Steagul Roşu, octombrie 1954 (Anul 1, nr. 160-186)

1954-10-14 / nr. 171

. Săptămîna cărţii şi presei sovietice radiţionala sărbătoare a Lunii Prie­teniei Romîno-Sovietice constituie pentru masele largi din ţara noa­stră un prilej deosebit de a-şi manifesta dragostea şi recunoştinţa faţă de ma­rele popor sovietic, eliberatorul şi spriji­nitorul­­nostru. Fără ajutorul neprecupe­ţit şi permanent al marii Uniuni Sovie­tice, măreţele cuceriri ale poporului nos­tru, în cei 10 ani care s-au scurs de la eliberare şi pînă astăzi, n-ar fi fost po­sibile. Acest ajutor s-a manifestat sub formele cele mai variate, de la maşinile şi materia primă trimise în ţara noastră, pînă la împărtăşirea bogatei experienţe a vajnicilor constructori ai comunismului şi apărători ai păcii popoarelor. In ac­ţiunea de ridicare a nivelului ideologic şi cultural al maselor largi de oameni ai muncii din patria noastră s-a făcut sim­ţit, de asemenea, sprijinul frăţesc al po­porului sovietic, care ne-a pus la dispo­ziţie cele mai valoroase opere ideologice, ştiinţifice, artistice şi beletristice ale sale. Cartea sovietică alături de presa marelui popor sovietic, de revistele şi publicaţiile diverse, sunt astăzi pentru noi un prieten drag, călăuză de preţ pe drumul înfăp­tuirii transformărilor revoluţionare, al belşugului şi al luptei pentru pace. Acum, după zece ani de la eliberarea patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică se poate face un strălucit bi­lanţ în ceea ce priveşte tipărirea şi răs­pândirea cărţii şi, în special, a celei care conţine cele mai înaintate idei ale epocii, cartea sovietică. In editurile noastre s-au tradus şi tipărit în aceşti zece ani apro­ximativ 7.000 titluri de cărţi în 75 mi­lioane exemplare, iar tirajele fiecărui ti­tlu se numără cu zecile de mii. In acest timp în Editura de Stat pentru Literatură Politică au văzut lumina tiparului un mare număr de lucrări din operele clasi­cilor marxism-leninismului care, difuzate în mase, constituie un mijloc eficient de ridicare a nivelului ideologic și politic, înarmînd oamenii muncii cu cunoaşterea problemelor pe care le ridică lupta pen­tru construirea socialismului în patria noastră. Un aport însemnat în traducerea şi ti­părirea cărţilor ruse şi sovietice este cel adus de­ Editura Cartea Rusă, care în cei zece ani de activitate a reuşit să facă cunoscute în ţara noastră un număr ma­re de lucrări literare dintre cele mai va­loroase. In această editură au apărut o­­pere ale unor scriitori şi poeţi clasici ruşi şi sovietici cu renume mondial, cum sînt Puşkin, Gogol, Cehov, Tolstoi şi Gorki, au apărut lucrări din actualitatea sovietică, romane ca „Păr­înt desţelenit” de Şolohov, „Cimentul” de Gladkov, „Mesteacănul alb” de Rubennov, „Patria” de Karavaeva şi altele. De asemenea, în colecţiile „Biblioteca pentru toţi”, „Litera­tura pentru toţi” şi „Lectura” îşi găsesc loc unele dintre cele mai valoroase opere literare, schiţe şi povestiri, iar in colecţia „Ştiinţa pentru toţi” într-o formă pe în­ţelesul tuturor se vorbeşte despre unele cuceriri ştiinţifice însemnate. Nici celelalte edituri n-au rămas mai prejos în publicarea de cărţi sovietice tra­duse. Astfel, în Editura de Stat pentru Literatură şi Artă s-au tipărit numeroase lucrări literare ca „Ana Karenina” de Lev Tolstoi, „Ivan Ivanovici” de Kopteae­­va şi altele, iar Editura Tineretului pune la îndemîna tinerilor cititori lucrări care contribuie la educarea acestora, la dez­voltarea spiritului de răspundere faţă de învăţătură şi a patriotismului socia­list. Minunat este exemplul eroilor pozitivi din literatura sovietică, exemplu care în­călzeşte inimile cititorilor din patria noastră, îi însufleţeşte la noi şi noi ac­ţiuni în lupta pentru construirea vieţii noi. Câţi dintre cititorii romanului „A­şa s-a călit oţelul” de N. A. Ostrovski, în­drăgind figura lui Pavel Korceaghin, n-au simţit în sufletul lor dorinţa de a se ri­dica la înălţimea tăriei şi a spiritului a­­cestuia de răspundere faţă de societatea pe care o construieşte? Cîţi dintre ţăranii muncitori care au citit „Pămînt desţele­nit” al scriitorulu­i Mihail Şolobov n-au hotărît apoi să păşească pe drumul înflo­ritor al gospodăriei colective? Literatura sovietică, eroii pozitivi din cărţile sovie­tice sînt adevărate călăuze pe drumul transformărilor ce se petrec în conştiinţa oamenilor muncii din patria noastră. Tocmai de aceea cartea sovietică este aşteptată, căutată şi citită cu nesaţ. Acelaşi lucru se întâmplă cu diferitele publicaţii şi reviste care zilnic ne sosesc din Uniunea Sovietică şi care sînt cer­cetate de cunoscătorii limbii ruse, de acei care în cadrul cursurilor populare au învăţat limba marelui popor prieten. Pre­sa de partid sovietică, în frunte cu „Pravda”, este un adevărat exemplu de presă pusă în slujba celor mai înaintate idei, în slujba maselor, a luptei acestora pentru apărarea măreţelor cuceriri şi a păcii. Astăzi nu există un ţara noastră cătun în care cartea sovietică, ziarele şi pu­blicaţiile să nu fi pătruns pentru a lu­mina minţile, pentru a deschide noi ori­zonturi de viaţă. Şi numărul cititorilor creşte necontenit. Numai în cursul ulti­mului an la biblioteca raională Călăraşi de pildă s-au înscris 800 noi cititori, iar biblioteca sătească din comuna Fundulea, raionul Brăneşti, a atras în primele şase luni de la înfiinţare 268 cititori dintre ţăranii muncitori. Aceşti cititori, ca şi cei din alte biblio­teci raionale şi săteşti sau ale cluburilor şi colţurilor roşii din întreprinderi sînt atraşi spre bibliotecă nu numai de citi­rea cărţilor de literatură sovietice ci şi de cele de ştiinţă şi tehnică pe care le studiază pentru a putea aplica, în practi­că experienţa fruntaşilor în muncă so­viet-1 Numai studiind cărţile tehnice so­vietice de specialitate şi aplicînd in prac­tică cele învăţate din aceste cărţi, mun­citorii Dumitru Roşea, Constantin Ene şi Constantin Pirvu de la secţia termoelec­trică a Complexului „Griviţa Roşie” au obţinut succese însemnate în produc­ţie. De asemenea faptul că în acest­­ an în agricultura noastră s-au aplicat pe­­ o scară mai largă o serie de metode a­­­­grotehnice şi agrozootehnice, se datorea­ză în bună măsură şi studierii de către ţăranii muncitori a cărţilor de speciali­tate sovietice. Pentru tipărirea acestor cărţi, atît de necesare în traducerea în fapt a politicii partidului şi guvernului nostru de ridicare necontenită a nivelului de trai material şi cultural al maselor largi de oameni ai muncii,, străduinţe deosebite au depus editurile tehnice de specialitate şi Editura Academiei R.P.R., care au editat o seamă de studii ştiinţifice pe care le-au pus la îndemîna cercetători­lor şi a cadrelor superioare din industrie şi agricultură. In felul acesta editurile tehnice de specialitate şi Editura Acade­miei R.P.R. au căutat să răspundă hotă­­rîr­ilor partidului și guvernului privitoare la creșterea bunăstării poporului, iar a­­cum, în ultimul timp, sarcinilor ce de­curg din proiectul de Directive ale Con­gresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. Astăzi, în Bucureşti şi în întreaga ţară­­ în cadrul sărbătoririi Lunii Prieteniei Ro-­­ mîno-Sovietice se deschide săptămâna căr­ţii şi presei sovietice. Manifestările ce vor avea loc cu acest prilej — consfătuiri, bazaruri, expoziţii de cărţi etc. — expri­mă preţuirea deosebită de care se bucură cartea şi presa sovietică în rândurile ci­titorilor din ţara noastră. In aceste zile din săptămâna cărţii şi presei sovietice popularizarea pe larg a cărţilor traduse şi tipărite, a revistelor şi ziarelor ce ne vin din ţara constructorilor comunismu­lui va fi o sarcină de cinste pentru toţi activiştii culturali şi în special pentru acei ce lucrează cu cartea. Ei trebuie să caute ca prin activitatea pe care o des­făşoară să răspundă minunatei sarcini pe care o au — aceea de răspînditori ai lu­minii cărţii şi presei — împletind această sarcină cu cele care le revin în întîmpi­­narea celui de al II-lea Congres al P.M.R. Să facem din săptămâna cărţii şi presei sovietice o sărbătoare, un nou prilej de a ne manifesta dragostea şi recunoştinţa faţă de marele popor sovietic, faţă de înaintata sa cultură, faţă de ştiinţa şi li­teratura sa pusă în slujba fericirii oa­menilor! ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI ............... . —........ ■■» ................................­ ........— " ■ "■ 1 ". .......■■■linii ■■ ...........­­■■■■ ANUL I — Nr. 171 4 PAGINI 20 BANI JOI 14 OCTOMBRIE 1854 Deschiderea expoziţiei „Prietenia Romino-Sovietica in arta populară din R. P. R.“ Miercuri, la amiază, în sala din Piaţa Operei nr. 3, a avut loc festivitatea de deschidere a Expoziţiei „ Prietenia Romîno- Sovietică în arta populară din R.P.R.“, or­ganizată de Comitetul Naţional pentru săr­bătorirea Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice. La deschiderea expoziţiei au fost de faţă tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al Moghioroş, M. Dalea, L. Răutu, Constanţa Crăciun, acad. I. Mur­­gulescu, C. Popescu, M. Macavei, T. Ru­­denco, N. Teşa, Sanda Rangheţ, E. Rodan, reprezentanţi ai vieţii culturale şi ai orga­nizaţiilor de masă, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au participat L. G. Melnikov, ambasa­dorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, mem­brii delegaţiei sovietice care participă la sărbătorirea Lunii Prieteniei Romîno-Sovie­­tice în frunte cu P. A. Baranov, conducăto­rul delegaţiei, Alexandr Minkovski, maestru emerit al artei din R.S.S. Ucraineană, con­ducătorul artistic şi dirijor principal al Ca­­pellei emerite de stat de bandurişti din K.o.o. ucraineana, precum şi c. m­. m­i­nor, reprezentantul permanent al V.O.R.S.­­ului în R.P.R. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. C. Prisnea, prim locţiitor al ministru­lui Culturii. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. In standurile expoziţiei este prezentată o mare varietate de obiecte din creaţia popu­lară a diferitelor regiuni ale ţării. Sunt ex­puse minunate cusături, broderii şi ţesături, lucrări în piele, sculpturi în lemn, cizelări în metale, picturi şi desene pe diferite ma­teriale, obiecte de ceramică şi alte obiecte de artă populară care oglindesc prietenia romîno-sovietică. Numeroase obiecte­ vorbesc despre actul istoric al eliberării ţării noa­stre de către Uniunea Sovietică, altele înfă­ţişează aspecte ale ajutorului pe care Uniu­nea Sovietică , ni-l dă pentru construirea socialismului. Multe obiecte au ca temă a­­vîntul în muncă al poporului nostru,^hota­­rîrea fermă de a lupta pentru apararea păcii. (Agerpres). Uzinele „Flamura roşie Arad vor purta denumirea de Uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov” Printr-un Decret al Prezidiului Marii Romíne s-a atribuit uzinelor „Flamura vagoane ,,Gheorghi Dimitrov"S. Adunări Naţionale a Republicii Populare roşie" Arad denumirea de Uzinele de (Agerpres) In cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Sâ terminăm grabnic muncile agricole Muncă rodnică la G.A.S. Blejeşti Intensificînd întrecerea socialistă in cinistea celui de al 11-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehni­cienii de la G.A.S. Blejeşti au reuşit să ob­ţină rezultate dintre cele mai bune în cam­pania muncilor agricole de toamnă. Succesele obţinute se mai datoresc şi ma­surilor tehnico-organizatorice care au fost luate din vreme de către conducerea gospo­dăriei. Cu mult înainte de începerea însă­­mânţărilor, în atelierul mecanic al gospodă­riei au fost formate agregate de cîte 2—3 semănători şi au fost bine puse la punct toate maşinile ce urmau să lucreze în a­­ceastă campanie. Agregatele de semănători şi timpul prielnic i-au ajutat pe muncitorii şi tehnicienii de la G.A.S. Blejeşti să scur­teze cu mult durata însămînţărilor. Pînă a­­cum cîteva zile se însămînţaseră _ 180 ha. orz de toamnă, îndeplinindu-se în întregime planul la această cultură, iar din cele 850 ha. planificate pentru a fi însămânţate cu grîu, se însămînţaseră 1 580 hectare. Pentru a asigura o recoltă bogată şi în anul viitor, pînă la aceeaşi dată s-au făcut arături adinei de toamnă pentru însămîn­­ţările ei de primăvară pe o suprafaţă de 360 hectare. O importanţă deosebită a fost acor­dată la această gospodărie de stat şi îmbu­nătăţirii solului prin aplicarea de îngrăşă­minte. Pe o suprafaţă de 50 hectare au fost împrăştiate îngrăşăminte naturale, iar pe 250 ha. îngrăşăminte chimice cum ar fi su­­perfosfat, azotat de amoniu şi sare potasică. In fruntea întrecerii socialiste se găsesc brigăzile a IV-a şi a V-a de tractoare ai căror tractorişti îşi­ depăşesc zilnic sarcinile de plan cu cîte 25 la sută. Brigăzile şi întreaga gospodărie se mîn­­tiresc cu tractorişti ca: Tudor Fieraru­, Tudor Marcu şi Tudor Olteanu care tot timpul au stat în fruntea­­producţiei. Ei cîştigă lunar cîte 800—1.500 lei peste salariul de bază. Succesele obţinute pînă acum, precum şi elanul cu care muncesc în această campa­nie muncitorii de la G.A.S. Blejeşti consti­tuie chezăşia îndeplinirii la vreme a anga­jamentului luat cu ocazia prelucrării, proiec­tului de Directive ale celui de al II-lea Con­gres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. Ei s-au angajat cu această ocazie ca pînă la 15 octombrie a.c. planul muncilor agricole de toamnă să fie îndeplinit. Campania agricolă de toamnă se caracterizează prin mai multe lucrări ce se execută în această perioadă: pe de o parte recoltarea cartofilor, bum­bacului, sfeclei de zahăr, etc. şi pe de altă parte arăturile şi însămînţările. Datorită eforturilor depuse de către muncitorii din G.A.S. şi S.M.T., colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodării individuale din unele raioane ale regiunii noastre, muncile de recoltare se desfăşoară satisfăcător. Cu toate acestea însă, există raioane unde, spre exemplu, recoltarea bumbacului se face cu foarte mare încetineală. Astfel în raioanele Brăneşti, Drăgăneşti, Ijehliu, Mihăileşti, Roşiori, Vîrtoape şi Vida s-au recoltat pînă acum can­tităţi mici de bumbac. Acest lucru ar trebui să dea de gîndit organelor de partid şi de stat din aceste raioane, ţinînd seama că ploile şi bruma pot împiedica de aici înainte recoltatul. In ceea ce priveşte arăturile adinei de toamnă raioanele Brăneşti, Că­lăraşi, Giurgiu, Mihăileşti şi Vidra au obţinut realizări ce merg pînă la 90 la sută din suprafeţele planificate. Nu aceeaşi situaţie prezintă raioanele Alexandria, Crevedia, Lehliu, Roşiori, Turnu Măgurele, Vîrtoape şi Zimnicea, unde arăturile de toamnă nu ating nici măcar 60 la sută din suprafeţele pla­nificate. In ce priveşte însămînţările de toamnă în regiunea Bucureşti, se constată o rămînere în urmă. Dacă în raioanele Giurgiu şi Roşiori s-au obţinut oare­­cari realizări, în ultimele zile viteza zilnică de însămînţare nu a atins nici în aceste raioane ritmul corespunzător. In restul raioanelor din regiune în­sămînţările se desfăşoară cu o încetineală de nepermis, mai ales în raioanele Brăneşti, Crevedia, Lehliu, Răcari, Snagov, Vida şi Zimnicea. Organele de partid şi de stat din toate raioanele regiunii Bucureşti trebuie să treacă fără întîrziere la intensificarea ritmului însămînţărilor, antrenînd masele largi ale ţărănimii muncitoare la reuşita campaniei agricole de toamnă. OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARELE REGIUNII BUCUREŞTI! UNIŢI-V­A EFORTURILE PENTRU EXECUTAREA MUNCILOR DE RECOL­TARE! DESFĂŞURAŢI CU AVINT ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ŞI PATRIO­TICĂ PENTRU GRĂBIREA LUCRĂRILOR DE INSĂMÎNŢĂRI, ASIGURÎND ASTFEL OBŢINEREA UNOR RECOLTE ÎMBELŞUGATE ! La culesul bumbacului DRĂGĂNEŞTI. (De la corespondentul nostru). Pentru a asigura succesul lucrărilor agricole de toamnă, in dorinţa de a întîmpina cu noi realizări în muncă cel de al II-lea Congres­­al partidului şi ziua de 7 Noiem­brie, elevii şi pionierii şcolii mixte de 10 ani din comuna Drăgăneşti au ajutat la strînge­­rea bumbacului de la gospodăria colectivă „Vasile Roaită“. Sub îndrumarea comitetului raional U.T.M. au fost mobilizaţi 328 şco­­­lari care prin muncă voluntară au recoltat 2.170 kg. bumbac. Prima ieşire pe teren a fost făcută la începutul lunii cînd s-a strîns 1.100 kg.­­bumbac de către 160 de elevi, la a doua ieşire venind 120 de elevi s-au recoltat 670 kg. bumbac, iar la ultima ieşire pe teren s-au adunat 400 kg. bum­bac de către 48 de elevi şi pionieri. Cu multă rivnă au muncit elevii Dumitru Eca­­terina din clasa a IX-a, David Chirică din clasa a VI-a, Paul Popescu, Gheorghe Ivă­­nică şi Elena Cotoi. In această muncă elevii s-au antrenat la întrecere cu brigada colec­tivistă ce stringea şi ea­­bumbacul. Printre cei mai vrednici colectivişti sînt Ecaterina Codin care a recoltat zilnic între 39 pînă la 42 kg. bumbac, Voicu Epure şi Tia Constan­­tinescu care zilnic au strîns pînă la 44 kg. bumbac. După cîteva zile de muncă încordată întreaga suprafaţă de bumbac de pe 12 hec­tare ,a fost recoltată. Producţia medie obţi­nută de gospodăria colectivă este de 1.000 kg. bumbac la hectar. Succese la recoltatul sfeclei de zahăr la comuna Slobozia, recoltatul sfeclei de zahăr se apropie de sfîrşit. Pe măsură ce acest produs se recoltează, este predat centrelor de colectare ale fabricii de zahăr „Popa Şapcă“. Printre primii care au început recoltatul sfeclei de zahăr şi au obţinut o producţie mare la hectar se numără ţăranul muncitor Constantin Radu. Lucrînd pământul la adâncimile recoman­date de regulile agrotehnice, îngrăşîndu-l cu îngrăşăminte naturale şi chimice şi aplicîn­­du-i la timp 5 praşile, a reuşit să obţină de pe suprafaţa de 0,20 ha. cantitatea de 3.700 kg. sfeclă de zahăr, revenind la hectar peste 18.000 kg. La fel ca el recolte sporite de sfeclă de zahăr au obţinut şi ţăranii mun­citori Stancu Viereanu, Florea Mălăescu şi alţii. - DEZBATEREA DOCUMENTELOR DE PARTID.­­ Lucian Blujdea: Exemplul personal al comunistului, îndemn puternic în mun­că. Radu V­iblioteca raională. (pag. 2-a) IN ACEST NUMĂR: — M. Ivănescu: Respectarea democraţiei interne de partid. (pag. 2-a) —■ FOILETON — Sorin Cunea: Clauze şi efecte... (pag. 2-a) — LUNA PRIETENIEI ROM1NO-SO­­VIETICE. — Membrii delegaţiei sovietice care ne vizitează ţara. Primul concert dat în Capitală de Capella emerită de stat de bandurişti din R.S.S. Ucraineană. (pag. 3-a) Cuvîntarea rostită de A. I. Vîşinski în şedinţa Comitetului Politic al O.N.U. (pag. 4-a). In comuna Cătrăneşti există posibilităţi pentru lichidarea răminerii in urmă (De la corespondentul nostru). — Sub lozinca „Să întîmpinam cel de al Il-lea Congres al partidului şi ziua de 7 Noiem­brie cu campania de însămînţări termi­­nată‘‘, membrii gospodăriei agricole co­lective din satul Livedea, comuna Cătru­­neşti, raionul Brăneşti, duc bătălia pen­tru terminarea lucrărilor agricole de toamnă. Lucrînd cu multă însufleţire, antrenaţi în întrecerea socialistă, organizată între echipe şi oameni, şi cu sprijinul meca­nizatorilor de la S.M.T.­Hagieşti, harnicii colectivişti au obţinut însemnate reali­zări. Astfel, pînă la data de 7 octombrie a. c., pe ogoarele acestei gospodării co­lective au fost executate arături adinei pe o suprafaţă de peste 20 ha. Pînă la aceeaşi dată, colectiviştii din Livedea au reuşit să însămînţeze în rînduri încruci­şate, suprafaţa de 50 ha. cu grîu, 30 ha. orz de toamnă, dar peste plan, 50 ha. bor­­ceag şi 10 ha. secară. Succesele obţinute de colectivişti nu au fost popularizate însă de sfatul popular comunal în rîndurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Datorită aces­tui fapt, în comuna Cătruneşti, în secto­rul individual, pînă la această dată nu au fost însămînţate decit 5,5 ha. cu grîu din suprafaţa de 1064 ha. De asemenea, pînă la aceeaşi dată, în această comună, nu a fost însămînţat nici un hectar cu orz de toamnă. Trebuie arătat că nici organizaţia de bază din comună nu a sprijinit sufi­cient comitetul executiv al sfatului popu­lar comunal pentru a-şi face datoria. Pentru urgentarea lucrărilor agricole în comuna Cătruneşti, este necesar ca fruntaşii în executarea muncilor agricole să fie antrenaţi împreună cu deputaţii co­munali în mobilizarea ţăranilor munci­tori pentru îndeplinirea muncilor. De ase­menea, un rol în această direcţie îl are şi organizaţia de bază, care trebuie să mobilizeze comuniştii, pentru ca ei să fie în fruntea îndeplinirii sarcinilor. Comuna Cătruneşti are toate posibili­tățile ca în cel mai scurt timp să se poată ridica în rîndul comunelor fruntașe din acest raion. Au terminat Intr-o adunare generală care a avut loc pe la jumătatea lunii septembrie, muncitorii şi mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat „Partizanul“ din comuna Dragalina, raionul Călăraşi, s-au angajat ca in­ cinstea celui de al II-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, să însămimţeze griul şi orzul de toamnă pînă la 15 octombrie a.c. Totodată, ei şi-au propus să aplice în prac­tică regulile agrotehnice avansate, pentru obţinerea unei recolte sporite la hectar. Intre­ însâmînţarile cerea socialistă organizată pe echipe şi bri­găzi a fost intensificată şi s-a urmărit fo­losirea din plin a tuturor maşinilor şi atela­jelor existente în cadrul gospodăriei. Ca rezultat al muncii­ organizate, munci­torii şi mecanizatorii acestei gospodării au reuşit ca în seara zilei de 5 octombrie să realizeze în întregime însămînţatul a 180 ha. cu secară, 210 ha, cu orz şi al întregii suprafeţe cu grîu de toamnă. i Noi produse de larg consum realizate de industria locală Arzătoare pentru aragaz de bună calitate Arzătorul pentru aragaz trebuie să fie de bună calitate. Aceasta este hotărlrea tovarăşului Dumitru Turcu fruntaş in în­trecere la I.A.T. şi de aceea el se străduia ca produsele sale să nu aibă defecte. Bunuri metalice Colectivul întreprinderii ,,Drum nou" şi-a propus astfel să confecţioneze cîteva noi produse, articole metalice de larg consum. Este vorba de producerea de crătiţi şi „oaie minune“ din aluminiu, pre­cum şi de bidoane din tablă cositorită. In prezent, aceste noi articole se află în producţ­’e de serie, o bună parte din can­tităţile planificate pînă la sfîrşitul aces­tei luni fiind de acum fabricate. Confecţii şi încălţăminte Deosebit de produsele de larg consum fabricate pînă acum în unităţile întreprin­derii Textile-Pielărie, s-a început — în întîmpinarea celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru muncitor — confecţionarea câtorva noi articole, atit în sectorul textile, cit şi în cel de pielărie. Este vorba de fabricarea unor cantităţi importante de cămăşuţe pentru copii, de chiloţi de gimnastică, precum şi pantofi de damă din şpalt. Cantităţile de produse din noile articole, planificate pînă la 30 octombrie, au şi fost în bună parte rea­lizate. Sobiţe cu petrol pentru gătit Şi la I.A.T. (întreprindere de apometri şi turnatorie) s-au făcut ultimele lucrări de punere la punct a unui nou produs metalic de larg consum şi anume sobiţe pentru gătit, cu un ochi, folosind petro­lul. Dispozitivul de bază constă din ar­derea petrolului fără fitil. Consumul orar al acestor sobiţe este de 124 gr. petrol, deci mai puţin decît a 8-a parte dintr-un litru, iar timpul de fierbere a scăzut, dato­rită modificărilor succesive ce li s-au a­­dus, de la 18 la 1372 minute pentru o can­titate de 2 litri lichid. Prototipul aces­tor soiițe a fost verificat de că­tre laboratorul Institutului de ener­getică, care a făcut unele recomandări pentru îmbunătăţirea indicilor respectivi, întreprinderea, dînd curs acestor recoman­dări, a adus perfecţionări prototipului. In prezent se trece la fabricarea în serie a noului produs. Concomitent se procedează şi la punerea la punct a aceluiaşi tip de sohiţe, prevăzute însă cu două ochiuri. Serviciul tehnic al întreprinderii a mai luat de curînd în studiu şi confecţionarea unui nou tip de lampă de gătit, tot cu două ochiuri, dar de un randament mult mai înalt. Pe baza primelor studii, s-a trecut chiar şi la turnarea unora dintre piesele componente. Obiecte de bachelită La întreprinderea „Victoria" se urmă­reşte îndeaproape fabricarea a cit mai numeroase bunuri de larg consum din ba­­chel­­ă. Pe baza studiilor făcute de teh­nicieni, s-a trecut de curînd la executa­rea matriţelor pentru confecţionarea din bachelită a unui nou produs: clanţe (dru­­chere). Această operaţie preliminară a fost terminată, urmînd ca noul produs să intre curînd în fabricaţie de serie. De asemenea, trebuie arătat că un alt produs nou, penarul din bachelită, a fost recent omologat şi actualmente el este produs în serie. Acest produs prezintă avantaje faţă de articolele similare din lemn, fiind mai rezistent, mai uşor şi mai economic. Produse de şamotă La LM.C.B. (întreprinderea de materiale de construcţie Bucureşti) s-au făcut re­cent o serie de încercări în vederea pro­ducerii unor articole de consum popular, fabricate din şamotă (pămînt de Hîr­­ghita). Pe baza primelor rezultate obţi­nute, tehnicienii întreprinderii s-au fixat deocamdată asupra a două produse: plăci circulare pentru reşouri electrice şi plăci pentru maşini de călcat. In această pri­vinţă, un ajutor preţios a fost primit din partea întreprinderii „Electroaparataj“. Produsele arătate au suferit toate probele termice, rezistînd la temperaturi înalte de­ peste 1500 grade. In ce privește pri­mul produs (plăci pentru resouri) el a fost integral realizat, livrîndu-se de acum 1000 de bucăţi, urmînd ca în scurt timp să se treacă la fabricarea în serie şi a ce­luilalt articol. In cadrul noii secţii de produse din şamotă, care funcţionează în cadrul în­treprinderii amintite, au început să se facă studii şi modelări pentru producerea a numeroase alte articole de larg consum ca: druchere, scrumiere, cupe pentru lămpi de noptieră, suporturi pentru pase de birou, etc. La întreprinderea de produse din lemn, Dumitru Rădulescu, fruntaş în întrecerea socialistă, şi-a luat angajamentul ca în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie să realizeze produse de bună calitate şi să facă economii in va­loare de 1500 lei. Iată-l în clişeul nostru pe Dumitru Ră­dulescu, lucrînd la vopsitul cutiilor pentru aparatele de radio. Şi colectivul „întreprinderii de produse din lemn“ din cadrul industriei locale şi-a înscris­ în planul său imediat de acti­vitate producerea de noi bunuri de larg cencuri. S-a început astfel confecţionarea în serie de cutii pentru aparatele de ra­dio. In atelierele întreprinderii au şi fost construite 2000 de astfel de cutii, frumos furniruite, avînd colturi masive, în pre­zent lucrîndu-se la lustruirea lor. Munci­torii şi tehnicienii întreprinderii şi-au pro­pus ca pînă la 7 Noiembrie să confecţio­neze cu 50 la sută mai multe cutii peste plan. Unul din principalele obiective cuprinse în angajamentele luate în întîm­­pinarea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie de întreprinderile făcînd parte din industria locală a sfatului popular al Capitalei este şi acela al producerii de noi articole de larg consum. O bună parte din angajamentele luate în această privinţă de colectivele întreprinderilor respective au şi fost îndeplinite. In prezent se munceşte cu multă însufleţire pentru realizarea tuturor acestor angajamente şi chiar depăşirea lor. Cutii pentru aparatele de radio Insămînţează griul în rînduri încrucişate TURNU MĂGURELE. (De la corespon­dentul nostru). — Desfăşurînd larg între­cerea socialistă în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, colectiviştii de la G.A.C. „1 Mai” din comuna Segarcea Vale ra­ionul Turnu Măgurele, au obţinut­ suc­cese însemnate. De pe ogoarele însă­­mînţate cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat, membrii colectivişti au recoltat 3.000 kgr. porumb la hectar, iar de pe celelalte tarlale ale gospodăriei ei au ob­ţinut o producţie de 2.600 kgr. porumb la hectar. De asemenea, brigada l­a cîmp, con­dusă de colectivistul Gheorghe Mocanu, a recoltat însemnate cantităţi de floarea soarelui, realizînd în medie o producţie de 1.250 kgr. floarea soarelui la hectar. Colectiviştii din echipa l-a condusă de Gheorghe Lungu şi din echipa 4-a con­dusă de Lixandru Tomescu au fost in fruntea muncii de recoltare a porumbu­lui si florii-soarelui. In prezent membrii din echipa 2-a a brigăzii de cîmp, con­dusă de colectivistul Stelian Chiriac se întrec pentru terminarea însămînţării griului de toamnă. Pînă acum cîteva zile colectiviştii din această echipă reuşiseră să însămînţeze o suprafaţă de 20 hectare, în rînduri în­crucişate.

Next