Steagul Roşu, august 1955 (Anul 2, nr. 417-440)
1955-08-14 / nr. 428
Poporul frate coreean sărbătoreşte astăzi cea de a zecea aniversare a eliberării Coreei de sub jugul cotropitorilor japonezi de către glorioasa Armată Sovietică. La 15 august 1945, oştile glorioase sovietice au adus ţării „dimineţilor liniştite“ libertatea şi zorile luminoase ale căilor spre bunăstare şi fericire. Măreaţa victorie obţinută de Uniunea Sovietică în cel de al doilea inbiuui inuiuiai, intuujita anuaknei japoneze imperialiste au asigurat eliberarea Coreei de sub jugul colonial, au deschis în faţa poporului coreean drumul unei vieţi libere. Sub conducerea Partidului Comunist din Coreea — iar după 1946, sub conducerea Partidului Muncii, poporul din R.P.D. Coreeană a obţinut succese importante în construcţia democratică. In cîţiva ani, cu ajutorul puternic şi dezinteresat al Uniunii Sovietice, poporul coreean a făcut un mare salt înainte, obţinînd nenumărate şi importante succese, realizînd profunde transformări politice, economice şi sociale, care au asigurat oamenilor muncii coreeni drepturi largi şi libertăţi democratice. Au fost lichidate într-un timp relativ scurt urmările nefaste ale dominaţiei coloniale japoneze în dezvoltarea economică, culturală şi politică a Coreei. Masele muncitoare din R.P.D. Coreeană au realizat reforme democratice, au reconstruit fabricile şi uzinele sale, au înfăptuit reforma agrară, care a însemnat realizarea năzuinţelor de veacuri ale ţărănimii coreene. Dar succesele poporului coreean, viaţa sa paşnică, înfloritoare, au scos din sărite cercurile agresive străine şi clica trădătoare a lui Li Sîn Man. Ele au dezlănţuit războiul criminal împotriva poporului nord coreean, au întrerupt munca paşnică, constructivă, care se desfăşura în R.P.D. Coreeană, au transformat în ruine oraşe şi sate din Coreea, toate acestea cu un singur scop: să cotropească R.P.D. Coreeană, să-i pregătească soarta populaţiei din Coreea de Sud. Poporul nord coreean, sub conducerea Partidului Muncii din Coreea şi a mareşalului Kim Ir Sen, a apărat cu eroism R.P.D. Coreeană, libertatea şi independenţa patriei sale. Timp de 3 ani şi jumătate, cu preţul a numeroase jertfe şi privaţiuni, poporul coreean a luptat cu eroism pe front şi în spatele frontului, însufleţiţi de sentimente de înalt patriotism, oamenii muncii din industrie şi ţăranii coreeni au luptat zi şi noapte pentru sporirea producţiei industriale şi agricole sub lozinca „Lupta pentru pîine este lupta pentru patrie şi pentru victoria pe front“. Siliţi de presiunea maselor iubitoare de pace din lumea întreagă şi în urma înfrîngerilor dezastruoase suferite, intervenţioniştii au acceptat începerea tratativelor de armistiţiu, tratative care au fost încununate de succes, datorită contribuţiei de seamă a Uniunii Sovietice, iniţiativelor şi acţiunilor guvernului sovietic. Războiul din Coreea a lăsat poporului coreean o grea moştenire: pagube de 420 miliarde roni, 8.700 uzine şi fabrici şi 600.000 case de locuit distruse. Dar poporul coreean nu s-a dat înapoi în faţa greutăţilor. El a făcut eforturi deosebite, a păşit cu şi mai mare avînt la refacerea economiei distruse, la refacerea economiei naţionale. Poporul coreean şi-a îndeplinit cu succes această sarcină. A intrat în funcţiune un mare număr de fabrici, refăcute sau nou construite, s-a refăcut hidrocentrala de la Suphun, au fost obţinute o serie de rezultate în agricultură, se dezvoltă cu succes ştiinţa, cultura, arta, creşte nivelul de trai material al poporului coreean. Tri mrimul PAmndru al anului 1 1 OCC o *** pi uuui jcriivju u ut uiiuiuit/uu o ci investit de 4,7 ori mai mult decît în primul semestru al anului 1953. Producţia globală a întreprinderilor industriale de stat şi a cooperativelor a crescut în acest semestru de 2 ori faţă de primul semestru al anului 1953. In primul semestru al anului 1955 nivelul producţiei s-a mărit în medie cu 44 la sută faţă de cel din 1949. Tot în primul semestru al anului curent s-a învestit pentru refacerea şi dezvoltarea agriculturii un capital de 5,6 ori mai mare faţă de primul semestru al anului 1953. Numărul cooperativelor agricole de producţie din R.P.D. Coreeană reprezintă 44 la sută din totalul gospodăriilor ţărăneşti şi 42 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Salariile muncitorilor şi funcţionarilor s-au ridicat în medie cu 31 la sută faţă de 1950. Aceste succese ale poporului nord coreean se datoresc legăturii strînse dintre : Partidul Muncii şi popor, se datoresc întăririi permanente a legăturilor internaţionale frăţeşti cu popoarele Uniunii Sovietice, R.P. Chineze şi ale tuturor ţărilor lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. In prezent, paralel cu acţiunile forţelor iubitoare de pace, care urmăresc rezolvarea paşnică a problemei coreene, continuă să acţioneze forţe care încearcă să submineze politica de destindere a încordării internaţionale, care încearcă să zădărnicească acordul de armistiţiu în Coreea. In momentul de faţă, cînd opinia publică mondială, încă sub impresia rezultatelor pozitive ale conferinţei de la Geneva, urmăreşte cu atenţie tratativele dintre S.U.A. şi R. P. Chineză şi lucrările conferinţei de la Geneva pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, clica disîumanistă acţionează în vederea zădărnicirii acordului de armistiţiu în Coreea. Manevrele întreprinse de circa disîumanistă, ameninţările, notele şi ultimatum-urile date în ultimul timp de autorităţile sud-coreene, încercările de intimidare a Comisiei neutre de supraveghere a armistiţiului din Coreea, dovedesc că forţele agresive care mizează pe război n-au tras încă învăţămintele necesare de pe urma eşecului aventurii împotriva R.P.D. Coreene. Popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă doresc din tot sufletul ca patria eroicului popor coreean să înflorească în condiţii de pace. Poporul coreean are alături de dînsul simpatia şi dragostea forţelor păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Cu prilejul celei de a zecea aniversări a eliberării Coreei de către glorioasa Armată Sovietică, poporul român, care nutreşte sentimente de profundă admiraţie şi dragoste faţă de eroicul popor coreean, îi urează succes deplin în opera de refacere a ţării sale, în restabilirea unităţii naţionale, în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Salut frăţesc poporului coreean ANUL II — Nr. 428 4 PAGINI 20 BANI DUMINICĂ 14 AUGUST 1955 mi aduc aminte cum in primăvara acestui an zărisem intr-o dimineaţă ieşind din casa îmbrăcată in iederă de pe strada Zambilelor nr. 29 un grup zgomotos şi vesel de patru persoane. Nu-i cunosc pe aceşti cetăţeni, vecini de ai mei. II ştiu din vedere doar pe omul acela voinic, cu părul castaniu, care intr-una din zilele lui martie sosise cu camionul plin de mobilă şi-l descărcă în dreptul acelei case care pe atunci nu era investmintată cu iederă. Au trecut vreo şase luni de cind strada găzduieşte o nouă familie de muncitori. Ii văd adesea dimineaţa cum pleacă toţi patru de acasă: bărbatul, femeia şi cei doi feciori. Voi încerca să prezint cititorului citeva aspecte din viaţa familiei acestui muncitor de pe strada Zambilelor, a lui Tudor Chioreanu. P la toamna anului 1936. 4* Se făurise un nou cămin, o familie de muncitori a cărei avere erau numai cele patru braţe de muncă. Cu cită putere şi dragoste trebuiau menţinute în acele condiţii aspre de viaţă echilibrul şi armonia familiei! Singura bucurie a tinerilor căsătoriţi era iubirea lor sinceră şi cei doi copii care au venit pe lume ca două flori gingaşe. In timpul ultimului război Tudor luptă împotriva hoardelor fasciste şi cade rănit la Mişcolţ. Din spital scrie Lenuţei şi copiilor: „Dragii mei, sînt sănătos. Am fost rănit şi credeam că voi rămîne fără piciorul drept. Dar doctori buni, sovietici, m-au însănătoşit". Cind poştaşul a adus scrisoarea, Lenuța a fugit cu ea pe la vecini şi tocmai un învăţător a găsit să i-o citească de citeva ori. S-a înapoiat apoi acasă intr-un suflet, strigă la toată lumea că-i vine soţul dintr-o zi pe alta şi ascunse scrisoarea intr-o cutie de nuc lustruită, lucrată de Tudor. ★ Pe capacul acestei cutii de nuc am citit deunăzi cind am vizitat familia lui Tudor, o inscripţie scurtă săpată in lemn: „Amintiri de familie". Gazda se străduia să mă simt cit mai bine. Lenuţa se făli cu noua mobilă cumpărată după gustul ei şi deschise apoi aparatul de radio potrivind muzică din operete. Peste vreo oră Lenuţa îşi ceru iertare spunînd că e instructoare la uzină cu metoda Kovaliov şi că o aşteaptă ţesătoarele la curs. Tudor a insistat să mai rămin pentru că feciorii trebuiai să sosească de la cinema dintr-o clipă intr-alta, şi ar fi vrut să-mi facă cunoştinţă şi cu ei Pină au venit băieţii lui Tudor gazda m-a îndemnat să răsfoiesc amintirile de familie închise in caseta de nuc. M-am oprit asupra unei scrisori ce purta următoarea adresă : „Casa de odihnă Curtea de Argeş, tovarăşului Tudor Chioreanu". Am recitit de cîteva ori numele expeditorului. Nu mă înşelam, era expediată de Lenuţa Chioreanu. Lenuţa a învăţat carte abia după 23 August, îmi spuse Tudor. Şi cind îi 1948 am plecat in concediu mă pomenesc la Curtea de Argeş cu primele rinduri scrise de Lenuţa. Citiţi... puteţi să citiţi, mă îndemnă Tudor cu o neasemuită mîndrie... Am citit scrisoarea şi m-a emoţionat profund. In timp ce o citeam cu glas tare Tudor stă- ,tea aplecat peste masă şi o asculta cu aceiaşi fiori tainici de parcă ar fi cunoscut conţinutul ei pentru prima oară. Printre altele Lenuţa li scria lui Tudor următoarele: „Dragul meu, ce fericită sunt astăzi/ Aş fi vrut să serbez ziua asta cu tine. Am , învăţat să scriu şi să citesc. După examenul pe care l-am trecut ieri cu succes îţi scriu , prima scrisoare. Să nu fii su- cărat că scrisoarea are pete de cerneală, nu-i din vina mea. Nu ştiu ce are peniţa, sau poate că hina nu e bună. Citesc acum din cărţile copiilor in fiecare seară. Am aflat aşa lucruri frumoase! Băieţii sunt sănătoşi, am făcut papanaşi cu brînză Şi m-au sărutat feciorii de zeci de ori că mama lor a învăţat carte. Ţi-aş fi trimis şi ţie papanaşi dar am auzit că acolo aveţi prăjituri mai bune. Imi dau seama că nici nu ştiu bine ce să-ţi scriu mai intîi. Vezi că am pus în plic şi rîndurile copiilor şi certificatul de absolvire a şcolii de alfabetizare". Am răsfoit şi alte amintiri ale familiei. Sint păstrate aici in caseta de nuc şi certificatele cotiilor de absolvire a şcolilor primare şi profesionale, apoi diploma mamei de ţesătoare fruntaşă, diploma de absolvire a şcolii de maiştri a tatălui, fotografii şi amintiri numeroase. Găsesc aici şi un mic calendar pe care stă însemnată data cind Tudor şi Lenuţa s-au înscris in partid, apoi ziua cind copiii au fost primiţi în rîndurile organizaţiei de tineret. Privesc printre altele şi o fotografie făcută recent. Tudor, Lenuţa şi ceilalţi doi feciori au fost surprinşi într-o dimineaţă de un prieten fotograf aşa cum obişnuiesc ei să meargă la fabrică, zgomotoşi şi veseli, ţinîndu-se de braţ. In clipa următoare sosiră şi băieţii. Cel mare, un flăcău roşcovan, mai înalt decit taică-său, păstrînd privirea blindă a părintelui, era îmbrăcat într-un costum ■ bleumarin şi cămaşe albă de poplin. Mezinul la fel de înalt purta un costum bej şi cravată de mătase naturală. Crezînd că părintele are de discutat cu mine ceva importam băieţii s-au depărtat respectuos întrebîndu-l doar pe tatăl lor unde a pus mama cheia de la bibliotecă pentru că trebuie să-şi termine lecţiile pentru cursul seral. După ce le dăduse cheia bibliotecii Tudor îmi vorbi bucuros despre planurile feciorilor lui: „Tudorei vrea să cunoască tehnica maşinilor de ţesut, învaţă la fabrică şi e destul de silitor. Cel mic care de fapt a împlinit 18 ani vrea să devină şi el la fel de bun meşter ca şi fratesău. Ii plac foarte mult fizica, chimia şi algebra şi are la şcoală note mai bune chiar decit ăl mare. Sunt în întrecere acum. Fiecare din ei vrea să bucure pe părinţi cu note cît mai bune. Mi-au spus intr-o seară că nu vor să facă de rîs familia ţesătorului Tudor care lucrează la uzinele 1 Noiembrie" unitatea B". Se înserase şi notasem multe date despre familia acestor harnici ţesători. Tudor mă însoţi in grădină şi înainte de despărţire, mă rugă călduros să-l vizitez in noua locuinţă care şi-o va clădi peste puţină vreme pe aceeaşi stradă. „La 25 august, mă informă mai precis ţesătorul, plecăm cu toţii în concediu de odihnă... Cind ne reîntoarcem, începem construcţia"... ASIMOV,CI ir? Tî? Tî? îi? îî? ÎI?îjf tf? îi? îi? îi? îl? îi? fr? ft» »r* » ?-• i-T« »?■» • Ca şi celelalte ţesătoare din secţia lor, tovarăşele Ioana Popa şi Ecaterina Burnete primesc cu atenţie Îndrumările maistrului Tudor Şi fraţii Tudorei şi Gheorghe Chioreanu vor să devină meşteri-ţesători în zilele verii, familia ţesătorului Tudor Chioreanu ia masa în grădină UN COMUNICAT AL AGENŢIEI TASS MOSCOVA 13 (Agerpres). TASS transmite : Faptele din ultimul timp şi Îndeosebi rezultatele Conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri dovedesc că s-a realizat o oarecare micşorare a încordării in relaţiile internaţionale. In scopul slăbirii continue a încordării internaţionale şi al stabilirii încrederii intre state, Guvernul sovietic a hotărît să reducă pînă la 15 decembrie 1955 efectivul forţelor armate ale Uniunii Sovietice cu 640.000 de oameni. Militarilor din rîndurile armatei şi flotei lăsaţi la vatră, li se va asigura de lucru în Întreprinderi, sovhozuri şi colhozuri, ţinîndu-se seama de domiciliu. " . Tractoare sovietice pe ogoarele regiunii noastre An de an creşte numărul tractoarelor şi maşinilor agricole ce lucrează pe ogoarele patriei noastre. Staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, înzestrate cu tractoare şi maşini agricole moderne, construite in ţara noastră şi in Uniunea Sovietică, demonstrează practic in faţa ţăranilor muncitori superioritatea pe care o reprezintă munca făcută cu maşinile pe suprafeţe mari. Alături de tractoarele R.D.-35 şi I.A.R., construite în Republica Populară Română cu ajutorul Uniunii Sovietice, străbat întinsul ogoarelor puternice tractoare Stalineţ şi D. T.-54, expresie a dragostei pe care poporul sovietic o nutreşte faţă de poporul român. Astfel de tractoare sunt multe in regiunea noastră şi numărul lor creşte neîncetat. Zilele trecute au sosit în gara Andrăşeşti, venind din Uniunea Sovietică, noi tractoare de tip M.T.Z. şi D.T.-54. Aceste tractoare au şi fost repartizate gospodăriilor agricole de stat. La sosirea lor, mecanizatorii de la G.A.S. Andrăşeşti au manifestat dragoste şi recunoştinţă faţă de marele popor sovietic constructor al comunismului, care ne ajută să construim socialismul in ţara noastră. In clişeu: Tractoare M.T.Z. şi D.T.-54 care vor lucra pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră. Zeci de unităţi agricole socialiste au terminat treierişul Apropiata sărbătoare a poporului nostru — ziua de 23 August, — a prilejuit pentru cei ce muncesc pe ogoarele regiunii noastre sporirea elanului în muncă, în întrecerea socialistă şi patriotică pentru terminarea grabnică a treierişului. Aşa, bunăoară, pînă la data de 10 august, au mai terminat treierişul păioaselor 56 gospodării agricole colective şi 243 întovărăşiri agricole. Printre acestea se numără gospodăriile colective din Polceşti, raionul Btrăneşti, Plopii - Slăviteşti, raionul Drăgăneşti, Paicu, raionul Lehliu, Letca-Veche, raionul Mihăileşti, Tudor Vladimirescu, raionul Răcari, Muntenii-Buzău, raionul Slobozia, Uda-Clocociov, raionul Turnu Măgurele, Slăveştii, raionul Vîrtoape, Negreni, raionul Vida, Prundu, raionul Vidra şi multe altele. Pilda muncitorilor din S.M.T. şi G.A.S., a colectiviştilor şi întovărăşiţilor este urmată cu elan de către ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Pe întreaga regiune numărul comunelor care au terminat treierişul depăşeşte acum 40 De exemplu, in raionul Alexandria, pînă acum, au terminat treierişul comunele Vităneşti şi Grosu, în raionul Răcari, comunele Titu Buftea, Cosoba, Trestieni şi altele, în raionul Roşiori, comunele Pîrlita, Peretu, Cucuieţi şi Roşiori, în raionul Slobozia, comunele Bucu, Poiana, în raionul Snagov, comunele Ciolpani și Snagov, în raionul Turnu Măgurele comunele Salcia, Răduleasa, Cîrnigați, Dracea și altele. O noua întovărăşire agricolă Muncind pămîntul cu tractoarele şi maşinile statului, membrii întovărăşirilor agricole din satele Fierbinţi Tîrg şi Grecii de Mijloc au obţinut anul acesta recolte cu mult mai mari faţă de anul trecut. Rezultatele dobîndite de întovărăşiţi au stîrnit un viu interes şi în rîmdul ţăranilor muncitori cu gospodării individuale din satul Balamuci, fapt ce a dus la formarea unei noi întovărăşiri agricole. Comuniştii Dobre Vişan, Gheorghe Furtună, Elena Stanciu, Stanciu Ionescu şi alţii au fost printre primii care s-au înscris în întovărăşire. Iniţiativei comuniştilor i s-au alăturat şi alţi ţărani muncitori dir comună. De curînd a avut loc inaugurarea întovărăşirii agricole căreia i s-a dat denumirea „Vas de Roaită“. Cu prilejul inaugurării, văduva Manda Avram a cerut să fie primită în întovărăşire luîndu-şi angajamentul de a munci alături de celelalte 16 familii pentru a smulge pămîntului roade bogate. Adunarea generală a aprobat în unanimitate această cerere. PĂUN STOICA şi DOBRE BARASCU corespondenţi voluntari A 10-a ANIVERSARE A ELIBERĂRII COREEI Tovarăşului KIM DU BON Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a eliberării Coreei de către glorioasa Armată Sovietică, permiteţi-mi, tovarăşe preşedinte, să vă felicit din inimă în numele Fieziulului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi să vă urez dvs. şi prin dvs. întregului popor coreean, noi succese în opera de refacere a economiei naţionale şi în lupta pentru unificarea paşnică a Coreei. DI. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului KIM IR SEN Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene Cu ocazia marii sărbători a poporului coreean, cea de a 10-a aniversare a eliberării Coreei de sub jugul fascist, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, cele mai calde feliei ţări. Guvernul şi poporul romin urează poporului coreean succes deplin in opera de refacere şi dezvoltare a economiei şi de Înfăptuire a unităţii sale naţionale, pentru binele şi progresul poporului coreean şi pentru Întărirea păcii in lume. GH. GHEORGHIUDE3 Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului NAMIR Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Democrate Coreene Implinindu-se 10 ani de la eliberarea Coreei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, călduroase felicitări şi sincere urări de noi succese în lupta paşnică a poporului coreean pentru unitatea sa națională, pentru pace și colaborare intre popoare. StIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Adunarea festivă din Capitală Sîmbătă seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală adunarea festivă consacrată aniversării a 10 ani de la eliberarea Coreei. La adunarea festivă au luat parte membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni ai artei şi culturii, ofiţeri superiori ai Forţelor noastre Armate, reprezentanţi ai presei. Au participat membri ai corpului diplomatic. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Al. Moghioroş, Den Em, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Al. Drăghici, J. Fazekaş, A. Bunaciu, M. Roşianu, acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, D. Simulescu, I. Dobre. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P.R., R.P.D. Coreene şi U.R.S.S. Cuvîntul de deschidere a adunării a fost rostit de tov. I. Dobre, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Despre cea de a 10-a aniversare a eliberării Coreei a vorbit tov. M. Roşianu, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A luat apoi cuvîntul ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Den Em. Participanţii la adunare au manifestat îndelung pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul coreean, pentru marea prietenă şi eliberatoare a celor două popoare, Uniunea Sovietică. In încheierea adunării a fost prezentat un program artistic. (Agerpres)