Viaţa Capitalei - Steagul Roşu, martie 1954 (Anul 4, nr. 1478-1499 - Anul 1, nr. 1-4)
1954-03-02 / nr. 1478
u ------------------, ~~ întreceri socialiste tmmai la „zile mari“ printre colectivele de muncă ale întreprinderilor care s-au dezvoltat în anii puterii populare, se află și cel al întreprinderii „Victoria Socialistă“, din Capitală. Aici numărul muncitorilor a crescut cu mult fată detrecut, condiţiile de lucru s-au îmbunătăţit simţitor, s-au construit noi săli necesare procesului de fabricaţie şi au fost date în exploatare maşini moderne care contribuie în mare măsură la obţinerea unor succese însemnate în producţie. Prin grija statului a fost amenajată 0 creşe, recent s-a deschis un cămin de zi unde sunt găzduiţi copiii oamenilor muncii, iar cantina întreprinderii funcţionează în condiţiuni bune. Planul de producţie la această unitate în trimestrul III al anului 1953 a fost îndeplinit şi depăşit, realizîndu-se în acelaşi timp economii în valoare de zeci de mii lei. Succesele obţinute de muncitori şi tehnicieni în procesul de producţie, metodele lor înaintate de lucru au fost larg popularizate la gazeta de perete „Victoria“ fapt ce a constituit pentru toţi muncitorii un imbold în muncă. Dar, toată această situaţia s-a petrecut pînă la sfîrşitul lunii august 1953, cînd exista preocupare pentru organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. De la această dată însă, întrecerea socialistă a fost lăsată uitării de către înşişi organizatorii ei. Evidenţa realizărilor a fost şi ea părăsită, iar munca de agitaţie în jurul acesteia a fost şi ea complet neglijată. Toate acestea dovedesc că la întreprinderea „Victoria Socialistă“ întrecerea nu este o metodă permanentă, o acţiune vie ci o chestiune de campanie. Deşi o bună parte din numărul de muncitori doreşte să conţinute întrecerea socialistă, să dezvolte mai mult succesele obţinute în producţie,’ (acest lucru îl arată numărul de inovaţii şi raţionalizări venite din masă în acest timp) totuşi atît conducerea întreprinderii cît şi organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere nu se ocupă de crearea condiţiilor pentru ca întrecerea să capete un nou avînt. Vinovat în această privinţă este în special , comitetul de întreprindere (preşedinte, Roşculeţ Ioan) care manifestă o condamnabilă detăstare în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste. Datorită delăsării comitetului de întreprindere activiştii sindicali din diferite secţii nu sunt antrenaţi în muncă iar organizatorii de grupe sindicale, — care de fapt trebuie să conducă întrecerea socialistă la locul de producţie — nu desfăşoară o acţiune susţinută. Ei nu cunosc — dealtfel nici nu li s-a arătat de nici un membru din comitet — de exemplu ce obiective specifice locului de muncă trebuie să urmărească în cadrul întrecerii. Din acaastă cauză angajamentele muncitorilor de la toate secţiile (ţesătorie, filatură, preparaţii, confecţii, etc.) nu se deosebesc cu nimic între ele, deşi fiecare loc de muncă îşi are specificul său. In toate contractele de întrecere care se întocmesc formal se găsesc aceleaşi obiective: „îmi iau angajamentul să depăşesc planul cu...“, „Să dau produse de bună calitate“, „Să păstrez curăţenie la locul de muncă", etc Lipsiţi de ajutorul pe care trebuia să-l dea comitetul de întreprindere, organizatorii de grupă sindicală nu s-au întîlnit de cîteva luni într-o consfătuire de producţie cu grupele lor pentru a dezbate problemele legata direct de activitatea desfăşurată pe locul de muncă. Organizarea neregulată şi de multe ori formală a consfătuirilor de producţie din întreprinderea „Victoria Socialistă” se datoreşte de asemenea şi comitetelor de secţie. In mică măsură se ocupă aceste comitete de felul cum se face defalcarea planului de producţie pe om şi maşină de către conducerea tehnico-administrativă, de problemele legate de producţie care ar trebui analizate în mod amănunţit în grupele sindicale. Acest lucru este cu atît mai dăunător cu cît la conducerea acestor secţii se află oameni a căror atitudine lasă mult de dorit. Aşa sînt de pildă şeful secţiei filatură Paulaţiu Anton şi Rusu Constantin de la secţia ţesătorie, care au atitudini cu totul nejuste faţă de muncitori în procesul de producţie. Dacă aşa stau lucrurile cu consfătuirile de producţie este evident că acestea n-au putut corespunde scopului pe care îl au adevăratele consfătuiri de producţie — acela de a fi un mijloc important de atragere a maselor la gospodărirea întreprinderii. Evidenţa întrecerii socialiste este lăsată numai pe seama tovarăşei Chivu Maria care răspunde de această problemă din partea comitetului de întreprindere şi care în mod birocratic înregistrează rezultatele. Conplectarea graficelor de evidenţă a angajamentelor şi realizărilor, nu se face la timp, fapt ce face să nu stimuleze elanul muncitorilor, iar în multe secţii asemenea grafice au dispărut de mult. Unii organizatori de grupe sindicale nu urmăresc îndeaproape desfăşurarea întrecerii socialiste. De exemplu, tovarăşa Turtureasa Floarea, organizatorul grupei a doua sindicală din secţia filatură în loc să ducă o susţinută muncă politică pentru antrenarea tovarăşilor din grupa sa în întrecerea socialistă, ea personal se găseşte printre muncitorii rămaşi în urmă. Acest lucru a influenţat în mod negativ şi asupra grupei pe care o conduce. Lipsia de evidenţă care se manifestă la această întreprindere a făcut ca rezultatele bune obţinute în muncă de unii muncitori să nu poată fi popularizate, experienţa înaintată în muncă să nu fie generalizată. Comitetul de întreprindere poartă de asemenea vilța că nu a ajutat conducerea tehnicoadministrativă pentru luarea de măsuri tehnico-organizatorice necesare bunei desfășurări a întrecerii socialiste. Munca depusă de comitetul de întreprindere nu dă rezultatele așteptate deoarece chiar membrii comitetului nu cunosc în suficientă măsură Hotărîrile partidului și Documentele Consiliului Central al Sindicatelor care precizează cu claritate felul cum trebuie să muncească fiecare organizaţie sindicală pentru a da întrecerii socialiste un caracter larg de masă şi pentru lichidarea formalismului şi birocratismului în organizarea şi conducerea ei. Organizaţia de bază din întreprinderea „Victoria Socialistă”, manifestă şi ea serioase lipsuri în ceea ce priveşte conducerea politică a muncii sindicale deoarece n-a analizat într-o adunare de partid activitatea comitetului de întreprindere şi nu a tras la răspundere pe tovarăşul Roşculeţ Ioan preşedintele comitetului de întreprindere care se interesează prea puţin de îmbunătăţirea muncii sindicale, de educaţia oamenilor munci, de popularizarea şi aplicarea metodelor avansate de muncă, cît şi de problemele producţiei. De asemenea organizaţia de bază nu a tras la răspundere la timpul potrivit conducerea tehnico-administrativă (director A. Marcovici) pentru nepăsarea de care a dat dovadă în organizarea procesului de producţie, fapt ce a avut influenţe serioase şi în realizarea angajamentelor luate de diferiţi muncitori pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Lipsurile comitetului de întreprindere de la fabrica „Victoria Socialistă1’ se datorase în bună măsură şi secţiei muncă de masă în producţie din cadrul Comitetului Regional al Sindicatului Muncitorilor din Industria Textilă, Pielărie şi Confecţii care nu a analizat munca acestui comitet şi nu a îndrumat activitatea acestuia în direcţia înlăturării lipsurilor pe care le are. Instructorul sindical (tov. Bordei Gh.), deşi vine la această întreprindere, nu dă în suficientă măsură ajutorul necesar comitetului şi tratează unele probleme superficial. Problema întrecerii socialiste trebue să constituie atît pentru conducerea întreprinderii cît şi pentru organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere, obiectul unei analize amănunţite, menite să ducă la luarea unor măsuri eficace care să asigure o bună desfăşurare a întrecerii în mod permanent şi nu aşia cum s-a întîmplat pînă acum cînd s-a desfăşurat numai la „zile mari”. In felul acesta întreprinderea „Victoria Socialistă” va putea obţine victorii însemnate în lupta pentru îndeplinirea planului. M. LEOVEANU Adunarea generală a cooperativei din comuna Gumisa I In urmă cu cîtva timp a avut loc adunarea generală a cooperativei din comuna Cernica, raionul Brăneşti. La această adunare au participat 137 împuterniciţi, reprezentînd peste 1.800 de cooperatori, precum şi numeroşi invitaţi din satele şi comunele învecinate. Darea de seamă prezentată de preşedintele consiliului de conducere Pavel Nicolae, a înfăţişat activitatea cooperativei între anii 1951—1953. In această perioadă, datorită sprijinului primit din partea sfatului popular comunal şi U.R.C.A.D. Brăneşti, cooperativa şi-a putut lărgi centrele de desfacere. Astfel au fost înfiinţate magazine în satele Căldăraru, Tînganul, Bălăceanca şi Poşta. Prin aceste reţele de desfacere s-au distribuit ţărănimii muncitoare mărfuri industriale şi produse de larg consum în valoare de 4.092.000 lei. In acest timp, tot mai mulţi ţărani muncitori şi-au valorificat produsele animale şi vegetale prin cooperativă. Numai în anul 1953, cantitatea de produse agroalimentare, care au fost trimise pentru populaţia muncitoare de la oraşe, a crescut de aproape 4 ori, în comparaţie cu anul 1952. De pildă, toamna trecută au fost expediate centrelor industriale 183.000 kg. roşii, 90.000 kg. varză, precum şi 216.500 kg. de diferite alte zarzavaturi şi legume. Printre producătorii agricoli, care au valorificat cele mai multe produse prin cooperativă se numără ţăranii muncitori Radu T. Marin, Ioniţă C. Marin şi alţii. In privinţa contractărilor şi achiziţiilor de animale şi produse animale, cooperativa a obţinut unele rezultate mulţumitoare. Numeroşi ţărani muncitori, ţinînd seamă de avantajele pe care le obţin în urma valorificării produselor prin noul sistem de contractări şi achiziţii, au încheiat contracte pentru creşterea şi îngrăşarea de bovine, porcine şi păsări. Primii contractanţi pe comună au fost ţăranii muncitori Ion Ioniţă, Alexandru Marinescu, Marin Alexandru şi alţii. Succese însemnate au fost obţinute şi la ramurile de producţie ale cooperativei. Planul la aceste producţii a fost depăşit cu peste 20 la sută, realizîndu-se în acelaşi timp o economie de aproape 30.000 lei. Cooperativa a fost sprijinită în activitatea ei de ţăranii muncitori, care au ajutat la aprovizionarea din timp a cooperativei cu mărfuri şi la expedierea produselor agricole valorificate, prin numeroase transporturi. Un sprijin deosebit au acordat în această privinţă ţăranii muncitori Alexandru Turcu, Iancu Tribolică şi Gheorghe Oprea. Darea de seamă a cuprins şi unele lipsuri serioase care s-au manifestat în cadrul cooperativei. Achiziţionarea produselor animale şi agricole s-a desfăşurat în mod nesatisfăcător pînă în luna septembrie a anului trecut. Mai sunt unii gestionari ca, de pildă, Alecu Genicu, care nu respectă programul de deschidere a magazinului. Curăţenia lasă de dorit la această bază de desfacere iar mărfurile sunt aşezate în rafturi în neorînduială. La discuţii, împuternicitul Petre Eftimie a arătat că darea de seamă n-a oglindit toate lipsurile. Consiliul de conducere al cooperativei n-a sprijinit în suficientă măsură dezvoltarea ramurilor de producţie. El a propus înfiinţarea unei secţii de cizmărie şi de croitorie. împuternicitul a criticat conducerea U.R.C.A.D.-Brăneşti, că n-a luat din timp măsurile necesare pentru înlăturarea fostului preşedinte Grigore C. Vasile şi a vicepreşedintelui Uie Bucur, care au dat dovadă de incapacitate în muncă. Au mai luat parte la discuţii şi împuterniciţii Andrei Cancea, Manea Nicolae, Anica Petre, Zamfir Stoinea şi alţii, care au subliniat lipsurile consiliului de conducere şi ale unor funcţionari ai cooperaţiei. Ei au propus măsuri pentru o mai bună funcţionare a magazinelor, luîndu-şi totodată angajamentul de a sprijini în muncă noua conducere a cooperativei. Adunarea a adoptat apoi în unanimitate statutul model al cooperativelor. După alegerea noului consiliu de conducere, împuterniciţii au aprobat planul de aprovizionare şi desfacere pe anul 1954, votînd şi un proiect de hotărîri, menit să îmbunătăţească activitatea în toate sectoarele cooperativei. întrebuinţarea cenuşa Pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor luate de partid Şi guvern în vederea ridicării nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, descoperirea Şi folosirea rezervelor interne, pentru putea obţine producţii mai mari trebuie să constituie o preocupare permanentă a oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate. In agricultură, folosirea îngrăşămintelor ajută la obţinerea recoltelor celor mai mari. Dar până acum nu au fost folosite toate îngrăşămintele naturale care se găsesc din abundenţă la noi. Şi unele nu au fost Întrebuinţate de loc. Dintre acestea face parte Şi cenuşa. Cenuşa este îngrăşămîntul natural care se găseşte din abundenţă în toate gospodăriile, îngrăşămîntul care se poate srînge Şi păstra uşor Şi prin aplicarea lui la diferite plante se obţin recolte mari. In afară de faptul că prin aplicarea cenuşei ca îngrăşămînt la plante se obţin recolte bogate, în plus, prin arderea resturilor de la plantele agricole şi a buruienilor pentru a se obţine din el© cenuşă, se combat şi o parte însemnată dintre dăunătorii animali şi vegetali care iernează în aceste buruieni sau resturi de jolanite. Cenuşa este socotită ca un îngrăşămînt potasic, datorită faptului că anumite feluri de cenuşă conţin mai mult potasiu. Insă această denumire nu este cea mai potrivită, deoarece elementele care se găsesc în cenuşă sînt multiple şi variază după provenienţa ei. Astfel, cenuşa din lemn de brad conţine potasiu mai puţin decît cenuşa din lemn de fag şi de stejar. Cenuşa din paie de grîu conţine mai mult fosfor decît cenuşa din paiele de secară sau din lemnul arborilor cu frunze. De aceea credem că ar fi mai corect ca cenuşa să fie socotită ca un îngrăşămînt fosfo-potaso-calcic. ... Compoziţia cenuşei variază de la plantă la plantă Şi chiar la aceeaşi specie în funcţie de condiţiile de creştere a plantelor. Insă toate cenuşile conţin ca elemente principale: potasiu, fosfor Şi calciu. In afară de aceste trei elemente de bază, ea mai conţine în cantităţi destul de mari magneziu, sulf, fier, sodiu şi altele, precum Şi microelement© ca: bor, mangan, molibden, etc. Un microelement de o importanţă deosebită care se găseşte în cenuşă este borul. Experienţele mai multor la îngrăşarea culturilor Colectivul Laboratorului de agrotehnică a culturii cartofului de la Institutul de Cercetări Agronomice al R.P.R. cercetători sovietici au arătat că borul dat in cantitate de 3,5 kg. la ha. măreşte mult producţia la plantele agricole Şi în deosebi la trifoi, lucerna, hrişcă, sfecla, cartofi, etc. Valoarea cenuşei ca îngrăşămînt este Şi mai mare dacă se ţin© seama d© faptul că fosforul, dar în deosebi potasiul, se află în cenuşă sub formă accesibilă plantelor. Potasiul se găseşte în cenuşă sub formă de carbonat de potasiu Şi ca atare, spre deosebire de fngrăşămintel© potasice industriale, aproape un conţin© clor. Este ştiut că clorul este dăunător plantelor atît pentru creşterea l°r cît şi pentru microorganismele din sol. De aceea cenuşa are o importanţă deosebit de mare asupra plantelor care nu suportă clorul, cum sînt: tutunul, cartoful, hrişcă, etc. Fosforul din cenuşă se găseşte sub formă de combinaţii de solubilitate diferită. După cercetările lui P.P. Soloviov, cenuşa conţine 4,3 la sută fosfor solubil în apă şi circa 70 la sută fosfor solubil în soluţii slabe de acizi organici minerali. Alt fapt din care rezultă superioritatea cenuşei ca îngrăşămînt faţă de îngrăşămintele fosfatice Şi potasice industriale este acela că cenuşa nu numai că este sursă pentru fosfor Şi potasiu dar serveşte indirect ca mijloc de nutriţie azotică a plantelor. Cenuşa dată ca îngrăşămînt crează în sol (în deosebi în cele acide) condiţiuni favorabile pentru activitatea microorganismelor folositoare şi în deosebi a bacteriilor amonificatoare şi nitrificatoare. Datorită acestui fapt, în solurile îngrăşate cu cenuşă se acumulează mai mult azot mineral decît în solurile neîngrăşate cu cenuşă. In experienţele executate în Uniunea Sovietică, pe soluri acide, argilonisipoase, cenuşa de lemn a mărit cantitatea de azot mineral cu 47,4 kg. la ha., după 3 luni de la administrare, cînd s-a folosit doza de 1/10 din aciditatea hidalitică şi cu 12,3 kg la ha, cînd s-a folosit doza de 1/2 din aciditatea hidrolitică a solului. Acestor caii de cartofi şi legume rităţi de azot le corespund dozele de 140 şi 365 kg. azotat de amoniu la hectar. Din cele arătate pînă acum se vede importanţa cenuşei ca îngrăşămînt şi superioritatea ei faţă de îngrăşămintele potasice şi fosfatice industriale în cazul anumitor plante. Aceste plante sînt acelea care au nevoie de cantităţi mari de potasiu Şi nu suportă clorul care intră în combinaţiile unor îngrăşăminte potasice industriale. Dintre aceste p plante, cartoful Şi o parte din legume ocupă un loc important. A. Acţiunea cenuşei asupra producţiei la cartof In experienţele făcute la gospodăria de stat „Saligni“ prin aplicarea dozelor mai mici de cenuşa (200-400 kg. la ha.), pe un teren nisipos, s-au obţinut în anul 1952 sporuri apreciabile de recoltă. Astfel, folosirea cenuşei ca îngrăşămînt suplimentar în cantitate de 200 kg. la hectar, odată cu răsărirea, a mărit producţia cu 3.703 kg. la hectar, faţă de totul neîngrăşat de la care s-au recoltat 22.670 kg. la ha. Folosindu-se 400 kg. de cenuşă la hectar, sporul de recoltă a fost de 4.222 kg cartofi la hectar. In primul caz, fiecare sută de kilograme cenuşă a produs 1.851 kg. tuberculi la hectar, iar în al doilea caz 1.057 kg. tuberculi la hectar. In experienţele făcute cu aplicarea cenuşei de lemn ca îngrăşămînt de către fabricile de spirt din districtul Kuibîşev cenuşa a dat sporuri mai mari de recoltă decît sarea potasică industrială. Cele mai mari sporuri de recoltă s-au obţinut de la cultura îngrăşată cu cenuşă şi superfosfat. Astfel, pe terenul pe care s-au cultivat cartofi fără să se folosească nici un fel de îngrăşămînt s-a obţinut o producţie de 17.700 kg tuberculi la hectar. Pe altă parcelă unde s-a folosit ca Îngrăşămînt cenuşa s-a realizat o producţie la hectar de 21.500 kg. tuberculi, iar acolo unde cenuşa a fost combinată cu superfosfat s-a obţinut producţia cea mai mare şi anume de 23.400 kg tuberculi la hectar. De foarte mare importanţă este folosirea cenuşei ca îngrăşămînt la plantarea de vară a cartofului. Aceasta se datoreşte faptului că cenuşa are capacitatea de a transforma mai repede azotul nesolubil din sol în azot solubil, lucru ce duce pe lîngă obţinerea de recolte mari la cartof şi la îmbunătăţirea calităţilor biologice ale cartofului. Chiar pe terenurile neîngrăşate cu bălegar, numai prin îngrăşarea cu cenuşă dată în toamnă sau primăvara timpuriu, se favorizează acumularea de substanţe suficiente în sol pentru a se putea obţine recolte mari. Prin aplicarea cenuşei la plantările de vară, în cantitate de 700 kg. La hectar, s-a obţinut un spor de producţie de 4.257 kg. la ha., adică Datele centralizate de cercetătorul, sovietic P. P. Soloviov referitor la efectul cenuşei asupra plantelor legumicole, arată clar im Din acest tablou se vede că varza, roşiile, sfecla roşie Şi morcovul sînt foarte recunoscătoare la îngrăşarea cu cenuşă, dînd producţiimai mari cu 4.320 kg. la hectar, în medie pe 15 experienţe. Ceea ce este important la aceste experienţe este faptul că dozele de cenuşă mai mari de 750 kg. pe hectar, aplicate la aceste plante, nu dau sporuri mai mari de recoltă. De aceea dozele mai mari sînt neeconomice. Eficacitatea cenuşei creşte dacă odată cu ea se dau şi îngrășăminte organice sau îngrășăminte chimice azotate. La această concluzie s-a ajuns în urma a numeroase experienţe executate în Uniunea Sovietică. Astfel, în experienţele staţiunii experimentale din Krasnodar, cenuşa dată ca îngrăşămînt în cantitate de 100 kg. la ha, a mărit producţia de pătlăgele roşii cu 2.800 kg. la ha. Dar, dacă s-a dat în acelaşi timp şi 20 tone graniţă sporul de recoltă a ajuns 11-300 kg. la ha. Cenuşa folosită ca îngrăşămînt la plantele legumicole, pe lîngă faptul că măreşte producţia, în plus favorizează obţinerea de refiecare 100 kg de cenuşă a sporit producţia cu 600 kg. tuberculi la ha. Din experienţei© făcute de diferiţi cercetători ştiinţifici Şi din practica fruntaşilor în cultura cartofului din colhozuri Şi sovhozuri s-a constatat că cenuşa dată cu mraniţă în cuiburile de cartofi, odată cu plantarea, sau în brazde în urma plantării cartofului în urma plugului, dă recolte mai mari de producţie. îngrăşarea cartofilor cu cenuşă dată la cuiburi odată cu plantarea de spor de , producţie pe toate tipurile de sol. portanţa folosirii cenuşei ca îngrăşămînt la această grupă de plante. Acest lucru se poate vedea din următorul tablou: colte calitativ superioare, mărind cantitatea de hidraţi de carbon din organele de rezervă. Apoi datorită acţiunii alcalinizatoare pe care am văzut că o are cenuşa, micşorînd aciditatea solului se reduce considerabil numărul bolilor criptogamice la aceste plante. După datele Institutului de protecţia plantelor din U.R.S.S. (S. M. Tupenevici) nutrirea suplimentară cu cenuşă a micşorat atacul bolii putrezirii rădăcinilor la sfecla roşie, totodată micşorîndu-se şi numărul plantelor bolnave de putregaiul inimii de sfeclă. Din cele arătate pînă aici s-a văzut că aplicarea cenuşei ca îngrăşămînt la cartof şi plantele legumicole duce la obţinerea de recolte sporite şi calitativ superioare. Datorită faptului că acest îngrăşămînt nu costă nici un ban şi se găseşte uşor în toate gospodăriile, strîngerea, păstrarea şi folosirea cenuşei ca îngrăşămînt la aceste plante trebuie să devină o sarcină de frunte pentru toţi cei ce lucrează în agricultură, aducîndu-se în felul acesta o contribuţie importantă în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. B. Acţiunea cenuşei asupra producţiei plantelor legumicole VIAŢA CAPITALEI «.Trci.TTCTf'rajwEWHTi'iOi 11 iiiwiuncTwnnur T'-nnTrrTrTtmrm,i,-*fiiiTiti1 ff"',"'TT*~r»Wrrw,1">)iwi! m mm soiurilor de porumb PE TERITORIUL ŢĂRII NOASTRE Porumbul este una din cele mai importante culturi agricole din ţara noastră, atît prin suprafaţa pe care o ocupă, cît şi prin importanţa pe care o are în economiaţării. Boabele de porumb sînt folosite pentru fabricarea făinii şi a crupelor. Porumbul are totodată o mare importanţă ca plantă de nutreţ. Boabele de porumb sunt un nutreţ concentrat deosebit de preţios pentru animale. In afară de aceasta, porumbul se foloseşte ca nutreţ verde şi nutreţ murat. De asemenea, porumbul are o importanţă tot maimare în industrie. Din porumb se obţine amidon, melasă, glucoză cristalizată, etc. Boabele de porumb servesc ca materie primă pentru industria de alcool. Tulpinele şi frunzele pot fi utilizate la fabricarea hîrtiei, spirtului de lemn şi a altor produse. In ţara noastră, porumbul se cultivă în toate regiunile agricole, prezentînd largi posibilităţi şi condiţii prielnice pentru sporirea producţiei la hectar. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii de la staţiunile experimentale agricole şi de la Institutul de cercetări agronomice sprijină producătorii pentru a realiza producţii cît mai mari de porumb. In regiunile mai calde, unde toamna este lungă, au fost raionate soiuri tîrzii de porumb care dau cele mai mari producţii. In regiunile nordice şi de munte, mai reci şi cu toamnă timpurie, au fost raionate soiuri timpurii. In total au fost raionate 11 soiuri de porumb. In stepa din Banat se recomandă soiul de porumb „dinte de cal Lester Phister”, iar în stepa din sudul ţării, în regiunea noastră şi partea de sud a regiunii Craiova, soiul „dinte de cal ICAR 54“. Aceste soiuri, foarte productive, dau producţii între 2.500—3.000 kg. boabe la hectar In cultură obişnuită. Folosind sămînţa de porumb din soiurile recomandate de Institutul de cercetări agronomice se pot asigura cu uşurinţă, în condiţiile unei bune agrotehnici, recolte mari de porumb la ha. In acest scop, producătorii trebuie să-şi procure săminţa de porumb din soiurile cele mai productive în regiunile respective. Numai in acest fel se vor obţine recolte mari şi sigure în toate regiunile ţării noastre. (Agerpres). Din activitatea cursurilor agrozootehnice În cuprinsul In majoritatea comunelor şi satelor din raionul Snnagov cursurile agrozootehnice funcţionează cu regularitate. Ele sînt frecventate de numeroşi colectivişti, ţărani muncitori întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodării individuale. Buna desfăşurare a cursurilor agrozootehnice se datoreşte în bună parte şi faptului că ele au fost popularizate cu mult timp înainte de data deschiderii. înscrierea cursanţilor a fost precedată de o temeinică muncă de lămurire, stîndu-se de vorbă cu fiecare om în parte. Astfel a fost asigurată o frecvenţă regulată la cursuri. Un deosebit interes pentru îmbogăţirea cunoştinţelor arată şi colectiviştii de la G.A.C. „Bela Brainer” din comuna Dascălu Creaţa. După lecţiile predate, cursanţii discută problemele mai importante şi cer lămuriri lectorului asupra noţiunilor sau expresiilor ştiinţifice pe care nu le-au înţeles suficient. Printre cei mai sîrguitori la însuşirea cunoştinţelor de la cursul agrozootehnic din această gospodărie colectivă se numără şi colectiviştii Andrei Marin, Niţă Neagu, Dumitru Stan, Damaschin Niculae, Tudor Şerban şi Alexandru Tudor. La gospodăria agricolă colectivă „ 8 Mai 1921” din comuna Lipia Bojdani cei 36 de cursanţi frecventează cu regularitate cursul agrozootehnic. încă de la primele lecţii, colectiviştii şi-a dat seama cît de folositoare sînt pentru el cunoştinţele pe care şi le însuşesc aici. Ei manifestă o vie dorinţă de a învăţa cît mai multe despre lucrarea pămîntului şi creşterea animalelor după indicaţiile ştiinţifice. Urmînd pilda colectiviştilor, şi ţăranii muncitori întovărăşiţi frecventează cursurile agrozootehnice. Astfel la întovărăşirile agricole „23 August” din satul Tămaş şi ,,7 raionului Snagov Noiembrie” din satul Oracu, lecţiile la cursul agrozootehnic se ţin la datele fixate. Ţăranii întovărăşiţi urmăresc fiecare lecţie cu o deosebită atenţie. Cu multă sîrguinţă cautăsă-şi însuşească noile metode de lucru şi ţăranii muncitori întovărăşiţi Enache Petre, Niculae M. Ioniţe, Frusina M. Stan, Grigore M. Constantin, Sofia Ungureanu şi alţii. Cu aceeaşi regularitate funcţionează şi cursurile agrozootehnice de la întovărăşirile „Drum Nou“ din satul Grecii de Jos şi „30 Decembrie” din satul Scuipici. In cuprinsul raionului Snagov nai sînt însă şi unele cursuri agrozootehnice a căror activitate lasă de dorit. Din cauza nepreocupării comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, lecţiile la aceste cursuri nu se ţin cu regularitate şi frecvenţa cursanţilor este slabă. In această situaţie se află acum cursul agrozootehnic de la întovărăşirea agricolă „I. L. Garagiale“ din comuna Tunari. La predarea lecţiilor nu iau parte decit 30 la sută dintre cei înscrişi. Slaba frecvenţă la acest curs se datoreşte şi zootehnicianului M. Holoianu, care vine cu lecţiile nepregătite. Pîna în prezent s-au predat două lecţii în loc de cinci şi acestea la un nivel foarte scăzut. O totală nepăsare faţă de buna desfăşurare a cursurilor agrozootehnice se manifestă şi la întovărăşirile agricole „Luceafărul” din comuna Ciolpani şi „1 Mai” din comuna Căciulaţi. Responsabilii acestor cursuri, Niculae Procopiu şi Gheorghe Dumitrescu nu-şi îndeplinesc sarcinile lor în mod conştiincios. Cursurile agrozootehnice rămase în urmă trebuiesc sprijinite de către sfatulpopular raional care trebuie să controleze și să îndrume mai îndeaproape cursurile agrozootehnice din raion. Două cursuri agrozootehnice cu rezultate deosebite In sporirea productivităţii muncilor agricole, cursurile agrozootehnice joacă un rol deosebit de important, ele trebuind să ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor ţărănimii noastre muncitoare, pentru ca aceasta să-şi efectueze muncile agricole în cele mai bune condiţiuni, cu respectarea sfaturilor şi indicaţiilor pentru o cit mai raţională şi ştiinţifică lucrare a pămîntului. Aceste cursuri care anul acesta au fost intensificate şi reorganizate, au antrenat în jurul lor muncitori, colectivişti, membri ai întovărăşirilor, ţărani muncitori cu gospodării individuale. Am vizitat de curînd două gospodării agricole colective din cuprinsul raionului Brăneşti pentru a vedea cum se desfăşoară aceste cursuri, cum sînt ele organizate. LA GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA „STEAGUL ROŞU“ DIN COMUNA GANEASA In ziua în care fusese fixată ţinerea uneia din lecţiile planificate în cadrul cursului agrozootehnic cu colectiviştii de la G.A.C. „Steagul Roşu“ comuna Găneasa, raionul Brăneşti, la ciolţul roşu al gospodăriei s-au adunat, cu mult timp înainte de ora fixată pentru începere, numeroşi colectivişti. Inginerul agronom Spiru Nicolae, care urma să predea lecţia respectivă, a venit şi el înainte de începerea cursului El a profitat de acest timp, angajând cu ţăranii colectivişti discuţii legate tot de problemele agrozootehnice. Cursurile agrozootehnice de la această gospodărie, nu se desfăşoară la întimplare. Urmărind felul cum a fost alcătuit planul de muncă privind organizarea şi desfăşurarea cursurilor, se poate vedea că el conţine adevărate lecţii în care se vorbeşte despre o chibzuită rînduială a culturilor, despre lucrările ce trebuiesc executate pentru pregătirea pămîntului în vederea însămînţărilor de toamnă şi primăvară, despre asigurarea şi pregătirea seminţelor, etc. Am constatat apoi curiozitatea vie manifestată de colectivişti în timpul in care se ţinea o lecţie de către inginerul agronom Spiru Nicolae. Timpul a trecut foarte repede, iar conţinutul lecţiei predate a fost de un real folos pentru colectivişti. Plecînd spre casele lor, ţăranii colectivişti au pornit înarmaţi cu noi cunoştinţe pe care le vor aplica in mod practic, spre a obţine roade cît mai bogate şi a contribui astfel la creşterea bunăstării populaţiei noastre muncitoare. UN CURS AGROZOOTEHNIC... FARA LECTORI Ţăranii colectivişti de la G.A.C. „Nikos Beloiawnis” din satul Pasărea, raionul Brăneşti, au aflat cu multă bucurie că şi în cadrul gospodăriei lor colective va funcţiona un curs agrozootehnic. Cu toţii si-au arătat nerăbdarea pentru a asculta si a participa cu regularitate la toate aceste cursuri. Mos Dumitru Trifu, de 74 de ani, îngrijitorul de porci al colectivei, îsi manifesta si el deunăzi bucuria că va putea lua parte la aceste cursuri. . — Căci de, taică. — spunea moş Dumitru Trifu — oricit trăieşti, tot ai de învăţat. Mai ales acuma, cînd am şi eu o sarcină atât de importantă în colectivă. La fel gândeau şi colectiviştii Ion Herea, Eva Olteanu, Moise Gheorghe şi alţii, dornici să participe la cursurile agrozootehnice, pentru a putea apoi aplica în practică cele învăţate. Dacă din partea colectiviştilor se vădeşte un deosebit interes pentru frecventarea cursurilor, nu acelaşi lucru se remarcă din partea acelora cărora le revine sarcina organizării şi tinerii lor. Unul din lectorii stabiliţi de către secţia agricolă raională, tov. Grebeniuc Nicolae, de pildă, s-a mulţumit doar să întocmească planul de muncă şi atît. A trecut o lună de la întocmirea planului şi lectorul Grebeniuc nu a mai trecut pe la colectivă. Acelaşi dezinteres faţă de cursurile agrozootehnice l-a manifestat şi agronomul de sector Damian Alexandru de la S.M.T. Hagieşti, care a promis că va trece pe la colectivă pentru a preda cursurile agrozootehnice, fără însă ca această promisiune să se şi realizeze. Pe linia acestui dezinteres faţă de buna desfăşurare a cursurilor agrozootehnice de la G.A.C. „Nikos Beloiannis’ , se situează şi inginerul Anghelini de la Ocolul silvic Brăneşti, care, deşi îşi duce munca la o distanţă de numai 200 metri de gospodărie, nu găseşte timpul necesar pentru a preda lecţia ce urma să o ţină. In fata acestei situaţiuni, consiliul de conducere al gospodăriei colective din satul Pasărea s-a decis totuşi să înceapă cursurile... fără lectori de specialitate, atît de necesari în lămurirea diferitelor probleme de ordin practic. Această stare de lucruri nu poate să scape din atenţia sfatului pedagogic’al învăţămîntului agricol de masă din raionul Brăneşti, care nu trebuie să tolereze ca aceste cursuri să se ţină ,,la voia întâmplării”, luînd măsuri hotărîte ca ele să se desfăşoare la timp şi în cele mai bune condiţiunii. I. SECOŞANU corespondentul „Vieţii Capitalei” pentru ■ raionul Brăneşti. Pag. 3-a ioadele aplicării experienţei Hale a Marilor sovietici Un preţios sprijin în munca ceferiştilor patriei noastre pentru ridicarea transportu- rilor pe calea ferată la nivelul întregii eco nomii îl constituie aplicarea experienţei înaintate a feroviarilor sovietici. In prezent, metodele sovietice sînt aplicate de peste 18.000 de muncitori. In sectorul exploatării, cele mai răspîndite metode sînt cele ale feroviarilor sovietici Kataev, de descompunere a trenurilor prin şocuri, şi Krasnov-Koluhari, de compunere şi descompunere simultană a trenurilor. In luna decembrie 1953, aceste metode erau aplicate de 3859 de muncitori. Metoda sovietică a gospodăririi socialiste a locomotivei, folosită de ceferiştii din ramura tracţiunii, a fost introdusă pentru prima oară la începutul anului trecut şi este aplicată acum de 816 echipe ,pe 408 locomehtive. Prin aplicarea ei au fost realizate In anul 1953 economii în valoare de 4.279.785 lei. O altă metoda aplicată în acest sector, planul financiar al locomotivei, este folosita de 1498de echipe de pe 738 locomotive. Prin aplicarea ei, in ultima lună a anului 1953 au fost realizate economii in valoare de 2.242.200 lei. O metodă sovietică foarte răsplndită la întreţinerea căii şi care permite efectuarea lucrărilor in toate anotimpurile, este cea a feroviarului sovietic Odalov. In prezent, această metodă este aplicată de 5959 de muncitori. (Agerpres). Pentru adincirea cunoştinţei despre învăţătura pavlovistă in rindurile medicilor Societatea ştiinţelor medicale din R.P.R. consacră o parte însemnată a activităţii sale adîncirii cunoştinţelor despre învăţătura pavlovistă în rîndurile medicilor. S-a organizat în mod sistematic studiul învăţă- turii pavloviste în cadrul tuturor filialelor, şi subfilialelor Societăţii, pe baza unui plan alcătuit din 7 lecţii urmate de seminarii. S-au ţinut pînă acum primele două din aceste lecţii în cursul lunilor decembrie şi ianuarie, cu participarea medicilor din toate unităţile, a cadrelor didactice şi ştiinţifice. In cursul lunii martie se va ţine a treia prelegere. In cadrul filialei Bucureşti au dezvoltat referate academicienii prof. N. Hortozomei şi prof. St. Mihu. Cu prilejul împlinirii unui an de la importanta sesiune a secţiei de ştiinţe medicale a Academiei R.P.R. (decembrie 1952), consacrată problemelor aplicării pavlovisimului în cercetarea ştiinţifică şi practica medicală din ţara noastră, în cadrul tuturor secţiilor de specialitate ale Societăţii ştiinţelor medicale s-au ţinut referate urmate de discuţii, care au pus în lumină o serie de rezultate, de ordin ştiinţific şi a practic, obţinute prin aplicarea învăţăturii pavloviste. Totodată, metodele experimentale de cercetare pavlovistă sînt aplicate acum pe scară din ce în ce mai largă, atît în institutele de cercetări, cît şi în clinici. Progresele realizate în domeniul cercetării ştiinţifice pe baza genialei învăţături a lui Pavlov se traduc in practică prin îmbunătăţirea continuă a metodelor de tratament intr-o serie întreagă de boli, oferind medicilor noi arme puternice pentru continua ridicare a nivelului sanitar al oamenilor, muncii. (Agerpres). Au realizat 150.000 lei economii (De la corespondentul nostru). La gospodăria agricolă de stat din comuna Blegeşti, raionul Vida, erau pregătite pentru a fi expediate la Timişoara 11 tractoare, care necesitau reparaţii capitale. La o consfătuire ţinută cu mecanicii gospodăriei s-a constatat că sînt posibilităţi ca tractoarele să fie reparate în gospodărie. Acest fapt a bucurat mult întregul colectiv. Muncitorii Jan Constantin, Nicolae Oancsa şi alţii, în frunte cu şeful mecanic Alexandru Fieraru şi-au luat angajamentul să ducă această sarcină la bun sfîrşit. Mecanicii au început cu însufleţire munca de reparaţii. Avînteţi în întrecerea socialistă, ei au obţinut zi de zi însemnate succese. Astfel, tractoarele defecte au fost reparate în scurt timp. In ziua de 20 februarie mecanicii au putut anunţa cu bucurie că şi-au îndeplinit cu 23 de zile înainte de termen sarcina încredințată. La această dată ultimul tractor a fost reparat. Acest succes al colectivului de mecanici a dus la realizarea unei însemnate economii în valoare de peste 150.000 lei. Folosind resursele locale Im cursul acestei luni, colectivul de muncitori şi tehnicieni de la Unitatea Otopeni a „întreprinderii textile-piele” din industria locală a sfatului popular al Capitalei, a reuşit ca, în elanul întrecerii socialiste să producă cantităţi sporite de vată industrială, plăpumi, frînghii, vată de croitorie, ştergătoare, artiepie de cînepă şi alte sortimente de articole de larg consum. Prin punerea în funcţie a unui scuturător, în cursul lunii ianuarie s-a realizat o îmbunătăţire a calităţii fabricatelor, productivitatea muncii crescînd in medie cu 70 la sută. Creîndu-se condiţii optime în secţiile de producţie ale unităţii, s-a introdus în procesul de fabricaţie un nou model de plapumă confecţionată din şaten. Folosind la maximum deşeurile, muncitorii din secţiile de producţie ale unităţii au reuşit ca în cursul lunii februarie să obţină peste sarcina de plan un număr de 200 plăpumi, 300 kg. frînghii şi 4 tone de vatăindustrială şi de croitorie. La această unitate se află în curs de execuţie o hală nouă care va fi înzestrată cu utilajul necesar. Prin punerea în funcţie a noii secţii de producţie, fluxul tehnologic al unităţii va fi îmbunătăţit în mod simţitor iar productivitatea muncii de asemeni va spori. Activitatea cultural - sportivă la F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej“ Muncitorii de la F. C. „Gh. Gheorghiu- Dej“ participă cu mult elan la activitatea culturală ce se duce în această întreprindere. Conducerea întreprinderii se interesează îndeaproape de asigurarea echipamentelor și costumelor, de organizarea şi coordonarea muncii echipelor din fiecare secţie şi cerc în parte. De curînd, prin strădania tuturor şi primind un sprijin preţios din partea tov. Iorgu Sima, responsabilul cultural al întreprinderii a luat fiinţă un ansamblu cultural-artistic pe întreaga întreprindere, care, în curînd, va da primul spectacol. Cu multă pricepere şi pasiune se ocupă de pregătirea echipei corale dirijorul Boris Cobasnian, de echipele de dansuri tovarăşii Stef şi Prodanovici iar de pregătirea orchestrei, dirijorul Goraev Tot în această întreprindere a luat amploare participarea muncitorilor la activitatea sportivă. Organizaţi în cadrul cercu-urilor sportive pe sectoare, muncitorii practică diferite sporturi. In mod deosebit se evidenţiază cercul sportiv al sectorului 8 care cuprinde 37 de muncitori, ce duc o rodnică activitate participînd regulat la antrenamente. Sportivii sectorului 4 care sînt în fruntea activităţii profesionale, sunt în acelaşi timp fruntaşi în activitatea sportivă. Ei au cîştigat cupa „30 Decembrie” la volei şi tenis de masă. ELISABETA ROŞU corespondent voluntar