cultu­ra legumelor de consum — aproxi­mativ 110 hectare au și fost însă­­mînțate sau plantate (30 hectare cu ceapă din arpagic, 8 hectare și morcov și pătrunjel pentru sămînță, 6 hectare salată, 12 hectare de ar­pagic și altele). Referindu-se la condițiile asigu­rate încă din prima fază pentru ob­ținerea unor producții superioare, șeful fermei, Vasile Zațț, a ținut să facă următoarele precizări : „întrea­ga suprafață de grădină a fost fer­tilizată cu îngrășăminte chimice — cite 250—300 Kg la fiecare hectar, iar pe 25 hectare s-a administrat și gunoi de grajd, întrucit la despri­­măvărare solul nu avea apă sufi­cientă, fapt care îngreuna desfășu­rarea lucrărilor de pregătire a te­renului și a celor de însămînțare sau plantare, din timp am pus as­­persoarele în funcțiune, pînă la a­­pariția ploilor fiind irigată prima oară întreaga suprafață. Am reușit astfel să realizăm culturi bine înche­iate. Evident, precipitațiile căzute în ultima vreme sînt foarte bune, ele completînd în mare parte re­zerva de apă din sol". Despre hărnicia și priceperea grădinarilor de la Ferma de stat Letea­ semințe s-a mai scris în pagi­nile ziarului nostru, ei fiind binecu­noscuți atît în județ cît și în alte regiuni ale țării. De aici an de an pleacă importante cantități de se­mințe cu o înaltă valoare biologică, sporind astfel volumul de legume pus la dispoziția consumatorilor. Dintre cei mai destoinici muncitori ai unității, șeful fermei a subliniat doar citeva nume : Constantin Tă­­nase, Gheorghe Radu, Ion Bujor, C. Șuștac și Gheorghe Rugină. Hotărîți să scoată pămîntului roa­de cît mai bogate, răspunzind ast­fel chemării adresată de cei peste 8000 de participanți la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și coopera­tiste, legumicultorii din Letea nu-și precupețesc eforturile pentru apli­carea în cadrul perioadei optime și la, cel mai înalt nivel a tehnologiilor de cultură a legumelor, știut fiind că producerea semințelor este una din cele mai dificile activități din a­­gricultură. /pv f ■'''Tvs «HSTTA^ P Proletari din toate tăriile,unifi-vâ f O săptămînă bogată în precipitații. Dar... Intre 15 și 20 aprilie au căzut pre­cipitații abundente. De altfel, aceas­tă săptămînă este considerată drept cea mai bogată in precipitații, din întreaga perioadă de timp care s-a scurs de la sfîrșitul sezonului de vară al anului trecut și pînă in pre­zent. In Oltenia s-au înregistrat în­tre 45 și 70 litri pe m p, iar în estul Banatului, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Cîmpia Dunării, pî­nă în nordul județului Ialomița, cite 40—50 litri pe m p. In Moldova, cele mai mari cantități de apă au căzut în județele Vaslui, Bacău, Iași și Neamț, unde au variat între 25 și 40 litri pe m­p. Cantități mai mici au fost înregistrate în județele Buzău, Brăila și Galați, precum și în Cîm­pia de vest a țării, îndeosebi în județele Bihor, Satu Mare și Sălaj. Precipitațiile au favorizat reface­rea umidității solului, determinînd o înviorare generală a vegetației și perspectiva creșterii energice a cul­turilor în perioada următoare. Exis­tă, însă, diferențe, în ceea ce pri­vește umiditatea solului, fiind ne­cesare măsuri adecvate pentru păs­trarea apei în sol, mai ales în nordul Bărăganului, cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, precum și în vestul țării, zone în care se im­pune extinderea irigării terenurilor. In această perioadă a continuat semănatul porumbului. Pînă în pre­zent, au fost însămînțate peste un milion de hectare, ceea ce repre­zintă 45 la sută din suprafețele pre­văzute în unitățile agricole de stat și 43 la sută în cele cooperatiste. Cooperativele agricole din județul Dolj au semănat porumbul în pro­porție de 80 la sută, iar cele din județele Brăila, Ialomița și Argeș de 70—75 la sută. Noul complex al cooperației meșteșugărești din orașul Tg. Ocna. Foto : C. BURSUC U.F.E.T. Agăș Forestierii își onorează cuvîntul dat In dorința de a intimpina cu rea­lizări deosebite ziua de 1 Mai, cele două evenimente ale acestui an — a XXX-a aniversare a Eliberării pa­triei și al XI-lea Congres al parti­dului — colectivul de muncă al U­­nității forestiere de exploatare și transport Agăș raportează, de pe a­­cum, substanțiale depășiri ale ci­frelor de plan. Animați de comu­niști, muncitorii, inginerii, maiștrii și tehnicienii de aici dau viață pa­trioticei chemări . Cincinalul înain­te de termen ! Astfel, de la­ înce­putul anului și pînă acum, A.F.E.T. Agăș înregistrează o depășire a pla­nului, la doi dintre principalii in­dicatori, de: 1.870.000 lei la pro­ducția globală și 1.900.000 lei la pro­ducția marfă. De asemenea, a fost depășit planul la diferite sortimente după cum urmează: 1.380 metri cubi bușteni-gater rușinoase, 770 metri cubi bușteni-gater­ing, lemn rășinoase pentru celuloză 860 metri cubi, lodbe industriale 655 metri cubi, cherestea rășinoase 400 metri cubi, iar la produse nenominalizate s-au realizat peste prevederi 800.000 lei. După opinia inginerului Teodor Balcanu, conducătorul unității, me­rită evidențiate sectoarele de ex­ploatare Sulța și Camenca, conduse de Ion Bucur și Nicolae Joje și sec­ția de nenominalizare, din cadrul unității de industrializare, condusă de Nicolae Dobrițoiu. Chiar pe terenurile în pantă, mai puțin fertile LIVEZILE TREBUIE SI POT DA ROD BOGAT Așa după cum am mai consemnat în paginile ziarului nostru, plenara Comitetului județean de partid a dezbătut situația in care se găsește patrimoniul viti-pomicol din jude­țul nostru, adoptînd totodată un amplu plan de măsuri în vederea creșterii producției de fructe și struguri. Pornind de la obiectivele stabilite în programul de activitate privind redresarea patrimoniului pomicol, zilele trecute au avut o convorbire cu inginerul Gheorghe Onea, șeful Fermei de stat Bogdănești, unitate nou înființată, dar a cărei livadă măsoară nu mai puțin de 253 hec­tare.­­ Ferma pe care o conduceți, este amplasată pe terenuri în pantă, mai puțin fertile, asemănător majo­rității livezilor existente în coope­rativele agricole și unitățile de stat. La recenta plenară a Comitetului ju­dețean de partid, atît materialul pre­zentat cit și dezbaterile purtate au evidențiat faptul că una din princi­palele cauze ce au determinat ob­ținerea unor producții mici de fruc­te, o constituie neaplicarea la timp și corectă a tehnologiilor stabilite. Ce ne puteți spune despre acest lu­cru și cum acționați pentru evitarea apariției unei situații asemănătoare în cadrul fermei Bogdănești ? Este adevărat că și plantațiile noastre pomicole sunt amplasate tot pe terenuri mai puțin fertile. Con­vinși însă de faptul că pomii nu pot asigura recolte bogate fără o ferti­lizare corespunzătoare, încă de la plantare am căutat să administrăm cantități sporite de îngrășăminte. Rezultatul a fost că pomii au por­nit bine, în momentul de față livada prezentîndu-se mulțumitor. De fapt, acțiunea de fertilizare se desfășoară după un program bine chibzuit, ur­­mărindu-se ca fiecare pom să primească în mod eșalonat doze corespunzătoare de substanțe nutri­tive. în toamna precedentă, de pil­dă, întreaga suprafață a fost ferti­lizată cu îngrășăminte chimice, iar în sezonul friguros s-a aplicat gunoi de grajd pe aproape 50 de hectare. — în ce măsură combaterea boli­lor și dăunătorilor reprezintă pentru dumneavoastră o preocupare, o pro­blemă ? Gh. LUPU (Continuare în pag. a II-a) La Casa pionierilor din Bacău „Carnavalul primăverii“ Casa pionierilor din Bacău a or­ganizat, intr-una din zilele trecute, tradiționalul „Carnaval al primăve­rii“. La această entuziastă sărbătoare au fost prezenți numeroși pionieri și școlari din municipiu. Parada costumelor și a măștilor, concursul de poezie și concursul de dans, au constituit autentice momente de veselie, în care rîsul și voia bună și-au dat mîna, micii actori și cei­lalți participanți trăind clipe de neuitat. După concursuri, cîștigă­­torii au intrat în posesia unor pre­mii deosebit de... dulci. Vintilă DABIJA profesor Cea de-a doua zi a manifestării a progra­mat activități de fac­tură similară dar deo­sebite ca loc de desfă­șurare. De altfel, în ca­drul Salonului băcăuan al cărții nu este inclus numai municipiul gaz­dă, ci și o serie de lo­calități din județ, unde au fost programate in­­tîlniri, pe teme diverse, legate de profilul edi­turilor invitate sau de specificul muncii în lo­calitățile gazdă. Printre acestea, la căminul cul­tural din comună Ră­­căciuni, s-a desfășurat, ieri, simpozionul „Edi­tura Ceres și proble­mele zootehniei“ în ca­drul căruia au fost dez­bătute preocupările pentru angajarea mai profundă a literaturii de specialitate în do­meniile imediate ale realității. De aseme­nea, s-a discutat pe marginea volumului „Fascioloza“ în prezen­ța dr. veterinari Ion Olteanu, Despina Tu­dor și ing. Constantin Chisaru, redactori la E­­ditura Ceres, precum și a medicilor și tehnicie­nilor veterinari din co­muna Răcăciuni și nu­meroase comune înve­cinate. Galeriile de artă au găzduit „Ziua Editurii politice". Cu acest pri­lej publicul participant a întreținut interesante discuții cu tovarășul Vasile Niță, redactor șef al editurii, care a punctat preocupările actuale și de perspec­tivă, în vederea unor cet mai largi reprezen­­ tatorul băcăuan al căruii țări, prin lucrările tipă­rite, a multiplelor feno­mene politice din lu­mea contemporană, a efortului general către progres și pace. In aceeași după a­­miază, scriitoarea San­da Faur, a prezentat volumul „Cartea fete­lor" lansat de actualul salon. Azi în cadrul „Zilei Editurii Junimea“, la ora 18, la Galeriile de artă, va fi lansat volu­mul „Personalitatea li­teraturii române“, a­­parținînd prof. dr. doc. Constantin Ciopraga. Prezentarea cărții a­­parține lui Corneliu Sturzu — redactor șef al Editurii Junimea. Aspect de la expoziția găzduită de Galeriile de artă din Bacău, in cadrul Salonului băcăuan al cărții. In intimpinarea zilei de 1 Mai sub semnul marilor limente ale anului (XX-a aniversare a Eliberării patriei Ș­i Congresul al­es al partidului, însuflețită în trecere socialistă sub deviza: evei a­j Xl-I rryrnr Cîțiva dintre cei care dau lemnului atributele utilității Există în orașul Tg. Ocna, o uni­tate economică ce se numește „sec­ția lemn“ a Fabricii de industrie lo­cală „Perchiu" din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Și, deși denumirea unității este destul de seacă, destul de „neatrăgătoare“, oamenii de aici sînt meșteri care continuă tradiția celor care au dat lemnului esența împlinirii, atributul utilității. Aici, în această secție, am cunoscut oameni, am luat cunoș­tință de faptele lor. Mai întîi câțiva dintre oameni: Vasile Iosub, maistru, șeful secției, Costache Popoiu, maistru, secretarul organizației de partid, Aglaia Ba­lan — muncitoare,­­lancu Matei, maistru, Lucreția Munteanu, munci­toare. Și acum, citeva din faptele aces­tora. Dar, mai întîi, care este ra­țiunea existenței secției ? — Fabricăm 4 tipuri de mobilă de bucătărie — precizează șeful sec­ției. La care se adaugă și o serie de produse pentru export. O agitație vizuală bine pusă la punct ne permite să notăm câteva repere ale muncii celor de aici, în­tre acestea, pe prim plan — cali­tatea produselor. Aceasta, însoțită de îndeplinirea ritmică și depășirea sarcinilor cantitative ale producției. De altfel, în dreptul unei mașini, am putut citi : „Calitatea produse­lor noastre vorbește despre gradul de calificare și conștiință!". Un a­­devăr și un imperativ. — In cadrul organizației de partid, care la noi numără peste 60 de co­muniști, am dezbătut, în mai multe rînduri, problemele pregătirii profe­sionale și ale pregătirii politico-i­­deologice. Intre altele, am luat mă­suri pentru o mai bună armonizare a experienței, celor mai vîrstnici cu entuziasmul celor­­ tineri, pentru creșterea conștiinței socialiste cu ajutorul invățămîntului de partid și, mai cu seamă, în confruntarea cu sarcinile producției. Cuvintele tovarășului Costache Popoiu, secretarul organizației de partid au, evident, un suport mate­rial de necontestat. Ne referim la faptul că, aici, comuniștii, muncito­rii, întîmpină ziua de 1 Mai sub semnul entuziastei angajări în cins­tea aniversării Eliberării și a Con­gresului al XI-lea al partidului. în primul trimestru al anului ei au realizat peste sarcinile planificate o producție echivalentă cu 400 garni­turi de mobilă. La aceasta se a­­daugă faptul că, în aceeași perioa­dă, nu s-a­­ înregistrat nici un refuz de calitate. In secție am văzut numeroși oa­meni lucrînd la mașini, la asam­blări de piese, la montaj. Am stat de vorbă cu o parte dintre ei, și am înțeles din cuvintele lor că mun­cesc cu pasiune, că-și iubesc mese­ria și locul de muncă. La montaj, de exemplu, lucrează 14 echipe de muncitori care „se află tot timpul în întrecere, ciștigind producția“ — cum ne spunea maistrul Iancu Ma­tei. Iar în camera de lăcuit prin i­­mersie, am întîlnit mai multe fe­mei pregătind piese ale unui nou lot de produse pentru export. Am notat numele lor : Aglaia Balan, Pa­­raschiva Cobuz, Lucreția Muntea­nu, Elena Rusu, Iuliana Martin. Conducătorii secției ne-au asigurat că ele, aidoma întregului colectiv, se străduiesc, zilnic, să-și facă pe deplin datoria. ...Există, la Tg. Ocna, o unitate e­­conomică al cărei nume nu spune mai nimic. Vizitați-o însă, și veți găsi aici oameni harnici, pricepuți, entuziaști. V. EUGEN C.P. Borzești Revizia a fost terminată cu 5 zile mai devreme Recentele lucrări de revizie de la atelierul stiren-polistiren al Uzinei de cauciuc a­u fost făcute, in bună parte, cu forțe proprii. Organizarea corespunzătoare a locurilor de mun­că, asistența tehnică promptă și competentă, efortul sporit al lăcătu­șilor, sudorilor și al celorlalți sala­riați au dus la scurtarea cu 5 zile a­ perioadei de revizie, lucrările fiind executate la un bun nivel calitativ. Cu ocazia reviziei s-a făcut și o re­­proiectare a pieselor de schimb la 25 utilaje din import (circa 300 re­pere) lucrare efectuată cu succes de 12 proiectanți. Dintre participanții la revizia re­cent încheiată s-au evidențiat lăcă­tușii Ștefan Mocanu, Spiridon Văr­­vărici, Gheorghe Banu, Gheorghe Fintină, Emil Gafton, Nicolae Pîrvu și Gheorghe Drăghici, maistrul Va­sile Dascălu­, sudorii Alexandru Ben­­galici și Alexandru Cheptea. Așadar, angajamentul asumat de colectivul atelierului de a scurta termenul de revizie cu 5 zile, a fost respectat. 50 tone erbicîd peste prevederi Preocuparea manifestată pe linia întreținerii și exploatării raționale a utilajelor, a gospodăririi și folo­­sirii eficiente a materiilor prime și utilităților tehnologice, s-a soldat, în trimestrul I al acestui a­n, la o­biectivul 2,4 D, cu fabricarea peste plan a 50 tone erbicîd. Colectivul de aici, în frunte cu comuniștii, este hotărit să obțină noi realizări în cinstea marilor evenimente ale a­­nului. Pagina a lll-a de azi: F­E­ME­I­A PREZENTA ACTIVA in viata societății noastre“ „ s

Next