Steagul Roşu, octombrie 1955 (Anul 2, nr. 467-492)

1955-10-14 / nr. 478

O­amenii muncii din patria noastră sunt adine recunoscători vrednici­lor constructori ai comunismului pentru ajutorul multilateral pe care ni-l dau la fiecare pas în construirea socia­lismului. Folosind tehnica sovietică, me­todele avansate de lucru, oamenii muncii din fabricile și uzinele noastre realizează maşini, agregate, bunuri de larg consum mai multe, mai bune şi mai ieftine; a­­plicînd metodele sovietice, cei ce muncesc pe ogoare sporesc permanent producţia de cereale la hectar, obţin noi victorii în lupta pentru dezvoltarea agriculturii. Folosind metodele de tăiere rapidă şi aşchiere intensivă a metalelor, strungari ca Marin Zamfirescu de la uzinele „Tudor Vladimirescu“, Fiorea Aurel de la uzine­le „Mao Tze-dun“, Corbu Petre de la uzinele „Steaua roşie“ lucrează în contul anilor viitori. Metoda Makar Mazai a ajutat pe oţelarii de la uzinele „23 Au­gust“,­­ „Electroaparataj“ şi de la alte uzine să sporească cantitatea de oţel pe şarjă, să îmbunătăţească calitatea pro­duselor turnate. In multe întreprinderi din oraşul şi regiunea Bucureşti metodele sovietice au căpătat o largă răspîndire, aducînd o contribuţie însemnată la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie. La a­­telierele metalurgice „9 Mai“ de pildă, metodele Bîkov-Bortkevici şi Kolesov sunt aplicate de 70 la sută din numărul strun­garilor. Cu ajutorul acestor metode, strungarii Ion Badea, Georgescu Crista­­che, Dincă Dobre şi alţii realizează zilnic cîte 2—3 norme. O contribuţie însemnată la răspîndirea metodelor sovietice au adus-o schimburi­le de experienţă şi demonstraţiile prac­tice. De mai multe ori în cursul acestui ■an, strungarii de la atelierele metalur­gice ,.9 Mai“ au mers în schimb de ex­perienţă la uzinele „Steaua roşie“ şi la alte uzine din Capitală. De asemenea, ei au făcut demonstraţii practice după me­todele Kolesov şi Bîkov-Bortkevici, la care au invitat şi strungari din alte u­­zine. Metodele sovietice sunt folosite de mulţi muncitori de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Metodele Aleksandr Ciut­­kih, Valentina Hrisanova şi Lidia Kora­­belnicova sunt aplicate la această între­prindere de către 67 de brigăzi. Anul acesta au fost înfiinţate pe lîngă cabinetul tehnic cursuri la care s-au pre­dat lecţii despre conţinutul metodelor a­­vansate şi avantajele folosirii acestora pentru îmbunătăţirea calităţii şi econo­misirea materiei prime. Ca urmare a a­­plicării şi extinderii metodelor înaintate de lucru, fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ pe lîngă faptul că a în­deplinit şi depăşit planul de producţie, a îmbunătăţit calitatea produselor cu 1 la sută şi a economisit 665.069 lei pe luna septembrie. Succesele obţinute în producţie de în­treprinderile în care metodele sovietice au căpătat o largă răspîndire sunt o dovadă grăitoare a sprijinului ce-i aduc aceste metode în sporirea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produse­lor. Din agricultură se pot da de asemenea nenumărate exemple cu privire la avan­tajele folosirii metodelor sovietice. De e­­xemplu, 6 brigăzi de tractorişti de la G.A.S.­Dîlga, aplicând metoda graficului orar, au terminat planul anual şi lucrea­ză în contul anului 1956. Tot la această gospodărie, prin folosirea metodei sovie­tice a însămînţării porumbului în cuiburi dispuse în patrat, s-a obţinut în acest an o producţie de 7.000 kg. ştiuleţi la hec­tar. Trebuie arătat însă că nu peste tot există o preocupare susţinută pentru răs­pîndirea metodelor de lucru avansate. In unele fabrici se face multă zarvă atunci cînd se trece la aplicarea unei metode noi, se ţin şedinţe, se fac demonstraţii, schimburi de experienţă, se pregătesc sculele şi maşinile, pentru ca apoi, după cîteva luni, metoda respectivă să fie dată uitării. Aşa s-a întîmplat şi la uzinele „Klement Gottwald“ cu metodele Kolesov şi Bîkov-Bortkevici, care s-au aplicat o bună bucată de vreme. Acum însă, nu­mărul strungurilor care aplică aceste metode a scăzut. Conducerea administrativă nu se îngri­jeşte de asigurarea condiţiilor tehnico­­materiale şi nici de repartizarea piese­lor care se pot prelucra după metoda Ko­lesov pe un anumit număr de maşini, pentru a se asigura continuitatea apli­cării acestei metode. Şi­­la fabrica de încălţăminte „N. Băl­­cescu“ se manifestă unele lipsuri în folo­sirea metodelor avansate de lucru. Slaba îndrumare a lucrătorilor, lipsa de preo­cupare pentru popularizarea succeselor obţinute pe baza aplicării metodelor îna­intate, au făcut ca un mare număr de muncitori să nu cunoască conţinutul me­todelor. Ciutkih şi Lidia Savelieva, deşi aceştia sunt trecuţi în scripte ca aplicîn­­du-le. Biroul organizaţiei de bază nu a antrenat în acţiunea de popularizare şi răspîndire a metodelor înaintate cercul A.S.I.T. şi cabinetul tehnic. De asemenea, în unele raioane săteşti organele agricole prea puţin se ocupă de răspîndirea metodelor sovietice. Este evident că acolo unde nu există preocupare pentru aplicarea şi extinderea metodelor avansate, şi rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Datoria cadrelor de partid, de stat, cît şi a tehnicienilor, con­ducerilor administrative este de a sprijini îndeaproape aplicarea metodelor înain­tate, de a asigura condiţiile necesare ex­tinderii acestora. Activitatea cercurilor A.S.I.T. şi a cabinetelor tehnice trebuie să fie îndreptată în direcţia sprijinirii permanente a lucrătorilor, a ridicării nive­lului tehnico-profesional al acestora, în vederea folosirii permanente a metodelor sovietice. Organizaţiile de partid trebuie să des­făşoare o temeinică muncă politică de masă privitoare la introducerea şi ex­tinderea metodelor avansate. In această acţiune să fie antrenate comitetele de în­treprindere care, în colaborare cu cercu­rile A.S.I.T., să organizeze schimburi de experienţă şi demonstraţii practice — mijloace principale de extindere a me­todelor înaintate. Luna prieteniei romîno-sovietice, Săp­­tămîna tehnicii și agrotehnicii sovietice, să constituie un prilej minunat de răs­pîndire a tehnicii sovietice, de sporire a numărului de lucrători care folosesc me­todele înaintate.­­ In cinstea celui de al doilea Congres al P.M.R. şi a zilei de 7 Noiembrie să folosim cît mai larg metodele avansate de lucru, pentru a întîmpina aceste mă­reţe evenimente cu noi succese în lupta pentru sporirea producţiei industriale şi agricole. Metodele sovietice, ajutor preţios în muncă ANUL II—Nr. 478 4 PAGINI 20 BANI VINERI 14 OCTOMBRIE 1955 Simpozion Vineri la ora 17 va avea loc în­ sala Ex­celsior un simpozion­ pe tema : „U.R.S.S. în fruntea popoarelor pentru folosirea ener­giei nucleare în scopuri paşnice“. Vor lua cuvântul prof. dr. Simion Oeriu, prof. Trai­an Gheorghiu, membri corespondenţi ai Acade­miei R.P.R., şi prof. dr. Maximilian Popper. Va urma un program dat de Ansamblul artistic C.F.R.-Giuleşti. Seară­ Cehov In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice, Editura Cartea Rusă organizează sîmbătă 15 octombrie, ora 21, la Institutul pedagogic din şos. Panduri nr. 90, o seară Cehov. Cu acest prilej, scriitorul Mihnea Gheor­­ghiu va vorbi­­despre viaţa şi opera marelui scriitor rus. Vizitele delegaţilor străini Delegaţii asociaţiilor de prietenie cu U.R.S.S. care se află în ţara noastră cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno­ sovietice: Ioachim Hammermann (Austria), Nicolai Gheorghiev (R.P. Bulgaria), E. De­­beker (Belgia), Jan Nemec (R. Ceho­slovacă), Asko Salo (Finlanda), Andrei Newicki (R.P. Polonă), Ernest Freund (R.D Germană) și Oszi Sandor (R.P. Un­gară), au vizitat joi gospodăria agricolă colectivă din comuna Putineiu, raionul Giurgiu, regiunea Bucureşti. In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovie­tice, se desfăşoară în toată ţara numeroase manifestări închinate răspîndirii cît mai largi a experienţei sovietice în toate sectoa­rele de activitate. Pentru „Zilele tehnicii sovietice“, Casa tehnicii Căilor Ferate Ro­mâne a organizat o serie de conferinţe care vor fi ţinute de ingineri şi tehnicieni de la căile ferate, ce au vizitat cu diferite pri­lejuri Uniunea Sovietică. Conferinţele vor fi urmate de filme teh­­nico-documentare feroviare sovietice şi se vor ţine după următorul program: luni 17 octombrie, la orele 18, va vorbi tov. ing. Gheorghe Covaci, despre „Sprijinul dat de tehnica sovietică dezvoltării ţării noastre“ (vor urma filmele documentare sovietice „Stingerea scînteielor de locomotivă“ şi „Preluarea rapidă a trenurilor în tranzit, în staţiile de dispoziţie“); joi, 20 octombrie, la orele 18, va vorbi prof. ing. Nicolae Dă­dîrlat despre „Munca feroviarilor sovietici“ (va urma filmul documentar sovietic „Con­strucţiile Moscovei“); luni, 24 octombrie, la orele 18, tov. ing. Dumitru Croicu va ţine o conferinţă cu tema „Formarea cadrelor tehnice din R.P.R. în Uniunea Sovietică“ (va urma filmul documentar sovietic „Func­ţionarea cazanelor locomotivei“), iar joi, 27 octombrie, orele 18, va vorbi tov. Nicolae Rucăreanu, despre „Rolul maistrului în Uni­unea Sovietică“. • Conferinţa Joi seara, în cadrul manifestărilor pri­lejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice, prof. univ. Edwin Glaser a conferenţiat la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A R.L.U.S. despre: „Contribuţia ştiinţei so­vietice la dezvoltarea progresistă a dreptu­lui internaţional contemporan". Zilele tehnicii sovietice“ la C. F. R.» Insămîntînd la timp, objinem recolte bogate! Cum am organizat munca ,în brigada de tractoare In această perioadă, brigada nr. 11 de tractoare de la S.M.T. Tătărăşti, raionul Vîrtoape, are de executat un mare volum de lucrări agricole la gospodăria colec­tivă „Vasile Roaită" din comuna Slăveşti, la cele 2 întovărăşiri agricole şi la peste 300 ţărani muncitori contractanţi, in raza noastră de activitate. Pentru aceasta, a fost nevoie ca înainte de a porni la executarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă să-mi al­cătuiesc un plan de acţiune împreună cu cei şase membri ce compun brigada mea. In acest plan, ca prim punct, am pre­văzut grija faţă de maşini. De ce am prevăzut acest lucru ? Pentru că la şcoala de brigadieri pe care am terminat-o de curînd, am învăţat că o mare influenţă asupra productivităţii muncii cu tractorul o are starea tehnică a maşinilor cu care lucrezi. Pentru aceasta, în fiecare seară după încetarea lucrului, nici un tractorist nu părăseşte tractorul pînă ce nu revizuieşte motorul, îl gresează şi-l alimentează. După ce termină cu tractorul, trece la maşina cu care a lucrat. Fie plug, fie discuitor sau maşină de semănat, ele sunt la fel de îngrijite sau dacă e nevoie, reparate. Datorită acestor îngrijiri tehnice aplicate zilnic, am reuşit să înlăturăm timpii morţi şi să nu chemăm atelierul mobil decit de două ori în campaniile de vară şi toam­nă, pentru unele reparaţii pe care nici noi, nici mecanicul de sector nu le putem e­­fectua. Al doilea punct prevăzut, a fost acela de a folosi din plin capacitatea de lucru a fiecărui tractor. La arat, folosim plugul „Ilie Pintilie" cu patru brazde. Aceasta, pentru a mări lăţimea de lucru a plugului de la 90 la 120 cm, realizind în felul a­­cesta un volum de arături cu 25 la sută mai mare. De asemenea, la semănat folo­sim un agregat cu două semănători. Un alt punct a fost acela de a evita deplasările în gol. Cunoscînd din timp vo­lumul lucrărilor precum şi poziţia tere­nurilor, şi mă refer numai la ţăranii muncitori cu care avem încheiate contrac­te pentru lucrarea pămîntului, am grupat aceste contracte pe diferite puncte. Cu o zi înainte de începerea lucrului, ţăranii muncitori contractanţi care îşi au pămîn­­tul intr-unul din punctele unde merg tractoarele să lucreze, sunt anunţaţi să vină la faţa locului. Pe lingă faptul că contractele se grupează pe puncte, se ţine seama ca tractorul să nu se invîr­­tească pe un singur petec de pamînt pînă la terminarea definitivă a lucrării, ci să meargă în continuare. Dacă intre supra­­feţele a doi ţărani muncitori se află o suprafaţă necontractată, tractoristul fereşte această suprafaţă şi lucrează prin rotaţie, înlăturînd cu această ocazie pornirile şi opririle precum şi întoarcerile pe loc. De asemeni terenul este lucrat în condiţii mult mai bune şi fără lipsuri. U­n alt lucru care contribuie la folosirea timpului este şi acela că în permanenţă fiecare tractor este urmat de o căruţă a ţăranilor muncitori în care se află com­bustibil. Organizind astfel munca în brigada noastră, am reuşit ca fiecare tractor să-şi depăşească norma de lucru cu 100 la sută. Tractoriştii din brigada pe care o con­duc sunt însufleţiţi de dorinţa de a ob­ţine realizări cît mai mari în campania agricolă de toamnă, ştiind că astfel vom contribui la obţinerea unor recolte sporite la hectar. ION MOISE şeful brigăzii nr. 11 de la S.M.T. Tătărăştii de Jos, raionul Vîrtoape Un concurs literar în raionul Călăraşi Cu prilejul Lunii prieteniei romîno­­sovietice, Casa de cultură a sfatului popu­lar al raionului Călăraşi, a hotărît să or­ganizeze un concurs literar pe tema „Viaţă nouă îr­ Bărăgan“. La acest concurs poate participa orice om al muncii din cuprinsul oraşului Călă­raşi, precum şi din comunele şi satele raio­nului. Subiectele ce urmează a fi tratate trebuiesc alese: din viaţa nouă, creatoare, a colectiviştilor, îrrtovărăşiţilor, meca­nizato­­rilor din SM.T.-uri care luptă cu art avînt din ce în ce mai mare pentru transformarea socialistă a agriculturii noastre. In tratarea temelor se poate alege ca gen literar: nuvela, schiţa sau poezia. Cele mai bune lucrări vor fi publicate în ziarul local din Călăraşi „Zori Noi“. Se vor decerna de asemenea premii în bani. Verifică adincimea semănăturilor La gospodăria agricolă colectivă din comuna Lupşanu, raionul Lehliu, însămîn­­ţările de toamnă sînt în toi. Colectiviştii aplică pe scară largă metodele agrotehnice în vederea sporirii producţiei agricole la hectar. In clişeu , colectiviştii Radu Stoica, Titi Lupu şi tractoristul Fiorea Tudoran, cercetează adincimea la care maşina de semănat a lăsat sămînţa. Au terminat î­n­s­ă­m­î­n­ţ­a­r­i­­­e In comuna Muntenii Buzău din raionul Slobozia sînt două unităţi agricole socia­liste : gospodăria agricolă colectivă „23 August“ şi întovărăşirea „Ilie Pintilie“. A­­cestea, pe drept cuvînt constituie un adevă­rat exemplu în faţa ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Acum cîteva zile, colectiviştii au terminat de însămînţat cele 60 hectare planificate. Acestea au fost în­­sămînţate în întregime în rînduri încru­cişate. Eforturi deosebite pentru însămîn­­ţarea griului au depus colectiviştii Gheor­ghe Grama, Ştefan Cristea, Anica Mihai şi Nicolae Bărbădeanu. Urmînd exemplul co­lectiviştilor şi membrii întovărăşirii „Ilie Pintilie­“ au reuşit să termine de însămîn­ţat suprafaţa de 70 ha. Acestea, au fost însămînţate în rînduri dese. Şi ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale Grigore Vlad, Nicolae Tronaru, Ion I. Radu, Ştefan Boerescu şi alţii au ter­minat de însămînţat suprafeţele destinate culturii griului. ENE PAUL corespondent voluntar -O­ Pentru ca rodul să fie îmbelşugat Alături de toţi oamenii muncii de pe o­­goarele raionului Tr. Măgurele, colectiviştii din G.A.C. „Olga Bancic“, satul Cioara, desfăşoară larg întrecerea socialistă. In muncile de toamnă, sub îndrumările tehnicienilor Bădiţă Ion şi Krameş Fiorea, de la punctul agricol, colectiviştii au însă­­mînţat cele 50 ha. cu grîu planificate, cît şi cele 5 ha. cu orz. Paralel cu aceste munci se desfăşoară şi muncile de recoltare. La porumb colec­tiviştii au obţinut 3.600 kg. la hectar iar la floarea-soarelui au obţinut 2.250 kg. la ha. — la cartofi au obţinut o recoltă de 7.600 kg. la ha. In gospodăria colectivă „Olga Bancic“ din satul Cioara, continuă întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al II-lea Congres al P.M.R. ENE FLORIAN corespondent voluntar ■MMM+M­MMMMM+M Puterea exemplului i K In alte duminici, la ora a­­ceea, rar te puteai întilni cu •• cineva pe uliţele tăcute ale co­­­­­manei. Astăzi insă, este o zi -■ deosebită. Se anunţase că in "", faptul zilei vor veni de la cen­­-• trul raional autocamioanele cu ",[ care mai mulţi întovărăşiţi şi­­• ţărani muncitori din Batiu tre- K buie să ajungă la colectiva din -• Storobăneasa-Alexandria. lată " pentru ce acum. din mai toate -• colţurile comunei, bărbaţi şi fe­­.. mei îmbrăcaţi sărbătoreşte se •' îndreaptă grăbiţi către punctele '. de întîlnire, unde vor veni ma­• ■ sinile, stabilite de cu seară. -- Fiecare din ei vrea să afle cste­­ 1 ceva din munca şi viaţa colecti­- ■ viştilor. Toţi urmăresc acelaşi­­ scop: să vadă cu ochii lor cum se munceşte în gospodăria co­­­­lectivă, ce rezultate se pot ob- o ţine şi ce primesc colectiviştii­­ pentru munca depusă. Asta, -- pentru că și ei au luat hotărî- ri rea să pornească pe un drum " nou. ■‹ : :: DISCUȚIE DESPRE ZIUA­­MUNCA ...Micșorînd viteza, autoca­­', mioanele virează scurt la dreap­­'. i ta, intrînd pe poarta larg des- K chisă, străjuită de o pancartă •• pe care stă scris cu litere mari: •­­ Gospodăria agricolă colectivă .. „Steaua roşie" comuna Sto- K­robăneasa. In faţa clădirii unde K se află birourile gospodăriei, -- oaspeţii sunt primiţi cu obişnui­­-- tul „Bine-aţi venit" de un '.'. grup de colectivişti printre care " Dumitru Vişan, preşedintele, " Alexandru Mirea şi Tom­a Abă­­ - laru, brigadieri, Marin Mocanu,­­• Ştefan Giboi şi alţii. ". Prietenia Intre oaspeţi şi gaz­­­­­de s-a legat repede. Nerăbdă­­■ tort, vizitatorii au şi început a pune întrebări la care colecti­viştii răspund fără să zăbo­vească. Mă apropiu de un grup în mijlocul căruia se află gră­dinarul colectivei, tovarăşul Ştefan Giboi. ■ — Eu am intrat în gospodărie anul acesta, începe el răspun­sul la întrebările lui Radu Sandu şi Anghel Băjan, doi ţărani mijlocaşi din Batiu. Mă pricep la grădinărie, şi con­ducerea gospodăriei acolo m-a repartizat. M-aţi întrebat cum am putut face pină acum atîtea zile-muncă. La noi, ziua-miincă nu este zi calendar. Dacă mun­ceşti bine de dimineaţă pină la sfîrşitul lucrului, poţi avea trecute în evidenţă două sau chiar trei zile muncă. — Cum aşa, întrebă incă nedumerit Anghel Bojan. — Foarte bine. Pentru fiece lucrare sunt norme fixe care pot fi depăşite cu uşurinţă dacă eşti vrednic. Să zicem că dumneata poţi să prăşeşti la porumb 20 de rinduri intr-o zi. — Am prăşit şi mai mult. — Tocmai asta vreau să-ţi spun. Norma este de 10 rin­duri. înseamnă că în ziua aceea brigadierul ţi-a trecut pe fişă două zile-muncă, in loc de una cum le socotim noi după calen­dar. Dacă prăşeşti numai 5 rinduri, ţi se trece o jumătate de zi. RODNICIA PAMINTULUI ...La colţul roşu, s-au adunat mai mulţi vizitatori. Tovară­şul Dumitru Vişan le vorbeşte despre succesele colectivişti­lor. — Pămintul nostru rodeşte mereu mai mult. Anul acesta, am obţinut peste 2.000 kg. griu la hectar, iar porumbul însă­­mînţat în cuiburi aşezate in pă­trat şi prăşit de patru ori cu ajutorul prăşitoarelor, ne dă 4.000 kg. ştiuteţi la hectar. In­dividual, n-am fi putut avea rezultatele despre care vă vor­besc. Am fost ajutaţi mult de stat, prin S.M.T., iar tehnicienii ne-au învăţat cum să lucrăm mai bine pămintul. — Grîu şi porumb am văzut, îl întrerupse unul din vizitatori, dar credem că şi alte surse de venituri mai aveţi. — Ramurile anexe, pe care le veţi vizita, sunt alte surse bogate de venituri. Anul acesta, din valorificarea purceilor am luat 35.000 lei. Ferma de pă­sări ne-a adus un venit de 22.000 Iei, iar grădina de le­gume 16.000 lei. Celelalte ra­muri ne-au adus și ele venituri serioase. Astfel, la sfîrșitul a­­nului putem da pentru fiecare zi-muncă cite 10 lei, în afară de grîu, porumb, lină şi alte produse. b­ ...Dintre vizitatoare, cele mai multe întrebări le-a pus Maria Băjan, femeia mijlocaşului Io­­niţă Băjan. De tot ce a aflat pină acum, e mulţumită. Răs­punsurile colectiviştilor i-au lă­murit pe deplin toate cîte nu ştia. La ferma de păsări s-a oprit mai mult. A stat de vorbă cu Tudora Popa şi Roza Giboi, îngrijitoarele, de la care a avut de învăţat multe lucruri bune. CITE CEVA DESPRE VIAŢA COLECTIVIŞTILOR ...Pe­rinei au fost vizitate grajdul, maternitatea, groapa­­siloz unde colectiviştii au risi­lozat pentru vaci 44 tone po- \' rumb­­ul,pine şi 18 tone ştiuleţi. .. ★ :: ...In ultimii doi ani, peste 30 ” la sută din totalul colectivişti- -­­lor şi-au durat case noi, încă- " • pătoare şi spaţioase. Toma A­­bălaru, Alexandru Coară, Con- ■ • stantin Jumară, Petre Jumară ] ’ şi alţii au acum case noi. Lu- -• crul acesta l-au dorit ei de mult. \ \ In afara gospodăriei insă, nu­­­­au avut cu ce-l realiza. ! f înainte de plecare, oaspeţii au • • cerut să vadă şi gospodăria ' f unui colectivist. — Să mergem la cel mal a- "­propiat, a zis atunci preşedin- .. tele. La Ion Gogoașă. El ter­ -­­ mină în toamna aceasta casa ". .. pe care a început-o nu de - - mult. ", f Ilinca Gogoaşă, stăpîna casei,­­­­nu mai prididește cu răspun-­­ surile. — Ce să vă mai spun, încheie “ ea. Uite, Tudor Dina, vecinul .. nostru, nu e colectivist. El are “­7 pogoane, iar noi am intrat în colectivă numai cu 2. După “ cum aţi văzut, la noi se găsesc ,­ de toate: grîu, porumb, ţesături, "■ furaje, porci, iar pe deasupra"', ne-am construit şi casă nouă. - - Cit priveşte Tudor Dina, aflaţi".., că a rămas cu mult în urma •­­ noastră. ' * tAt . -...Din discuţiile pe care .. le-am avut la sfîrşit cu majo- ■ - ritatea vizitatorilor am înţeles că încrederea tor in gospodăria ■ ■ colectivă a crescut mult în ziua ",­­ aceea. Mulţi dintre ei au luat ■ - chiar hotărîrea ca odată ajunşi '. '■ acasă să prezinte comitetului ", ’ de iniţiativă cereri de înscriere. •­­ Printre aceştia se numără şi •. Ion Şerman, lortiţă Băjan, Du­ ’’ mitru Deşuchiatu şi alţii. “ A. NEDELCU “ , corespondent al ziarului „Steagul -• roşu“ pentru raionul Vida I [ I IN ACEST NUMĂR : Simion — VIAŢA DE PARTID : Bi­roul organizaţiei de bază sprijină co­muniştii în îndeplinirea sarcinilor de partid (pag. 2-a) L. Aldulescu: Schimbul de mîine. (pag. 2-a) I. Abramescu şi F. Paul: Prin cartierele raionului Lenin (pag. 2-a) Cărbunele, combustibil economic pentru încălzitul casnic (pag. 2-a) Pentru terminarea la timp a campaniei *■ agricole de toamnă C. Fotache: In doi, m­unca-i mai spor­nică . Ing. A. Drăgănescu: Să grăbim termi­narea construcţiilor agricole (pag. 3-a) Dem. Popescu: Rezultatele preliminare ale alegerilor din Indonezia indică victoria forțelor democratice (pag. 4-a) Mobilă populară Calea Victoriei... Din primele ore ale dimineţii şi pînă seara tirziu nu-şi mai găseşte liniştea. E un continuu du-te­­vino. Maşinile grăbite aleargă, un sens unic, către cheiul Dîmboviţei, pietonii păşesc agale ori mai grăbiţi după cum îi mină treburile. Mulţi dintre aceşti cetăţeni păşesc pra­gul magazinului „Mobila". La parter sunt expuse camere studio, birouri... La etajul I se găsesc garnituri complete de mobile purtînd diferite denumiri: „Prahova", „Cluj"... In dreptul fiecăreia este afişat pe o notiţă preţul obiectelor expuse. Dacă ai să priveşti cu atenţie, vei vedea că cei mai mulţi cetăţeni se opresc la acest etaj. Cercetează cu atenţie fiecare mo­bilă în parte, după care cu multă minu­­ţiozi­tate le compară intre ele. Cumpără­torii nu-s deloc indulgenţi. Ei vor ca mobila să fie de calitate superioară, du­rabilă şi mai cu seamă elegantă. Nu le scapă nici un amănunt. Tapiţeria se a­­sortează cu fondul?... Vitrina şifonieru­lui are cristate? Mulţi dintre vizitatori, veniţi aici cu gindul să-şi cumpere o garnitură întreagă ori numai anumite piese, privesc mobila şi-şi fac planul cum o vor aranja acasă. De-abia după aceea, cînd toate socotelile, atît cele băneşti cît şi cete de estetică sint puse la punct, cumpără ceea ce le trebuie. Dumitru Grigoriu, lăcătuş de la uzi­nele „Republica" a venit mai acum cîteva zile la acest magazin, hotărît să-şi cum­pere mobilă. O garnitură completă. Banii care i-au prisosit i-a strîns la C.E.C. și acum a venit să aleagă mobila care o să-i placă mai mult. De vreo jumătate de oră alege și încă nu e hotărît. Să cum­pere „Ardeal"? Parcă-i mai frumoasă „Prahova"! In grea încurcătură a mai intrat. Mai intii de toate trebuie să-i placă lui şi neapărat familiei. Vrea să afle şi părerea tovarăşei Silvia Sorescu care deserveşte acest raion. Silvia So­rescu a înţeles gîndurile cumpărătorului fără multe explicaţii şi, binevoitoare cum e din fire, i-a dat lămuririle necesare. „Mobila este executată bine"... „Este şi frumoasă" şi-a zis în gînd Dumitru Grigore şi după ce a mulţumit de aju­torul prietenesc pe care l-a primit, s-a îndreptat către tovarăşul Emanuel Ionel, responsabilul magazinului să facă for­mele necesare ridicării mobilei. Cele arătate mai sus sînt de acum as­pecte obișnuite ale magazinelor de mo­bilă. Dar noul îl constituie numărul me­reu crescînd al celor ce cumpără.­­ E grăitor faptul că numai la acest­­ magazin se încheie lunar cite 450 con­tracte, fiecare in valoare de cite 5.000— 6.000 lei. Este o dovadă că puterea de cumpărare a oamenilor muncii creşte mereu. C. POPESCU La magazinul „Mobila“ din str. Batiştei

Next