Steagul Roşu, iunie 1954 (Anul 1, nr. 59-82)

1954-06-11 / nr. 66

ANUL I — Nr. 66 4 PAGINI 20 BANI VINERI 11 IUNIE 1954 Deputatul—vrednic gospodar al treburilor obşteşti Deputat. Cuvîntul acesta murdărit , batjocorit în vremea stăpânirii burghezo-moşiereşti, cuvînt ce nu izbutea să acopere cu toga imunităţii afacerile unor politicieni care slujeau cu zel interesele marilor capitalişti şi moşieri, a căpătat în anii puterii populare un conţinut nou, a devenit un titlu de onoare. Deputatul , — ales al cetăţenilor pentru a-i reprezenta în organul local al puterii de stat vrednic gospodar ce-şi spune cuvîntul şi pune umărul la rezolvarea problemelor de interes obştesc, — se bucură de stima şi preţuirea miilor de cetăţeni care i-au acordat votul. Deputaţii st aceia care, prin activitatea lor multilaterală, creează o puternică punte de legătură între organele locale ale puterii de stat şi masele muncitoare, formînd cu ajutorul a diferite metode organizatorice un târg activ de cetăţeni în jurul sfaturilor populare. Deputaţii sînt chemaţi să aplece cu grijă urechea la cererile şi sezisările cetăţenilor şi să lupte pentru justa lor rezolvare, să organizeze iniţiativa creatoare a maselor şi s-o canalizeze pe linia sarcinilor trasate de partid şi guvern în vederea înfloririi patriei noastre şi imipelşugării vieţii poporului muncitor, in cele 6 luni care s-au scurs de la alegerile pentru sfaturile populare, zeci de mii de deputaţi au dovedit prin faptele lor că şi-au meritat încrederea, afirmîndu-se ca devotaţi slujitori ai intereselor celor ce muncesc. Domeniul de activitate a deputatului poate fi cu greu delimitat. Deputatul trebuie să fie prezent în tot locuit, pretutindeni acolo unde prin muncă entuziastă poate fi obţinută o nouă realizare în vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, acolo unde se cere înlăturată o piedică din drumul nostru spre socialism. Deputaţii Anghel Gudea şi Enache Constantin din Turnu-Măgurele au iniţiat şi se găsesc în fruntea acţiunii de electrificare a cartierului Odaia din oraşul lor, Artur Vătavu, deputat în sfatul popular al raionului „23 August“, a antrenat zeci de cetăţeni şi, cot la cot cu ei, a amenajat un salarii!; ţăranul muncitor Stan N. Tudor, deputat în sfatul popular al comunei Buturugeni- Mihăiţeşti, a imobilizat prin exemplu personal şi muncă de lămurire pe toţi ţăranii muncitori din comună la efectuarea celei de a doua prăşiţe la culturile de cartofi, deputatul Tudor Alexandrua criticat cu asprime în lucrările sesiunii sfatului popular al oraşului Bucureşti mai multe unităţi O.C.L.-Aprozar, care nu se îngrijesc de buna deservire a consumatorilor. Ce sunt aceste exemple altceva decit mărturii vii ale activităţii multilaterale a deputaţilor! Principala activitate a deputatului se desfăşoară in circumscripţia electorală în care a fost ales. El are datoria de a cunoaşte îndeaproape toate problemele care preocupă pe alegătorii săi şi de a depune maximum de strădanie pentru soluţionarea lor. Aceste probleme sunt pe cit de variate, pe atît de importante. Valorificarea resurselor locale cu scopul :creşterii producţiei bunurilor de larg consum; terminarea la timp a pregătirilor în vederea strîngerii recoltei; buna întreţinere a fondului de locuinţe; îmbunătăţirea activităţii unităţilor comerţului socialist, amenajarea de grădiniţe sezoniere, scuaruri, spaţii verzi, electrificarea unor străzi, precum şi multe alte probleme cu caracter gospodaresc-edilitar, cultural, sanitar, se ridică spre rezolvare deputaţilor. Numai printr-o strânsa şi permanenta legătură cu cetăţenii, deputatul îşi poate duce la îndeplinire sarcinile. Consfătuirile lunare sau bilunare cu cetăţenii, legătura permanentă cu membrii comitetului de stradă, vizitele la domiciliu pentru a discuta de la om la om cu cetăţenii, sunt cîteva dintre formele de stabilire a unui contact trainic între deputaţi şi cetăţeni. Mulţi dintre deputaţii în sfaturile populare din regiunea noastră — ca de pildă deputaţii Popescu Titus din raionul „Gheorghiu-Dej“, Teodora Bergher din raionul „Tudor Vladimirescu“, Nicolae Ruse din raionul „1 Mai“ şi alţii au statornicit în activitatea lor aceste metode şi au reuşit în felul acesta nu numai şi să se facă cunoscuţi şi iubiţi de mase p ci şi să îmbogăţească substanţial conţinutul muncii lor. .. Una din obligaţiile principale ale deputatului, obligaţie consfinţită de Constituţie, este de a prezenta periodic ii, faţa alegătorilor dări de seamă asupra activităţii sale şi a sfatului popular din care face parte. Numeroşi deputaţi dirs regiunea noastră au şi prezentat asemeni nea dări de seamă în faţa cetăţenilor , întărind prin aceasta autoritatea şi prestigiul organelor locale ale puterii de stat . Forma organizatorică în care deputatul este chemaţi să desfăşoare o activitate sistematică şi să vină in sprijinul comitetului executiv, este comisiunea per- manentă. Aci deputatul are posibilitatea să studieze obiectivele planului de muncă al sfatului popular şi să vină concrete — prin propuneri, sezisări şi acţiuni de antrenare a maselor — în sprijinul transit punerii în viaţă a prevederilor planului. Din păcate însă, în regiunea noastră , unele comitete executive ale sfaturilor populare, aşa cum este cazul comitetelor executive ale sfaturilor populare din raioanele Roşiorii de Vede, Călăraşi, „23 August“ din Bucureşti şi altele, nu acordă atenţia cuvenită folosirii sprijinului pe care pot şi trebuie să-l primească din partea comisiunilor permanente de deputaţi. Aceasta face ca sfatul popular respectiv să-şi sprijine activitatea numai pe aparatul său, iar întreaga sa muncă să poarte pecetea unei munci cancelarist- birocratice şi, prin urmare, săracă în re- zultate. Un mijloc de îmbogăţire a experienţei şi cunoştinţelor deputaţilor, de ridicare a nivelului lor politic, îl constituie „Camera deputatului“, atunci cînd la aceasta este organizată o activitate consistentă. Este de neiertat faptul că, în afară de sfatul popular al oraşului Bucureşti, e care a organizat o bogată activitate la „Camera deputatului“, şi de încă 2-3 sfaturi populare, în general, în regiunea noastră comitetele executive au neglijat problema organizării activităţii la „Camera deputatului“. Se cere ca această situaţie profund dăunătoare să fie cît mai curând lichidată. Trebuie relevat faptul că dacă majoritatea deputaţilor din regiunea noastră desfăşoară o activitate rodnică, muncind cu tragere de inimă şi iniţiativă, mai există o serie de deputaţi care tratează fără simţ de răspundere sarcina de cinste ce le-a fost încredinţată. Aşa este cazul deputaţilor Aurel Cristescu din , Turnu-Măgurele, Maria Stan şi Octavian Predelcu din Bucureşti, care de la alegerea lor în sfaturile populare şi i pină în prezent nu au ţinut nici o consfătuire cu alegătorii şi nu au participat la nici o şedinţă a comisiunii permanente din care fac parte. Cred oare aceşti de- I putaţi că în felul acesta se achită de î obligaţia de onoare ce ie revine? ! In întreaga sa activitate, atît pe locul de producţie cit şi în activitatea pe tărîm obştesc, deputatul are obligaţia de • a constitui un exemplu de îndeplinire conştiincioasă a sarcinilor. Datoria deputatului este de a dovedi iniţiativă şi • spirit gospodăresc, de a întreprinde cu sprijinul maselor acţiuni felurite ale căror obiective să servească ţelul principal: dezvoltarea economiei locale, înflorirea cartierelor şi ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Organele şi organizaţiile de partid sunt , datoare să se ocupe zi de zi de activita -• tea deputaţilor, să-i îndrume şi să-i spriijine, să popularizeze deputaţii ce folosesc metode bune de muncă şi să tragă • la răspundere pe acei ce dovedesc de lăsare şi neglijenţă în îndeplinirea sar- cinilor. Deputaţii comunişti au datoria de a munci neobosit pentru îmbunătăţi- I rea activităţii sfaturilor populare şi a oferi prin aceasta o pildă mobilizatoare pentru toţi deputaţii. Deputaţi ai sfaturilor populare! Luptaţi , pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate , în lucrările celei de a doua sesiuni a sfaturilor populare care a avut loc de curînd, întăriţi legătura voastră cu masele, munciţi cu entuziasm pentru rezolivarea sarcinilor care vă stau în faţă, păstrînd cu cinste titlul de deputat al maselor, gospodar al treburilor obşteşti. „Articolul 19” la Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti Pe scena Teatrului Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti a avut loc premiera piesei originale Articolul 19" de Ştefan Tita şi Ionel Ţoranu. In clişeu, o scenă din piesa interpretată de actorii Moscu Alcalai (stingă), Niki Rădulescu (mijloc) și Traian Dănceanu (dreapta) Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín care va participa la Congresul al X-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia a plecat la Praga In ziua de 10 iarlie a plecat la Prag® delegatia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovac,'« care-şi deschide lucrările la 11 »iunie. Din delegaţile fac parte tovarăşi Gh. Apostol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R. şi N. Goldberger, şeful secţiei organelor conducătoare de parti, sindicale şi de U.T.M. a C.C. al P.M.R (Agerpres) Deschiderea expoziţiei de artă decorativă Joi dminea la s-i a deschis In sala Dallas Expoziţia de artă decorativă, organizată de Ministerul Culturii şi Uniunea Artiştilor Plastici, la deschiderea expoziţiei au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Uniunii Artiştilor Plastici, numeroşi oameni ai artei, studenţi din învăţămîntul artistic, etc. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Marin Mihalache, director general adjunct în Ministerul Culturii, care a vorbit despre succesele artei noastre decorative şi despre legătura ce trebuie realizată în acest domeniu cu industria uşoară. Expoziţia de artă decorativă, pruna de acest fel organizată în ţara noastră, cuprnde peste 1000 lucrări : ţesături, cusături, obiecte de uz casnic din lemn, sticlă sau ceramică, lucrări executate în pieţe sau mozaic şi alte obiecte de ornamentaţie. Un loc însemnat în cadrul expoziţiei îl ocupă «enoreurile, ţesăturile pentru tapiserie, panourile decorative pentru teatru, îmbrăcămintea şi obiectele de uz casnic. Mulţi dintre autorii acestor lucrări şi-au găsit în chip neijlocit izvorul creaţiei în comoara nesecată a artei populare, alţii s-au inspirat din literatură , împrumuind teme din basme, povestiri. Lucrări valoroase în acest domeniu au prezentat studenţii Institutului de arte plastice ,,N. Grigorescu” din Bucureşti şi al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj. Obiectele din ceramică, cele din piele încrustate în mozaic, obiectele cu ornamentaţii în lemn, decoraţia pe sticlă ca şi lucrările din plastica mică prezentate, se disting prin fineţea execuţiei lor. ’ Cele mai multe dintre lucrările prezentate în cadrul expoziţiei îmbină simţul artistic al poporului nostru, creatorul anonim al atîtor obiecte de artă, cu imaginaţia creatoare a artiştilor noştri. Pe drept cuvînt s-a arătat că un serviciu de ceai, o ceaşcă sau un pahar, o lampă, o vază de flori sau o scrumieră, perdeaua sau rochia ca şi multe alte obiecte de uz casnic pot fi produse la un nivel artistic mai înalt dacă inspirîndu-se din pilda artiştilor noştri deconatorii, tehnic canii din întreprinderile de bunuri de larg consum se vor strădui să creeze modele tot mai frumoase, destinate să satisfacă tot mai pe deplin cerinţa de frumos a oamenilor muncii. (Agerpres) „Sâptâmîna filmului bulgar" In cadrul „Săiptămînii filmului bulgar", vineri, va rula pe ecranul cinematografului Patria din Capitală filmul „Cîntec despre om", o nouă producţie a studiourilor de filme artistice din Sofia. Filmul înfăţişează momente din viaţa de luptă a marelui poet bulgar Nikolai Vaplarov care, în anii dictaturii fasciste, a mintit cu tot atîta siguranţă arma şi scrisul împotriva cotropitorilor hitlerişti. Filmul „Cîntec despre om” este realizat după scenariul lui H. Ganev. (Agerpres) prin magazinele oraşului nostru in aceste zile de iunie... IN MIJLOCUL CĂRŢILOR Pe cei doi tineri i-am ascultat vorbind în staţia de tramvai de Ungă Librăria Noastră Nr. 15, de pe Bd. Republicii colţ cu Calea Moşilor. — Ai citit „Documentele postume ale clubului Pickwick“ de Charles Dickens ? — întreabă unul. — N-am citit! — E o carte straşnică. Cum să-ţi spun, e o înşiruire închegată de caractere şi întâmplări. Acest clasic al literaturii universale ,are puterea de a zugrăvi pe eroii săi în culorile cele mai vii cu putinţă şi de a înfăţişa în acelaşi timp totul aidoma vieţii şi Intr-un mod de te face să rîzi şi să rlzi... —• Ce mult aş vrea s-o citesc şi eu ! Darunde s-o găsesc cartea asta ? — Ei, asta nu-i grea poveste. Uite aci ! Şi cei doi tineri intrară repede In librăria de alături. Cit de mare e pasiunea oamenilor pentru carte! Fericirea poate fi cucerită deplin numai în momentul cînd omul muncitor are la îndemînă, şi după nevoi, atit bunurile materiale cît şi cele culturale. Pe drept cuvînt o carte bună e socotită ca fiind prietenul cel mai de nedespărţit Oamenii din zilele noastre au o sete nepotolită după cărţi noi. De aceea editurile noastre se străduiesc să pună la dispoziţia cititorilor noi şi noi opere ale literaturii clasice şi contemporane, romîneşti, sovietice şi universale. Titluri noi Să ne oprim nu mai departe decit la Librăria Noastră, unde au intrat cei doi tineri. In ultimele zile rafturile acestei librării — ca dealtfel toate librăriile şi standurile organizate în zeci de puncte ale oraşului — s-au îmbogăţit cu zeci şi zeci de noi titluri în tiraje de mii şi mii de exemplare. In afară de cele două volume ale celebrului scriitor englez Ch. Dickens, au mai apărut în ed. „Cartea Rusă“ — colecţia „Clasicii ruşi“ — Opera vol. I de I. S. Turgheniev, care cuprinde minunatele povestiri ale unui vînător, în tălmăcirea maestrului Mihail Sadoveanu. Cit de mult a fost aşteptată o ediţie de opere alese ale marelui scriitor american Mark Twain! De cîteva zile, cititorii au început să şi cumpere primul volum care s-a pus in vînzare. Iubitorii de teatru s-au bucurat de apariţia celui de al 18-lea volum din „Opere“ de Gorki, care cuprinde cîteva din capodoperele dramatice ale acestui titan al literaturii universale. Un interes deosebit ,a stârnit în rîndurile celor care iubesc cartea apariţia romanului în două volume „Păpuşa“ de scriitorul clasic polonez Boleslaw Prus. De asemenea în ultimele săptămâni a apărut volumul de opere ale neîntrecutului povestitor Ion Creangă. Cei care iubesc versul, găsesc în librării volumul de versuri alese ale lui Vladimir Agaiakovski. Au mai apărut în două volume: „Calvarul“ de Alexei Tolstoi, roman foarte mult solicitat, şi romanul „Răscoala“ de Liviu Rebreanu, o carte care de asemenea şi-a găsit mulţi prieteni. Sa respectăm angajamentele Dar publicul nostru iubitor de literatură nu e mulţumit întotdeauna de felul cum unele edituri ştiu să-şi îndeplinească angajamentele. ..Aşa de pildă, editura „Cartea Rusă“ a anunţat încă de mult că în cursul lunii martie va apare vol. IV din Opere de L. N. Tolstoi, însă această carte, atît de mult aşteptată, n-a fost pusă la dispoziţia cititorilor, iar pentru luna mai, de asemenea a fost anunţată apariţia primului volum din Opere de Gogol, care, la fel, nu se găseşte la nici o librărie. Pentru cei mici De la ,,Romarta Copiilor'' de pe B-dul 6 Martie, mame cu copii de mină ies încărcate doldora cu mărfuri. Cei care intră te cer lămuriri. — Au venit mărfuri noi ? întreabă o femeie. — Au venit . — Costumaşe de vară sini ? — Tot ce vrei, răspunde o femeie care fine in brate mai multe pachete cu cumpărături. Băiatul, un puști de vreo 5 ani, işi şi arată costumul cumpărat cu cîteva clipe in urmă. Şi aşa, in fiecare din zilele acestea, ,, Romarta Copiilor“ a fost vizitată de mii şi mii de părinţi insofiti de copii, doritori să-şi înzestreze odraslele cu haine noi, potrivite sezonului de vară, puse la dispoziţia lor in sortimente cit mai variate şi In cantităţi satisfăcătoare. Aşa, de pildă, numai in ultimele zile rafturile şi vitrinele din cele 9 raioane ale magazinului au fost îmbogăţite cu noi mărfuri şi in cantităţi sporite. Se ştie că articolele cele mai căutate din acest sezon sint confecţiile de vară. Aşa că la raionul confecţii, pentru cei mici, mamele cumpără modele noi de rochiţe şi şortuiere de organdi. In magazin intră familia muncitorului tipograf Eugen Ruse, de la întreprinderea Poligrafică Nr. S. A venit la acest magazin universal să facă cumpărături pentru pustiul, care, peste cîteva zile va pleca in colonie la Predeal. Ionel, băiatul care-i insoțea, e un mare ştrengar. Tata și mama stau și-l privesc rizind, cum el încearcă să-i convingă pe parinfi să-i cumpere o minge şi un rucsac. — Nai, tăticule! Vreau minge şi rucsac! Părinţii se înduplecară, şi după ce-i cumpărară două maieuri, un pulover de lină şi două perechi de ciorapi cu care să plece în colonie, trecură şi pe la raionul cultural-sportiv unde au sosit şi termosuri, aparate foto. — Băiatul are nevoie şi de batiste! spuse Profira, sofia tipografului. Şi-i cumpărară şi batiste din acelea albe, pictate cu diverse desene, care au sosit deodată cu şepcuţele jocheu şi cu pălăriile de fetru, aşa de viu colorate. ...şi pentru cei mari La magazinul universal „Textila“ de pe str. Bărăţiei au sosit sortimente noi de mărfuri. La acest magazin s-a organizat Săptămina Imprimeurilor: 7—12 iunie. Cetăţenii caută modele noi de îmbrăcăminte adaptate sezonului. La etajul trei, la raionul de femei, au intrat în ultima zi numeroase feluri de mărfuri, de la rochii de damă din pichet şi bluze de pichet pină la ciorapi, genţi, pulovere, scampole, de la jachete de stofă şi rochii de s olandină pină la fuste caşmir şi fuste de doc. Pe la confecţii pentru bărbaţi se abat numeroşi cumpărători. Vînzătorul Andonei serveşte cu costume bărbăteşti şi costume de vară, cu stofă de calitate superioară, cu pantaloni de doc maro şi bej. Tinerii cumpără mai mult canadienele acelea duble de culoare cachi şi pantaloni scurşi. Ei se pregătesc pentru excursiile de vară. Nu mai puțin căutate sunt şi stofele de la parter. Cumpărătorii cer stofe de costume bărbăteşti de vară de culori deschise, iar femeile nici nu mai stau să se gindească şi işi cumpără stofe pentru fuste, in carouri şi unt. — Ce ai dori, tovarăşe ? — Stofă de-un pantalon, răspunde tlnărul mecanic auto Lupu Dumitru. Trecură doar cîteva minute şi flăcăul ieşi din magazin. Se duce la croitorie. E o stofă bună şi vrea să aibă pantalonii cit mai curind. ARTICOLE DE UZ CASNIC Magazinul „Articole de meinaj şi sticlărie” de la Blocurile Ferertari are din abundenţă produse de larg consum. E sîmbătă, în ceasurile Birrezii. Camionul încărcat pînă în vîrf cu lăzi şi pachete ambalate cu grijă se opreşte brusc în faţa magazinului. Vânzătorii primesc marfa- Mlonile nerăbdătoare desfac cu repeziciune pachetele şi le aşează în vitrine, apoi în rafturi. După numai cîteva minute au început vânzarea. Gospodinele din cartier, locatarii blocurilor muncitoreşti, aleg obiectele care le sunt necesare. Maria, soţia muncitorului Constantin Boceanu de la U.C.R., o femeie roşcovană şi vioaie, cercetează rafturile încărcate cu lighiane zmălţunte, oale şi clătiţi de toate mărimile. — Vă rog un lighiandin cele mari. După aceea trecu să vadă la sticlărie ce-a mai sosit nou. Privi cu atenţie la node servicii de vin, de ţuică, de lichior, la fenturiile de sticlă pentru diferite servicii de prăjituri. Nu putu răbda şi ceru unul. „Ata, acum mi-am pus la rând bucătăria“, spuse ea pentru ea, în timp ce ieşea din magazin cu ligheanul şi pachetele cu pricina ţinute strîns sub braţ. Nu merg însă toate bine la acest magazin. Şi vizitatorii lui cei mai neobişnuiţi sunt nemulţumiţi de aceasta. Iată , se întâmplă că în magazin sunt mulţi cumpărători iar vânzătorii nu-s la datorie. Unii, ca Ioana Viţelaru şi Teodor Beşlu, îşi permit să plece din magazin pentru interese personale. Ei sunt aceia care vin de multe ori cu întârziere la serviciu. Vânzătoare® Păun Niculina vrea să plece mai repede de ora închiderii, lăsîndu-şi mărfurile din raionul său nearanjiate. De aceea nici magazinul nu are întotdeauna aspectul dorit. Magazinul Universal „Romarta Copiilor" e bucuria copiilor. Aici se găsesc de toate. Părinţii vin cu copiii şi le cumpără cele mai inimoase veşminte de vară La Magazinul Universal „Textila" din str. Bărăţiei au sosit mărfuri noi. In clişeu , la raionul confecţii de damă s-au pus în vînzare noi modele de rochii de vară Povestea firului de borangic Mergeam într-o zi pe stradă. M-am oprit în fața unei vitrine în care erau expuse obiecte de mătase naturală : cravate, cămăși, bluze... Trecătorii se opreau și admirau aceste obiecte frumos lucrate. Două fete, după ce s-au decis asupra unei cravate de culoare argintie, au intrat în magazin. — Vreau o cravată de mătase naturală ei cea argintie din vitrină, se adresă una din ele vînzătoarei. Vînzătoarea le pune tn față o cutie plină cu cravate. Toate culorile: roșu aprins, grena, maro cu dungi albe... Cele două prietene exclamă: „Ce frumoase sînt toate!" Una din fete alege cravata de culoare argintie la care se fixase încă de afară și o dă vînzătoarei ca s-o împacheteze. In magazin intrau mereu cumpărători și cereau: cravate, cămăși, bluze din mătase. Mă uitam și admiram obiectele de mătase naturală atfit de frumoase... ★ Pe la sfîrşitul lunii martie la sfatul popular al comunei Olteni din raionul Vîrtoape, veneau zilnic cste 10-15 gospodine. De fapt pe la sfatul popular cu treburi vin mai mult bărbaţii, femeile doar cînd şi cinci, cînd au vreo treabă mai deosebită. Acum însă ele aveau cu adevărat ceva deosebit. Au venit să vorbească, să întrebe şi să primească sămînţa viermilor de mătase. In cîteva zile cele peste 150 de gospodine din comuna Olteni, care se ocupă cu creşterea viermilor de mătase, şi-au luat sămânţă necesară, 10-20 de grame, fiecare. Au plecat la casele lor ducînd sămînţa, din care vor ieşi zeci de mii de viermişori de mătase... Au trecut cîteva luni. Ne aflăm în iunie. Gospodarii din comuna Olteni sânt toţi la cîmp. Privesc sau prăşesc buruienile. Sânt doar atîtea treburi de făcut. Şi totuşi, în sat au rămas multe gospodine. Sînt cele care se îndeletnicesc cu creşterea viermilor de mătase. Nu-i uşor de loc să faci acest lucru. Iţi trebuie pricepere! Aceste micuţe vietăţi care abia au început să prindă viaţă, sînt grozav de pretenţioase. Nu şed de loc. De cum încep să mişte, toacă frunzele de dud, de te sperie, nu alta. Aleargă gospodinele prin vecini, se caţără cu scara prin duzi, copiii se urcă prin toţi duzii satului şi adună frunz© ca să le dea de mîncare. Safta lui Gheorghe Mitea din comun® Olteni are vreo 34 de ani. Este una din gospodinele fruntaşe în creşterea viermilor de mătase. Se ocupă cu acest lucru de cînd era mică. A învăţat de la maică-sa. A crescut pînă acum poate sute de mii de asemenea viermişori. De cîţiva ani Safta Mitea creşte cantităţi tot mai mari de viermi de mătase. Gogoşile de mătase le predă statului cu care încheie contract. Şi-a făcut şi ea fie frumoasă de borangic şi maramă cu care iese duminica prin sat. A făcut şi la fete diferite obiecte. In casă, pe pereţi, a pus în colţuri prosoape frumoase lucrate din fir de borangic. Anul trecut pe lingă banii pe care i-a primit pentru gogoşile de mătase predate statului, a mai luat stambă, pânză şi bumbac fire. Acest lucru a făcut-o pe Safta Mitea ca în acest an să pornească mai hotărîtă la treabă, pentru a depune toată măiestria ei în creşterea viermilor de mătase, ca să scoată cantităţi cît mai mari de gogoşi. Cînd am fost la ea acasă, zilele trecute, am găsit-o în plină activitate. Fie-sa, Aurelia, venea cu poala plină cu frunze de dud din vie, iar ea muta viermii de mătase într-o altă cameră cu mai multă lumină, I-am spus că am venit să-i vedem viermii de mătase. — Apoi chiar acuma, după cum vedeți, i-am mutat în camera asta. Au mai multă lumină. Dincolo era prea mică, că ei s-au mărit şi nu mai încap pe un singur pat şi o masă. Viermii de mătase, mari de 3-4 cm., mutaţi în noua cameră, se luptau cu frunzele de dud presărate deasupra lor de mâinile Aureliei. Şi Safta Aţitea ne-a spus că în cel mult trei săptămâni aceste vietăţi, care acum se luptă cu frunzele de dud, vor părăsi paturile şi mesele pe care-şi duc acum activitatea, se vor urca pe tulpinele măturilor de câmp unde îşi vor desăvârşi gogoşile. Am plecat din ograda gospodinei Safta Mitea lăsînd-o să-şi vadă mai departe de şantierul ei minunat pe care-1 conduce cu atîta pricepere. Sânt convins că in întrecerea pe care a pornit-o cu Maria Burcea, o femeie din sat, la fel de pricepută în creșterea viermilor de mătase, Safta va cîștiga. Va da 5 kgr. de gogoşi peste plan. Nici celelalte gospodine din comuna Olteni nu se vor lăsa mai prejos decât Safta Mitea ori Maria Burcea. Şi ele vor da statului în acest an cantităţi mari de gogoşi de mătase necesare industriei noastre uşoare. h. MARDARE PRODUSE ALIMENTARE Nu-s puţini cetăţenii Capitalei care au trecut să-şi facă târguieli* la magazinul alimentar „Come aliment 2” din piaţa Aimzei. Zilele acestea „Comialiment 2“ din Piaţa Amzei, a fost înzestrat cu noi cantităţi de mărfuri elimeratare. Funcţionara Moraru Maria are un obicei şi se ţine de el. Işi face cumpărături de două ori pe săptămână : «îmbăta şi miercurea. Dar atunci se aprovizionează cu de toate. Stă în apropiere şi „Comatment 2“ îi e la îndemînă. Azi veni după amiază la magazin. — Vă rog, nişte miargarană, cere ea vânzătorului. — Cît să fie? — Două pacheţele ! Funcţionara Maria Moraru mai trecu şi pe la raionul coloniala de unde-şi cumpără zahăr, paste făinoase şi ulei, iar la raionul băuturi se opri mai mult. Nu ştiu ce specialitate de vin să ajleagă între odobeşti şi cabernet, între fetească şi risking. Cînd ieşi pe uşa magazinului avea sacoşa plină cu vîrf. Se întîlni cu veci na ei, care-şi cumpărase şi ea lămâi şi miere de albine. Acestea sunt produse căutate mult de gospodine. Deşi cumpărătorii sunt mulţumiţi de aprovizionarea pe care şi-o fac, totuşi din cînd în cînd ei mai încondeiază în condica de reclamaţii şi sugestii anumite lipsuri pe care le are personailul acestui magazin de frunte. Cetăţenii se bucură că găsesc de toate, dar nu le place de multe ori felul cum sunt serviţi de unii vînzători şi modul cum se distribuie mărfurile. Aşa de pildă, se arată de către cetăţeni, că unii vînzători nu sînt atenţi la cîntărirea mărfurilor, dîndu-le uneori lipsă. Nu se organizează în aşa fel plata bonurilor şi servirea clienţilor pentru ca să se evite aglomeraţiile apoi nu odată s-a intîmplat să se defecteze maşinile de marcat de la casă, producându-se aglomeraţii şi nemulţumiri. Un nou tip de transportor pentru construcţii Zilele acestea, la întreprinderea de construcţii „9 Mai” din Capitală, lăcătuşul moţilor Dodi Serafim, împreună cu brigada pe care o conduce, a terminat confecţionarea din resurse interne a primului transportor „B.I.T.R.“ fabricat pentru prima oară în ţara noastră. Acest transportor serveşte la scoaterea mecanică a cărămizilor din ringuri. Cu ajutorul lui întreaga operaţiune de încărcare şi descărcare a cărămiziilor se execută mecanic, înlocuind munca a 11 muncitori, iar rezultatele obţinute sunt de trei ori mai mari, în prezent a început confecţionarea în serie a transporturilor necesari întreprinderilor de construcţii din ţara noastră. -------- Secţie fruntaşă Valorificând rezervele interne, secţia presă şi ghilotină din cadrul întreprinderii „Clement Gottwald" de Capitală a obţinut în luna mai economii de materiale în valoare de 12.000 lei, ceea ce a permis şi o reducere a preţului de cost cu 2 la sută faţă de sarcina, planificată. Datorită bunei sale gospodăriri această secție este fruntașă pe întreaga întreprindere. Sortimente noi de articole de larg consum Colectivul uzinelor „Mátyás Rákosi'" din Capitală a fabricat pînă in prezent un mare număr de articole de larg consum, care au si fost puse la dispoz.a consumatorilor. Străduindu-se să sporească continuu sortimentele acestorarticole de consum popular, de curînd s-a început fabricarea de încălţătoare de pantofi şi de tocătoare de came pentru menaj. Aceste noi articole stat bine executate, nichelate şi vor fi puse la înde- mâna cumpărătorilor la un preţ scăzut.