Viaţa Capitalei - Steagul Roşu, martie 1954 (Anul 4, nr. 1478-1499 - Anul 1, nr. 1-4)

1954-03-02 / nr. 1478

u ------------------, ~~ întreceri socialiste tmmai la „zile mari“ printre colectivele­ de muncă ale întreprin­derilor care s-au dezvoltat în anii puterii popu­lare, se află și cel al întreprinderii „Victoria Socialistă“, din Capitală. Aici numărul mun­citorilor a crescut cu mult fată de­­trecut, con­diţiile de lucru s-au îmbunătăţit simţitor, s-au construit noi săli necesare procesului de fabri­caţie şi au fost date în exploatare m­aşini moderne care contribuie în mare măsură la obţinerea unor succese însemnate în pro­ducţie. Prin grija statului a fost amenajată 0 creşe, recent s-a deschis un cămin de zi unde sunt găzduiţi copiii oamenilor muncii, iar cantina întreprinderii funcţionează în condiţiuni bune.­­ Planul de producţie la această unitate în trimestrul III al anului 1953 a fost înde­plinit şi depăşit, realizîndu-se în acelaşi timp economii în valoare de zeci de mii lei. Suc­cesele obţinute de muncitori şi tehnicieni în procesul de producţie, metodele lor înain­tate de lucru au fost larg popularizate la gazeta de perete „Victoria“ f­apt ce a con­­stituit pentru toţi muncitorii un imbold în muncă. Dar, toată această situaţia s-a petrecut pînă la sfîrşitul lunii august 1953, cînd exista preocupare pentru organizarea şi desfăşura­rea întrecerii socialiste. De la această d­ată însă, întrecerea socialistă a fost lăsată uită­rii de către înşişi organizatorii ei. Evidenţa realizărilor a fost şi ea părăsită, iar munca de agitaţie în jurul acesteia a fost şi ea com­plet neglijată. To­ate acestea dovedesc că la întreprinderea „Victoria Socialistă“ întrece­rea nu este o metodă permanentă, o acţiune vie ci o chestiune de campanie. Deşi o bună parte din numărul de muncitori doreşte să conţinute întrecerea socialistă, să dezvolte mai mult succesele obţinute în producţie,’ (acest lucru îl arată numărul de inovaţii şi raţio­nalizări venite din masă în acest timp) to­tuşi atît conducerea întreprinderii cît şi or­ganizaţia de bază şi comitetul de întreprin­dere nu se ocupă de crearea condiţiilor pen­tru ca întrecerea să capete un nou avînt. Vinovat în această privinţă este în spe­cial , comitetul de întreprindere (preşedinte, Roşculeţ Ioan) care­ manifestă o condamna­bilă detăstare în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste. Datorită delăsării comi­tetului de întreprindere activiştii sindicali din diferite secţii nu sunt antrenaţi în muncă i­ar organizatorii de grupe sindicale, — care de f­apt trebuie să conducă în­trecerea socialistă la locul de produc­ţie — nu desfăşoară o acţiune sus­ţinută. Ei nu cunosc — dealtfel nici nu li s-a arătat de nici un membru din comitet — de exemplu ce obiective specifice locului de muncă trebuie să urmărească în cadrul în­trecerii. Din acaastă cauză angajamentele muncitorilor de la to­ate secţiile (ţesătorie, fila­tură, preparaţii, confecţii, etc.) nu se deose­besc cu nimic între ele, deşi fiecare loc de muncă îşi are specificul său. In toate con­tractele de întrecere care se întocmesc for­­mal se găsesc aceleaşi obiective: „îmi iau angajamentul să depăşesc planul cu...“, „Să dau produse de bună calitate“, „Să păstrez curăţenie la locul de muncă", etc Lipsiţi de ajutorul pe care trebuia să-l dea comitetul de întreprindere, organizatorii de grupă sindicală nu s-au întîlnit de cîteva luni într-o consfătuire de producţie cu gru­pele lor pentru a dezbate problemele legata direct de activitatea desfăşurată pe locul de muncă.­­ Organizarea neregulată şi de multe ori for­mală a consfătuirilor de producţie din întreprin­derea „Victoria Socialistă” se datoreşte de asemenea şi comitetelor de secţie. In mică măsură se ocupă aceste comitete de felul cum se face defalcarea planului de pro­ducţie pe om şi maşină de către conducerea tehnico-administrativă, de problemele legate de producţie care ar trebui analizate în mod amănunţit în grupele sindicale. Acest lucru este cu atît mai dăunător cu cît la conducerea acestor secţii se află oameni a căror atitudi­ne lasă mult de dorit. Aşa sînt de pildă şeful secţiei filatură Paulaţiu Anton şi Rusu Constantin de la secţia ţesătorie, care au a­­titudini cu totul nejuste faţă de muncitori în procesul de producţie. Dacă aşa stau lucrurile cu consfătuirile de producţie este evident că acestea n-au putut corespunde scopului pe care îl au ade­văratele consfătuiri de producţie — acela de a fi un mijloc important de atragere a mase­lor la gospodărirea întreprinderii. Evidenţa întrecerii socialiste este lăsată nu­mai pe seama tovarăşei Chivu Maria care răspunde de această problemă din partea co­mitetului de întreprindere şi care în mod bi­rocratic înregistrează rezultatele. Co­nplecta­­rea graficelor de evidenţă a angajamentelor şi realizărilor, nu se face la timp, fapt ce face să nu stimuleze elanul muncitorilor, iar în multe secţii asemenea grafice au dispărut de mult. Unii organizatori de grupe sindicale nu urmăresc îndeaproape­ desfăşurarea între­cerii socialiste. De exemplu, tovarăşa Turtu­­reasa Floarea, organizatorul grupei a doua sindicală din secţia filatură în loc să ducă o susţinută muncă politică pentru antrenarea tovarăşilor din grupa sa în întrecerea socia­­listă, ea personal se găseşte printre munci­torii rămaşi în urmă. Acest lucru a influenţat în mod negativ şi asupra grupei pe care o conduce. Lipsia de evidenţă care se manifestă la a­­ceastă întreprindere a făcut ca rezultatele bune obţinute în muncă de unii muncitori să nu poată fi popularizate, experienţa înainta­tă în muncă să nu fie generalizată. Comitetul de întreprindere poartă de aseme­nea vilța că nu a ajutat conducerea tehnico­­administrativă pentru luarea de măsuri teh­­nico-organizatorice necesare bunei desfășu­rări a întrecerii socialiste. Munca depusă de comitetul de întreprindere nu dă rezultatele așteptate deoarece chiar membrii comitetului nu cunosc în suficientă măsură Hotărîrile partidului și Documentele Consiliului Central al Sindicatelor care preci­zează cu claritate felul cum trebuie să muncească fiecare organizaţie sindicală pentru a da întrecerii socialiste un caracter larg de masă şi pentru lichidarea formalis­­mului şi birocratismului în organizarea şi conducerea ei. Organizaţia de bază din întreprinderea „Victoria Socialistă”, manifestă şi ea se­rioase lipsuri în ceea ce priveşte conducerea politică a muncii sindicale deoarece n-a ana­lizat într-o adunare de partid activitatea co­mitetului de întreprindere şi nu a tras la răs­pundere pe tovarăşul Roşculeţ Ioan preşedin­tele comitetului de întreprindere care se in­teresează prea puţin de îmbunătăţirea muncii sindicale, de educaţia oamenilor munc­i, de popularizarea şi aplicarea metodelor avansate de muncă, cît şi de problemele producţiei. De asemenea organizaţia de bază nu a tras la răspundere la timpul potrivit conducerea tehnico-administrativă (director A. Marcovici) pentru nepăsarea de care a d­at dovadă în organizarea procesului de producţie, fapt ce a avut influenţe serioase şi în reali­zarea angajamentelor luate de diferiţi mun­citori pentru realizarea şi depăşirea sarcini­lor de plan. Lipsurile comitetului de întreprindere de la fabrica „Victoria Socialistă1’ se datorase în bună măsură şi secţiei muncă de masă în producţie din cadrul Comitetului Regional al Sindicatului Muncitorilor din Industria Tex­tilă, Pielărie şi Confecţii care nu a analizat munca acestui comitet şi nu a îndrumat acti­vitatea acestuia în direcţia înlăturării lipsu­rilor pe care le are. Instructorul sindical (tov. Bordei Gh.), deşi vine la această între­prindere, nu dă în suficientă măsură ajutorul necesar comitetului şi tratează unele probleme superficial. Problema întrecerii socialiste trebue să con­stituie atît pentru conducerea întreprinderii cît şi pentru organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere, obiectul unei analize amă­nunţite, menite să ducă la luarea unor mă­suri eficace care să asigure o bună desfăşu­rare a întrecerii în mod permanent şi nu a­şia cum s-a întîmpla­t pînă acum cînd s-a des­făşurat numai l­a „zile mari”. In felul acesta întreprinderea „Victoria Socialistă” va putea obţine victorii însemnate în lupta pentru înde­plinirea planului. M. LEOVEANU Adunarea generală a cooperativei din comuna Gumisa I In urmă cu cîtva timp a avut loc adu­­narea generală a cooperativei din comuna Cernica, raionul Brăneşti. La această a­­dunare au participat 137 împuterniciţi, reprezentînd peste 1.800 de cooperatori, precum şi numeroşi invitaţi din satele şi comunele învecinate. Darea de seamă prezentată de preşedin­tele consiliului de conducere Pavel Ni­­colae, a înfăţişat activitatea cooperativei între anii 1951—1953. In această perioadă, datorită sprijinului primit din partea sfa­tului popular comunal şi U.R.C.A.D. Bră­neşti, cooperativa şi-a putut lărgi centrele de desfacere. Astfel au fost înfiinţate ma­gazine în satele Căldăraru, Tînganul, Bă­­lăceanca şi Poşta. Prin aceste reţele de desfacere s-au distribuit ţărănimii mun­citoare mărfuri industriale şi produse de larg consum în valoare de 4.092.000 lei. In acest timp, tot mai mulţi ţărani muncitori şi-au valorificat produsele ani­male şi vegetale prin cooperativă. Numai în anul 1953, cantitatea de produse agro­­alimentare, care au fost trimise pentru populaţia muncitoare de la oraşe, a cres­cut de aproape 4 ori, în comparaţie cu anul 1952. De pildă, toamna trecută au fost expediate centrelor industriale 183.000 kg. roşii, 90.000 kg. varză, precum şi 216.500 kg. de diferite alte zarzavaturi şi legume. Printre producătorii agricoli, care au valorificat cele mai multe produse prin cooperativă se numără ţăranii muncitori Radu T. Marin, Ioniţă C. Marin şi alţii. In privinţa contractărilor şi achiziţiilor de animale şi produse animale, coopera­tiva a obţinut unele rezultate mulţumi­toare. Numeroşi ţărani muncitori, ţinînd seamă de avantajele pe care le obţin în urma valorificării produselor prin noul sis­tem de contractări şi achiziţii, au încheiat contracte­ pentru creşterea şi îngrăşarea de bovine, porcine şi păsări. Primii con­tractanţi pe comună au fost ţăranii mun­citori Ion Ioniţă, Alexandru Marinescu, Marin Alexandru şi alţii. Succese însemnate au fost obţinute şi la ramurile de producţie ale cooperativei. Planul la aceste producţii a fost depăşit cu peste 20 la sută, realizîndu-se în a­­celaşi timp o economie de aproape 30.000 lei. Cooperativa a fost sprijinită în activita­tea ei de ţăranii muncitori, care au a­­jutat la aprovizionarea din timp a coope­rativei cu mărfuri şi la expedierea pro­duselor agricole valorificate, prin nume­roase transporturi. Un sprijin deosebit au acordat în această privinţă ţăranii mun­citori Alexandru Turcu, Iancu Tribolică şi Gheorghe Oprea. Darea de seamă a cuprins şi unele lip­suri serioase care s-au manifestat în ca­drul cooperativei. Achiziţionarea produ­selor animale şi agricole s-a desfăşurat în mod nesatisfăcător pînă în luna sep­tembrie a anului trecut. Mai sunt unii gestionari ca, de pildă, Alecu Genicu, care nu respectă programul de deschidere a magazinului. Curăţenia lasă de dorit la această bază de desfacere iar mărfurile sunt aşezate în rafturi în neorînduială. La discuţii, împuternicitul Petre Eftimie a arătat că darea de seamă n-a oglindit toate lipsurile. Consiliul de conducere al cooperativei n-a sprijinit în suficientă măsură dezvoltarea ramurilor de produc­ţie. El a propus înfiinţarea unei secţii de cizmărie şi de croitorie. împuternicitul a criticat conducerea U.R.C.A.D.-Brăneşti, că n-a luat din timp măsurile necesare pentru înlăturarea fostului preşedinte Grigore C. Vasile şi a vicepreşedintelui Uie Bucur, care au dat dovadă de incapa­citate în muncă. Au mai luat parte la discuţii şi împuter­niciţii Andrei Cancea, Manea Nicolae, Anica Petre, Zamfir Stoinea şi alţii, care au subliniat lipsurile consiliului de con­ducere şi ale unor funcţionari ai coope­raţiei. Ei au propus măsuri pentru o mai bună funcţionare a magazinelor, luîndu-şi totodată angajamentul de a sprijini în muncă noua conducere a cooperativei. Adunarea a adoptat apoi în unanimitate statutul model al cooperativelor. După alegerea noului consiliu de conducere, îm­puterniciţii au aprobat planul de apro­vizionare şi desfacere pe anul 1954, vo­­tînd şi un proiect de hotărîri, menit să îmbunătăţească activitatea în toate sec­toarele cooperativei. întrebuinţarea cenuşa Pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor luate de partid Şi guvern în vederea ridi­cării nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, descoperirea Şi folosirea rezervelor interne, pentru putea obţine producţii mai mari trebuie să constituie o preocupare permanentă a oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate. In agri­cultură, folosirea îngrăşămintelor ajută la obţinerea recoltelor celor mai mari. Dar până acum nu au fost folosite toate îngrăşămint­­ele naturale care se găsesc din abundenţă la noi. Şi unele nu au fost Întrebuinţate de loc. Dintre acestea face parte Şi cenuşa. Cenuşa este îngrăşămîntul natural care se găseşte din abundenţă în toate gospodăriile, îngrăşămîntul care se poate s­­rînge Şi păstra uşor Şi prin aplicarea lui la diferite plante se obţin recolte mari. In afară de faptul că prin aplicarea cenuşei ca îngrăşămînt la plante se obţin recolte bogate, în plus, prin arderea resturilor de la plantele agricole şi a buruienilor pentru a se obţine din el© ce­nuşă, se combat şi o parte însemnată dintre dăunătorii animali şi vegetali care iernează în aceste buruieni sau resturi de jolanite. Cenuşa este socotită ca un îngrăşămînt po­­tasic, datorită faptului că anumite feluri de cenuşă conţin mai mult potasiu. Insă a­­ceastă denumire nu este cea mai potrivită, deoarece elementele care se găsesc în ce­nuşă sînt multiple şi variază după prove­nienţa ei. Astfel, cenuşa din lemn de brad conţine potasiu mai puţin decît cenuşa din lemn de fag şi de stejar. Cenuşa din paie de grîu conţine mai mult fosfor decît cenuşa din paiele de secară sau din lemnul arbori­lor cu frunze. De aceea credem că ar fi mai corect ca cenuşa să fie socotită ca un îngrăşămînt fosfo-potaso-calcic. ... Compoziţia cenuşei variază de la plantă la plantă Şi chiar la aceeaşi specie în funcţie de condiţiile de creştere a plantelor. Insă toate cenuşile conţin ca elemente principale: potasiu, fosfor Şi calciu. In­ afară de aceste trei elemente de bază, ea mai conţine în cantităţi destul de mari magneziu, sulf, fier, sodiu şi altele, precum Şi microelement© ca: bor, mangan, molibden, etc. Un microelement de o importanţă deosebită care se găseşte în cenuşă este borul. Experienţele mai multor la îngrăşarea culturilor Colectivul Laboratorului de agro­tehnică a culturii cartofului de la Institutul de Cercetări Agronomice al R.P.R. cercetători sovietici au arătat că borul dat in cantitate de 3,5 kg. la ha. măreşte mult producţia la plantele agricole Şi în deosebi la trifoi, lucerna, hrişcă, sfecla, cartofi, etc. Valoarea cenuşei ca îngrăşămînt este Şi mai mare dacă se ţin© seama d© faptul că fosforul, dar în deosebi potasiul, se află în cenuşă sub formă accesibilă plantelor. Pota­­siul se găseşte în cenuşă sub formă de carbo­­nat de potasiu Şi ca atare, spre deosebire de­­ fngrăşămintel© potasice industriale, aproape un conţin© clor. Este ştiut că clorul este dăunător plantelor atît pentru creşterea l°r cît şi pentru microorganismele din sol. De aceea cenuşa are o importanţă deosebit de mare asupra plantelor care nu suportă clorul, cum sînt: tutunul, cartoful, hrişcă, etc. Fos­forul din cenuşă se găseşte sub formă de combinaţii de solubilitate diferită. După cer­cetările lui P.P. Soloviov, cenuşa conţine 4,3 la sută fosfor solubil în apă şi circa 70 la sută fosfor solubil în soluţii slabe de acizi organici minerali. Alt fapt din care rezultă superioritatea ce­nuşei ca îngrăşămînt faţă de îngrăşămintel­e fosfatice Şi potasice industriale este acela că cenuşa nu numai că este sursă pentru fosfor Şi potasiu dar serveşte indirect ca mijloc de nutriţie azotică a plantelor. Cenuşa dată ca îngrăşămînt crează în sol (în deo­sebi în cele acide) condiţiuni favorabile pen­tru activitatea microorganismelor folositoare şi în deosebi a bacteriilor amonificatoare şi nitrificatoare. Datorită acestui fapt, în so­lurile îngrăşate cu cenuşă se acumulează mai mult azot mineral decît în solurile neîngră­­şate cu cenuşă. In experienţele executate în Uniunea Sovietică, pe soluri acide, argilo­­nisipoase, cenuşa de lemn a mărit cantitatea de azot mineral cu 47,4 kg. la ha., după 3 luni de la administrare, cînd s-­a folosit doza de 1/10 din aciditatea hidalitică şi cu 12,3 kg la ha, cînd s-a folosit doza de 1/2 din aciditatea hidrolitică a solului. Acestor caii­ de cartofi şi legume­ rităţi de azot le corespund dozele de 140 şi 365 kg. azotat de amoniu la hectar. Din cele arătate pînă acum se vede im­portanţa cenuşei ca îngrăşămînt şi superio­ritatea ei faţă de îngrăşămintele potasice şi fosfatice industriale în cazul anumitor plante. Aceste plante sînt acelea care au nevoie de cantităţi mari de potasiu Şi nu suportă clo­rul care intră în combinaţiile unor îngrăşă­minte potasice industriale. Dintre aceste p plan­­te, cartoful Şi o parte din legume ocupă un loc important. A. Acţiunea cenuşei asupra producţiei la cartof In experienţele făcute la gospodăria de stat „Saligni“ prin aplicarea dozelor mai mici de cenuşa (200-400 kg. la ha.), pe un teren nisi­pos, s-au obţinut în anul 1952 sporuri aprecia­bile de recoltă. Astfel, folosirea cenuşei ca îngrăşămînt suplimentar în cantitate de 200 kg. la hectar, odată cu răsărirea, a mărit producţia cu 3.703 kg. la hectar, faţă de totul neîngrăşat de la care s-au recoltat 22.670 kg. la ha. Folosindu-se 400 kg. de cenuşă la hectar, sporul de recoltă a fost de 4.222 kg cartofi la hectar. In primul caz, fiecare sută de kilograme cenuşă a produs 1.851 kg. tuberculi la hectar, iar în al doi­­lea caz 1.057 kg. tuberculi la hectar. In experienţele făcute cu aplicarea cenuşei de lemn ca îngrăşămînt de către fabricile de spirt din districtul Kuibîşev cenuşa a dat sporuri mai mari de recoltă decît sarea po­­tasică industrială. Cele mai mari sporuri de recoltă s-au obţinut de la cultura îngrăşată cu cenuşă şi superfosfat. Astfel, pe terenul pe care s-au cultivat cartofi fără să se fo­losească nici un fel de îngrăşămînt s-a ob­ţinut o producţie de 17.700 kg tuberculi la hectar. Pe altă parcelă unde s-a folosit ca Îngrăşămînt cenuşa s-a realizat o producţie la hectar de 21.500 kg. tuberculi, iar acolo unde cenuşa a fost combinată cu superfosfat s-a obţinut producţia cea mai mare şi a­­nume de 23.400 kg tuberculi la hectar. De foarte mare importanţă este folosirea cenuşei ca îngrăşămînt la plantarea de vară a cartofului. Aceasta se datoreşte faptului că cenuşa are capacitatea de a transforma mai repede azotul nesolubil din sol în azot solubil, lucru ce duce pe lîngă obţinerea de recolte mari la cartof şi la îmbunătăţirea calităţilor biologice ale cartofului. Chiar pe terenurile neîngrăşate cu bălegar, numai prin îngrăşarea cu cenuşă dată în toamnă sau primăvara timpuriu, se favorizează acu­mularea de substanţe suficiente în sol pentru a se putea obţine recolte mari. Prin aplica­rea cenuşei la plantările de vară, în can­titate de 700 kg. La hectar, s-a obţinut un spor de producţie de 4.257 kg. la ha., adică Datele centralizate de cercetătorul, sovietic P. P. Soloviov referitor la efectul cenuşei asupra plantelor legumicole, arată clar im­ Din acest tablou se vede că varza, roşiile, sfecla roşie Şi morcovul sînt foarte recu­noscătoare la îngrăşarea cu cenuşă, dînd pro­ducţii­­mai mari cu 4.320 kg. la hectar, în medie pe 15 experienţe. Ceea ce este impor­tant la aceste experienţe este faptul că do­zele de cenuşă mai mari de 750 kg. pe hec­tar, aplicate la aceste plante, nu dau spo­ruri mai mari de recoltă. De aceea dozele mai mari sînt neeconomice. Eficacitatea cenuşei creşte dacă odată cu ea se dau şi îngrășăminte organice sau îngrășăminte chimice azotate. La această concluzie s-a ajuns în urma a numeroase experienţe executate în Uniunea Sovietică. Astfel, în experienţele staţiunii experimentale din Krasnodar, cenuşa dată ca îngrăşămînt în cantitate de 100 kg. la ha, a mărit pro­ducţia de pătlăgele roşii cu 2.800 kg. la ha. Dar, dacă s-a dat în acelaşi timp şi 20 tone graniţă sporul de recoltă a ajuns­­ 11-300 kg. la ha. Cenuşa folosită ca îngrăşămînt la plantele legumicole, pe lîngă faptul că măreşte pro­ducţia, în plus favorizează obţinerea de re­fiecare 100 kg de cenuşă a sporit producţia cu 600 kg. tuberculi la ha. Din experienţei© făcute de diferiţi cercetă­tori ştiinţifici Şi din practica fruntaşilor în cultura cartofului din colhozuri Şi sovhozuri s-a constatat că cenuşa dată cu mraniţă în cuiburile de cartofi, odată cu plantarea, sau în brazde în urma plantării cartofului în urma plugului, dă recolte mai mari de pro­ducţie. îngrăşarea cartofilor cu cenuşă dată la cuiburi odată cu plantarea de spor de , producţie pe toate tipurile de sol. portanţa folosirii cenuşei ca îngrăşămînt la această grupă de plante. Acest lucru se poa­te vedea din următorul tablou: colte calitativ superioare, mărind cantitatea de hidraţi de carbon din organele de re­zervă. Apoi datorită acţiunii alcalinizatoare pe care am văzut că o are cenuşa, micşo­­rînd aciditatea solului se reduce considerabil numărul bolilor criptogamice la aceste plan­te. După datele Institutului de protecţia plan­telor din U.R.S.S. (S. M. Tupenevici) nutri­­rea suplimentară cu cenuşă a micşorat atacul bolii putrezirii rădăcinilor la sfecla roşie, totodată micşorîndu-se şi numărul plantelor bolnave de putregaiul inimii de sfeclă. Din cele arătate pînă aici s-a văzut că aplicarea cenuşei ca îngrăşămînt la cartof şi plantele legumicole duce la obţinerea de recolte sporite şi calitativ superioare. Dato­rită faptului că acest îngrăşămînt nu costă nici un ban şi se găseşte uşor în toate gospodăriile, strîngerea, păstrarea şi folosirea cenuşei ca îngrăşămînt la aceste plante trebuie să devină o sarcină de frunte pentru toţi cei ce lucrează în agricultură, aducîndu-se în felul acesta o contribuţie im­portantă în ridicarea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. B. Acţiunea cenuşei asupra producţiei plantelor legumicole VIAŢA CAPITALEI «.Trci.TTCTf'rajwEWHTi'iOi 11 iiiwiuncTwnnur T'-nnTrrTrTtmrm,i,-*fiiiTiti1 ff"',"'TT*~r»Wrrw,1">)iwi! m mm soiurilor de porumb PE TERITORIUL ŢĂRII NOASTRE Porumbul este una din cele mai impor­tante culturi agricole din ţara noastră, atît prin suprafaţa pe care o ocupă, cît şi prin importanţa pe care o are în economia­­ţării. Boabele de porumb sînt folosite pentru fa­bricarea făinii şi a crupelor. Porumbul are totodată o mare importanţă ca plantă de nu­treţ. Boabele de porumb sunt un nutreţ con­centrat deosebit de preţios pentru animale. In afară de aceasta, porumbul se foloseşte ca nutreţ verde şi nutreţ murat. De asemenea, porumbul are o importanţă tot mai­­m­are în industrie. Din porumb se obţine amidon, melasă, glucoză cristalizată, etc. Boabele de porumb servesc ca materie primă pentru industria de alcool. Tulpinele şi frunzele pot fi utilizate la fabricarea hîr­­tiei, spirtului de lemn şi a altor produse. In ţara noastră, porumbul se cultivă în toate regiunile agricole, prezentînd largi po­sibilităţi şi condiţii prielnice pentru sporirea producţiei la hectar. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii de la sta­ţiunile experimentale agricole şi de la Insti­tutul de cercetări agronomice sprijină pro­ducătorii pentru a realiza producţii cît mai mari de porumb. In regiunile mai calde, unde toamna este lungă, au fost raionate soiuri tîrzii de po­rumb care dau cele mai mari producţii. In regiunile nordice şi de munte, mai reci şi cu toamnă timpurie, au fost raionate soiuri timpurii. In total au fost raionate 11 soiuri de po­rumb. In stepa din Banat se recomandă so­iul de porumb „dinte de cal Lester Phister”, iar în stepa din sudul ţării, în regiunea noastră şi partea de sud a regiunii Craio­va, soiul „dinte de cal ICAR 54“. Aceste soiuri, foarte productive, dau producţii între 2.500—3.000 kg. boabe la hectar In cultură obişnuită. Folosind sămînţa de porumb din soiurile recomandate de Institutul de cercetări agro­nomice se pot asigura cu uşurinţă, în con­diţiile unei bune agrotehnici, recolte mari de porumb la ha. In acest scop, producătorii trebuie să-şi procure săminţa de porumb din soiurile cele mai productive în regiunile respective. Numai in acest fel se vor obţine recolte mari şi sigure în toate regiunile ţării noastre. (Agerpres). Din activitatea cursurilor agrozootehnice În cuprinsul In majoritatea comunelor şi satelor din ra­ionul Snnagov cursurile agrozootehnice funcţio­nează cu regularitate. Ele sînt frecventate de numeroşi colectivişti, ţărani muncitori în­tovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodării individuale. Buna desfăşurare a cursurilor a­­grozootehnice se datoreşte în bună parte şi faptului că ele au fost popularizate cu mult timp înainte de data deschiderii. înscrierea cursanţilor a fost precedată de o temeinică muncă de lămurire, stîndu-se de vorbă cu fiecare om în parte. Astfel a fost asigurată o frecvenţă regulată la cursuri. Un deosebit interes pentru îmbogăţirea cu­noştinţelor arată şi colectiviştii de la G.A.C. „Bela Brainer” din comuna Dascălu Creaţa. După lecţiile predate, cursanţii discută pro­blemele mai importante şi cer lămuriri lec­torului asupra noţiunilor sau expresiilor şti­inţifice pe care nu le-au înţeles suficient. Printre cei mai sîrguitori la însuşirea cuno­ştinţelor de la cursul agrozootehnic din această gospodărie colectivă se numără şi colectiviştii Andrei Marin, Niţă Neagu, Dumitru Stan, Damaschin Niculae, Tudor Şerban şi Ale­xandru Tudor. La gospodăria agricolă colectivă „ 8 Mai 1921” din comuna Lipia Bojdani cei 36 de cursanţi frecventează cu regularitate cursul agrozootehnic. încă de la primele lecţii, co­lectiviştii şi-a dat seama cît de folositoare sînt pentru el cunoştinţele pe care şi le în­suşesc aici. Ei manifestă o vie dorinţă de a învăţa cît mai multe despre lucrarea pămîn­­tului şi creşterea animalelor după indicaţiile ştiinţifice. Urmînd pilda colectiviştilor, şi ţăranii muncitori întovărăşiţi frecventează cursurile agrozootehnice. Astfel la întovărăşirile agri­cole „23 August” din satul Tămaş şi ,,7 raionului Snagov Noiembrie” din satul Oracu, lecţiile la cursul agrozootehnic se ţin la datele fixate. Ţăranii întovărăşiţi urmăresc fiecare lecţie cu o deosebită atenţie. Cu multă sîrguinţă­ caută­­să-şi însuşească noile metode de lucru şi ţăranii muncitori întovărăşiţi Enache Petre, Niculae M. Ioniţe, Frusina M. Stan, Grigore M. Constantin, Sofia Ungureanu şi alţii. Cu aceeaşi regularitate funcţionează şi cursurile agrozootehnice de la întovărăşirile „Drum Nou“ din satul Grecii de Jos şi „30 Decem­brie” din satul Scuipici. In cuprinsul raionului Snagov nai sînt însă şi unele cursuri agrozootehnice a căror activitate lasă de dorit. Din cauza nepreo­­cupării comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, lecţiile la aceste cursuri nu se ţin cu regularitate şi frecvenţa cursanţi­lor este slabă. In această situaţie se află acum cursul agrozootehnic de la întovărăşi­rea agricolă „I. L. Garagiale“ din comuna Tunari. La predarea lecţiilor nu iau parte de­cit 30 la sută dintre cei înscrişi. Slaba frec­venţă la acest curs se datoreşte şi zootehni­­cianului M. Hol­oianu, care vine cu lecţiile ne­pregătite. Pîna în prezent s-au predat două lecţii în loc de cinci şi acestea la un nivel foarte scăzut. O totală nepăsare faţă de buna desfăşurare a cursurilor agrozootehnice se manifestă şi la întovărăşirile agricole „Lu­ceafărul” din comuna Ciolpani şi „1 Mai” din comuna Căciulaţi. Responsabilii acestor cursuri, Niculae Procopiu şi Gheorghe Du­­mitrescu nu-şi îndeplinesc sarcinile lor în mod conştiincios. Cursurile agrozootehnice rămase în urmă trebuiesc sprijinite de către sfatul­­popular raional care trebuie să controleze și să îndru­me mai îndeaproape cursurile agrozootehnice din raion. Două cursuri agrozootehnice cu rezultate deosebite In sporirea productivităţii muncilor agri­cole, cursurile agrozootehnice joacă un rol deosebit de important, ele trebuind să ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor ţărănimii noa­stre muncitoare, pentru ca aceasta să-şi efec­tueze muncile agricole în cele mai bune con­­diţiuni, cu respectarea sfaturilor şi indica­ţiilor pentru o cit mai raţională şi ştiinţi­fică lucrare a pămîntului. Aceste cursuri care anul acesta au fost intensificate şi reorganizate, au antrenat în jurul lor muncitori, colectivişti, membri ai întovărăşirilor, ţărani muncitori cu gospo­dării individuale. Am vizitat de curînd două gospodării a­­gricole colective din cuprinsul raionului Bră­neşti pentru a vedea cum se desfăşoară a­­ceste cursuri, cum sînt ele organizate. LA GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA „STEAGUL ROŞU“ DIN COMUNA GANEASA In ziua în care fusese fixată ţinerea uneia din lecţiile planificate în cadrul cursului agrozootehnic cu colectiviştii de la G.A.C. „Steagul Roşu“ comuna Găneasa, raionul Brăneşti, la c­iolţul roşu al gospodăriei s-au adunat, cu mult timp înainte de ora fixată pentru începere, numeroşi colectivişti. Ingi­nerul agronom Spiru Nicolae, care urma să predea lecţia respectivă, a venit şi el îna­inte de începerea cursului El a profitat de acest timp, angajând cu ţăranii colectivişti discuţii legate tot de problemele agrozoo­tehnice. Cursurile agrozootehnice de la această gos­podărie, nu se desfăşoară la întimplare. Urmărind felul cum a fost alcătuit planul de muncă privind organizarea şi desfăşura­rea cursurilor, se poate vedea că el conţine adevărate lecţii în care se vorbeşte despre o chibzuită rînduială a culturilor, despre lu­crările ce trebuiesc executate pentru pregă­tirea pămîntului în vederea însămînţărilor de toamnă şi primăvară, despre asigurarea şi pregătirea seminţelor, etc. Am constatat apoi curiozitatea vie mani­festată de colectivişti în timpul in care se ţinea o lecţie de către inginerul agronom Spiru Nicolae. Timpul a trecut foarte repede, iar conţinutul lecţiei predate a fost de un real folos pentru colectivişti. Plecînd spre casele lor, ţăranii colectivişti au pornit înarmaţi cu noi cunoştinţe pe care le vor aplica in mod practic, spre a ob­ţine roade cît mai bogate şi a contribui ast­fel la creşterea bunăstării populaţiei noastre muncitoare. UN CURS AGROZOOTEHNIC... FARA LECTORI Ţăranii colectivişti de la G.A.C. „Nikos Be­­loiawnis” din satul Pasărea, raionul Brăneşti, au aflat cu multă bucurie că şi în cadrul gospodăriei lor colective va funcţiona un curs agrozootehnic. Cu toţii si-au arătat nerăbdarea pentru a asculta si a participa cu regularitate la toate aceste cu­rsuri. Mos Dumitru Trifu, de 74 de ani, îngrijitorul de porci al colectivei, îsi manifesta si el deu­năzi bucuria că va putea lua parte la aceste cursuri. . — Căci de, taică. — spunea moş Dumi­tru Trifu — oricit trăieşti, tot ai de învă­ţat. Mai ales acuma, cînd am şi eu o sar­cină atât de importantă în colectivă. La fel gândeau şi colectiviştii Ion Herea, Eva Ol­­teanu, Moise Gheorghe şi alţii, dornici să participe la cursurile agrozootehnice, pentru a putea apoi aplica în practică cele învă­ţate. Dacă din partea colectiviştilor se vădeşte un deosebit interes pentru frecventarea cursu­rilor, nu acelaşi lucru se remarcă din partea acelora cărora le revine sarcina organizării şi tinerii lor. Unul din lectorii stabiliţi de către secţia agricolă raională, tov. Grebe­­niuc Nicolae, de pildă, s-a mulţumit doar să întocmească planul de muncă şi atît. A tre­cut o lună de la întocmirea planului şi lec­torul Grebeniuc nu a mai trecut pe la co­lectivă. Acelaşi dezinteres faţă de cursurile agrozootehnice l-a manifestat şi agronomul de sector Damian Alexandru de la S.M.T. Hagieşti, care a promis că va trece pe la colectivă pentru a preda cursurile agrozoo­tehnice, fără însă ca această promisiune să se şi realizeze. Pe linia acestui dezinteres faţă de buna desfăşurare a cursurilor agro­zootehnice de la G.A.C. „Nikos Beloiannis’ , se situează şi inginerul Anghelini de la Oco­lul silvic Brăneşti, care, deşi îşi duce mun­ca la o distanţă de numai 200 metri de gospodărie, nu găseşte timpul necesar pen­tru a preda lecţia ce urma să o ţină. In fata acestei situaţiuni, consiliul de con­ducere al gospodăriei colective din satul Pasărea s-a decis totuşi să înceapă cursu­rile... fără lectori de specialitate, atît de necesari în lămurirea diferitelor probleme de ordin practic. Această stare de lucruri nu poate să scape din atenţia sfatului pedagogic’al în­­văţămîntului agricol de masă din raionul Brăneşti, care nu trebuie să tolereze ca a­­ceste cursuri să se ţină ,,la voia întâmplă­rii”, luînd măsuri hotărîte ca ele să se desfăşoare la timp şi în cele mai bune condiţiunii. I. SECOŞANU corespondentul „Vieţii Capitalei” pentru ■ raionul Brăneşti. Pag. 3-a ioadele aplicării experienţei Hale a Marilor sovietici Un preţios sprijin în munca ceferiştilor patriei noastre pentru ridicarea transportu-­ rilor pe calea ferată la nivelul întregii eco­ nomii îl constituie aplicarea experienţei înaintate a feroviarilor sovietici. In prezent, metodele sovietice sînt apli­cate de peste 18.000 de muncitori. In sectorul exploatării, cele mai răspîndite metode sînt cele ale feroviarilor sovietici Kataev, de descompunere a trenurilor prin şocuri, şi Krasnov-Koluhari, de compunere şi descompunere simultană a trenurilor. In luna decembrie 1953, aceste metode erau a­­plicate de 3859 de muncitori. Metoda sovietică a gospodăririi socialiste a locomotivei, folosită de ceferiştii din ra­mura tracţiunii, a fost introdusă pentru pri­­­­ma oară la începutul anului trecut şi este aplicată acum de 816 echipe ,pe 408 locomeh­tive. Prin aplicarea ei au fost realizate In anul 1953 economii în valoare de 4.279.785 lei. O altă metoda aplicată în acest sector, planul financiar al locomotivei, este folosita de 1498­­de echipe de pe 738 locomotive. Prin aplicarea ei, in ultima lună a anulu­i 1953 au fost realizate economii in valoare de 2.242.200 lei. O metodă sovietică foarte răsplndită la întreţinerea căii şi care permite efectuarea lucrărilor in toate anotimpurile, este cea a feroviarului sovietic Odalov. In prezent, a­­ceastă metodă este aplicată de 5959 de muncitori. (Agerpres). Pentru adincirea cunoştinţei­ despre învăţătura pavlovistă in rindurile medicilor Societatea ştiinţelor medicale din R.P.R. consacră o parte însemnată a activităţii sale adîncirii cunoştinţelor despre învăţă­tura pavlovistă în rîndurile medicilor. S-a organizat în mod sistematic studiul învăţă-­ turii pavloviste în cadrul tuturor filialelor, şi subfilialelor Societăţii, pe baza unui plan alcătuit din 7 lecţii urmate de seminarii. S-au ţinut pînă acum primele două din aceste lecţii în cursul lunilor decembrie şi ianuarie, cu participarea medicilor din toate unităţile, a cadrelor didactice şi ştiinţifice.­ In cursul lunii martie se va ţine a treia prelegere. In cadrul filialei Bucureşti au dezvoltat referate academicienii prof. N. Hortoz­omei şi prof. St. Mih­u. Cu prilejul împlinirii unui an de la im­portanta sesiune a secţiei de ştiinţe medi­cale a Academiei R.P.R. (decembrie 1952), consacrată problemelor aplicării pavlovisimu­lui în cercetarea ştiinţifică şi practica me­­dicală din ţara noastră, în cadrul tuturor secţiilor de specialitate ale Societăţii ştiin­ţelor medicale s-a­u ţinut referate urmate de discuţii, care au pus în lumină o serie de rezultate, de ordin ştiinţific şi a practic, ob­ţinute prin aplicarea învăţăturii­­ pavloviste. Totodată, metodele experimentale de cer­cetare pavlovistă sînt aplicate acum pe sca­ră din ce în ce mai largă, atît în institu­­tele de cercetări, cît şi în clinici. Progresele realizate în domeniul cercetării ştiinţifice pe baza genialei învăţături a lui Pavlov se traduc in practică prin îmbună­tăţirea continuă a metodelor de tratament intr-o serie întreagă de boli, oferind medi­cilor noi arme puternice pentru continua ridicare a nivelului sanitar al oamenilor, muncii. (Agerpres). Au realizat 150.000 lei economii (De la corespondentul nostru).­­ La gos­podăria agricolă de stat din comuna Blegeşti, raionul Vida, erau pregătite pentru a fi ex­pediate la Timişoara 11 tractoare, care nece­sitau reparaţii capitale. La o consfătuire ţinută cu mecanicii gos­podăriei s-a constatat că sînt posibilităţi ca tractoarele să fie reparate în gospodărie. A­­cest fapt a bucurat mult întregul colectiv. Muncitorii Jan Constantin, Nicolae Oancsa şi alţii, în frunte cu şeful mecanic Alexandru Fieraru şi-au luat angajamentul să ducă această sarcină la bun sfîrşit. Mecanicii au început cu însufleţire munca de reparaţii. Avînteţi în întrecerea socialistă, ei au obţinut zi de zi însemnate succese. Ast­fel, tractoarele defecte au fost reparate în scurt timp. In ziua de 20 februarie mecanicii au putut anunţa cu bucurie că şi-au îndeplinit cu 23 de zile înainte de termen sarcina încredințată. La această dată ultimul tractor a fost repa­rat. Acest succes al colectivului de mecanici a dus la realizarea unei însemnate economii în valoare de peste 150.000 lei. Folosind resursele locale Im cursul acestei luni, colectivul de mun­citori şi tehnicieni de la Unitatea Otopeni a „întreprinderii textile-piele” din industria lo­cală a sfatului popular al Capitalei, a reu­şit ca, în elanul întrecerii socialiste să pro­ducă cantităţi sporite de vată industrială, plă­­pumi, frînghii, vată de croitorie, ştergătoare, artiepie de cînepă şi alte sortimente de arti­cole de larg consum. Prin punerea în funcţie a unui scuturător, în cursul lunii ianuarie s-a realizat o îm­bunătăţire a calităţii fabricatelor, produc­tivitatea muncii crescînd in medie cu­ 70 la sută. Creîndu-se condiţii optime în secţiile de producţie ale unităţii, s-a introdus în proce­sul de fabricaţie un nou model de plapumă confecţionată din şaten. Folosind la maximum deşeurile, muncitorii din secţiile de producţie ale unităţii au reuşit ca în cursul lunii februarie să obţină peste sarcina de plan un număr de 200 plăpumi, 300 kg. frînghii şi 4 tone de vată­­industrială şi de croitorie. La această unitate se află în curs de exe­cuţie o hală nouă care va fi înzestrată cu utilajul necesar. Prin punerea în funcţie a noii secţii de producţie, fluxul tehnologic al unităţii va fi îmbunătăţit în mod simţitor iar productivitatea muncii de asemeni va spori. Activitatea cultural - sportivă la F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej“ Muncitorii de la F. C. „Gh. Gheorghiu- Dej“ participă cu mult elan la activitatea culturală ce se duce în această întreprindere. Conducerea întreprinderii se interesează în­deaproape de asigurarea echipamentelor și costumelor, de organizarea şi coordonarea muncii echipelor din fiecare secţie şi cerc în parte. De curînd, prin strădania tuturor şi primind un sprijin preţios din partea tov. Iorgu Sima, responsabilul cultural al în­treprinderii a luat fiinţă un ansamblu cul­tural-artistic pe întreaga întreprindere, care, în curînd, va da primul spectacol. Cu multă pricepere şi pasiune se ocupă de pregătirea echipei corale dirijorul Boris Cobasnian, de echipele de dansuri tovarăşii Stef şi Prodanovici iar de pregătirea or­chestrei, dirijorul Goraev Tot în această întreprindere a luat am­ploare participarea muncitorilor la activi­tatea sportivă. Organizaţi în cadrul cercu-u­rilor sportive pe sectoare, muncitorii practică diferite sporturi. In mod deosebit se eviden­ţiază cercul sportiv al sectorului 8 care cu­prinde­ 37 de muncitori, ce duc o rodnică ac­tivitate participînd regulat la antrenamente. Sportivii sectorului 4 care sînt în fruntea activităţii profesionale, sunt în acelaşi timp fruntaşi în activitatea sportivă. Ei au cîşti­­gat cupa „30 Decembrie” la volei şi tenis de masă. ELISABETA ROŞU corespondent voluntar

Next